lntot.

s in pit1r,ie, in Iitristea de Ia
pisgirteste reperroriul pentru Funddlclrnca, Dinu .' isi ii va imbogdti jocul cu accent mai lduntric, mai personal.
deschiderea ;"*r;;:"" Lirismul smuls din convingere proprie Ei cu atit rnai con-
La 11 octotrrbrie, sub conducerea_
pirt,tl interpreteazd Concertul
lui Ionel pei_lc:r. !1 Li_ vingdtor pentru cei ce-} ascultd. Lirismul spontan neapli-
in la mhrci a" C.f"g.'rt(" cat, neinv[tat, acel imponderabil al sentimentului triit se
,.StrSltrcirea solisticd a concertuluri
Ai:xandrescu -- a atins un punct -- scria Ii,omeo va afirma hotaritor numai cu anii. Fabulosul mecanism aI
ltotdritol prin increclii,r_ dlui Lipatti e pus acum in slujba unui temperament feri-
tiir..:r Corucertul,ui pentru. pintt orchestrti
trn:' irgr.r'e si o{.clitr: alc_lui
;i de Grieg miini_ clt, inflorind in euforia dificultalilor invinse, a ugurinlei
Di,u i.ip*Lti. ;";; ;,';;,,',;;.., aeriene a luminii gi elegantei. Stdrile intunecate de suflet,
virtuozitdfi de mare clasd clipe cle
investigare expi.esirri complicaliile psihologice, glasurile din adinc nu-qi an, in
personali in adevlr emolionante.
Tindrurl artist gtie si se zglobiul virtuoz, tSlmdcitorul cel mai potrivit. Toturyi,
ayiilie in libertatel d"-u trece explima
tr-:-r, individualitdlii salu propri;,
;i mr;zica, pt_in {i1_ aceasta nu trebuie inleleasd, in sensul c5 autentica mtrzi-
ct-e a llsa spontaneitatea calitate i-ar lipsi citugi de pulin. E o adiere mai sublire qi
sir se rnir:tui:isc.sci .[d-r, a incllca
nicidati a*ptr.;f" ,r^r,i nu suflarea furtunoasd, e penelul fin qi nu pensula cr-l tr5-
ai'adcmism foi.mal de cea mai siguri
conceplie.,, sdturi }argi pentru fresc5. E tonul mai incisiv, mai uscat,
In luna noiembrie, Dinu va va DLrslrrre
s.rsfi.,, un noll r'ecital pe
scena Aten"artrt no*a;^"" Ei nu sunetul cu amploare, izvorit din lumea profundetror
In programu.l recitalului figurau pustorcLlc. rezonanle. Lipsa acelei rotunjimi g;eneroase, a acelui
jor pentru. orgd de Johann Sef,astian: in, J.a ma_ acccnt emonlionant fie in exaltare, fie in depresie, fac ca
Bach, trei sonate de acfiunea minunatului pianist sd nu fie atit de deplini asu-
Doneenico Scarlatti, Sonata a1t,
Sg, in si minor. cle Frede_ pra publicului, pe cit ar fi de dorit. Acestea se fac sirn{ite
ric Chopin, doui Impromytttt_ioi cle Schuber.t,'Etud.e
'['es
wt'pi:gt"s c.t,pos6es, La soir,e dtms
po,ttr mai cu seamd in interpretdrile marilor romantici. Dirnpo-
c]t'6nat!e 5i r,a cct- trir,5, in muzicar secolului al XVIII-1ea, in cea a unor maes-
1,lz,id,r'ale engllotttir: d<: Claude
Debussy, cloud tablor_iri din tri francezi contemporani, Faur6, Debussy, Ravel, cli:rita-
sv,it".t Miroir.s dc lVlirurice Ravel
r,:i La d.anse ilt
nuetr de Falla. feu cle Ma_ tea, simtul fin al proporliei Ei nuantei, coloritul subtitr pun
Ctt acest prilei Emanoil Ciomac in valoare comori nepre{uite. Ascultdtorul care nu }-a
scrie : auzit pe tinirul muzician decit intr-o mare sal5 de concert
,,cum o dovedea gi performanla din urmd
a concertu- nu-gi poate inchipui cite mii de amdnunte, fiecare cur bo-
Iui de Grieg, eminentul nostru muzician pianist gdtia }ui, reies la o audi{ie intim6. Acestea se piercl in spa-
plini. evolufic. Intcrpretirile lui ciqtigl ;i e in
oloare si bdrbific. Crctl ci c incl in
clin zi in zi in am_ liile vaste, qi atunci, ca in seara ultimd, Dinu Lipatti apare
stadiul cind aceastS ca un tehnician fenomenal ce uimeqte mai mult decit in-
dezr-oltare a milloacelor domniei_sale,
r1u-met"oase, se exercitl mai
atit de diverse Ei cdlzegte. Ralionamentul artistic extrem ca gi preocuparea
cu seaml lir suprafafd. Ndzu- stilului in toate... sint semnele sub care std jocul elsale.
infa sp.e adincire va veni neapdrat cu
vi'sta. Rafinamentul e gi La temelJa progl'amului pe care l-a ales ;i
ci Dinu Lipatti n-are decit doudzeci cinci desd ne grndim unde nu domind lucrdrile cunoscute ce sint pe placul ma-
.,fyfl[1"gs,,, ca sd intrebuinldm
5i ani. Numai
nes.,f"rlita expresie la mocld, relui public, ci acelea rare Ei alese cu bun gust."
1qi
r d+
i:]5