,,La Londra, scrie Lipatti, inai.nte de a pleca, &17r f)e_ ;;i .
;;i .sri -sd md, angajeze ; se intoarce la l{etn Yorl<, cu tlorinla
treclLt o seo.rd. d,e neuitclt la o lady f ermecd,toare, urtd.e arn
culloscut a femei,e de BZ de ani,, eleua Clarei Schumann.
gi prietend intimd. a lui Brahm,s, numi.td llona Derenburg,
care d,area mult sa md cunasscd qi sd. md, asculte. Eu md
cam feream de acest gen de fiinfe care transmit a;a-zisa
tracli{,i,e a marilor maeqtri qi care, cu trecerea anila";, ajung
prin a desJigura total a;a-ztse.ie mesaje personaie. Ant
auut m,area surprtzd. sd constat cotttrariul cu aceastd. feme-
i,e care, pentru uirsta ei, cintd, d"i,uin la pian qi, care, a,.-i,nd
in plus Ei o memorie prodigioasd., ne-a $intft sub farmecut
cel maz intens timp de trei ore cu o gt.d.madd. de piese cle.
Sclr,umann, Bra'hms, Scarlatti qi a\?,i". Am fost frr.ipat rle
faptul cd, intrebuin{.eazd foarte pu{in rubato, rleqt cinta
foarte liber. Am proJitat gi am cintat Stud.iite sinzfonice
qi mi-a spus lucruri Joarte tnteresante. A suferit, toate
bo.nbardamentele londone.ze, casa s-a d"drimat pe ei, qi gra*
gie numai unei, scdri{e, a putut trdi addpostitd acoto sub
rui,ne, cu singura aDere : scrisorile Clarei Sch,umann gi.
ale lui Brahms. Ernofionant !"
llrmeazd apoi concertele din f,drile de Jos gi, in final,
de la Paris toate insemnind un veritabitr triumf.
- final, dSruire.
,,Recitalul de la Paris a fost cel mai, bun morn,ent al'
sezonului meu. Sala PleEel plind,. Pubt"ic recules. Le-ant
serui.t cincizeci, mtnute Eaclt (Toccata in re major, patru
preludii. qi fugi, di,n *CLavecinul bine temperat. qi doud
corale). Asta riu trebui,e fdcu.t nici,odatd intr-o astfel cte
ocazie. $i, totuqi am fdcut-o ldrd ezitare, ceea, ce a ntiqcat,
atit de rnult publicul incit a trebur,t sd. bisez Bach-ul. Apoi,
Chopin d.oud, studii, Barcarola .gi Studiile simfonice... [Jn
mare impresar nord-arnerican uenise special sd md uaclil
164
rlt: o, vn(r prezentq, la sfir;itul lui 1949 in Statele Unzte..."
Lui llinu Lipatti i se propun contracte pentru Ame-
rica de Srr.d, Egipt, Australia, Scandinavia, Spania...
Dar ce folos ? Trebuie si le refuze, fiind peste puterile
sale ie onora.
c'[e a
Singura plreocupare constantd pe care o poate implini
cste cea de profesor.
Starea s5ndtilii se agraveazi vizibil.
La Conservator, colegii care iI iubesc cautd solutii spi'e
a-i u;ura r,funca. I se propune un asistent in persoana tin5-
rului profesor L,ouis Hiltbrand, care urma sd indrume stu-
denlii in spiritul indicaliilor primite de la Lipatti, acesta
urmind sd inspecteze clasa o datd pe 1un5. Emolionat,
Dinu primeqte propunerea...
Intre timp, personalitatea lui Dinu Lipatti, care se im-
pusese atit de strSlucitor in viata muzicald a Europei,
incepe sd imbrace un caracter legendar. Deqi se gtie cd
este condamnat de o boal5 incurabill, orice aparilie in pu-
hlic trezegte speranla cd tot mai existd o solulie de salvare.
Figura lui Dinu exteriorizeazS liniqte, concentrare qi,
In vara lui 1948, eI cintS din nou la Engadine, poate
din aceeaEi nevoie profundi de a se ddrui cit mai rnult cu
putin[5 inainte de a dispdrea.
Dar dupd zece zile, medicii sint din nou chemali in
ajutor. O mare oboseald fizicl, desele crize de suiocare
ca gi ternperatura mereu ridicatd il obligl sd accepta inter-
narea intr-un spital din Geneva.
I se administreazd 70 de gedin{e cu raze Rdntgen qi
oi:iqnuitele transf uzii.
165