Duminic\, 16 septembrie 2012 6

Lumina cuno[tin]ei

RELIGIA, FILOSOFIA {I {TIIN}ELE ~N DIALOG

Diac. Sorin Mihalache
ntrebarea este cu att
Marea
`ntrebare
a [tiin]elor
Chiar `n miezul preocup\rilor [tiin]ifice, ce urm\resc
s\ descrie ct mai precis modul cum se petrec
fenomenele fizice ale lumii `nconjur\toare,
se ascunde una dintre cele mai tulbur\toare `ntreb\ri
ale [tiin]ei! Cum se explic\ `ntlnirea fertil\ dintre
gndirea matematic\ a omului [i tiparele
lumii fizice? O astfel de `ntrebare are rost,
pentru c\ [i mintea omului, prin matematica ei,
strns legat\ de gndire, [i natura
`nconjur\toare, prin ordinea [i armoniile ei,
par s\ vorbeasc\ aceea[i limb\!
Matematica dezv\luie {i, `n felul acesta, pe lng\ Red\m, `n cele ce urmeaz\,
mai mult din numeroasele frumuse]i, sime- cteva dintre cele mai repre-
frumuse]ea lumii trii [i armonii din natur\ [i zentative.

~ mai stringent\, dac\

ne gndim c\ judec\-
]ile [i conceptele ma-
tematice sunt obiecte ale min-
]ii omene[ti, create `n hotarele
ei l\untrice, `n vreme ce toate
celelalte realit\]i concrete,
descrise att de precis de ma-
tematic\, se afl\ `n ambientul
`nconjur\tor, a[adar `n afar\.
Deci, chiar dac\ nu vedem
tot ceea ce ne `nconjoar\, cu re-
zolu]ie infinit\, chiar dac\ nu
sesiz\m `ntru totul fenomenele
fizice [i p\r]ile lor, putem totu[i
dezvolta ra]ionamente [i instru-
mentar matematic capabile s\
descrie o parte important\ din
lumea situat\ dincolo de sim-
]uri. Se dezv\luie cumva c\ ma-
tematica reprezint\ un pod ce
prelunge[te sensibilitatea sim-
]urilor, un fel de putere de sesi-
zare interioar\, o vedere a min-
]ii capabil\ s\ surprind\ ceea
ce ochii nu pot vedea, ceea ce
sim]urile nu mai pot sesiza.
Ei bine, calea aceasta a mate-
maticienilor, c\tre surprinderea
realit\]ii fizice, se dovede[te, a[a
cum spun cercet\torii, uimitor
de eficient\! Chiar dac\, de
multe ori, pe drumul descrierii
naturii, ei nu mai sunt c\l\uzi]i
de sim]uri. ~ncredin]area pri-
vind veridicitatea celor descope-
rite vine, `n aceste cazuri, [i din
interior, din cuprinsul demon-
stra]iilor [i calculelor! Verifica-
rea direct\, prin sim]uri, nu mai
e un criteriu indispensabil al [ti-
in]ei! (Situa]ia aceasta aminte[-
te de episodul evanghelic al c\-
rui protagosnist a fost Sfntul
Apostol Toma. S-a `ncet\]enit,
cumva, `n forma unui principiu,
verificarea direct\ a oric\rui
eveniment pentru a fi sigur c\ el
s-a petrecut `ntocmai. Pn\ nu
v\d, nu cred!)
Ajungem, astfel, `n miezul
problemei. F\r\ s\ fie `nzes-
trat\ cu vreun ochi `n stare s\
sesizeze fiziologic realitatea
concret\, matematica min]ii
vede totu[i, adesea cu o preci-
zie mult mai mare, `n sub-
straturile adnci ale micro-
cosmosului [i `n fundalul `n-
dep\rtat al universului! Min-
tea ajunge s\ vad\ ceea ce
ochii fizici nici m\car nu `n-
trez\resc, `n micro sau `n ma-
crocosmos, identificnd struc-
turi ascunse, de existen]a c\-
rora nu am fi `n nici un fel
`n[tiin]a]i.
~n situa]ii ca acestea `ntre-
z\rim c\ omul nu e o fiin]\
destinat\ s\ se m\rgineasc\
la sim]urile trupului s\u. Via-
]a lui nu e limitat\ implacabil
la func]ionalitate biologic\.
Mintea ajunge s\ corecteze [i
s\ completeze ceea ce ochii
trupe[ti nu v\d. Cugetul omu-
lui, `mbog\]it de lucrarea a-
decvat\ a judec\]ilor lui, poa-
te ad\uga, lng\ sau peste ce-
ea ce vedem [i sim]im, altceva
nou, care nu poate fi v\zut,
ascuns `n realitate, care nu
poate fi receptat prin sim]uri
`n nici un fel.
S-ar putea spune c\ puteri
spirituale dinl\untrul fiin]ei
omene[ti `mping existen]a
dincolo de planul sensibil, din-
colo de marginile trupului [i
de sim]urile lui, c\tre un mod
de via]\ mai `nalt. Omul nu
este pndit doar de pericolul
de a r\mne cantonat `n lu-
mea sensibil\, prin sim]uri. El
este, `n acela[i timp, chemat [i
capabil s\ caute r\d\cinile re-
alit\]ii, existen]ele ascunse,
`n]elesurile pre]ioase [i discre-
te, depozitate `n adnc.
din cosmos, sesizate `n fiecare
zi, matematica a dezv\luit al-
te simetrii [i modele complexe
ascunse. Prin aceasta, frumu-
se]ea [i taina lumii au sporit.
Mai mult chiar, o serie `ntrea-
g\ de tehnologii au verificat
veridicitatea descrierilor ma-
tematice. Practic, pe baza lor,
inginerii au `nf\ptuit cons-
truc]ii [i mecanisme care au
pus `n lucrare puterile lumii
fizice. Ei au demonstrat, de
~ntreaga matematic\ [i fapt, c\ descrierea matemati-
concordan]a ei cu lumea c\ a unui fenomen dezv\luie
[i o parte din secretul utiliz\-
`nconjur\toare ar fi rii lui concrete, felul `n care
rezultatul unor dezvolt\ri poate fi pus `n slujba omului.
Situa]ii de acest fel au f\-
ale permiselor logicii cut posibile [tiin]a [i tehnica,
umane, dezvolt\ri impuse civiliza]ia cu toate ale lor, [i,
important `n discu]ia aceasta,
[i acumulate treptat de toate se `ntemeiaz\ pe `ntlni-
om, direct din experien]a rea fertil\, surprinz\toare,
dintre om [i lume, dintre ma-
realit\]ii. ~n acest fel, tematica min]ii omene[ti [i or-
matematica ar dinea fizic\ din natura `ncon-
jur\toare.
corespunde realit\]ii, toc-
Explor\ri filosofice
mai pentru c\ ea se `nte- `n misterul [tiin]elor
meiaz\ pe o logic\
De ce se `ntmpl\ a[a? De
desprins\ din experien]a ce mintea pare att de bine `n-
direct\ a lumii. zestrat\ s\ furnizeze con]inu-
turi att de bine adecvate rea-
lit\]ii `n care ne mi[c\m?
~ntr-o lucrare recent ap\ru-
t\ la noi, al c\rei autor este
matematicianul Mario Livio,
sunt prezentate cteva dintre
`ntreb\rile acestea care vizea-
z\ leg\tura dintre mintea o-
meneasc\, matematic\ [i rea-
litatea `nconjur\toare. Auto-
rul trece `n revist\ cteva po-
sibile r\spunsuri, care aduc `n
discu]ie, `n mod sumar, cteva
dintre variantele conturate `n
dezbaterea filosofic\ actual\.
Unii autori sus]in c\ univer-
sul `nsu[i este matematic\ (as-
trofizicianul Max Tegmark).
Mai mult dect att, potrivit
acestui autor, `ntreaga reali-
tate urmeaz\ s\ fie descris\
de o Theory of Everything. Au-
torul crede c\ aceast\ mult
discutat\ [i sperat\ descriere
complet\ a realit\]ii nu va
con]ine nimic din conceptele
utilizate ast\zi, concepte n\s-
cute din `nsu[i modul nostru
de percep]ie [i reprezentare a
lumii, ct\ vreme realitatea
din afara noastr\ e privit\, de
regul\, ca fiind independent\
de noi. Rezumnd, cu expresii-
le lui Mario Livio, Tegmark
am spune c\ realitatea noas-
tr\ fizic\ este matematic\1.
~ns\ plasarea realit\]ilor
matematice pe acela[i plan de
valabilitate [i consisten]\ ca
realitatea experimentabil\
pune dificult\]i epistemologi-
ce greu de rezolvat. Abordarea
aceasta pare s\ omit\ eviden-
]a potrivit c\reia conceptele
teoretice sunt, ab initio, diferi-
te de lucrurile sesizate prin
experien]a direct\, `ntruct
este vorba de manifestarea de-
osebirii intrinsece de natur\
dintre realitate (semnificat\)
[i logos (semnificant)2. Sunt
invocate cteva explica]ii pri-
vind posibila eficacitate a ma-
tematicii.
O prim\ explica]ie, `ncerca-
t\ de matematicianul Richard
Hamming, afirm\ c\ eficacita-
tea matematicii provine din
chiar lectura selectiv\ a reali-
t\]ii, lectur\ ce p\streaz\ din
planul fizic exact sec]iunile
care se conformeaz\ unor
structuri matematice presta-
bilite. ~nct, potrivit acestui
prim r\spuns, fenomenul pe

care matematica pare s\-l de-
scrie cu mare succes nu este
dect rezultatul unei priviri
selective a realit\]ii, distorsio-
nate de ochelarii pe care `i
purt\m3. Ochelarii ace[tia re-
]in mai ales partea care `nde-
pline[te concordan]ele cu struc-
turile matematice.
O alt\ explica]ie, propus\
de acela[i autor, pune eficaci-
tatea matematicii pe seama u-
nei ne`ntrerupte str\danii o-
mene[ti de a ajusta instru-
mentarul matematic, de a-l
dezvolta tocmai `n vederea u-
nei tot mai eficiente descrieri
a fenomenelor fizice, un fel de
evolu]ie [i selec]ie natural\ a
ideilor matematicii4. ~n fine,
Hamming mai `ncearc\ dou\
explica]ii, pentru aceast\ po-
trivire extraordinar\ `ntre
matematic\ [i realitate. Pe de
o parte, ar putea ca toat\ efi-
cacitatea s\ fie o iluzie, dat fi-
ind faptul c\ exist\ numeroa-
se alte aspecte ale realit\]ii,
unde matematica `[i dovede[te
ineficacitatea5. Pe de alt\ par-
te, Hamming introduce ca po-
sibil\ explica]ie `n aceast\ efi-
cacitate a matematicii un anu-
mit mecanism evolutiv, care
pleac\ din planul experien]ei
directe a realit\]ii. ~ntreaga
matematic\ [i concordan]a ei
cu lumea `nconjur\toare ar fi,
`n acest ultim caz, rezultatul
unor dezvolt\ri ale permiselor
logicii umane, dezvolt\ri im-
puse [i acumulate treptat de
om, direct din experien]a rea-
lit\]ii. ~n acest fel, matemati-
ca ar corespunde realit\]ii,
tocmai pentru c\ ea se `nte-
meiaz\ pe o logic\ desprins\
din experien]a direct\ a lumii.
Matematica - realitate
sau fic]iune?
E semnificativ `ns\ c\, `n
urma tuturor acestor explica-
]ii, autorul, invocat de Mario
Livio, `[i recunoa[te limitele:
toate explica]iile pe care le-am
dat, luate `mpreun\, pur [i
simplu nu sunt de-ajuns pen-
tru a explica ceea ce mi-am
propus (anume imprevizibila
eficacitate a matematicii)6!
~n acela[i timp, nici cealal-
t\ extrem\, care se ive[te oda-
t\ cu respingerea caracterului
real al conceptelor matemati-
ce, nu pare mul]umitoare. Ea,
la fel ca [i explica]iile pomeni-
te pn\ acum, nu pare s\ ex-
plice satisf\c\tor un anumit
caracter obiectiv al datelor [i
rezultatelor matematicii. ~n
chestiunea aceasta, g\sim `n
lucrarea lui Mario Livio situa-
]ii care ar putea constitui do-
vezi c\ o anumit\ realitate a
matematicii nu poate fi com-
plet refuzat\ [i c\ leg\tura ei
cu realitatea fizic\ r\mne `n-
c\ insuficient l\murit\. Stau
aici, ca argumente, multe
descoperiri matematice (...) [i
chiar unele inven]ii importan-
te (de exemplu, calculul infi-
nitezimal) care au fost f\cute
simultan de diferi]i oameni ca-
Rubrica Lumina cuno[tin]ei. Religia, filosofia [i [tiin]ele `n dialog este realizat\ cu sprijinul Funda]iei John Templeton din SUA, `n cadrul unui proiect
desf\[urat de Universitatea Al. I. Cuza Ia[i [i Universitatea Bucure[ti, `n cooperare cu Patriarhia Romn\.
re lucrau independent7. Dac\
nu exist\ o realitate matemati-
c\, [i ea este doar un joc al
min]ii, cum au ajuns cercet\to-
rii, pe c\i diferite, f\r\ s\ [tie
unii de al]ii, la acelea[i rezulta-
te sau construc]ii teoretice?
De asemenea, dac\ suntem
tenta]i s\ r\pim matematicii
leg\tura ei profund\ cu reali-
tatea fizic\ [i s\ o caracteri-
z\m drept exerci]iu al min]ii
Orice demers de explorare a lumii scoate la iveal\ armonii
sau simetrii care trimit cu gndul aproape inevitabil la matematic\
Pentru c\ `ntru El au fost
f\cute toate, cele din
ceruri [i cele de pe
p\mnt, cele v\zute [i
cele nev\zute, fie tronuri,
fie domnii, fie `ncep\torii,
fie st\pnii. Toate s-au
f\cut prin El [i pentru El.
(Coloseni 1, 16)
7 Duminic\, 16 septembrie 2012
Lumina cuno[tin]ei
omene[ti, r\mn `n afar\, f\-
r\ nici o explica]ie, situa]iile
`n care ea a dovedit o eficaci-
tate extins\, chiar mai cuprin-
z\toare dect fenomenele pen-
tru care a fost construit\. Este
vorba aici despre situa]iile `n
care s-a dovedit o anumit\ e-
ficacitate pasiv\ a matema-
ticii, situa]iile `n care con-
ceptele matematice [i-au g\sit
aplica]ii la mult timp dup\ ce
au fost inventate 8, sau `n
chestiuni care nu aveau nici o
leg\tur\ cu aplicabilitatea lor
ini]ial\9. Situa]ii ca acestea `l
fac pe Mario Livio s\ se `n-
trebe: Cum e posibil ca fizici-
enii s\ descopere mereu ins-
trumente matematice nu doar
pentru a explica rezultate ex-
perimentale [i observa]iile e-
xistente, dar [i pentru a con-
duce la o `n]elegere absolut
nou\ [i la noi predic]ii?10.
Matematica [i abisul
fiin]ei omene[ti
Alte cteva r\spunsuri din
cele oferite de Mario Livio,
spre care `nclin\m mai mult,
se apropie semnificativ de
cmpul considera]iilor feno-
menologice. Ele iau `n seam\
`nse[i structurile perceptive
ale omului, pe baza c\rora e
receptat\ realitatea [i `n baza
c\rora e construit\ re]eaua de
reprezent\ri privind fenome-
nele realit\]ii. De exemplu, `n
familia acestor abord\ri se si-
tueaz\ [i unii intui]ioni[ti,
pentru care intui]ia numere-
lor este adnc `nr\d\cinat\ `n
creierul omenesc, `nct se poa-
te spune c\ num\rul face par-
te dintre obiectele naturale
ale gndirii; numerele ar fi
categorii `nn\scute, pe baza
c\rora percepem lumea11.
Chestiunea aceasta pare `n-
tructva sus]inut\ [i de psiho-
logie. Unele cercet\ri au avut
`n aten]ie modul cum persoa-
ne din unele grupuri izolate de
indigeni din Amazonia recep-
teaz\ con]inuturile proprii ge-
ometriei. Cercet\torii au con-
statat o anumit\ intui]ie a
geometriei `n absen]a educa-
]iei [colare12, dovedind o `n]e-
legere spontan\ a conceptelor
[i reprezent\rilor geometrice,
ceea ce i-a f\cut s\ afirme c\
nucleul cunoa[terii geometri-
ce (...) e o component\ univer-
sal\ a min]ii umane13.
~n linia aceasta, unii autori
fac afirma]ii chiar mai `ndr\z-
ne]e, potrivit c\rora anumite
structuri [i arii cerebrale par
s\ fie r\spunz\toare de aceas-
t\ predilec]ie a creierului o-
menesc pentru matematic\,
`nct matematica ajunge s\
fie considerat\ ca fiind o
parte natural\ a fiin]ei uma-
ne14. ~n fine, unele indica]ii
neurologice arat\ c\ girul un-
ghiular din emisfera stng\
pare s\ `ndeplineasc\ un rol
important `n activitatea min-
]ii `n folosirea numerelor [i a
calculului matematic15.
~n acela[i timp, alte inten]ii
v\d matematica intim legat\
de func]ionalitatea min]ii o-
mene[ti, prin rela]ia dintre
matematic\ [i limbaj, cu refe-
rire la o anumit\ gramatic\ u-
niversal\ care ar putea consti-
tui un fel de fond comun tutu-
ror limbilor, care s\ asigure o
dezvoltare a conceptelor [i ra-
]ionamentelor matematice.
Dincolo de coloratura particu-
lar\ a lexicului [i a vocabula-
rului unei limbi, [i de particu-
larit\]ile de folosin]\ ale lim-
bajului, valabile `n cazul fie-
c\rei persoane `n parte, struc-
turile gramatic\ ar putea de-
riva dintr-o gramatic\ univer-
sal\ care ar sta [i la baza ju-
dec\]ilor de ordin logic.
Logosul divin,
ra]ionalitatea lumii [i
ra]iunea omeneasc\
~n orice caz, este semnifica-
tiv faptul c\, `ncercnd s\ l\-
mureasc\ natura matematicii,
cercet\rile au ajuns `n apropi-
erea considera]iilor privitoare
la constitu]ia fiin]ei omene[ti,
[i la felul nostru de a recepta
lumea, lund `n discu]ie parti-
cularit\]ile aparatului percep-
tiv al omului. Oamenii, scrie
Mario Livio, detecteaz\ [i per-
cep cu mare u[urin]\ unghiu-
rile, liniile drepte [i curbele li-
ne. (...) Aceste capacit\]i per-
ceptive au influen]at pesemne
felul `n care cunoa[tem [i au
condus la o matematic\ baza-
t\ pe obiecte discrete (aritme-
tica) [i pe figuri geometrice
(geometria euclidian\)16.
Ei bine, din perspectiva a-
bord\rilor fenomenologice ca-
re au `n aten]ie omul, care
construie[te `ntreg edificiul
cunoa[terii, considera]ii de a-
cest fel sunt apropiate [i adec-
vate. Pn\ la urm\, e imposi-
bil s\ vorbim despre natura
matematicii dac\ nu aducem
`n discu]ie natura cunoa[terii
[i felul omului de a participa,
cu trupul [i cu mintea lui, la
cunoa[terea [i reprezentarea
realit\]ii.
Perspectiva teologic\ cu-
prinde simbolic toate aceste si-
tua]ii, `ntlnirea miraculoas\
dintre om [i lume, afirmnd c\
lumea a fost f\cut\ de Dum-
nezeu prin Fiul S\u, prin Cu-
vntul, adic\ prin Logos: Toate
prin El s-au f\cut; [i f\r\ El ni-
mic nu s-a f\cut din ce s-a f\cut
(Ioan 1, 3). Pentru c\ `ntru El
au fost f\cute toate, cele din ce-
ruri [i cele de pe p\mnt, cele
v\zute [i cele nev\zute, fie tro-
nuri, fie domnii, fie `ncep\torii,
fie st\pnii. Toate s-au f\cut
prin El [i pentru El (Coloseni
1, 16). ~n acela[i timp, omul - fi-
in]\ ce poart\ `n ea chipul lui
Dumnezeu, e `nzestrat cu ra]i-
une, fiind chemat [i capabil s\
cunoasc\ lumea. ~nct lumea
se dezv\luie a fi darul lui Dum-
nezeu pentru om, pentru urcu-
[ul lui spiritual. De aceea, toate
`[i primesc r\spunsul deplin `n-
tr-o perspectiv\ spiritual\, ca-
re se leag\ de om, `ntruct,
cum scrie fizicianul Alexei Nes-
teruk, universalitatea legilor
matematice e strns conectat\
la inteligibilitatea Universu-
lui, iar aceasta din urm\ este
atins\, articulat\ doar de fiin-
]ele umane17.
1
Mario Livio, Este Dumnezeu
note
matematician, Editura Hu-
manitas, 2011, p. 252.
2
Roland Omnes, Interpreta-
rea mecanicii cuantice, Edi-
tura Tehnic\, Bucure[ti,
1999, p. 499.
3
Formulare apar]innd lui Ri-
chard Hamming, apud Mario
Livio, op. cit., p. 262.
4
Mario Livio, op. cit., p. 269.
5
A. Borovik, Amthematics un-
der the microscope, 2006,
apud. Mario Livio, op. cit., p.
269.
6
Mario Livio, op. cit., p. 270.
7
Ibidem, p. 262.
8
Ibidem, p. 267.
9
Este cazul grupurilor de si-
metrie utilizate n fizica par-
ticulelor, dar care au fost n-
temeiate n cuprinsul mate-
maticii, ca algebre Lie, cu
mult\ vreme nainte.
10
11
Mario Livio, op. cit., p. 271.
Ibidem.
12
S. Dehaene, V. Izard, [.a.,
Core knowledge of geometry
in an Amazonian indigene
group, n rev. Science, 311,
2006, pp. 381-384. Acest stu-
diu este disponibil [i pe pagi-
na de web a unuia dintre au-
tori, http://www.wjh.har-
vard.edu/~lds/pdfs/dehae-
13
ne2006.pdf.
S. Dehaene, V. Izard, [.a.,
Core knowledge of geome-
try in an Amazonian indi-
gene group, n rev. Science,
311, 2006, pp. 381-384. Stu-
diul este men]ionat [i n Ma-
rio Livio, op. cit., p. 253.
14
G. Lakkof [i Rafael Nunez,
Where mathematics come
from, New York, 2000, apud
Mario Livio, op. cit., p. 254.
15
Mario Livio, op. cit., p. 255.
16
Ibidem, p. 264.
17
Alexei Nesteruk, Universul
n comuniune. C\tre o sinte-
z\ neopatristic\ a teologiei [i
[tiin]ei, Editura Curtea Ve-
che, Bucure[ti, 2009, p. 285.