Geometrie IDD Curs3

Geometrie - Curs 3
Victor Vuletescu
University of Bucharest, Faculty of Mathematics, Bucharest, Romania.
20 Mai 2017
1 / 31
Spatii vectoriale euclidiene Definitii, proprietati elementare
Spatii vectoriale euclidiene

Definitie
Fie V un spatiu vectorial peste corpul R. Se numeste produs scalar pe V o
biliniara g : V V ! R care este simetrica si pozitiv definita, i.e.
g (u, v ) = g (v , u), 8u, v 2 V ;
2 / 31

Definitie
g (u, v ) = g (v , u), 8u, v 2 V ;
g (v , v ) 0, 8v 2 V si
2 / 31

Definitie
g (u, v ) = g (v , u), 8u, v 2 V ;
g (v , v ) 0, 8v 2 V si g (v , v ) = 0 , v = 0V .
2 / 31

Definitie
g (u, v ) = g (v , u), 8u, v 2 V ;
g (v , v ) 0, 8v 2 V si g (v , v ) = 0 , v = 0V .
Exemplu
2 / 31

Definitie
g (u, v ) = g (v , u), 8u, v 2 V ;
g (v , v ) 0, 8v 2 V si g (v , v ) = 0 , v = 0V .
Exemplu (produsul scalar canonic)
2 / 31

Definitie
g (u, v ) = g (v , u), 8u, v 2 V ;
g (v , v ) 0, 8v 2 V si g (v , v ) = 0 , v = 0V .
Exemplu (produsul scalar canonic)

Fie V = Rn si g0 : V V ! R data prin
n
X
g0 ((x1 , . . . , xn ), (y1 , . . . , yn )) = xi yi
i=1
2 / 31
Spactii vectoriale euclidiene
Forma generala a unui produs scalar

Fie V = Rn si g : V V ! R o biliniara simetrica, data prin
n
X
g ((x1 , . . . xn ), (y1 , . . . , yn )) = aij xi yj
i,j=1
Atunci g este un produs scalar daca si numai daca
3 / 31
Spactii vectoriale euclidiene
Forma generala a unui produs scalar

Fie V = Rn si g : V V ! R o biliniara simetrica, data prin
n
X
g ((x1 , . . . xn ), (y1 , . . . , yn )) = aij xi yj
i,j=1
Atunci g este un produs scalar daca si numai daca
i > 0, 8i = 1, . . . n
unde
a11 a12 ... a1i
a21 a22 ... a2i
i =
...
ai1 ai2 ... aii
3 / 31
Proprietati ale produselor scalare
Notatie
Daca g : V V ! R este un produs scalar, vom nota
not
hu, v i = g (u, v )
4 / 31
Notatie
not
hu, v i = g (u, v )
Inegalitatea Cauchy-Buniakowsky-Schwarz
Fie <, >: V V ! R un produs scalar. Atunci pentru orice doi vectori
u, v 2 V are loc
(hu, v i)2 hu, ui hv , v i
cu egalitate daca si numai daca u, v sunt liniar dependenti.
4 / 31
Notatie
not
hu, v i = g (u, v )
u, v 2 V are loc
Demonstratie
Fie functia f : R ! R, f (t) = htu + v , tu + v i . Atunci
4 / 31
Notatie
not
hu, v i = g (u, v )
u, v 2 V are loc
Demonstratie
f (t) = hu, ui t 2 + 2 hu, v i t + hv , v i si
4 / 31
Notatie
not
hu, v i = g (u, v )
u, v 2 V are loc
Demonstratie
f (t) = hu, ui t 2 + 2 hu, v i t + hv , v i si f (t) 0, 8t 2 R. Deci
4 / 31
Notatie
not
hu, v i = g (u, v )
u, v 2 V are loc
Demonstratie
f (t) = hu, ui t 2 + 2 hu, v i t + hv , v i si f (t) 0, 8t 2 R. Deci f 0.
4 / 31
Norma indusa de un produs scalar

Fie V un spatiu vectorial si h, i : V V ! R un produs scalar pe V .Se
numeste norma indusa de h, i functia || || : V ! R definita prin
p
||v || = hv , v i.
5 / 31

p
||v || = hv , v i.
Exemplu. Pentru produsul scalar canonic pe Rn avem

q
||(x1 , . . . , xn )|| = x12 + . . . xn2
5 / 31

p
||v || = hv , v i.

q
||(x1 , . . . , xn )|| = x12 + . . . xn2
Proprietati ale normei

Au loc:
5 / 31

p
||v || = hv , v i.

q
||(x1 , . . . , xn )|| = x12 + . . . xn2

Au loc:
a) ||u + v || ||u|| + ||v ||, 8u, v 2 V ;
5 / 31

p
||v || = hv , v i.

q
||(x1 , . . . , xn )|| = x12 + . . . xn2

Au loc:
a) ||u + v || ||u|| + ||v ||, 8u, v 2 V ;
b) ||tv || = |t| ||v ||, 8t 2 R, 8v 2 V ;
5 / 31

p
||v || = hv , v i.

q
||(x1 , . . . , xn )|| = x12 + . . . xn2

Au loc:
a) ||u + v || ||u|| + ||v ||, 8u, v 2 V ;
b) ||tv || = |t| ||v ||, 8t 2 R, 8v 2 V ;
c) ||v || 0, 8v 2 V si ||v || = 0 , v = 0V .
5 / 31

Masuri de unghiuri induse de un produs scalar
Fie V un spatiu vectorial si h, i : V V ! R un produs scalar pe V . Fie
u, v 2 V vectori nenuli. Definim masura unghiului ud, v dintre u si v prin
hu, v i
cos(d
u, v ) =
||u|| ||v ||
6 / 31

hu, v i
cos(d
u, v ) =
||u|| ||v ||
Remarca.
Faptul ca aceasta notiune este corect definita provine din CBS:
6 / 31

hu, v i
cos(d
u, v ) =
||u|| ||v ||
Remarca.
hu, v i
1
||u|| ||v ||
6 / 31

hu, v i
cos(d
u, v ) =
||u|| ||v ||
Remarca.
hu, v i
1
||u|| ||v ||
Prependicularitate
Daca u, v 2 V sunt vectori nenuli, atunci spunem prin definitie ca u este
perpendicular pe v (notat u ? v ) daca si numai daca
6 / 31

hu, v i
cos(d
u, v ) =
||u|| ||v ||
Remarca.
hu, v i
1
||u|| ||v ||
Prependicularitate
Daca u, v 2 V sunt vectori nenuli, atunci spunem prin definitie ca u este
perpendicular pe v (notat u ? v ) daca si numai daca hu, v i = 0.
6 / 31
Baze ortonormate
Definitie
Fie V un spatiu vectorial si h, i : V V ! R un produs scalar pe V . O
baza B = {e1 , . . . , en } a lui V se numeste baza ortonormata daca
7 / 31
Baze ortonormate
Definitie
ei ? ej , 8i 6= j, si
7 / 31
Baze ortonormate
Definitie
ei ? ej , 8i 6= j, si ||ei || = 1, 8i = 1, n.
7 / 31
Baze ortonormate
Definitie
ei ? ej , 8i 6= j, si ||ei || = 1, 8i = 1, n.
Remarca
Baza B = {e1 , . . . , en } este ortonormata daca si numai daca
hei , ej i = ij , 8i, j unde ij este simbolul Kronecker:
7 / 31
Baze ortonormate
Definitie
ei ? ej , 8i 6= j, si ||ei || = 1, 8i = 1, n.
Remarca

1, daca i = j;
ij =
0, daca i 6= j.
7 / 31
Baze ortonormate
Definitie
ei ? ej , 8i 6= j, si ||ei || = 1, 8i = 1, n.
Remarca

1, daca i = j;
ij =
0, daca i 6= j.
Exemplu. Baza canonica a lui Rn este ortonormata n raport cu produsul

scalar canonic.
7 / 31
Algoritmul Gramm-Schmidt
Algoritmul
Fie (V , h, i) un spatiu vectorial euclidian. Fie Bi = {f1 , . . . , fn } o baza
arbitrara alui V . Construim o baza ortonormata Bo = {e1 , . . . , en } astfel:
8 / 31
Algoritmul
Pasul 1. Punem prin definitie
1
e1 = f1 ;
||f1 ||
8 / 31
Algoritmul
1
e1 = f1 ;
||f1 ||
Pasul general. Presupunem ca am construit vectorii e1 , . . . , ek 1 din baza

Bo .
8 / 31
Algoritmul
1
e1 = f1 ;
||f1 ||

Bo . Construim mai ntai un vector auxiliar gk prin formula:
k 1
X
gk = f k hfk , ei i ei ;
i=1
8 / 31
Algoritmul
1
e1 = f1 ;
||f1 ||

Bo . Construim mai ntai un vector auxiliar gk prin formula:
k 1
X
gk = f k hfk , ei i ei ;
i=1
Punem
1
ek = gk .
||gk ||
8 / 31
Spatii vectoriale euclidiene Transformari liniare n sptii vectoriale euclidiene
Aplicatii ortogonale
Definitie.
Fie (V , h, i) un spatiu vectorial euclidian. O functie T : V ! V se
numeste transformare ortogonala daca pastreaza produsul scalar, i.e. daca
hT (u), T (v )i = hu, v i , 8u, v 2 V .
9 / 31
Definitie.
hT (u), T (v )i = hu, v i , 8u, v 2 V .
Teorema de caracterizare a transformarilor ortogonale.

Fie (V , h, i) un spatiu vectorial euclidian si B = {e1 , . . . , en } o baza
ortogonala fixata a lui V . Fie T : V ! V o aplicatie liniara avand
matricea A n raport cu baza B. Atunci T este transformare ortogonala
daca si numai daca matricea A satisface relatia:
9 / 31
Definitie.
hT (u), T (v )i = hu, v i , 8u, v 2 V .
Teorema de caracterizare a transformarilor ortogonale.

Fie (V , h, i) un spatiu vectorial euclidian si B = {e1 , . . . , en } o baza
ortogonala fixata a lui V . Fie T : V ! V o aplicatie liniara avand
matricea A n raport cu baza B. Atunci T este transformare ortogonala
daca si numai daca matricea A satisface relatia:
A At = In
9 / 31
Grupul ortogonal
Definitie
Fie (V , h, i) un spatiu vectorial euclidian. Atunci multimea
O(V ) = {T |T : V ! V , T = transformare ortogonala }
este un grup n raport cu compunerea functiilor, numit grupul ortogonal al

lui V .
In cazul particular V = Rn cu produsul scalar canonic, acest grup se
noteaza O(n).
10 / 31
Grupul ortogonal
Definitie

lui V .
noteaza O(n).
Remarci
Fie A 2 O(n); atunci det(A) = 1.
10 / 31
Grupul ortogonal
Definitie

lui V .
noteaza O(n).
Remarci
Fie A 2 O(n); atunci det(A) = 1.
Multimea
SO(n) = {A 2 O(n)|det(A) = 1}
este un subgrup al lui O(n) numit grupul special ortogonal.
10 / 31
Grupul O(2)
Teorema
Avem
O(2) = R [ S
unde
11 / 31
Grupul O(2)
Teorema
Avem
O(2) = R [ S
unde
cos() sin()
R = {R = | 2 R}
sin() cos()
11 / 31
Grupul O(2)
Teorema
Avem
O(2) = R [ S
unde
cos() sin()
R = {R = | 2 R}
sin() cos()

cos() sin()
S = {S = | 2 R}
sin() cos()
11 / 31
Grupul O(2)
Teorema
Avem
O(2) = R [ S
unde
cos() sin()
R = {R = | 2 R}
sin() cos()

cos() sin()
S = {S = | 2 R}
sin() cos()
Matricele de forma R se numesc matrici de rotatie
11 / 31
Grupul O(2)
Teorema
Avem
O(2) = R [ S
unde
cos() sin()
R = {R = | 2 R}
sin() cos()

cos() sin()
S = {S = | 2 R}
sin() cos()
Matricele de forma R se numesc matrici de rotatie iar matricele de forma
S se numesc matrici de simetrie.
11 / 31
Grupul O(2)
Teorema
Avem
O(2) = R [ S
unde
cos() sin()
R = {R = | 2 R}
sin() cos()

cos() sin()
S = {S = | 2 R}
sin() cos()
Matricele de forma R se numesc matrici de rotatie iar matricele de forma
S se numesc matrici de simetrie. In plus, SO(2) = R.
11 / 31
Transformari simetrice
Definitie
Fie (V , h, i) un spatiu vectorial euclidian. O transformare liniara
T : V ! V se numeste simetrica daca are loc
hT (u), v i = hu, T (v )i , 8u, v 2 V .
12 / 31
Definitie
hT (u), v i = hu, T (v )i , 8u, v 2 V .
Teorema
Fie (V , h, i) un spatiu vectorial euclidian, B o baza ortonomata alui V si
T : V ! V o aplicatie liniara. Atunci:
a) T este simetrica daca si numai daca matricea A a lui T n raport cu
baza B este
12 / 31
Definitie
hT (u), v i = hu, T (v )i , 8u, v 2 V .
Teorema
baza B este matrice simetrica, i.e.
A = At .
12 / 31
Definitie
hT (u), v i = hu, T (v )i , 8u, v 2 V .
Teorema
A = At .
b) daca T este simetrica, atunci T este diagonalizabila.
12 / 31
Definitie
hT (u), v i = hu, T (v )i , 8u, v 2 V .
Teorema
A = At .
b) daca T este simetrica, atunci T este diagonalizabila. In plus, exista o

baza de diagonalizare a lui T care este ortonormata.
12 / 31
Spatii afine euclidiene Definitii proprietati elementare
Spatii afine euclidiene
Definitie
Se numeste spatiu afin euclidian un spatiu afin A peste corpul numerelor
reale, astfel ncat spatiul sau vectorial director dir (A) are o structura de
spatiu vectorial euclidian, i.e. s-a fixat un produs scalar h, i pe dir (A).
13 / 31
Definitie
Distanta n spatii euclidiene

Daca A este un spatiu afin euclidian, definim functia distanta pe A prin
d : A A ! R,
13 / 31
Definitie

d : A A ! R,
!
d(P, Q) = ||PQ||
13 / 31
Definitie

d : A A ! R,
!
d(P, Q) = ||PQ||
Proprietati ale functiei distanta
13 / 31
Definitie

d : A A ! R,
!
d(P, Q) = ||PQ||

d(P, Q) = d(Q, P), 8P, Q 2 A;
13 / 31
Definitie

d : A A ! R,
!
d(P, Q) = ||PQ||

d(P, Q) = d(Q, P), 8P, Q 2 A;
d(P, Q) + d(Q, R) d(P, R), 8P, Q, R 2 A;
13 / 31
Definitie

d : A A ! R,
!
d(P, Q) = ||PQ||

d(P, Q) = d(Q, P), 8P, Q 2 A;
d(P, Q) + d(Q, R) d(P, R), 8P, Q, R 2 A;
d(P, Q) 0 si d(P, Q) = 0 , P = Q.
13 / 31
Subspatii afine perpendiculare

Definitie
Fie A un spatiu afin euclidian si A0 , A A subspatii afine. Sunem ca
A0 este perpendicular pe A daca dir (A) ? dir (A), i.e.
14 / 31

Definitie
hu, v i = 0, 8u 2 dir (A0 ), v 2 dir (A).
14 / 31

Definitie
hu, v i = 0, 8u 2 dir (A0 ), v 2 dir (A).
Drepte perpendiculare
Fie A = Rn cu structura euclidiana canonica. Consideram dreptele
x1 x1A x2 x2A xn xnA

(d1 ) : = = = ;
v1 v2 vn
x1 x1B x2 x2B xn xnB

(d2 ) : = = = .
u1 u2 un
Atunci
d1 ? d2 ,
14 / 31

Definitie
hu, v i = 0, 8u 2 dir (A0 ), v 2 dir (A).
Drepte perpendiculare
Fie A = Rn cu structura euclidiana canonica. Consideram dreptele
x1 x1A x2 x2A xn xnA

(d1 ) : = = = ;
v1 v2 vn
x1 x1B x2 x2B xn xnB

(d2 ) : = = = .
u1 u2 un
Atunci
d1 ? d2 , v1 u1 + v2 u2 + . . . vn un = 0.
14 / 31
Perpendicularitate n spatiul euclidian 3-dimensional
Perpendicularitate ntre drepte si plane

Fie dreapta
x1 x1O x2 x2O x3 x3O
(d1 ) : = =
v1 v2 v3
si planul
() : Ax1 + Bx2 + Cx3 + D = 0
Atunci d ? daca si numai daca
15 / 31

Fie dreapta
(d1 ) : = =
v1 v2 v3
si planul
() : Ax1 + Bx2 + Cx3 + D = 0
A B C
Atunci d ? daca si numai daca v1 = v2 = v3
15 / 31

Fie dreapta
(d1 ) : = =
v1 v2 v3
si planul
() : Ax1 + Bx2 + Cx3 + D = 0
A B C
Perpendiculara dusa dintr-un punct la un plan

Fie P = (x1P , x2P , x3P ) si planul () : Ax1 + Bx2 + Cx3 + D = 0.
Dreapta ? perpendiculara dusa din punctul P pe planul are ecuatia:
15 / 31

Fie dreapta
(d1 ) : = =
v1 v2 v3
si planul
() : Ax1 + Bx2 + Cx3 + D = 0
A B C
Perpendiculara dusa dintr-un punct la un plan

Fie P = (x1P , x2P , x3P ) si planul () : Ax1 + Bx2 + Cx3 + D = 0.
Dreapta ? perpendiculara dusa din punctul P pe planul are ecuatia:
x1 x1P x2 x2P x3 x3P

( ? ) : = =
A B C
15 / 31

Distanta de la un punct la un plan
Fie P = (x1P , x2P , x3P ) si planul () : Ax1 + Bx2 + Cx3 + D = 0. Atunci
distanta de la punctul P la planul este
16 / 31

|Ax1P + Bx2P + Cx3P + D|

dist(P, ) = p .
A2 + B 2 + C 2
16 / 31


dist(P, ) = p .
A2 + B 2 + C 2
Perpendiculariate ntre plane

Fie planele
( 0 ) : A0 x1 + B 0 x2 + C 0 x3 + D 0 = 0
si
() : Ax1 + Bx2 + C x3 + D = 0.
Atunci 0 ? daca si numai daca
16 / 31


dist(P, ) = p .
A2 + B 2 + C 2
Perpendiculariate ntre plane

Fie planele
( 0 ) : A0 x1 + B 0 x2 + C 0 x3 + D 0 = 0
si
() : Ax1 + Bx2 + C x3 + D = 0.
Atunci 0 ? daca si numai daca
A0 A + BB + C 0 C = 0.
16 / 31
Izometrii n spatii euclidiene
Definitie
Fie A un spatiu euclidian. O functie f : A ! A se numeste izometrie daca
d(P, Q) = d (f (P), f (Q)) , 8P, Q 2 A
17 / 31
Definitie
d(P, Q) = d (f (P), f (Q)) , 8P, Q 2 A
Teorema
Fie A un spatiu afin euclidian si Rc = (O, B) un reper cartezian
ortonormat (i.e. baza B = {e1 , . . . , en } este baza ortonormata). Atunci o
functie f : A ! A este izometrie daca si numai daca
17 / 31
Definitie
d(P, Q) = d (f (P), f (Q)) , 8P, Q 2 A
Teorema
Fie A un spatiu afin euclidian si Rc = (O, B) un reper cartezian
ortonormat (i.e. baza B = {e1 , . . . , en } este baza ortonormata). Atunci o
functie f : A ! A este izometrie daca si numai daca exista o matrice
ortogonala A 2 Matnn (R) si o matrice B 2 Matn1 (R) astfel ncat
f (X ) = AX + B.
17 / 31
Hipercuadrice n spatii euclidiene
Teorema
Orice hipercuadrica poate fi adusa la forma canonica prin izometrii.
Formele canonice sunt de unul din urmatoarele trei tipuri:
18 / 31
Teorema
x12 xp2 xp+1 2 xr2

(I ) : + + =0
a12 ap2 2
ap+1 ar2
18 / 31
Teorema
x12 xp2 xp+1 2 xr2

(I ) : + + =0
a12 ap2 2
ap+1 ar2
2
x12 xp2 xp+1 xr2
(II ) : + + 1=0
a12 ap2 2
ap+1 ar2
18 / 31
Teorema
x12 xp2 xp+1 2 xr2

(I ) : + + =0
a12 ap2 2
ap+1 ar2
2
x12 xp2 xp+1 xr2
(II ) : + + 1=0
a12 ap2 2
ap+1 ar2
2
x12 xp2 xp+1 xr2
(III ) : + + 2xr +1 = 0
a12 ap2 2
ap+1 ar2
18 / 31
Conice n planul euclidian
Conice pe ecuatie canonica
19 / 31

x12 x22
a12
+ a22
= 0 (punct dublu)
19 / 31

x12 x22
a12
+ a22
= 0 (punct dublu)
x12 x22
a12 a22
= 0 (pereche de drepte secante)
19 / 31

x12 x22
a12
+ a22
= 0 (punct dublu)
x12 x22
a12 a22
x12
a12
= 0 (dreapta dubla)
19 / 31

x12 x22
a12
+ a22
= 0 (punct dublu)
x12 x22
a12 a22
x12
a12
= 0 (dreapta dubla)
x12 x22
a12
+ a22
= 1 (elipsa)
19 / 31

x12 x22
a12
+ a22
= 0 (punct dublu)
x12 x22
a12 a22
x12
a12
= 0 (dreapta dubla)
x12 x22
a12
+ a22
= 1 (elipsa)
x12 x22
a12 a22
= 1 (hiperbola)
19 / 31

x12 x22
a12
+ a22
= 0 (punct dublu)
x12 x22
a12 a22
x12
a12
= 0 (dreapta dubla)
x12 x22
a12
+ a22
= 1 (elipsa)
x12 x22
a12 a22
= 1 (hiperbola)
x12
a12
= 1 (pereche de drepte paralele)
19 / 31

x12 x22
a12
+ a22
= 0 (punct dublu)
x12 x22
a12 a22
x12
a12
= 0 (dreapta dubla)
x12 x22
a12
+ a22
= 1 (elipsa)
x12 x22
a12 a22
= 1 (hiperbola)
x12
a12
x12
a12
2x2 = 0 (parabola)
19 / 31

x12 x22
a12
+ a22
= 0 (punct dublu)
x12 x22
a12 a22
x12
a12
= 0 (dreapta dubla)
x12 x22
a12
+ a22
= 1 (elipsa)
x12 x22
a12 a22
= 1 (hiperbola)
x12
a12
x12
a12
2x2 = 0 (parabola)
Wikipedia -conice
19 / 31
Cuadrice n spatiul euclidian
Cuadrice pe ecuatie canonica

Wikipedia - cuadrice
20 / 31

Geometrie IDD Curs3

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Geometrie IDD Curs3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Geometrie - Curs 3

University of Bucharest, Faculty of Mathematics, Bucharest, Romania.

Spatii vectoriale euclidiene

g (u, v ) = g (v , u), 8u, v 2 V ;

Spatii vectoriale euclidiene

g (u, v ) = g (v , u), 8u, v 2 V ;

Spatii vectoriale euclidiene

g (u, v ) = g (v , u), 8u, v 2 V ;

Spatii vectoriale euclidiene

g (u, v ) = g (v , u), 8u, v 2 V ;

Spatii vectoriale euclidiene

g (u, v ) = g (v , u), 8u, v 2 V ;

Exemplu (produsul scalar canonic)

Spatii vectoriale euclidiene

g (u, v ) = g (v , u), 8u, v 2 V ;

Exemplu (produsul scalar canonic)

Spactii vectoriale euclidiene

Forma generala a unui produs scalar

Atunci g este un produs scalar daca si numai daca

Spactii vectoriale euclidiene

Forma generala a unui produs scalar

Atunci g este un produs scalar daca si numai daca

Proprietati ale produselor scalare

Proprietati ale produselor scalare

Proprietati ale produselor scalare

Proprietati ale produselor scalare

Proprietati ale produselor scalare

Proprietati ale produselor scalare

Proprietati ale produselor scalare

Norma indusa de un produs scalar

Proprietati ale produselor scalare

Norma indusa de un produs scalar

Exemplu. Pentru produsul scalar canonic pe Rn avem

Proprietati ale produselor scalare

Norma indusa de un produs scalar

Exemplu. Pentru produsul scalar canonic pe Rn avem

Proprietati ale normei

Proprietati ale produselor scalare

Norma indusa de un produs scalar

Exemplu. Pentru produsul scalar canonic pe Rn avem

Proprietati ale normei

Proprietati ale produselor scalare

Norma indusa de un produs scalar

Exemplu. Pentru produsul scalar canonic pe Rn avem

Proprietati ale normei

Proprietati ale produselor scalare

Norma indusa de un produs scalar

Exemplu. Pentru produsul scalar canonic pe Rn avem

Proprietati ale normei

Proprietati ale produselor scalare

Proprietati ale produselor scalare

Proprietati ale produselor scalare

Proprietati ale produselor scalare

Proprietati ale produselor scalare

Exemplu. Baza canonica a lui Rn este ortonormata n raport cu produsul

Pasul general. Presupunem ca am construit vectorii e1 , . . . , ek 1 din baza

Pasul general. Presupunem ca am construit vectorii e1 , . . . , ek 1 din baza

Pasul general. Presupunem ca am construit vectorii e1 , . . . , ek 1 din baza

hT (u), T (v )i = hu, v i , 8u, v 2 V .

hT (u), T (v )i = hu, v i , 8u, v 2 V .

Teorema de caracterizare a transformarilor ortogonale.

hT (u), T (v )i = hu, v i , 8u, v 2 V .

Teorema de caracterizare a transformarilor ortogonale.

O(V ) = {T |T : V ! V , T = transformare ortogonala }