Cultivarea Lucernei

Lucerna (Medicago sativa) este o plant furajer din familia leguminoaselor.

Lucerna, prin valoarea sa furajer i suprafaa cultivat, este considerat regina plantelor de nutre.
Din informaiile de ordin arheologic sau ale scrierilor filozofilor antici, lucerna a fost luat in cultur cu
4000 de ani . CH. in regiunile din Asia de sud-vest.
Pe teritoriul actual al rii noastre, lucerna s-a cultivat la inceput in Transilvania i Banat,
spre sfaritul secolului al XVIII-lea.
In momentul de fa, pe plan mondial, lucerna se cultiv pe o suprafa de circa 40 milioane de
hectare, cele mai mari suprafee se gsesc in SUA, Argentina, Rusia, Italia, Frana i Canada.
In ara noastr suprafaa anual variaz, intre 400 000- 500 000 ha, cu lucern in cultur pur, i in jur
de 1 milion de hectare cu lucern n amestec cu specii de graminee perene.

Importana economic
Plasticitate ecologic mare putand fi cultivat n zone geografice diferite (in stepe secetoase i
in silvostep, in zonele de lunci, pe soluri de diferite tipuri dar cu reacie neutr- slab alcalin).
Realizeaz producii foarte mari, de peste 50 t/ha/3 coase de mas verde, in condiii naturale i de
peste 80t/ha mas verde/4 coase in condiii de irigare, sau intre 10-15 t/ha fan.
Digestibilitatea foarte ridicat a furajului.
Din punct de vedere agrobiologic, lucerna are o serie de particulariti: rezisten la secet i
temperaturi sczute, valorificarea bun a apei de irigaie (prin dublarea produciei), capacitate mare de
regenerare dup cosire (realizeaz 3-4 cosiri la neirigat i 4-5 cosiri la irigat)
Aprovizioneaz solul cu azot biologic fixat in simbioz cu bacteriile din specia Rhizobium melitoli
(peste 200 kg/ha la o cultur de lucern valorificat timp de 4 ani).Coninutul ridicat in substane
estrogene face ca lucerna s influeneze ciclul reproductiv la animale.
In amestec cu unele specii de graminee, lucerna se poate i insiloza.
Este o bun plant melifer. Este foarte bun premergtoare mai ales pe suprafeele unde se poate
iriga, datorit faptului c las terenul srac in ap pe o adancime mare (peste 1m adancime).
Trebuie mentionat faptul ca dupa destelenirea lucernei raman in sol cantitati de azot simbiotic direct
proportionale cu productia de masa verde produsa pe parcursul ciclului de cultur, cunoscand ca 5 tone
de masa verde produc 30 kg de azot simbiotic din care o patrime este azot simbiotic remanent.
Inocularea semintei de lucerna cu tulpini ameliorate de Rhizobium meliloti este necesara doar pe solurile
acide remanente.

Insuiri morfologice i fiziologice

Rdcina lucernei este pivotant, profund, (poate ajung la 2m adncime in sol) fapt ce explic
rezistena deosebit la secet.
In primul an de vegetaie se formeaz aproape intreaga mas de rdcini. Pe rdcini se
formeaz nodoziti, ca urmare a simbiozei lucernei cu bacteriile de tip Rhizobium meliloti. Frunzele
sunt formate din trei foliole obovate sau lanceolate, dinate, in treimea superioar, foliola din mijloc
are peiolul mai lung dect celelalte dou laterale.
Florile de culoare violacee la specia Medicago sativa galben inchis, la Medicago falcata pestri
(verzui- violacee) la Medicago varia sunt grupate in raceme axilare prelungite.
Fructul este o pstaie polisperm, glabr, rsucit. Caracteristicile seminelor: reniforme,
culoare galben- verzuie, cu luciu slab
.

Sistematic i soiuri
In ara noastr s-au realizat numeroase souri de lucern: Fundulea 652 primul soi creat in Romnia;
Luxin, Luteia, Gloria, Triumf, Adonis, Topaz, Selena, Sigma, Magnat

Cerine fa de factorii de vegetaie

Temperatura minim de germinaie a seminelor este de 1oC, iar cea maxim de 37oC.
In cazul lucernei semnate primvara, temperaturile mai mici de -5oC pot distruge in totalitate
tinerele plante.
Plantele tinere de lucern, acoperite cu zpad, pot rezista la temperaturi de pn la -40 grade C.
In general lucerna, realizeaz cele mai mari producii in zonele unde suma anual a precipitaiilor este
de 550-600 mm i cu o repartizare uniform a acestora in timpul perioadei de vegetaie.
Fa de sol lucerna are cerine foarte ridicat

e.

Cultivarea lucernei se face numai pe solurile cu reacie neutr-slab alcalin in limite de pH 6,2- 7,4.

Zonele de cultur
1. Zona foarte favorabil: cuprinde zona solurilor cernoziomice intalnite in Campia Dunrii,
Dobrogea sudul i vestul Moldovei, centrul Campiei Transilvaniei, centrul i estul Campiei Banatului.

2 .Zona cu favorabilitate medie cuprinde: zona solurilor aluvionare din luncile principalelor ruri (Oltull,
Mureul, Prutul, Jiul, Siretul); zona cernoziomurilor slab srturate din nord-estul Campiei Brganului i
in Campia Banatului; zona solurilor brun-rocate din nordul Campiei Romane, centrul Moldovei,
Centrul Transilvaniei, Campia de Vest.

3 .Zona cu favorabilitate sczut cuprinde zonele cu soluri brune din Oltenia i Muntenia, in nordul
i estul Campiei Transilvaniei i in nord-vestul Campiei de vest.

Tehnologia de cultur si Rotaia

In cazul semnatului in perioada var-toamn cele mai bune premergtoare sunt culturile care
elibereaz terenul pan la sfaritul lunii iulie, cum sunt: cerealele de toamn (grul, orzul, secara), cartoful
timpuriu.
Lucerna semnat primvara poate fi cultivat atat dup cerealele de toamn i primvar, cat i
dup unele pritoare: porumb, floarea- soarelui.
De asemenea nu se recomand semnatul lucernei dup ea insi timp de o perioad de 4-6 ani.
Acest interval de timp se datoreaz fenomenului de oboseala solului.
Lucerna este considerat o bun plant postmergtoare pentru majoritatea culturilor anuale:
structureaz solul, prin dezvoltarea microorganismelor simbionte de fixare a azotului atmosferic.

Lucrrile solului
Nivelarea se execut vara sau toamna, dup o prelucrare a solului, in prealabil cu grapa cu discuri.
Aceast lucrare se efectueaz, de regul la 3-4 ani, cu 2-3 sptmani inainte de pregtirea patului
germinativ.
Adancimea de arat este de 23-25 cm i calendaristic se execut pan la 25 octombrie pentru
lucerna semnat primvara i 1 august pentru lucerna semnat la sfaritul verii.
Inainte de semnat, pregtirea patului germinativ pentru lucerna semnat primvara se face din
toamn cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu coli. In cazul unui sol bulgros se folosete
combinatorul.
Pentru a se asigura o bun rsrire a plantelor i ct mai uniform se recomand efectuarea
tvlugirii terenului inainte de semnat, de regul cu tvlugul inelar.

Smana i semnatul
Se recomand, inainte de semnat, tratarea seminelor cu tulpini bacteriene, care pot s aduc
sporuri de peste 40%. Pentru a preveni atacul unor duntori smna se trateaz cu insecticide.
Norma de smn la lucern variaz, in funcie de indicii calitativi, intre 18-20-22 kg/ ha.
Distana intre randuri este de 12-13 cm i adancimea de semnat de 2-3 cm pe solurile cu textur
luto-argiloas i 3-4 cm pe solurile cu textur uoar, lutonisipoas.

Lucrrile de intreinere
Primele faze de dezvoltare face ca lucerna s fie invadat repede de buruieni, dintre care unele au o
anumit specificitate: dicotiledonate - Stellaria sp

Lucernierele semnate toamna sunt invadate de specia Stellaria sp.

In condiiile folosirii la semnat a unor semine cu valoare biologic necunoscut, sau in cazul
aplicrii de gunoi de grajd proaspt, nefermentat, exist pericolul apariiei unei buruieni parazite i
anume cuscuta: Cuscuta trifolii, Cuscuta campestris, Cuscuta australis, Cuscuta epithymum, Cuscuta
epilinum.
Combaterea buruienilor din culturile de lucern se poate executa in trei moduri:
prin msuri preventive, lucrri agrotehnice i tehnologice i prin metode chimice.
Msurile preventive: o sman lipsit de buruieni, semine de cuscut, resturi vegetale. In procesul
producerii de semine de lucern se vor elimina impurificrile biologice i mecanice, mai ales in perioada
de recoltare a semincerilor.
Lucrrile agrotehnice: respectarea adancimii de arat i mai ales a intoarcerii corespunztoare a
brazdei, prin care seminele de buruieni sunt incorporate la adncimi mai mari unde posibilitatea rsririi
lor este sczut.
Metoda cea mai eficient de combatere a buruienilor i cuscutelor din lucernierele noi i vechi o
constituie folosirea erbicidelor specifice: Eradicane 4-5 l/ ha, Dual 3-4 l/ha.
Cercetrile mai recente efectuate n ara noastr evideniaz eficacitatea deosebit a erbicidului.
Pivot care, aplicat pe toat suprafaa n doz de 1l/ ha distruge cuscuta in totalitate.

Boli specifice lucernei:

Vetejirea fuzarian (fuzarium oxisporum ssp, i Medicaginis) se manifest prin necrozarea esuturilor
i vaselor conductoare.

Ptarea brun a frunzelor (Pseudopezisa medicaginis), apare primvara prin apariia pe frunzele
bazale a unor pete mic, glbui- brune, punctiforme care cad ulterior, ducand la compromiterea culturi.
Finarea lucernei (Erisiphe pisi ssp. Medicaginis) prin apariia de pete albicioase pe frunze, care duc la
moartea acestora
In combaterea acestor boli msurile preventive i tehnologice sunt cele mai eficiente: alegerea
terenurilor de cultur neinfestate, folosirea la semnat a unor soiuri rezistente la atacul bolilor, efectuarea
la timp a tuturor lucrrilor deintreinere i recoltare.

Daunatorii
Duntorii fitofagi pot produce pagube insemnate culturilor.
Grgriele frunzelor i rdcinilor (Sitona ssp) ale cror larve atac rdcinile, iar adulii aparatul
foliar, provoac daune importante (mai ales primvara) Buburuza lucernei (Subcoccinella 24 punctata)
apare in timpul verii i atac aparatul foliar . Gandacul rou al lucernei (Phytodecta fornicata) apare la
nceputul lunii iunie i atacul se manifest prin desfrunzire plantelor. Grgria rdcinilor (Otiorrhynchus
ligustici) ale crei larve sap galerii in rdcinile plantelor, care dispar in urma atacului i apar goluri in
lucerniere. Irigarea lucernei constituie o msur tehnologic eficient pentru culturile intensive,
deoarece poate spori producia in medie, de peste dou ori.

Recoltarea lucernei
 Se recomand ca in anul I de vegetaie recoltarea s se efectueze mai trziu, in intervalul
cuprins intre sfaritul imbobocirii- mijlocul fazei de inflorire.
Recoltarea din anii urmtori se efectueaz in intervalul cuprins intre sfritul fazei de imbobocire-
inceputul fazei de inflorire. Dac se ia in consideraie intervalul de timp dintre dou cosiri pentru refacerea
aparatului vegetativ dup tiere, acesta variaz in limite de 30- 38 zile in anul I i ntre 30-35 de zile in anii
urmtori de folosin.
Ultima recoltare din fiecare an de vegetaie se va executa cu cel puin 30-35 zile mai devreme de
apariia primului inghe, pentru a favoriza acumularea in cantiti suficiente de substane de rezerv. Ce
vor asigura rezistena peste iarn a plantelor de lucern.
In perioadele de secet prelungit se impune intreruperea vegetaiei, prin cosirea lucernei pentru a
preintampina apariia fenomenului de epuizare a plantelor, cu efecte negative asupra urmtoarei
recolte.
Consumabilitatea i digestibilitatea este mai sczut la lucerna recoltat intr-o faz mai inaintat de
vegetaie.
Inlimea optim de recoltare a lucernei este de 4-6 cm de la sol, iar ultima cosire se efectueaz la
7-8 cm.
Folosirea culturilor de lucern prin punatul direct cu animalele este mai puin recomandat,
deoarece in perioada de cretere intens plantele consumate pot produce fenomenul de meteorizaie.
Un alt aspect important este si cel legat de modul in care se depoziteaza lucerna. Potrivit fermierilor,
aceasta trebuie protejata impotriva curentilor de aer, precum si impotriva razelor solare.