CAPITOLUL IV

REZULTATE EXPERIMENTALE

4.1 Caracteristica i rezultatele funcionarii in sarcin pilei de combustie PEM

Pilele de combustie genereaz energie electric printr-o reacie electrochimic, cunoscut sub
numele de electroliz invers. Aceast reacie combina hidrogenul i oxigenul pentru a forma
vapori de ap, energie electric i termic. Toate cele trei produse secundare ale acestei reacii
electrolizei invers pot fi mai mult utilizate de ctre sistemul de celule de combustibil. Cldura
rezidual poate fi utilizat pentru nclzirea i rcirea spaiilor.

Caracteristicile reprezinta dependenta dintre marimile redate in figura 4.1

Figura 4.1 Procesul de producere a volumului de hidrogen si oxigen

Tabelul 4.1 n urma masurtorilor curentului, tensiunii i ale puterii, funcionrii pilei de
combustie in sarcina reiese tabelul

U[V] 19.36 21.56 22.97 23.47 24.17 25.08 25.57 30.49 31.19 33.7 34.3 35 35.81 35.31

I[A] 14.7 12.7 11.6 11.1 10.6 10.1 9.6 6 4.4 2.4 1.8 1.3 0.8 0.3

P[W] 284 273 266 260 256 253 247 182 137 80 61 51.4 28 10

Caracteristicile externe ale pilei de combustie

Curentul produs de pil este dictat de valoarea sarcinii, valorile tensiunii si ale curentului fiind
stabilite dinamic, in functie de curba caracteristica. Ca atare trebuie avut in vedere ca acesta
tensiune sa nu scada sub o valoare minima de lucru.

42
 Caracteristica tensiune-curent

Figura 4.2 Caracteristica tensiune-curent a pilei de combustie FC-42 360/720

Conform valorilor din tabelul 4.1 s-a trasat urmtoarea caracteristic.

Caracteristica putere-curent

Figura 4.3Caracteristica Putere-curent a pilei de combustie FC-42 360/720W

43
Caracteristici de transfer

Tabelul 4.2 Valorile Curentului I si ale volumului de hidrogen VH

I [A] 4 6 11 15 18 22 26 30 33

VH 1 2 3 4 5 6 7 8 9
[Nl]

Caracteristica, curentului I(A) in functie de volumul de hidrogen VH.

Figura 4.4 Caracteristica I(VH)

Tabelul 4.3 Valorile volumului de hidrogen i ale timpului

VH[ml] 7 14 35 70 140 280 420 840

T [min] 1 2 5 10 20 40 60 120

44
Caracteristica volumului de hidrogen consumat in functie de timp

Figura 4.5 Caracteristica VH(T)

4.2 Convertor cc-cc

Comanda si schema echivalenta a convertorului Buck

n general, un chopper alimenteaz o sarcin inductiv. Dioda de regim liber previne

supratensiunile din cauza comutarii unei sarcini inductive i protejeaz switch-ul si asigura calea
de inchidere a curentului .
Pentru cele mai uzuale aplicaii comutatorul este controlat de o frecven fix. Noi, prin
urmare, variem n funcie de timpul de conductie tf semnalul de comand pentru obtine
tensiunea medie
V= DVg (4.1)
Sau
D=V/Vg (4.2)
Pentru a obine impusul de comanda in timpul D, vom compara tensiunea de comanda -Vcom
cu un semnal dini de fierstru (Vscie), generat de o sursa triunghiulara. Urmare a comenzii
PWM atat timp cat
Vcom> Vscie (4.3)

Se optine un impuls in baza tranzistorului iar acesta conduce.

45
 Figura 4.6 Tensiunea Vcom in comparative cu un semnal dini de fierstru

In cazul unui dinte de fierastrau simetric se poate scrie

D= Vcom/Vmax (4.4)
Relaia dintre V aplicata sarcinii i Vcom poate fi exprimat n forma unei amplificari statice
V= Vcom(Vg/Vmax) (4.5)

1 Reglarea tensiunii aplicata sarcinii se face prin reglarea tensiunii de comanda Vcom
Banda de frecventa a filtrului trece-jos
Schema filtrului trece jos este

Raportul dintre tensiunea de iesire pe tensiunea de intrare reprezinta functia de transfer a

filtrului
1
Uo j C 1 1 1
F ( j ) 2 (4.6)
Ui j L
1 1 2 LC 1
2 o 2
j C LC
Frecventa de taiere a filtrului este
1
fo (4.7)
2 LC
Pentru trasarea diagramei Bode a unui filtru se realizeaza montajul urmator

46
 O sursa de tensiune continua se insumeaza cu o sursa de ca si se aplica semnalul astfel obtinut
filtrului LC Sursei de ca i se asociaza urmatorii perametrii
Sinusoidal Voltage Source
Name : Vsweep
Peak Amplitude : 0.05
Frequency : 20
Frecventa de chopare
Desigur, aceast valoare este limitat de caracteristicile comutatorului. Acesta poate fi
determinat teoretic n funcie de aplicatie . Noi trebuie s luam n considerare curentul maxim
de ondulaie ( riplul curentului) precum i dinamica (timpul de rspuns) sistemului .
Frecventa de chopare este :
1 1
f h 20 x sup( , ) (4.8)
Te TM

Unde Te si TM sunt, respectiv, constantele electrice (L/R) i mecanice de timp i sarcinii (J/FA.)

Alegerea bobinei de ondulare (nivelare):

In alegerea bobinei de ondulare trebuie considerat c fluxul de curent este continuu. Conform
acestei ipoteze, intensitatea curentului variaz ntre Imax i Imin. Riplul curentului este definit prin:
i I max I min (4.9)

Aceast riplu este direct proporional cu cuplul electromagnetic.

n cazul n care valoarea inductanei nu este suficient pentru a asigura un flux continuu de
curent, este necesar de a plasa n serie o bobina de nivelere (ondulatie) cu rol de a reduce riplul
de curent (regimul de current interrupt)
Daca perioda de choppare este:

Th=1/fh L/R (4.10)

Putem face aproximatia

t f (Vg V ) DTh (Vg V ) DTh (Vg DVg ) D(1 D )Vg Th

i
2L 2L 2L 2L

Acest riplu este maxim pentru D=0,5 caz in care:

1 V g Th
i (4.11)
2 4L

Iar valoarea maxima conform figurii este:

V g Th
imax
4L

47
In consecinta condensatorul se comporta ca un circuit deschis (i=0)
Se selecteaza apoi din Menu Elements/Other/Probes ----AC Sweep Probe cu
simbolul

Figura 4.7 Implementare Psim

Se selecteaza apoi din Menu Elements/Other/ - ACSWEEP si se plaseaza pe foia de

lucru

Figura 4.8 Implementare Psim

48
Se configureaza parametrii si se da comanda Run

Figura 4.9 Parametri

Rezultatul obtinut in SIMVIEW pentru L=0,1mH si C=100 F este:

Figura 4.10

Simularea convertorului Buck

Spre exemplificare in PSIM a fost creat un convertor Buck ce alimenteaza de la o sursa de 50

V o sarcina rezistiva de 5 Ohmi , Urmarim sa determinam evolutia curentului si a tensiunii
aplicate sarcinii daca Vcom=0,5V iar Vmax a sursei triunghiulare este 1V si frecventa f=5kHz
.Factorul de umplere in acest caz este D=0,5 . Rezulta ca tensiunea aplicata sarcinii va fi
jumatate din tensiunea sursei . Intre comutator static S3 (GTO) si sarcina intercalam un filtru
trece jos cu L=10mH si C=100F . Inchiderea curentului de sarcina cand tiristorul nu conduce se

49
face prin dioda D1 de regim liber .Impulsurile de comanda se obtin printr-un comparator de
produce impus de comanda daca Vcom> Vscie

Implementarea in PSIM a converorului este redata in figura 4.11

Figura 4.11 Schema convertor in PSIM

Formele de unda obtinute in SIMVIEW sunt:

in circuitul de comanda , V4 reda Vcom iar V6 reda Vscie.Urmare a comparatiei intre cele
doua tensiuni se obtin impulsurile de comanda redate de V3

50
 in circuitul de forta. Tensiune si curentul prin bobina sunt redate de VP1 si I1 avnd
urmatoarele forme de unda vizualizate in SIMVIEW

Respectiv tensiunea aplicata sarcinii redata de Vo

Constatam o intarziere (de 6 ms ) in stabilirea valorii finale a tensiunii de iesire, tensiune ce-n
cazul sarcinilor resistive este proportionala cu curentul prin bobina . Reducerea timpului de
stabilire a valorii finale a tensiunii de iesire se face prin reducerea inductivitatii ce conform
relatiei
iL =tf(Vg V)/2L= DTs(Vg V)/2L
conduce la crestere riplului curentului. Astfel reducand inductanta la 1mH se obtin urmatoarele
forme de unda ale curentului prin bobina si a tensiunii de iesire

51
 Analizand relatia riplului constatam ca reducerea acestuia cumulata cu reducerea timpului de
stabilire a tensiunii de iesire se poate realize prin cresterea frecventei sursei triunghiulare ( a
PWM-ului) Aceasta posibilitate este insa limitata de dispozitivul electronic ce are o frecventa
maxima de lucru( limitata de timpul de comutatie timp mort) . Spre exemplificare dublarea a
frecventei de chopare conduce la urmatoarele forme de unda

Figura 4.12 Convertor cc-cc

n sistemul experimental de functionare n sarcin a pilei de combustie s-a utilizat convertorul

cc-cc tip SD-1000L-24 (figura 3.10) avand parametrii:
- tensiune de intrare 19-36Vcc si 36-72Vcc;

52
- tensiune de iesire 24Vcc (reglabila intre 23-30Vcc);
- curent de iesire max 0-40Acc;
- puterea de iesire max. 1000W
Convertorul are rolul de a menine la ieirea lui o valuare constanta a tensiunii de 24 V, care
alimenteaz invertorul.

4.3 Invertorul cc-ca

Invertorul cc-ca, cu unda sinusoidala modificat, care are rolul de a transforma tensiunea de la
24V c.c., in tensiune 220V c.a. pentru alimentarea consumatorilor.
Invertoarele pot fi:
-cu unda sinusoidala
-cu unda dreptunghiulara
-cu unda sinusoidal modificata

Figura 4.13 Invertor cu unda sinusoidal modificata Figura 4.14 Invertor cu unda sinusoidal

a) B)

Figura 4.15 a) Forma armonicilor la invertorul cu unda sinusoidal modificata

53
 B) Forma armonicilor la invertorul cu unda sinusoidal

Teoretic, impedanta interna la iesirea invertorului are un rol major la tensiunea de iesire a
invertorului coeficientul total de distorsiune al armonicilor la tensiunea de iesire, la semnalul
sinusoidal.
2
I h Z out ( jh )
2
h 2
THDu x100%
U1

Figura4.16 Coeficientul total de distorsiune al armonicilor

Faptul ca impedanta de iesire a invertorului, joac un rol important in coeficientul total de

distorsiune al armonicilor la iesirea tensiunii ofer o alternativa pentru a imbunattii calitatea
tensiunii de iesire a invertorului. Ca rezultat, este facil sa optimizam design-ul impedantei de
iesire la frecvente mari pentru a minimiza coeficientul total de distorsiune al armonicilor la
iesirea tensiunii, fara a afecta impedanta frecventei fundamentale.
Design-ul impedantei de iesire poate ntalni doua tipuri diferite de functii in domeniul
frecventei, la fel si impedanta frecventei fundamentale.

.
Figura 4.17. Invertor cc-ca

n sistemul experimental de functionare n sarcin a pilei de combustie s-a utilizat invertorul cc-
ca este de tip Faron FR 1000-24(Figura 3.11) avand urmatoarele caracterstici electrice:
- tensiune de intrare 20-30Vcc
- tensiunea de iesire 230V +/-5% , unda sinusoidala modificata
- puterea de iesire de regim continuu 1000 W (30min. - 1200W; de urgenta 1500W).
Invertorul s-a ales cu unda sinusoidal modificat att din considerente economice ct i
innd cont de faptul c sistemul a fost proiectat sa functioneze autonom ns, dac se dorete
conectarea la reea a acestuia, se poate alege un invertor avand caracteristici identice dar cu unda
sinusoidala pura (de exemplu FR 1000-24PS).

54
Figura 4.18 Imagine cu modelul experimental al sistemului de simulare al
pilei de combustie tip PEM, FC-42 HCL

55