Sunteți pe pagina 1din 6

TESTUL ARBORELUI KOCH STORA

Face parte din categoria testelor proiective expresive. Subiectul are sarcina de a desena
un arbore. Nu trebuie să fie brad , pom de crăciun ci un arbore pom fructifer. Nu are
importanţă aspectul estetic al desenului, nu trebuie aplicat in grup. Nu exista timp limită in
care subiectul trebuie să termine desenul. Conceptul lui Koch (desenarea unui singur arbore ) ,
a fost modificat de Stora , care a venit cu ideea de a desena un al doilea arbore după primul.
Foaia reprezintă spaţiul virtual pe care subiectul proiectează inconştient diferite
aspecte ale personalitaţii sala . Trunchiul este simbol al structurii personalităţii sale.
Primul arbore – imaginea aparentă a personalităţii.
Al doi-lea arbore – imaginea reală a personalităţii.
Coroana – raporturile pe care le are individul cu mediu.
Rădăcinile – siguranţă , ataşament faţă de viaţă,adaptare,afectivitate.

Identicitatea celor doi arbori demonstrează rigiditatea persoanei , in timp ce o diferenţă clară
intre arbori dem.existenţa unor sisteme defensive normale.

Interpretare.

I. Dimensiunea desenului în raport cu pagina- imaginea de sine a


subiectului în raport cu lumea.
a) arbore ce ocupă întreagă pagină – vivacitate , vitalitate , expansiune , orgoliu , dorinţa
de a ieşi in evidenţă
b) dimensiuni foarte mici a arborelui in raport cu pagina – timiditate , inhibiţie , dorinţa
de a trece neobservat.

II. Presiunea creionului pe foaie – energia subiectului în activitate.


a) trăsături uşoare – lipsă de vivacitate , teama de afirmare , interiorizare.
b) Trăsături energice – vivacitate , energie , exteriorizare.

III. Forma arborelui.


a) arbore realizat in linii ascuţite- iritabilitate si agresivitate
b) arbore cu linii curbe – blândeţe , bunătate , bunăvoinţă
c) arbore realizat cu linii întretăiate – lupta cu tendinţele contrare, inconstanţă .

IV. Direcţia arborelui.


a) arbore orientat pe verticală – raţionalitate, obiectivitate, stăpânire de sine.
b) Arbore inclinat spre dreapta – impulsivitate agresivitate.
c) Arbore inclinat spre stânga – reţinere , teamă.

V. Ritm de execuţie.
a) Linii realizate lent cu retuşări – scrupulozitate , minuţiozitate.
b) Linii rapide si mişcări energice – temperament coleric.

1
VI. Simbolismul spaţial.
Pentru o evaluare cât mai corecta se încadrează arborele într-un dreptunghi si apoi se
caută centrul arborelui( acolo unde se uneşte coroana cu trunchiul). Se trasează o linie
orizontală si una verticală ce traversează centrul arborelui.
Obs. Numai la coroană putem vorbi de accentuare de dreapta sau de stânga.

a) Accentuare de stânga – introversiune , inhibiţie ,depresie , dorinţa de îndepărtare de


societete , viaţă internă ancorată în trecut , rezervă , prudenţă.
b) Accentuare de dreapta – conştiinţă de sine exagerată , aroganţă , nevoia de a fi
important , vanitate , concentrare slabă , superficialitate , nevoia de viaţă intensă.

VII. Neregularitate , protuberanţe , umbre , excese , tendinţa de a


ieşi din plan
a) Când acestea sunt situate la dreapta – raport turburat cu ambianţa, discordanţă cu
lumea exterioară.
b) Când sunt la stânga – conflict intern si apartenenţă la trecut.
c) Arbore echilibrat fără accentuări laterale – cristalizare ideo-afectivă, armonie intre
diferitele valori exterioare.
d) Când o ramura tinde sa iasă din pagină – curaj , indiscreţie , îndrăzneală
Obs. Orice dizarmonie in desenul arborelui semnifica o dizarmonie in personalitate.

VIII. Dislocarea arborelui în unghi .


a) desen făcut pe partea de jos a foii sau intr-un unghi – dificultate de adaptare la mediu ,
frică existenţială , rezervă timiditate .
b) desen ce se extinde pe marginile de sus a foii – exuberanţă necontrolată ,
hiperautoevaluări, nevoia de a compensa unele lagune intime.

IX. Raporturile dintre diferitele elemente ale desenului.


a) Accentuarea părţii superioare – vivacitate intelectuală , interese spirituale si ideale .
b) Accentuarea părţii inferioare – afectivitate dezvoltată , eficienţă instinctivă ,
imaturitate , întârziere intelectuală.

X. Impresia globală a desenului.


In general armonia echilibrul, denotă o persoană relativ echilibrată fără mari tulburări
nevrotice sau caracteriale. Armonia este dată de proporţia rădăcinii, trunchiului, coroanei .

Dacă subiectul desenează încă un arbore lânga cel pe care l-am rugat să îl deseneze , este
un semn clar a unui conflict nevrotic acut.
Arbore desenat într-un peisaj vorbim de fugă de realitate , egocentrism, nesiguranţă.
Arbore uscat care moare- pesimism , nevoia de a se simţi protejat.

XI. RĂDĂCINILE
a) Rădăcinile cu trasături duble – baze solide ,statornicism , ataşament la tradiţie ,
conformism.
b) Cu trăsături simple – inteligenţă scăzută.

2
XII. TRUNCHIUL

1.Baza trunchiului
a) trăsături simple înfipte în baza coroanei – imaturitate, infantilism.
b) Lărgire către stânga – inhibiţie, ataşament la trecut şi la mamă.
c) Lărgire spre dreapta – prudenţă , timiditate.
d) Bază largă – inhibiţie in gândire şi dezvoltare.
e) Cuneiformă – persoana practică , concretă , expeditivă.

2.Conturul tulpinei.
a) realizată în linii punctate – excitabilitate , nervozitate , nerabdare , caracter exploziv.
b) Cu linii nerregulate - abstinentă , conflict cu sinele ,traume psihice , caracter dificil.
c) Cu pretuberanţă – indici de traumă.
d) Trăsături ondulate – vivacitate , vitalitate , capacitate de adaptare.

3.Suprafaţa trunchiului.
a) realizat cu trăsături punctate, unghiulare , dinţate sau în trepte – caracter critic , o
bună capacitate de observaţie .
b) cu trăsături curbe rotunjite – adaptabilitate , nevoia de contact social.
c) Haşurată – sentiment de vinovăţie , traumă psihică
d) Umbre pe stânga – depresie , tendinţă spre introversiune.
e) Umbre la dreapta – uşurinţă în stabilirea contactelor sociale.
f) Scorbura – minuţiozitate , narcisism.

4. Înclinaţia trunchiului
a) către dreapta – infuienţabilitate , altruism ,spirit de sacrificiu.
b) către stânga – prudenţă , traumă existenţială, ataşament la trecut , comformism ,
ariditate afectivă.

5.Lărgiri, forme deschise.


a) in trunchi – timiditate ,blocaje afective.
b) In ramuri – către extremităţi, impulsivitate ,violenţă primitivă ,aroganţă , randament
calitativ în muncă.

6.Trunchi drept cu linii paralele –rigiditate , iritabilitate.

7.Trăsături întrerupte ale trunchiului şi ale ramurilor –


nesiguranţă ,superficialitate, inconştienţă , tulburări în gândire, nervozitate , eshibiţionism .

3
8.Forme deschise în trunchi şi ramurile trunchiului cu
extremităţi deschise – indecizie , infuienţabilitate ,fatalism ,voinţă slabă , impulsuri
spre încercări timide .

XIII. COROANA

1. Coroana sferică
a) ondulată – sociabilitate , vivacitate .
b) tremurată – nesiguranţă , teamă .
c) in formă de fund de sac – voinţă slabă , incapacitate productivă ,lipsa agresivităţii.
d) arcuită – sociabilitate , gentileţe .
e) concentrică – narcisism ,indiferenţă.
f) turtită – inhibiţie , nesiguranţă ,inferioritate ,agresivitate.

2.Coroană cu buchete.
a) la extremitatea ramurilor – frică de realitate , autocontrol .
b) răspândite – dinamism , entuziasm , nervozitate , bun gust , simţ slab al realităţi ,
nerăbdare , superficialitate.

3.Centrarea coroanei.
a) desen centriped (ramuri dispuse în jurul unui centru ca foile de ceapă) – caracter
deschis, tenace , independent ,neinfluienţabil.
b) Desen centrifug (ramuri ce merg din centru spre exterior) – agresivitate,
extroversiune , initiativă , adaptabilitate , operativitate , zel.

4.Coroană centrifugă in formă de evantai – agesivitate , aroganţă ,


capriciozitate, superficialitate, inconştienţă, slabă capacitate de control.

5.Coroană cu linii incâlcite – impulsivitate , exuberanţă , independenţă


,neconformism ,iresponsabilitate, confuzie.

6.Direcţia coroanei.
a) către dreapta – altruism, adaptabilitate , bunătate , impuls de acţiune , spirit de
aventură.
b) Către stânga –introversiune ,narcisism , nesiguranţă la experienţe negative ,slabă
acomodare în realitate.
c) Arbore bătut de vânt – agitaţie , slăbiciune interioară.

7. Semicoroana.
a) conţinând fragmente tubulare deschise la ambele capete- inconstienţă indecizie ,
absenţa unor obiective precise.

4
b) cu forme biconvexe – tensiune emotivă, influienţabilitate, narcisism, ambiguitate,
ambivalenţă.
c) fructe – regresiune.

8. Coroană ramificată –(bogată in ramuri subţiri)


a) Cu ramificaţie simetrică şi armonioasă- sensibilitate , tendinţa de reacţii exagerate.
b) Ramificaţii subţiri – minuţiozitate , incapacitatea de a suferi mustrări, inconcludenţă.
c) Extremităţi cu ramuri – agresivitate ,suscebilitate, sarcasm.

9. Ramuri contorsionate – disciplină autocontrol ,timiditate , adaptabilitate.


- dacă sunt mai pronunţate, semnifică dezinvoltură, diplomaţie.

10. Arbore in scări – dotare tehnică creativă,sistematic, disciplină, manierism,


superficialitate
docilitate dusă până la pierderea propriei independenţe.

11. Accesorii decorative.


a) Flori – narcisism, imaturitate afectivă, modificarea mai mult a aparenţei decât a realităţii.
b) Frunze – spirit de observaţie, vanitate, euforie infantilă, narcisism, fantezie.
c) Fructe – voinţa de a reuşi , capacitate mare de observaţie nevoia de a fi util, oportunism,
perspicacitate, imaturitate.
d) Cuiburi ,păsărele sau alte obiecte – euforie, umor, temperament cântărit, artist, siguranţă în
faţa unor situaţii de examen.

12.Fructe sau frunze căzute, sau care cad – depresie,inerţie, pesimism,


senzaţia de nereuşită în viaţă.

13.Linia solului.
a)Desenată deasupra bazei trunchiului - îndepărtare de realitate.
b) Fezionată cu baza – rezervă prudenţă.
c) Înclinată – incertitudine, inconştienţă.
d) Formă de colina sau rigolă – nevoia de afecţiune, frică de viaţă, vanitate, agresivitate,
supraestimare, tulburări ale raportului social.

14. Repetarea unor forme uzuale.- stereotipie mecanică, patrimoniu


intelectual sărac, lipsă de simţ practic, lipsa capacităţii de adaptare, tendinţa de a acumula
noţiuni fără rost.

15. regularitate exagerată – deficit intelectual si atudinal, automatism ,


nesiguranţă, infantilism, incapacitate de expresie.

16. Haşurări.

5
a) la trunchi - depresie, teamă, pasivitate, indiferenţă
b) la coroană - depresie teamă, pasivitate, indiferenţă, labilitate emoţională, influienţabilitate,
lipsă de energie.
c) la frunze sau fructe – eschibiţionism, nevoia de a fi ghidat si susţinut.

17. Ingrădirea arborelui – nesiguranţă, dependenţă.

18. Frorme improprii (arbori stilizaţi) – nesiguranţă, timiditate, dificultăţi


de adaptare, agresivitate, nonconformism, refuz de a se supune la efort.