Sunteți pe pagina 1din 93

- e structurat pe urmatoarele niveluri:

a) nivelul invatamantului primar treapta


invatamantului prescolar
TEMA I - SISTEMUL DE INVATAMANT - treapta
S.I - ppalul subsistem al sist. de educatie (se invatamantului primar (cls I-IV)
refera la organizarea institutionala a I) b) nivelul invatamantului secundar: - treapta
- reuneste institutiile specializate implicate inv. sec. inferior / gimnazial (cls V-IX)
in procesul de educatie, cercetare si cultura - treapta inv. sec. superior liceal (cls X-
(responsabile de realizarea in mod organizat, XII)
planificat si metodic a dezideratelor educative) - profesional scoli profesionale de 1-2
- in sens LARG: - ansamblul institutiilor ani (profesii simple)
care participa la realizarea arhitecturii scolare 9la - scoli profesionale de 2-3 ani ( profesii
derularea generala a studiilor pe cicluri, orientari, complexe)
filiere) c) nivelul invatamantului superior treapta inv.
=> din ac. perspectiva S.I sup. de scurta durata (2-3 ani)
are un caracter deschis si include: - treapta inv. sup. de
institutii scolare / universitare cu caracter lunga durata (4-6 ani)
formal - treapta inv. sup. post-
institutii specializate in instruire universitar (studii aprofundate : master, doct)
nonformala * centre de pregatire profesionala SPECIFICUL diverselor niveluri de
* cluburi organizare:
* tabere scolare niv. inv. primar -> axat pe dobandirea
* programe radio TV scolare / culturii generale de factura instrumentala
universitare (dobandirea deprinderilor de scriere, citire, de
* diferiti agenti sociali cu care calcul, initierea in limbaje specifice)
scoala stabileste relatii de tip > contractual niv. inv. secundar inferior -> dobandirea
scoli militare culturii generale de baza (cunostinte
- scoli profesionale fundamentale din ppalele domenii ale
- biserica cunoasterii)
->consensuale familia niv. inv. secundar superior/liceal ->
- comunitatea orientarea culturii generale spre anumite
locala domenii de cunoastere( stiinta, socio-uman,
- in sens RESTRANS cuprinde institutiile tehnologie, economie) , cu deschidere spre
scolare (sc. primara, gimnaziul, liceul, inv. cultura optionala de specialitate
profesional si superior) organizate pe trepte,
cicluri si ani de studii.
=> din ac. perspectiva e
definit ca sistem scolar specializat in realizarea niv. inv. profesional -> orientarea inspre
functiilor pedagogice ale sistemului de educatie dobandirea culturii de specialitate necesare
la nivelul procesului de instruire , in cadrul practicarii unei anumite profesii)
concret al activitatilor didactice si educative. niv. inv. superior/universitar -> axat pe
STRUCTURA SISTEMULUI DE aprofundarea teoretico-practica specializata
INVATAMANT a unui anumit domeniu de cunoastere
1
niv. inv. postuniversitar -> asigura
continuarea/adancirea specializarii * in sens invers, capacitatea de cuprindere a
dobandite in cadrul invatamantului universitar unitatilor scolare de pe o anumita treapta ar trebui
LEGISLATIE sa corespunda nr. de elevi scolarizati pe treptele
- inv. primar + inv. gimnazial = inferioare de invatamant.
INVATAMANT GENERAL - orice diferenta duce la incapacitatea
OBLIGATORIU sist. de inv. de a asigura continuarea scolarizarii
- durata studiilor in inv. obligatoriu difera pt un nr. de absolventi pe care el insusi i-a produs
de la o tara la alta: de regula 6-16 ani - neutilizarea
(continutul instruirii nu e acelasi si exista mai totala / partiala a capacitatii de scolarizare
multe cai) - cele 2 retele se intersecteaza intre ele sau cu
- OBIECTIV dominant al inv. obligatoriu factori demografici/economici => multe scoli
dobandirea unui cuantum de instruire generale, putine primare sau invers, multe
necesar integrarii in viata sociala universitati, putine licee sau invers
RETEAUA SCOLARA ! studierea retelei scolare e o conditie
- ca parte a sist. de educatie, S.I. cuprinde necesara pt prognoza corecta a cererii de studii
reteaua organizatiilor scolare potentiale pt toate inst. de inv. care scolarizeaza
- RETEAUA SCOLARA - ppalul factor absolventi ai unor trepte de inv. anterioare
ce tine de organizarea S.I care are o
influenta hotaratoare asupra formarii si 3. reteaua scolara pe profile si specializari ->
distribuirii cererii de studii pe institutii de determina cererea de studii in specializari
invatamant - se constituie la nivelul inv.
- se constituie in 3 planuri: postobligatoriu si mai putin in inv. gimnazial
1. reteaua in profil teritorial-> determina - reteaua sc. profesionale/de ucenici
cererea de studii prin gradul de accesibilitate organizata de MECT prin consultarea
teritoriala a inst. de inv. institutiilor interesate de pregatirea fortei de
- pt. multe inst. de inv. plasarea in munca si cuprinde diferite domenii( formare in
teritoriu e esentiala pt nr./ calitatea elevilor pe peste 300 de meserii)
care-i poate atrage; S.I include astfel ansamblul instit.
- este importanta distribuirea in specializate (reteaua organizatiilor scolare) in
teritoriu => reducerea costurilor de scolarizare proiectarea si realizarea (prin intermediul
( apropierea de domiciliu e factor unor continuturi si metodologii adecvate) a
determinant al optiunii pt. o anumita inst. de functiilor definitorii ale educatiei
invatamant). - CLASIFICAREA inst. in raport cu tipul
de educatie practicat:
2. reteaua pe trepte (niveluri) de 1. inst. specializate in educatia formala
invatamant : in mod normal reteaua unit. de inv. (gradinite, sc. generale, sc. profesionale, licee,
care scolarizeaza pe diferite niveluri trebuie sa fie colegii universitare, facultati si unitati de
coerenta , reciproc compatibila: instruire permanenta, de
reciclare/perfectionare)
* nr elevilor scolarizati pe o anumita treapta sa 2. inst. specializate in educatia non-
corespunda capacitatii retelei scolare care formala (cercuri stiintifice, cluburi ale
scolarizeaza pe treapta imediat superioara elevilor/studentilor, tabere, centre de formare
profesionala)

2
3. organisme institutionale ale -asoc. ale parintilor (ale
comunitatii educative locale (familia si profesorilor)
comunitatea parintilor, agenti economici, - scoli ale parintilor / scoli ale
culturali) mamelor
RELATIA SCOALA COMUNITATE - CA scolara (+parinti)
- intre scoala si familie e necesare unitatea - comitete de parinti pe clase /
de actiune si concordanta intre mijloacele scoli
specifice de influentare folosite ( pt ca - reviste / programe radio-TV
urmaresc acelasi scop-formarea copiilor) (alte tari)
SCOALA interesata sa colaboreze cu
familia (aliat) a.i actiunea educativa
=>profunda/de durata si in vederea informarii
reciproce cu privire la dezvoltarea / OBSTACOLE in relatia scoala-familie
comportamentul copilului ! obst. de ordin comportamental
PROFESORUL (in convorbire) 1 obst. de ordin material
mult tact => idei divergente responsabilitatea
atitudinea unui prieten, nu sef care da statului/familiei in educatie
ordine - libertatea de alegere a scolii
apropiat de catre parinti
argumente potrivite/ temeinice pt a - impactul mediului familial
convinge parintele de utilitatea/ temeinicia lor asupra rezultatelor
se intereseaza de modul cum e respectat - randamentul pedagogic /
regimul de zi al copilului, cum e ajutat, conditiile datoria parentala
de pregatire teme, cum se comporta cu altii/altii - participarea parintilor la
cu el, influente pozitive/negative exercitate gestionarea/procesul decizional din inst. scolara
asupra lui, timpul liber, prieteni, odihna, hrana, -reprosuri parinti: apatie, lipsa de
sanatate, interese, etc responsabilitate, timiditate, preocupari excesive
va informa parintii aspecte pt. randament scolar, contacte limitate cu scoala,
pozitive/negative (intai cele pozitive, succese sau conservatorism
schimbari laudabile apoi obiectele problema, - reprosuri profesori: aceleasi + dificultati in a
greseli de comportament, analizand cauzele) stabili relatii cu adultii, lipsa pregatirii privind
- posibilitati de relatia scoala-familie
dezvoltare ale copilului , aptitudini/interese in MASURI:
munca scolara/extrascolara si eventual despre - informarea/formarea parintilor care trebuie
scoli/profesiuni indicate /contraindicate sa cunoasca
- se vor discuta apoi obligatii legale privind educatia copilului
masuri necesare(scoala/parinti) pt a se - drepturile avute pt. educatia copilului
dezvolta/corecta - import. atitudinii lui pt reusita scolara
PARINTII: - sa tina legatura cu scoala - metode de colaborare cu scoala
(rezultate/comportament) (carnet, relatarile -participare democratica la gestiunea scolii
copilului, de la cadrele didactice) (instituirea prin lege a CA scolara in care parintii
=> evolutia societatii => noi necesitati => sunt reprezentati corespunzator si au nu numai rol
forme de organizare (institutionalizata) a informativ/consultativ dar si rol decizional si de
educatiei parintilor si a colaborarii scoala-familie control)

3
- infiintarea de asociatii de parinti reglementarea performantelor; e un proces de
ca grup de sustinere a scolii/de cooperare mentinere a standardelor, nu de creare a
cu scoala/de aparare acestora
- obiective: ASIGURAREA CALITATII
* sensibilizarea parintilor drepturi/indatoriri, - include procesele planificate si sistematice
influenta comportamentului lor asupra copilului necesare asigurarii unui grad adecvat de
* informarea lor: publicatii, radio-TV incredere ca oferta educationala va satisface
* formarea parintilor prin cursuri cerintele de calitate necesare
* reprezentarea parintilor - sunt activitati de asigurare a calitatii, nu
-in tarile Com. Europene noua etapa accent controleaza in mod direct calitatea -> implica de
pe un angajament mutual clar stabilit intre obicei AUTOEVALUAREA organizatiei pe
parinti / profesori, pe un contract parental baza unor standarde prestabilite
privind copilul individual; contractul scoala- - prin urmare, aceste activitati stabilesc
familie nu mai e drept optional ci sistem de capacitatea organizatiei de a furniza calificari
obligatii reciproce in cooperarea parinti-profesori profesionale la un anumit standard
Calitatea e legata de valorile si asteptarile a
3 grupuri ppale de utilizatori:
1. participantii la procesul de
invatare
2. angajatorii
3. societatea in general
ASIGURAREA CALITATII EDUCATIEI
e realizata printr-o serie de actiuni
de dezvoltare a capacitatii institutionale de
elaborare / planificare / implementare de
programe de studiu prin care se formeaza
increderea beneficiarilor ca organizatia
furnizoare de educatie satisface standardele de
calitate
exprima capacitatea unei org.
furnizoare de a oferi programe de educatie
T 2 : CALITATEA IN EDUCATIE in conformitate cu standardele cerute
TERMENI/CONCEPTE METODOLOGIA ASIGURARII
CALITATEA: (cf. CNCP) = nivelul de CALITATII IN EDUCATIE
satisfactie pe care-l ofera eficacitatea ofertei - se bazeaza pe relatiile ce se stabilesc intre
educationale din domeniul urmatoarele COMPONENTE:
invatamantului/formarii profesionale , nivel 1. criterii
stabilit prin atingerea unor standarde cerute si a 2.standarde si standarde de referinta
unor rezultate excelente solicitate si la care 3.indicatori de performanta
contribuie participantii la procesul de invatare si 4. calificari
ceilalti factori interesati. PROCESE prin care e asigurata calitatea in
CONTROLUL CALITATII include educatie:
activitatile operationale desfasurate pt. a. planificarea si realizarea efectiva a
indeplinirea cerintelor de calitate prin rezultatelor asteptate ale invatarii

4
b. monitorizarea rezultatelor interesati externi) dar si la nevoile elevilor
c. evaluarea interna a rezultatelor (factori interesati interni)
d. evaluarea externa a rezultatelor 2. preocupata de proiectarea si dezvoltarea
e. imbunatatirea continua a unor programe de studiu care sa raspunda
rezultatelor in educatie nevoilor factorilor interesati, programe cu
caracter de includere sociala, asigurand accesul si
egalitatea sanselor pt. elevi
MECANISME DE ASIGURARE A
Componentele si procesele de asigurare a CALITATII LA NIVELUL SCOLII
calitatii precum si relatiile dintre ele se I. la nivelul fiecarei organizatii Comisia pt
diferentiaza in functie de: evaluarea si asigurarea calitatii = 3-9 membri ,
1. nivelul de invatamant, si, dupa caz condusa de conducatorul org. sau de un
al calificarii coordonator desemnat de el
1. tipul organizatiei furnizoare de - componenta:nr relativ egal: a. repr. ai
educatie corpului profesoral
2. tipul de program de studii b. repr. ai
MANAGEMENTUL CALITATII - asigura parintilor
calitatea programelor de invatare si (presc,sc,gimn) /elevilor(prof,lic,postlic)
promoveaza imbunatatirea continua c. repr. ai
Responsabilitatile Consiliului Local
managementului (org. elaboreaza/adopta strategia si
1. eficacitate in ceea ce priveste calitatea / regulamentul de functionare a Comisiei)
dezvoltarea curriculumului invatarii - conducatorul organizatiei este direct
2.sprijina activ/ se implica direct in responsabil de calitatea educatiei furnizate
dezvoltarea si asigurarea calitatii II. Cadrul National de Asigurare a Calitatii
programelor de invatare (CNAC) in cf. cu Cadrul Comun de Asigurare a
3. cunoaste nevoile si asteptarile Calitatii in EFP
facorilor interesati interni/externi III.ARACIP institutie publica in subordinea
4.dezvolta si mentine parteneriate MECT realizeaza:
eficiente cu factori externi interesati a. evaluarea externa a calitatii educatiei
Managementul resurselor (fizice/umane) oferite de inst. de inv. preuniversitar si de alte
1. org. ofera elevilor un mediu organizatii furnizoare de educatie
sigur/armonios a. autorizarea , acreditarea si evaluarea
2. spatii de invatare echipate adecvat ce periodica a unitatilor de inv. preuniversitar
raspund nevoilor individuale/colective ACTIVITATI ARACIP:
3. resurse/metode de predare ce permit 1. evaluare/acreditare a furnizorilor de
accesul/participarea activa a tuturor elevilor educatie din inv. preuniversitar
4. personal angajat dupa criterii clare de 1. efectueaza (pe baze contractuale) la
recrutare si selectie solicitarea ministrului, evaluarea calitatii
5. programe de initiere/formare continua educatiei din inv. preuniversitar
Proiecte si dezvoltare: 2. realizeaza(cu ISJ-urile si directiile de resort
1. org. e receptiva la nevoile indivizilor, din MECT) activitati de monitorizare /control a
agentilor economici si comunitatii (factori calitatii

5
3. efectueaza(cel putin 1 data la 3 ani) aport la profitabilitatea
evaluarea org. furnizoare de educatie acreditate organizatiei
4. propune MECT infiintarea/acreditarea incredere in calitatea
(prin ordin) a inst. de inv. preuniv. pt fiecare invatamantului
nivel de invatamant,program de studii si Pt. autoritati:
calificare profesionala(dupa caz) abilitati sporite/cresterea
sanselor de angajare
competente de baza mai bune
5. elaboreaza: a. standardele, standardele de nivel ridicat al abilitatilor pt
referinta si indicatorii de performanta atragerea investitiilor interne
b. metodologia de evaluare/acreditare incredere in calitatea
c. manuale de evaluare interna a invatamantului
calitatii Pt. furnizorii EFP
d. ghiduri de bune practici
informatii privind bune
e. raport anual(propria activitate)
practici si experiente de succes
f. analize de sistem asupra calitatii inv.
comparatia cu alti furnizori
preuniv. in Romania
EFP
g. recomandari de imbunatatire a
calitatii incredere in propria oferta si
h. codul de etica profesionala a capacitate
expertilor in evaluare/acreditare contributie la dezvoltarea
IV. Autoevaluarea rol central in procesul de comunitatii locale si la dezvoltarea
asigurare a calitatii ofertei de EFP si are multiple regionala
beneficii pt elevi, angajatori, autoritati publice cat legitimitate si recunoastere
si pt furnizorii EFP sporita
Pt elevi:
standarde ridicate pt invatarea
individuala
capacitate de ocupare a unui
loc de munca
egalitatea sanselor
buna informare privind oferta
educationala
implicare activa in procesul de
invatare
responsabilizare privind
propria evolutie
satisfactie cu privire la
rezultate
Pt. angajatori:
nr. mare de angajati cu
competente solide
creste nivelul de competenta
al angajatilor
6
implicit, fara obiective specifice
instiututionalizate)
B. criteriul organizarii => 1. educatia
realizata pe baza unor actiuni explicite si
influente implicite (ed. formala si ed. non-
formala)
2. ed. realizata doar
pe baza unor influente implicite (ed. informala)
EDUCATIA FORMALA
< lat. formalis = organizat, oficial
Def: Ed. formala cuprinde totalitatea
activitatilor si actiunilor pedagogice desfasurate
si proiectate institutional (UNDE?) (in
gradinite,scoli,licee,universitati,centre de
perfectionare),in cadrul sistemului de invatamant,
(CUM?) in mod planificat si organizat pe niveluri
si ani de studii, (DE CE?)avand finalitati
educative bine determinate
Obiective:
1. asimilarea sistematica si organizata a
cunostintelor din diferite domenii
2. folosirea acestora in vederea
dezvoltarii personale si a insertiei optime in
viata activa a societatii (prin
formarea/stimularea capacitatilor intelectuale
si aptitudinale, a priceperilor/deprinderilor, a
T 3 : STATUTUL EPISTEMIOLOGIC AL atitudinilor/convingerilor)
EDUCATIEI 3. inzestrarea individului cu metode si
EDUCATIA Forme: tehnici de munca intelectuala
In functie de gradul de organizare si 4. dezvoltarea pe cat posibil a
oficializare al formelor educatiei ex. 3 mari inteligentei sociale si emotionale
categorii: Trasaturi:
1. ed. formala (oficiala) 1. este institutionalizata realizandu-se
2. ed. nonformala (extrascolara) in mod constient, sistematica si organizat in
3. ed. informala (spontana) cadrul sist. de inv.
Ex. si o clasificare a formelor educatiei 2. obiectivele si continutul ei sunt
potrivit a doua categorii de criterii valorice: prevazute in documente scolare; ele sunt
A. criteriul proiectarii => 1. ed. elaborate pe cicluri, niveluri si ani de studii,
institutionalizata (ed. formala si non-formala ) = proiectate pedagogic prin planuri de
au in vedere realizarea unor finalitati specifice invatamant, programe si manuale scolare,
intr-un cadru institutionalizat cursuri universitare, ghiduri
2. ed. 3. scopurile si obiectivele pedagogice
neinstitutionalizata (ed. informala ) = realizata sunt realizate in cadrul procesului de

7
invatamant sub indrumarea unui corp 2. sanse reale pt fiecare unit. de inv. de a-si
profesoral specializat determina propriul curricului (prin CDS)
4. ea conduce la atingerea dezideratelor 3. posibilitatea utilizarii flexibile a
educative preconizate intr-un context segmentului neobligatoriu din programe in fct. de
metodologic organizat dezvoltat in nevoile locale de educatie si formare
concordanta cu cerintele idealului 4. asigurarea sinergiei dintre invatarea
educational formala, nonformala, informala
5. este intotdeauna evaluata social 5. integrarea rapida a noilor tehnologii
Avantaje / Importanta comunicationale in procesul de invatamant
1. are rol decisiv in formarea personalitatii EDUCATIA NON-FORMALA
umane (faciliteaza accesul la valorile < lat nonformalis = in afara unor forme
culturii,stiintei,artei,literaturii,tehnicii) special/oficial organizate pt un anume gen de
2. este un instrument al integrarii sociale activitate
omul isi dezvolta capacitati si aptitudini Def: Ed. non-formala cuprinde ansamblul
activitatilor si al actiunilor care se desfasoara intr-
un cadru institutionalizat, in mod organizat, dar in
afara sist. de inv. constituindu-se ca o punte intre
cunostintele asimilate la lectii si informatiile
acumulate informal
Limite / Cririci: Obiective:
1. centrarea pe performantele inscrise in 1.sa largeasca si sa completeze orizontul de
programe => mai putin timp liber cultura , imbogatind cunostintele din anumite
imprevizibilului si studierii aspectelor cotidiene domenii
cu care se confrunta elevii 2. sa creeze conditii pt. desavarsirea
2. tendinta de transmitere-asimilare a profesionala sau initierea intr-o noua activitate
cunostintelor in defavoarea dezvoltarii 3. sa sprijine alfabetizarea grupurilor sociale
capacitatilor intelectuale / a abilitatilor practice defavorizate
3. monotonie 4. sa contribuie la recreerea si la destinderea
4. orientarea predominanta spre informare si participantilor precum si la petrecerea
evaluare cumulativa organizata a timpului liber
5. lipsa initiativei elevilor si slaba 5. sa asigure cadrul de exersare si de
participare a parintilor in activitatile scolare => cultivare a diferitelor inclinatii, aptitudini si
comunicare defectuoasa capacitati, de manifestare a talentelor
6. dotarea materiala/tehnica insuficienta a Trasaturi:
salilor de clasa /laboratoarelor ce nu mai satisfac 1. se desf. intr-un cadru
cerintele elevilor institutionalizat , in afara sist. scolar,
cuprinzand
Dezvoltarea domeniului : Solutii: *activitati extrascolare (cercuri pe discipline,
1. decongestionarea materiei si crearea m. interdisciplinare sau tematice, ansambluri
multor ocazii de afirmare a talentelor si artistice, concursuri scolare, olimpiade,
intereselor tinerilor (prin cresterea si competitii)
diversificarea ofertei de optionale si alternative * activitati parascolare (activ. de perfectionare
educationale) si de reciclare, de formare civica sau
profesionala)
8
* activitati periscolare ( activ. de nu-si propun in mod deliberat atingerea unor
autoeducatie si petrecere organizata a timpului teluri pedagogice, dar au efecte educative,
liber in cadrul universitatilor populare, al ocupand cea mai mare pondere de timp din viata
cluburilor, la teatru, muzee , biblioteci, excursii individului (ac. influente nu sunt selectate,
etc) prelucrate, organizate d.p.d.v pedagogic)
2. continuturile si obiectivele urmarite in Obiective: - nu apar in mod explicit pt ca
documente special elaborate (au o mare acest tip de educatie nu-si propune atingerea unor
flexibilitate diferentiindu-se in fct de varsta, sex, obiective pedagogice ofera individului ocazia
categorii socio-profesionale, interesul de a adopta anumite atitudini , de a se comporta
participantilor, aptitudinile si inclinatiile lor) intr-un anume fel
3. caracterul optional al activ. extrascolare, Trasaturi:- sunt determinate de
desfasurate intr-o ambianta relaxata, calma, multitudinea influentelor din micro-mediul social
placuta cu mijloace ce atrag, metodologie de viata(familie, prieteni, colectivul de munca,
atractiva chiar cartierul/strada)
4. evaluarea facultativa, fara note/calificative ex: copilul care invata sa vorbeasca, e
oficiale corectat
Importanta /Avantaje: parintele/educatorul analizeaza
1. centrata pe cel ce invata, pe procesul de experiente zilnice cu copilul
invatare nu pe cel de predare - evaluarea se realizeaza la nivelul
2. curriculum la alegere , flexibil, variat opiniilor si reusitelor
activitati diverse si atractive Limite/Dezavantaje:
3. contribuie la largirea si imbogatirea 1. are functie formativa redusa (pt. ca
cult. generale si de specialitate activ de nu e organizata, institutionalizata)
reciclare profesionala, de completare a studiilor, 2. de multe ori individul are acces la
de exersare a capacitatii celor superdotati informatii in contradictie cu scopurile educ.
4. creeaza ocazii de petrecere organizata a formale/non-formale
timpului liber in mod placut
5. foloseste noi tehnologii
comunicationale
6. este nestresanta activ. placute scutite
de evaluari riguroase
7. raspunde cerintelor si necesitatilor educ.
permanente
Critici/Limite DOMENII EDUCATIONALE
1. promovarea unui activism de suprafata, 1. Educ. intelectuala
dependent doar de indeplinirea obiectivelor dezvoltarea capacitatilor cognitive
concrete - formarea si dezvoltarea
2. avansarea unui proiect dependent doar priceperilor si deprinderilor de munca intelectuala
de mijloacele tehnice disponibile 2. Educ. morala formarea si
EDUCATIA INFORMALA dezvoltarea constiintei si a conduitei morale
,lat. informis/informalis = spontan, Metode de educ. morala: a. exemplul
neasteptat b. exercitiul
Def: Ed. informala include ansamblul c. supravegherea
influentelor cotidiene, spontane, incidentale care d. sanctiunea
9
e. pedeapsa - promoveaza modele educationale centrate pe
f. recompensa elev , educatia individuala ( tot ce se intampla in
3. Educ. estetica si artistica viata e interdependent)
formarea ccapacitatii de a percepe, insusi si folosi - accent pe colaborarea cu familia, pe
adecvat valorile estetice implicarea parintilor in conceperea si organizarea
- dezvoltarea capacitatilor de a crea noi valori activ. din scoala
estetice, cultivarea aptitudinilor estetice creatoare - activ. didactice bazate pe munca in grupuri
Metode: comune cu cele folosite in intregul ( copiii sa invete sa-si dezvolte simtul identitatii
proces educativ si pretuirii de sine, sa coopereze, sa se respecte,
+ exercitiul, explicatii si sa se integreze)
demonstratii - metodologia utilizata -> abordarea
4. Educ. fizica si sportiva individualizata a elevilor tinand cont de nivelul
intarirea sanatatii si calirea organismului de dezvoltare al fiecaruia ( ex. org. centrelor de
- formarea si dezvoltarea activitate ce reflecta interesele si nevoile
deprinderilor motrice de baza si a calitatilor fizice copiilor : c. de alfabetizare , de lectura, de mate,
ale miscarilor (forta, rezistenta, viteza) necesare arte, teatru si jocuri)
- formarea si dezvoltarea principalelor - activ. elevilor bazate pe cercetare (invata
calitati morale de vointa si de caracter prin asociere ce stiu/cele noi)
-- unui comportament igienic - elevii sunt evaluati prin modalitati specifice:
Modalitati de realizare: * educ. fizica din scaunul evaluarii, mapa de lucrari, caietul de
scoala (educ. a miscarii) evaluare
* educ. psihomotorie realizata prin - atmosfera pozitiva , de incredere
programul scolar (ed. prin miscare) 2. MONTESSORI
* activ. educative care implica - isi propune sa invete copilul sa
coordonatele motorii si psihomotorii( cercuri de gandeasca/actioneze independent si responsabil
gimnastica, inot, drumetii, excursii) - automotivarea -> cheia invatarii complete =>
5. Ed. tehnologica / copilul si invatarea sunt pe 1-ul loc, iar predarea
profesionala = notiunile, principiile, legile si si programa de educatie pe locul al 2-lea
teoriile stiintifice fundamentale ordonate dpdv al - mediul de instruire e bazat pe obiecte mici,
aplicabilitatii lor / cuprinde initierea in profesie usor de manipulat si detaliate dpdv vizual
cat si perfectionarea ( se realizeaza atat in scoala - metoda de educatie bazata pe observarea
cat si in soc. comerciale si intreprinderi) directa a copilului , pe pregatirea mediului de
NOILE EDUCATII instruire pe baza obs. realizate si pe
1. Ed. relativa la mediu conceperea programei functie de nevoile
2. Ed. pentru pace copilului
3. Ed. pt participare si democratie 3. WALDORF
4. Ed. economica si casnica moderna - urmareste dezv. personalitatii copilului ,
ALTERNATIVE EDUCATIONALE isi orienteaza oferta functie de particularitatile
Repr. variante de organizare scolara care diferitelor trepte de varsta si cerinte
propun modificari ale anumitor aspecte legate - un loc important in curriculum: artele,
de formele oficiale de organizare a activitatii lucrul manual, artizanatul, alte activ. de baza
instructiv-educative (tors, tesut), limbajul, istorie, geografie, mate,
1. STEP-BY-STEP lb. straine

10
- clasa: elevi aceeasi varsta, nu-si modifica In determinarea dezv. psihofizice a copilului,
componenta rolul principal apartine interactiunii dintre :
- esenta: relatia elev-profesor 1. ereditate
- prof. tine legatura cu parintii (intalniri cel 2. mediu
putin 1 data/luna) 3. educatie
- prof. preda in cuvinte proprii fara carti, iar 1. EREDITATEA = insusire biologica pe baza
elevii confectioneaza propriile carti careia se conserva si se transmit caracterele unei
- evaluarea nu se bazeaza pe probe, teste, specii
extemporale,teze sau examene ci are in vedere de la ascendenti la
toti factorii : scrisul, dedicatia, fantezia, logica descendenti
si flexibilitatea gandirii, stilul, ortografia, genereaza un anumit tip de conduita ce
cunostintele reale are o mare importanta in procesul de
- evaluarea - caracterizare calitativa (ceea ce structurare a personalitatii dar acest fapt nu se
e pozitiv, critica negativul in leg. cu ceea ce ar poate explica independent de actiunea
putea realiza) factorilor de mediu si de influentele educatiei
ereditatea isi face simtita prezenta in
formarea personalitatii in masura in care
ceilalti 2 factori o permit .Mediu de viata
favorabil, actiune educativa de calitate =>
posibilele influente negative ale ereditatii sunt
f. putin simtite in personalitatea acestuia (ex.
copii care nu sunt f. bine dotati intelectual dar
reusesc sa faca fata stimulati si dirijati de
parinti/profesori; ex. si situatii contrare)
posibilitatile innascute ale copilului
trebuie descoperite, stimulate si edzvoltate pt a
se putea transforma in aptitudini si apoi in
talente; in caz contrar raman latente si se pierd
Concl: Ereditatea = premisa naturala in
dezvoltarea psihica constituind un echipament
T 4 : EDUCABILITATEA primar pt dezvoltarea ulterioara a
CONCEPT personalitatii
# dpdv teoretic = o categorie pedagogica 2. MEDIUL = totalitatea elementelor si
fundamentala care exprima puterea sau ponderea conditiilor de viata cu care individul
educatiei in dezv. personalitatii interactioneaza (direct/indirect) pe parcursul
# sub raport functional-educativ = capacitatea dezvoltarii sale
specifica a psihicului uman de a se modela 2 componente principale: # m. geografic
structural si informational sub influenta agentilor natural influenteaza dezvoltarea/sanatatea prin:
educationali si sociali ( sub influenta lor omul se campul geomagnetic, clima, relief, radiatii,
transforma treptat in fiinta umana, cu poluare
personalitate, care se caracterizeaza prin limbaj # m. socio-
articulat, gandire logica, intentionalitate, cultural permite umanizarea si socializarea
afectivitate superioara, vointa) individului prin: * asigurarea conditiilor
FACTORI materiale, de civilizatie si cultura
11
* exercita influenta prin relatii inter- 1. T. EREDITARISTA sustine rolul
umane, institutii, ideologii, grupuri sociale, determinant al ereditatii in evolutia fiintei umane
traditii, conceptii, stiluri de viata 2. T. AMBIENTALISTA rolul
*constituie cadrul dezvoltarii prin determinant al mediului(indeosebi cel socio-
influentele sale organizate / neorganizate avand cultural) in dezvoltarea personalitatii
rol deosebit in formarea omului ca personalitate 3. EPIGENETISMUL PIAGETIAN nici
* in cadrul lui, o influenta decisiva o are ereditatea, nici mediul nu au rol elential ci un al
familia 3-lea factor care intra in actiune dupa geneza - vis
Concl: daca ereditatea ofera o serie de esentialis/ nisus formativus = un mecanism de
premise naturale, mediul ofera conditii si da autoreglare a cresterii care asigura autoreglarea
continut personalitatii => cadrul socio-cultural al functionala a organismului.Acest mecanism are
dezv. psihoindividuale un corespondent in planul dezvoltarii psihice ce
3. EDUCATIA = factorul determinant al impune o succesiune de stadii de dezvoltare ce nu
dezvoltarii psihoindividuale pot fi escaladate prin presiuni de mediu sau
umanizarea / personalitatea copilului sunt educative
hotarate de conditiile de mediu socio-cultural ->
din cadrul acestuia educ. are un rol determinant
copilul devine om social numai prin
educatie cu ajutorul careia
* isi insuseste lbj. social, cultura
generala si comportamentul moral-cetatenesc
* isi formeaza conceptia despre
lume
* isi dezvolta potentialul creator
* se pregateste pt. integrarea
socio-profesionala
de aceea e important ca toti factorii
educationali (parinti, cadre didactice,
oarganizatii de tineret sau institutii de cultura)
sa cunoasca bine personalitatea copilului,
gradul sau de educabilitate si, pe aceasta baza,
sa structureze intregul proiect de tehnologie a
educatiei
educatia in scoala e cel mai imp.
factor(scoala formeaza nu doar specialisti, ci
oameni)
CONCLUZIE: Ereditatea ofera sau nu
potentialul de dezvoltare psiho-fiziologica,
mediul ofera sau nu anumite conditii, educatia T5 : STRUCTURA SI DINAMICA
dirijeaza, prin procesul invatarii, formarea PERSONALITATII
armonioasa/ integrala a personalitatii, fiind PERSONALITATEA: organizarea dinamica in
factorul determinant al acesteia. cadrul individului a acelor sisteme psihofizice
TEORII FUNDAMENTALE care determina gandirea si comportamentul sau
caracteristic (Allport la fiecare persoana exista

12
2-3 trasaturi dominante, 10-15 secundare si f. se plictiseste repede->tendinta spre
multe mai putin manifestate) superficialitate
STRUCTURA P. trece repede de la o activitate la alta,
A. TEMPERAMENTUL- constituie latura se adapteaza usor, se angajeaza in
dinamico-energetica a P. (dinamica -> furnizeaza rezolvarea sarcinilor fara entuziasm
informatii cu privire la cat de iute-lenta, mobila- exagerat
rigida e conduita individului ; energetica -> arata nu le place sa riste
care e cantitatea de energie de care dispune un nu se descurajeaza
individ si mai ales modul cum este consumata sociabili, usor exuberanti
aceasta) instabili in stari afective
- se exprima cel mai pregnant in conduita si
influentabili, superficiali, nu se pot
comportament
concentra de fiecare data cu randament
CLASIFICARE:
desi s-a spus ca e temp. ideal, e
1. COLERICUL
necesara educatia pt. a intampina formarea
neechilibrat, oscileaza(entuziasm
trasaturilor negative de caracter si a se
exagerat/abandonarea initiativei, urmata
dezvolta tras. pozitive
uneori de depresie,anxietate,neincredere in
2. FLEGMATICUL
forte proprii)
echilibrat, calm, linistit, calculat,
agitati, impulsivi,nestapaniti, iritabili,
stabil in actiuni, ordonat, rabdator, meticulos,
incapatanati, agresivi(tendinte de
perseverent INSA lipsit de initiativa, entuziasm
dominare/opozitie)
depune m. multe eforturi in invatare
daca nu sunt temperate prin educatie
dar cunostintele sunt mai durabile
aceste treseturi pot degenera in
se adapteaza greu la situatii noi
obraznicie,agresivitate,indisciplina,neintegrare
tip inchis, rece, putin sociabil insa
se plictisesc repede -> e necesara
prin educatie devine destul de productiv
crearea unor motivatii puternice pt invatatura
3. MELANCOLICUL
care sa-i mobilizeze, sa le stimuleze initiativa,
sa le canalizeze energia (ex: convins de tip slab, rezistent la eforturi
necesitatea disciplinei, numit sa raspunda de interiorizat, trist, timid, anxios,
ea => rezultate pozitive caci se autoeduca) nehotarat, retras, nesigur
trasaturi pozitive: vioiciune, reactivitate cu sentimentul inferioritatii,
crescuta, bogatie afectiva, placerea de a neincrezator in forte proprii
invinge greutati etc. serios, constiincios, exigent cu sine,
parintii/profesorii -> grija pt. supus, sarguincios
organizarea activitatii lor datorita instabilitatii prin educarea increderii in forte
emotiilor,sentimentelor si a intensitatii cu care proprii si antrenare progresiva in
se desfasoara acestea rezolvarea unor sarcini copiii devin
2. SANGVINICUL capabili de eforturi intense si rezultate bune
puternic, echilibrat, optimist, lipsa educatiei => pesimisti,
curajos, deschis, impresionabil, sensibil, nesociabili, cu complexe de inferioritate, se
energic si mobil, bine dispus, rezistent si consuma datorita esecurilor
stapanit, rapid in miscari/vorbire
invata usor/uita la fel de repede Concluzie: Temperamentul aliaj de insusiri
innascute si dobandite
13
- constituie fondul g. apt. generale: intelogenta, apt. scolara,
dinamico-energetic al persoanei pe care o imaginatia, memoria
influenteaza discret in toate manifestarile sale
comportamentale
* nu exista tipuri pure de T. ; fiecare are si
trasaturi ce apartin unui T invecinat
* tras. de T. se pot ameliora prin educatie si nu B. A. complexe (profesionale)
au legatura cu aptitudinile - apt. literare, artistice, tehnice, organizatorice,
METODE de diagnosticare a T: sportive, matematice, stiintifice etc.
* obs. modului cum invata/comporta elevii, - au in componenta lor: * apt. simple
cum vorbesc/se misca * factori de personalitate
* studierea emotivitatii/expresivitatii, (motivatie, perseverenta, atit. creativa)
a capacitatii de munca/rezistenta * componente specifice
* modul cum se integreaza in clasa/ unor profesiuni ca de ex:
se acomodeaza la situatii noi # apt. matematica: inteligenta generala peste
MIJLOACE de investigare a T : # metoda mediu, imag. creatoare, apt. numerica, capac de
biografica generalizare /abstractizare/rezolva probleme
# chestionare # apt. tehnice : intelig. tehnica dezvoltata,
# teste de perceptie, reprezentare si rationament spatial,
personalitate dexteritate manuala, imag. constructiva
APTITUDINILE # apt. stiintifica: intelig. generala peste mediu,
APTITUDINILE = insusiri psihofiziologice ce imag. creatoare, spirit de obs. dezvoltat,
faciliteaza asimilarea de cunostinte si abilitati cu flexibilitatea gandirii, capacitatea de a gandi
ajutorul carora executam activitati cu mai multa abstract/ a generaliza
rapiditate si cu grad ridicat de eficienta # apt. pt muzica : intelig. generala, imaginatie
CLASIFICARE: artistica, acuitate auditiva, simtul
A. A. simple umorului/armoniei, capacitati vocale
a. apt. senzoriale: # acuitate vizuala / Apt. sunt rezultatul interactiunii unor factori
auditiva externi/interni
# rapiditatea perceptiilor Factorii externi se refera la procesul insusirii
# simtul ritmului logice/creative a cunostintelor, priceperilor si
# reprezentare spatiala deprinderilor in cadrul caruia se dezvolta
b. apt. psihomotorii : # rapiditatea / aptitudinile, care, la randul lor, faciliteaza
supletea miscarilor asimilarea informatiilor
# coordonarea si precizia Factorii interni dispozitiile ereditare
acestora - interese, motivatii, aspiratii,
# mobilitatea corpului ideal, atitudini, inteligenta
# dexteritatea manuala Inteligenta = aptitudine generala
c. fluenta verbala (intelegerea rapida - tipuri: concreta, empirica,
afrazelor) si expresiva (usurinta abstracta, descriptiva, explicativa, teoretica,
exprimarii) matematica, tehnica, literara, artistica etc.
d. fluenta ideilor si fluenta asociativa CARACTERUL
e. flexibilitatea gandirii - alta componenta a personalitatii considerat
f. apt. numerica nucleul personalitatii

14
dorinele proprii ale elevului sau ale celui care
= ansamblu de atitudini si trasaturi ce organizeaza, declanseaza si conduce actuinea
determina modul de orientare si raportare a educativa).
subiectului la cei din jur, la sine, la activitatea Educatia repr. un sistem de actiuni
desfasurata, la societate informativ-formative , desfasurate in mod
- exista 3 grupe fundamentale de atitudini: constient si sistematic asupra subiectului uman
1. atit. fata de sine insusi ( modestie, orgoliu, in vederea transformarii acestuia in
demnitate, egoism, sentim. de inferioritate, conformitate cu finalitatile educationale
culpabilitate etc) urmarite.
2. atit. fata de ceilalti ( altruism, umanism, Finalitatile educatiei se structureaza pe 3
patriotism, atit. pozitiva etc) niveluri ierarhice:
3. atit. fata de munca ( harnicie, punctualitate, ideal educational
seriozitate, si opusul acestora) scopuri educationale
obiective educationale
Idealul educational
exprima cerintele si aspiratiile unei
societati intr-o anumita etapa istorica sub forma
unui model dezirabil de personalitate umana
are un nivel ridicat de generalitate si se atinge pe
termen lung, la realizarea sa contribuind sistemul
educativ in ansamblul sau
reprezinta legatura dintre ceea ce este si ceea ce
trebuie sa devina omul in procesul educatiei
T 6 : FINALITATILE EDUCATIEI
oricare ar fi societatea in care functioneaza
idealul educational, acesta urmareste asadar sa
CLASIFICARE
atinga aspectele definitorii pentru contextul
Educatia (dupa cum demonstreaza inclusiv
istoric si socio-economic in care acesta urmeaza a
etimologia ac. concept lat educe,educere a
se realiza.Astfel, acesta are valoare orientativa si
duce, a conduce) nu este o activitate desfasurata
prezinta generalitate descriptiva pt tot ceea ce se
in sine si pentru sine ci una care urmareste
intreprinde in directia formarii si educarii omului.
atingerea anumitor finalitati.
Scopurile educationale
Finalitatilie educatiei orientarile
repr. finalitati educationale cu nivel mediu de
asumate la nivel de politica a educatiei in vederea
generalitate care se realizeaza in intervale medii
realizarii activitatii de formare-dezvoltare a
de timp
personalitatii umane conform anumitor valori
angajate in proiectarea sistemului si a procesului sunt anticipari mentale ale diverselor actiuni
de invatamant de formare a personalitatii umane si se refera la
Sensul finalist al educatiei se refera la rezultatele ce urmeaza sa se obtina in cadrul unui
faptul ca , in fiecare moment al desfasurarii sale, sir de actiuni educationale
educatia este orientata si dirijata in functie de detaliaza practic idealul educational la
finalitatile (rezultatele) pe care aceasta le nivelul diverselor situatii instructiv-educative;
urmareste. ( aceste finalitati sunt determinate astfel, daca idealul educ este unul singur,
preponderent de contextul social-istoric in care se scopurile educationale vizeaza finalitati
desfasoara actiunea educationala si mai putin de educationale particulare, specifice diverselor

15
laturi ale educatiei, diferitelor nivele si profile de a. ob. generale : pot fi identificate
invatamant si diferitelor tipuri de scoli #la nivelul intregului sist. de inv. (dand
Geissler- 4 perechi de scopuri (contradictorii expresie directa idealului educational);
dar complementare) # in fct. de tipul si profilul scolii;
1. sc. materiale (centrate pe asimilarea de # in fct. de ciclul de inv.(ob. ale inv. primar,
informatii) si sc. formale (urm. modelarea gimnazial);
aptitudinilor si cultivarea personalitatii); # in fct. de dimensiunile formarii personalitatii(
2. sc. de continut (centrate pe achzitionarea formarea pers. morale, estetice, religioase);
de cunostinte punctuale) si sc. comportamentale # pe discipline de inv. (ob. ale predarii/invatarii
(formarea si interiorizarea unor actiuni sau matematicii, muzicii etc);
deprinderi) #la nivelul unor sisteme de lectii ;
# la nivelul unei lectii (ob. fundamental sau
scopul lectiei)
3. sc. utilitare (axate pe formarea 3. ob. concrete ce pot fi exprimate
deprinderilor si competentelor cerute de operational = expresia anticiparii de catre prof.
activitatea practica) si sc. nepragmatice a unor comportamente ale elevului observabile
(vizeaza formarea unor conduite fara si masurabile intr-un timp scurt(timpul unei
finalitate practica imediata) lectii)
4. sc. specifice disciplinelor (caracteristice Concl: Idealul vizeaza finalitatea activ.
fiecarei materii) si sc. supradisciplinare educative in ansamblu, la nivelul intregii societati
(dezv. inteligentei, motivatiei etc.) , in timp ce scopurile si obiectivele orienteaza
prin continutul lor, sc. educationale desfasurarea unor activitati educative
poseda o anumita autonomie in raport cu idealul determinante si concrete
educational si subordoneaza mai multe obiective
particulare
PROCEDURI DE
Obiectivele educationale OPERATIONALIZARE
finalitati educationale cu nivel redus de
generalitate ce se realizeaza in intervale scurte de Obiectivele sunt finalitati educationale care au
timp, referindu-se la lectii sau secvente de lectii un nivel redus de generalitate si se realizeaza in
sunt enunturi cu caracter intervale scurte de timp, referindu-se la lectii sau
anticipativ care descriu in termeni secvente de lectii
exacti rezultatele asteptate a fi A operationaliza un obiectiv inseamna a-l
obtinute la finele unei secvente de transpune in termeni de comportament concret,
instruire direct observabil si masurabil. Operationalizarea
Clasificare: unui obiectiv educational presupune realizarea
1. In functie de domeniile vietii psihice: unei suite de precizari: precizarea performantei,
a. ob. cognitive : vizeaza insusirea de precizarea autorului performantei, precizarea
cunostinte, deprinderi si capacitati intelectuale conditiilor concrete in care va avea loc realizarea
b. ob. afective : se refera la formarea de performantei si stabilirea unui nivel minimal
sentimente, interese, atitudini acceptat de reusita
c. ob. psiho-motorii : vizeaza Proceduri :
comportamente de ordin fizic
2. In fct. de gradul de generalitate:
16
mai intai transpunerea obiectivului in # precizarea unor comportamente esentiale
termeni de actiuni, acte, operatii, manifestari care duc la obiectivul general
direct observabile # formularea unor obiective particulare prin
enuntarea obiectivului sub forma verbe care exprima o actiune observabila
comportamentelor observabile si masurabile, # selectionarea obiectivelor specifice ,
cu ajutorul vb. de actiune importante pentru atingerea ob. general
se precizeaza ceea ce va face elevul, # descrierea conditiilor in care e pus elevul
performanta de care va fi capabil dupa anumite cand trebuie sa demonstreze ca a atins obiectivul
secvente ale procesului de predare-invatare # specificarea criteriului de evaluare, respectiv
se precizeaza situatiile de invatare, specificarea performantei minime acceptabile
respectiv conditiile care determina modificariule
educative preconizate Alte criterii de operationalizare:
orice obiectiv sa se refere la activitatea de a. concretizarea pretinde ca orice ob. sa se
invatare a elevului, nu la activitatea profesorului refere la activitatea elevului, nu la cea a
trebuie formulat in cat mai putine cuvinte profesorului
si in termeni comportamentali expliciti, care sa b. operationalizarea presupune si
vizeze o operatie, o actiune singulara precizarea conditiilor didactice/psihologice
in care elevii vor dovedi schimbarea
criteriul de evaluare (vizeaza nivelul
calitativa/cantitativa dorita
reusitei sub unghi calitativ/cantitativ)indicand cat
d. evaluarea, criteriile, tipurile si
de eficient trebuie sa fie comportamentul elevilor,
modalitatile de apreciere a rezultatelor
la ce nivel trebuie sa se situeze cunostintele
acestora
DEF: Operationalizarea = activitatea de
transpunere a scopurilor procesului de
invatamant in obiective specifice si a
acestora in obiective concrete, prin
Concret, ob. operationalizat trebuie sa
precizarea unor comportamente
raspunde la urm. intrebari:
observabile si masurabile
& CINE? (elevul, grupul de elevi, clasa)
- presupune
& CE SA FACA? (va da exemple, va indica
transformarea unui obiectiv in operatii ,
formele, va rezolva, va propune, va explica)
manifestari direct observabile, ceea ce
& IN CE CONDITII? UNDE? CAND? (la
pretinde delimitare si secventiere analitica
sfarsitul activitatii/temei/capitolului toti elevii vor
a obiectivelor si concretizarea lor
putea sa..., va cauta singur informatii
Criterii de operationalizare a
& CAT DE BINE? IN CE CANTITATE?
obiectivelor:
(va rezolva corect 3 exercitii din 4 , dupa cateva
Cezar Barzea: 1. un ob. operational precizeaza
ore)
o modificare calitativa a capacitatii elevilor
AVANTAJE SI LIMITE ALE
2. e necesar ca pt. fiecare ob.
OPERATIONALIZARII
operational sa se precizeze situatiile de invatare
Valoarea operationalizarii obiectivelor
sau conditiile care determina modificarile
reiese din functiile pe care obiectivele le
proiectate si asteptate
indeplinesc in contextul general al instruirii
3. nivelul realizarii
sau in contextul unei activitati:
Dupa stabilirea unui obiectiv general, sunt
necesari urmatorii pasi:
17
1. functia anticipativa : ob. este anticiparea # exprimarea unui ob. printr-un comportament
unui rezultat dezirabil si realizabil intr-un context compozit, greu de evaluat, in loc de o operatie
pedagogic singulara
2. f. evaluativa: ob. este un reper / sprijin
pentru evaluare; raportarea rezultatelor obtinute Prof. nu trebuie sa exagereze in
la obiective da masura eficientei activitatii operationalizarea ob. uitand de finalitatile ample,
desfasurate cuprinztoare ale procesului didactic. Ob. trebuie
3. f. axiologica : ob. sunt expresia unor valori ordonate pe axa simplitate-complexitate.Trebuie
educationale si orienteaza elevii catre aceste sa observe reactiile spontane, neasteptate ale
valori elevilor(pot fi semnificative). In fct de disciplina,
4. f. de organizare si reglare a intregului va stabili ob. operationale cele mai semnificative
proces pedagogic : ob. subnt adevarate criterii de dpdv didactic.
referinta ce orienteaza proiectarea, desfasurarea
si evaluarea tuturor activitatilor educative si T 7 : TEORIA SI METODOLOGIA
permit , in consecinta, controlul si (auto)reglarea CURRICULUM-ULUI
proceselor pedagogice
In acceptiune TRADITIONALA conceptul
Operationalizarea prezinta o serie de de C. reprezinta un set de documente
avantaje pt profesor: scolare/universitare care planificau continuturile
# faciliteaza comunicarea pedagogica instruirii , un istrument de eficientizare sociala a
#constituie garantia repetarii finalitatilor activitatii scolare/universitare , un program de
educatiei invatare oficial, organizat institutional
# permite o mai buna diagnoza a dificultatilor
de invatare In acceptiune MODERNA C. vizeaza
# furnizeaza elaborarea instrumentelor de sistemul de experiente de invatare , directe si
evaluare indirecte, ale elevilor/studentilor
# sporesc responsabilitatile cadrului didactic
prin introducerea unor criterii mai ferme in Teoria moderna a C. are in vedere
evaluare urmatoarele aspecte:
* obiectivele educationale pe care trebuie sa le
Greseli ce insotesc activitatea de urmareasca scoala;
operationalizare: * experientele educative care ar putea permite
# confundarea ob. cu programa sau cu temele atingerea obiectivelor
de insusit * modalitatea de realizare a acestor experiente
# confundarea obiectivelor cu intentiile educative
profesorului * modalitatea de stabilire a gradului in care au
# formularea ob. in termeni de proces (ce treb. fost atinse aceste obiective
sa faca elevul pt a ajunge la rezultat ) in loc de C. se refera la programul de activitati
produs (adica ceea ce treb. sa demonstreze pentru educationale , la ansamblul proceselor educative,
a arata ca stie ceea ce are de facut) la activitatile de invatare, la evenimentele care se
# incuderea a mai mult de un ob. in formularea petrec in clasa si pune accent pe articularea
unei etape de invatare componentelor procesului de invatamant:
obiective, continuturi, metode de invatare,
metode si tehnici de evaluare. C. cuprinde insusi

18
continutul procesului de invatamant , care se
concretizeaza in planuri de invatamant, programe, Cicluri curriculare = periodizari ale
manuale, ghiduri si indrumari metodice, materiale scolaritatii ce au in comun obiective
suport. specifice; grupeaza mai multi ani de studiu
- ciclul prescolar
Curriculum-ul National (devenit operational ciclul primar
in anul sc. 1998-1999) e alcatuit din 2 segmente: ciclul secundar inferior
c. nucleu si c. la decizia scolii (gimnazial)
C. nucleu reprez. trunchiul comun (nr. ciclul secundar
minim de ore de la fiecare disciplina obligatorie superior (liceu)
prevazuta in planul de invatamant. ciclul invatamantului
- unicul sistem de referinta pt. universitar
diversele tipuri de evaluari si de examinari
externe din sistem si pentru elaborarea TIPURI DE CURRICULUM
standardelor curriculare de performanta
CDS acopera diferenta de ore dintre c. In literatura de specialitate exista o
si nr minim/maxim de ore pe saptamana , pe tipologie a C. din 2 perspective : a
disciplina, pe ani de studiu, prevazute in cercetarii fundamentale si a cercetarii
planurile- cadru de invatamant. aplicative
In completarea c. nucleu, care e obligatoriu, I. Din persp. cercetarii
scoala poate opta pt una din variantele urmatoare fundamentale:
a. c. nucleu aprofundat 1. C. general - are ca obiectiv oferirea unei
a. c. extins baze de cunostinte pt. toti cursantii pe parcursul
b. c. elaborat de scoala diferitelor etape de pregatire.
c. c. formal cuprinde trunchiul comun de
d. c. local materii obligatorii pentru toti elevii, pana la
e. c. ascuns 80% din totalul disciplinelor

Aria curriculara = grupaj de discipline 2. C. specializat sau de profil repr. seturile de


scolare care au in comun anumite obiective/ discipline care tind sa formeze cunostinte si
metodologii valori specifice, abilitati si competente pe
C.N e structurat pe 7 arii curriculare desemnate domenii particulare de studiu (tehnic, artistic,
pe baza importantei diferitelor domenii , precum teoretic, sportiv)
si pe conexiunile dintre acestea: limba si
comunicare, matematica si stiinte ale naturii om 3. C. subliminal sau ascuns - repr. totalitatea
si societate, arte , educatie fizica si sport, valorilor si experientelor de invatare pe care inst.
tehnologii consiliere si orientare de inv. le transmite fara ca acestea sa fie
Aria curriculara trebuie sa ramana prevazute in programul educativ (reguli, principii,
aceeasi pe toata durata invatamantului conveniente, proceduri)
obligatoriu, dar ponderea pe cicluri si clase - in acest context
este variabila scoala formeaza o serie de conduite si atitudini: a
sti sa petreci timpul liber, a te apara, a te face
placut, a invata sa ai succes, a-ti afirma opiniile, a
alege, a fi autonom etc.

19
anumite valori sau cunostinte prezinta un interes
4. C. informal se refera la oportunitatile si special (cele etnografice, folclor, geografice,
experientele de invatare oferite de inst. din afara lingvistice)
sist. de invatamant(mass-media, muzee, alte ins. 9. C. nucleu expresia curriculara a
culturale si religioase, comunitati locale, familia) trunchiului comun, care cuprinde acel set de
care transmit valori, formeaza atitudini si elemente esentiale pt. orientarea invatarii la o
competente intr-o maniera complementara scolii anumita disciplina
10. C. D. S. ansamblul proceselor educative
I. Din pers. cercetarii si al experientelor de invatare pe care fiecare
aplicative: scoala le propune in mod direct elevilor sai in
cadrul ofertei curriculare proprii.
1. C. formal ansamblul documentelor - are 3 variante: # curriculum nucleu
scolare de tip reglator , in cadrul carora se aprofundat
consemneaza datele initiale privind procesele # curriculum extins
educative si experientele de invatare pe care inst. # curriculum
de invatamant le ofera cursantilor in functie de elaborat in scoala
etapa de pregatire C. nucleu aprofundat acea forma de CDS
1. C. recomandat oferta pusa la dispozitie care urmareste aprofundarea obiectivelor de
de catre experti si specialisti , din care deriva o referinta ale C. nucleu , in nr. maxim de ore
serie si valori ce se propun utilizatorilor prevazut in plaja orara a unei discipline
2. C. scris acea ipostaza a C. explicitat in C. extins forma de CDS ce urmareste
diferite documente scolara, care reprezinta extinderea obiectivelor si continuturilor din C.
produsele curriculare (planuri de invatamant, nucleu prin noi ob. de ref. si noi continuturi,
programe scolare) in nr. maxim de ore prevazut de plaja orara a
3. C. exclus acele ipostaze ale C. care nu au unei discipline
fost introduse in materia de predare din anumite C. elaborat in scoala forma de CDS prin
ratiuni care scoala poate concepe si propune o
4. C. predat totalitatea cunostintelor , disciplina noua , cu programa, ob. si
deprinderilor, atitudinilor incluse efectiv in continuturi noi, diferite de cele existente in
predare de catre toti actorii implicati in procesul planul cadru si trunchiul comun
educativ(profesori si elevi) La nivelul inv. liceal CDS se poate realiza
5. C. suport toate materialele curriculare prin mai multe tipuri de discipline optionale:
aditionale (culegeri, caiete didactice, ghiduri, o. de aprofundare
mijl. multimedia) o. de extindere
6. C. invatat sau realizat totalitatea o. preluat
achizitiilor active sau interiorizate de catre elevi o. ca disciplina noua
in proc. de predare-invatare o. integrat
7. C. testat experienta de invatare
transpozitionata in teste, probe de examinare si
alte instrumente de apreciere a progresului scolar,
etalata prin totalitatea instrumentelor de evaluare
8. C. local sau zonal oferta educationala de
care beneficiaza doar cursantii dintr-un spatiu
geografic determinat, deoarece se considera ca

20
studiate i repartizarea lor pe clase, cu
specificarea numrului de ore pe sptmn,
elementele care au stat la baza elaborrii
programei, descrie parcursul disciplinelor,
DOCUMENTE CURRICULARE argumenteaz structura didactic adoptat,
Continutul procesului educativ se sintetizeaz recomandri semnificative, prezint
organizeaza si planifica prin documente scolare dominantele curriculum-ului.
sau documente(produse) curriculare. Exista mai Obiectivele cadru i de referin - cu care
multe tipuri de produse curriculare, dupa se opereaz n programele colare proprii
importanta lor: nvmntului obligatoriu, respectiv pn n
1. obiectivari primare planul de invatamant clasa a VIII-a (inclusiv n aceast clas) sau
- programele scolare competenele generale i cele specifice (cu care
2. obiectivari secundare manuale se opereaz n programele colare pentru clasele a
- metodicile speciale IX-a - a XII-a).
3. obiectivari tertiare orare Obiectivele cadru sunt obiective cu grad ridicat
- planificari calendaristice de generalitate i de complexitate - se refer la
- proiecte pedagogice formarea unor competene i atitudini specifice
disciplinei i sunt urmrite de-a lungul mai
I. Planul cadru de invatamant = multor ani de studii. Ele se stabilesc n mod unic,
document oficial in care se structureaza la nivel naional i sunt cuprinse n programele
continutul invatamantului pe niveluri si colare. Cu ele se opereaz n programele colare
profiluri de scoli. proprii nvmntului obligatoriu, respectiv pn
- in el se stabileste n clasa a VIII-a (inclusiv n aceast clas).
nr. de ore (maxi/minim) pe diferite Din obiectivele cadru deriv obiectivele de
discipline/arii curriculare referin, care se stabilesc n mod unic, la nivel
-este o baza de naional- cuprind rezultate ateptate ale nvrii
pornire in locul unui cardu unic pt. toate pentru fiecare an de studiu.
scolile de acelasi tip, prin planul cadru se Competenele generale i competenele
fixeaza un trunchi comun de discipline specifice
obligatorii(75-80% din totalul disciplinelor) , Competenele reprezint ansambluri
inst. scolare avand posibilitatea de a decide integrate de cunotine, capaciti i abiliti de
asupra restului de discipline din programul aplicare, operare i transfer al achiziiilor, care
educativ permit desfurarea cu succes a unei activiti,
rezolvarea eficient a unei probleme sau a unei
II. Programa scolara acel document care clase de probleme/ situaii; competenele au
configureaza continutul procesului instructiv componente cognitive/ intelectuale, afectiv-
educativ la o disciplina atitudinale i psihomotorii.
- instrumentul de la care se Competenele specifice deriva din cele
porneste proiectarea didactica generale, pentru un an de studiu i lor le sunt
- elemente asociate uniti de coninut, valori i atitudini,
COMPONENTE : care ar putea fi construite n interdependen cu
Not de prezentare = o prezentare a formarea competenelor educaionale generale,
disciplinei care ofer o imagine de ansamblu precum i sugestii metodologice generale.
asupra programei, ofer denumirile disiplinelor Corelaia propus ntre competenele specifice i

21
unitile de coninut are n vedere posibilitatea ca activitatea de cunoatere i s permit
orice competen specific s poat fi atins prin valorificarea unor strategii didactice n contexte
diferite uniti de coninut, neexistnd o variate de nvare.
coresponden biunivoc ntre acestea. Pe baza Coninuturile care pot fi valorificate
competenelor specifice, se formuleaz pentru atingerea obiectivelor cadru i de referin
competenele derivate, care vor fi vizate n cadrul i a competenelor generale i specifice solicitate
activitii educaionale. prin curriculum; coninuturile sunt structurate i
Valori i atitudini - inventare/ seturi de organizate n jurul unor teme.
finaliti de ordin general, care nu pot fi Componenta generala a programei include
exprimate n termeni de aciuni sau asadar:
comportamente observabile i uor evaluabile, la prezantarea succinta a scopurilor tuturor
a cror dezvoltare contribuie disciplinele studiate. programelor ariilor curriculare
Sugestii metodologice - oferite ca sprijin prezentarea ob. generale ale sist. de inv.
pentru realizarea demersurilor didactice, national
referitoare la: desfurarea proceselor formative precizarea ob. instructiv-educative ale
de predare, nvare i evaluare; organizarea nivelului/profilului de inv. pt care au fost
activitilor de nvare i a situaiilor de nvare; concepute programele
construirea i utilizarea strategiilor de instruire i planul de inv. insotit de precizari
nvare; alegerea i utilizarea metodelor de referitoare la aspectele particulare ale rolului ariei
nvmnt; necesitatea asigurrii conexiunilor curriculare respective si relatiile ei cu celelalte
conceptuale i metodologice; asigurarea arii apropiate
potenialului educativ al disciplinei; asigurarea principiile didactice fundamentale, corelate
unei comunicri didactice eficiente, asigurarea cu ob. urmarite prin programa respectiva
unui mediu de nvare stimulativ, care s
promoveze nvarea activ, atitudinea pozitiv i
responsabil; selectarea i valorificarea resurselor
materiale necesare; manifestarea flexibilitii n
gndire i a creativitii cadrului didactic. Componenta particularizata la o arie
Standardele curriculare de performan - curriculara cuprinde urm. elemente:
reprezint un sistem de referin comun i prezentare a disciplinei/ariei
echivalent la sfritul unei trepte de colaritate, respective
care permite evidenierea progresului realizat de ob. generale
elevi de la o treapt de colaritate la alta (sunt ob. de referinta pe ani de studiu
standarde naionale) Ele sunt criterii de evaluare a
teme sugerate spre studiere
calitii procesului de nvare, specificri de
sugerarea unor activ. de invatare
performan care indic gradul n care sunt atinse
obiectivele curriculare, sunt nsuite cunotinele, sugerarea unor metodologii de
sunt formate capacitile i comportamentele predare
stabilite prin curriculum. sugestii privind evaluarea rezultatelor
Exemple de activiti de nvare, care elevilor
propun posibile modaliti concrete i diverse de precizarea standardelor nationale ale
organizare a activitii educaionale n clas. Ele elevilor(nivel minim/mediu/maxim)
sunt construite astfel nct s valorifice experiena
cognitiv a elevilor, s i sprijine constructiv n III. Manualul scolar instr. de lucru cel mai
important (pt elevi/pt. profesor)
22
- concretizeaza programele scolare in diferite context metodic adecvat, apeland la resurse
unitati didactice sau experiente de invatare materiale si didactice potrivite, in vederea
- continuturile invatarii sunt sistematizate pe atingerii dezideratelor educative.
capitole, subcapitole,lectii,teme - reprez. dimensiunea dinamica a sist. de
- are urm. functii pedagogice: inv. (deoarece in cardul lui are loc activ. de
a) f. de informare realizata prin mijloace invatare iar elevii si studentii sunt indrumati de
didactice si grafice specifice catre profesori cum sa invete).
b) f. de formare a cunostintelor / capacitatilor - functiile generale ale sist. de
vizate de ob. instructiv-educative invatamant sunt realizate in cadrul procesului de
c) f. de antrenare a capacitatilor cognitive, invatamant prin intermediul programelor de
afective, psiho-motrice sau a aptitudinilor instruire formala (dar si nonformala) structurate si
d) f. de autoinstruire ierarhizate pe cicluri si ani de studii.
- dpdv structural si functional proc. de
IV. Alte suporturi curriculare materiale inv. este subordonat sist. de invatamant
didactice sau documente destinate elevilor / prof. - pe de alta parte, dimensiunea
operationala a proc. de inv. , dependenta de
decizia profesorului, ii confera acestuia un anumit
grad de libertate in proiectarea , realizarea si
dezvoltarea instruirii
Procesul de invatamant este asadar un
ansamblu de activitati organizate si dirijate care
se desfasoara etapizat, in cadrul unor institutii
specializate, sub indrumarea unor persoane
pregatite in acest scop, in vederea indeplinirii
anumitor obiective instructiv-educative
- in cadrul proc. de inv. se desfasoara
urmatoarele tipuri de activitati:
a. de predare, invatare si evaluare
b. manageriale
c. economico-financiare
d. administrativ-gospodaresti
e. in afara clasei si a scolii
- fiecare dintre ele are un anumit specificin
fct. de natura activitatii, de tipul de scoala si
de treapta de scolarizare
a. act. de predare, invatare si evaluare
T 8 : PROCESUL DE INVATAMANT esenta proc. de invatamant (cu frecventa
cea mai mare), ei fiindu-i subordonate
Procesul de invatamant ppalul subsistem celelalte tipuri de activitati
al sist. de invatamat in cadrul caruia se realizeaza b. act. manageriala actiuni de
instruirea si invatarea elevilor si studentilor prin planificare si programare, de organizare si
intermediul activitatilor proiectate, organizate si coordonare , control si indrumare, atat la
dirijate de catre profesori, in conformitate cu nivelul institutiei de invatamant cat si la
anumite norme si principii dicatice, intr-un nivelul formatiunilor de studiu

23
c. act. ec-financiara gestionarea stabilesc: # ce sa cunoasca elevul din cadrul unui
fondurilor banesti alocate prin buget ( cea obiect de studiu
mai mare parte din buget salarii si #
intretinere) ce deprinderi, capacitati intelectuale, convingeri,
d. act, adm gospodareasca are scop sentimente si atitudini sa-si formeze
mentinerea functionalitatii spatiilor de - de precizarea corecta si completa a
invatamant si a mediului ambiental, cu obiectivelor pedagogice vor depinde: stabilirea
respectarea normelor igienico-sanitare continutului, alegerea strategiilor, a formelor de
e. act. din afara clasei/scolii organizare si evaluarea performantelor.
consultatii si meditatii, act. cultural-
artistica si sportiva, in cercuri pe obiecte de 2. dpdv STRUCTURAL , functionarea
studii, excursii si vizite, activ. cu parintii, sistemului are la baza resurse (umane, materiale
act. de orientare scolara si profesionala si financiare), continuturi, forme de oragizare a
Cu alte cuvinte, proc. de invatamant poate fi activitatilor, strategii didactice etc.
definit si ca un ansamblu de elemente (obiective,
continuturi, resurse umane<personal didactic, de a. Resursele umane profesorul
conducere, auxiliar si administrativ, elevi>, proiecteaza, planifica, organizeaza, indruma,
resurse materiale <spatii de invatamant, materiale controleaza procesul de invatamant (presupune
didactice, terenuri/baze sportive>, strategii de competenta , tact pedagogic, stil modern de
instruire, tehnici de evaluare), care predare)
interactioneaza in cadrul unei activitati - elevul a 2-a resursa
complexe , desfasurate in mod organizat si participa la proc. de inv. atat ca obiect, dar mai
sistematic, pt realizarea unor finalitati dinainte ales ca subiect al educatiei
stabilite Resurse materiale cuprind mijloacele de
invatamant si pe cele financiare(bugetul
invatamantului)
a. Continuturile invatamantului valorile
stiintifice, tehnice si umaniste, structurate in
ABORDARI SISTEMICE, programele si manualele scolare pe baza unor
FUNCTIONALE SI OPERATIONALE ALE criterii
PROC. DE INV. - stabilit in concordanta cu
O descriere sistemica a proc. de inv. se obiectivele pedagogice, orienteaza intregul proces
poate realiza din 3 pdv: de predare-invatare si evaluare
1. functional b. Formele de organizare a activ. didactice
2. structural asigura aplicarea si realizarea obiectivelor/
3. operational continuturilor prin lectii desfasurate in clase,
laboratoare, ateliere scolare, terenuri, vizite,
1. Sub aspect FUNCTIONAL , trebuie sa excursii didactice
stim care sunt obiectivele sistemului , ce tinteste - aceste activ. se desfasoara intr-o
sa faca si ce obtine. unitate de timp (ora de curs, semestru, an scolar)
- obiectivele pedagogice exprima finalitatile la intr-un spatiu scolar dotat cu mijloace si materiale
care trebuie sa se ajunga in procesul de predare- necesare
invatare in functie de anumite prioritati.Acestea

24
c. Strategiile didactice instrumentele de individuala ( evitarea tendintelor de segregare sau
realizare a obiectivelor pedagogice si a izolare in clasa)
continuturilor & sa se asigure metode specifice si suporturi
- sunt dependente de obiective si de invatare pt. elevii cu dificultati si pt cei cu
continuturi cat si de nivelul elevilor, de cerinte speciale , precum si profesori
conostintele lor anterioare specializati in munca cu aceste categorii de
- pot fi: # explicativ-demonstrative scolari
# algoritmice & programele educationale sa fie insotite de
# euristice asistenta complementara, pt fiecare caz in parte
# inductive (de ex. in domeniul sanatatii mintale, asistentei
# deductive sociale)
# combinate & crearea unui mediu de invatare
- dimensiunea structurala a procesului de eficient( prin satisfacerea optiunilor elevilor pt
invatamant angajeaza si raporturile contractuale anumite teme de invatare, tipuri de proiecte sau
stabilite de scoala cu comunitatea teritoriala si modalitati de munca) pt toti precum si a unui
locala ( agenti sociali, consiliile parintilor) pot climat de respect si acceptare a diferentelor
fi atrase noi resurse (materiale, umane financiare, & utilizarea unor modalitati flexibile de
informationale) grupare a elevilor pt activitatile didactice, pe
3. Sub aspect OPERATIONAL urmarim baza nevoilor de invatare
activitatea concreta de predare-invatare-
evaluare realizata de cadrul didactic cu elevii / Referitor la procesul de invatare , trebuie
studentii, metodele si strategiile didactice folosite avute in vedere urmatoarele:
- proc. de invatamant este o activitate la care * implicarea activa a elevilor in proc. de
participa simultan cadrele didactice (activ. de invatare, in ritm si la nivele de dificultate
predare) si elevii (de invatare) accesibile, utilizand interactiuni in perechi si
- asadar, proc. de invatamant include ca grupuri mici
elemente componente predarea si invatarea , * relevarea cunostintelor ancora in predarea
aflate in stransa legatura. noilor continuturi
Actiunea realizata de cadrul didactic include * utilizarea stimularii, studiilor de caz si a
urm. 4 operatii: problematizarii in vederea sustinerii curiozitatii,
f. definirea ob. pedagogice operationale ale a reflectiei si evaluarii situatiilor => stimularea
activ. didactice gandirii
g. stabilirea continutului activitatii didactice * includerea in secventa de predare a feed-
h. aplicarea metodologiei necesare pentru back-ului
reusita activitatii didactice * sporirea aplicatiilor practice , e exercitiilor
i. asigurarea evaluarii rezultatelor si diversificarea problemelor supuse spre
activitatii didactice rezolvare
* tratarea egala a tuturor elevilor
Pt. ca procesul de predare sa-si atinga * crearea unei atmosfere de colaborare , lucru
obiectivele, prof. trebuie sa aiba in vedere urm. in echipa in locul uneia de concurenta/rivalitate
aspecte:
&designul predarii sa fie conceput a. i. sa
asigure timp si spatiu pt. activitati de invatare

25
* sarcini de lucru autentice, cu relevanta in
viata reala
* empatia
In ceea ce priveste evaluarea, ac. trebuie sa
aiba in vedere urmatoarele:
@ sa fie sistematica si continua, integrata in
actul predarii curente, autentica in continut si in
performantele proiectate
@ sa fie utilizata in ppal evaluarea de progres TEMA 9 : INVATAREA
(achizitiile individuale) in locul celei normative
(achizitiile sunt comparate cu norma de grup) CONCEPT:
- progresia invatarii sa fie bine Invatarea = munca intelectuala si fizica
tradusa in standarde si descriptori de performanta desfasurata in mod sistematic de catre elevi, in
vederea
CONCLUZIE: Componentele de baza insusirii continutului ideatic si
ale sist. de invatamant: formarii abilitatilor necesare
obiectivele invatamantului dezvoltarii continue a personalitatii
agentii actiunii (profesori, poate fi definita ca act de elaborare
elevi) de operatii si de strategii
campul relational (prof- mintale/cognitive
elevi / elev-elev) Aspecte ale invatarii:
principiile proc. de Aspectul procesual al invatarii - cuprinde
invatamant momente sau procesele care compun o secventa
continutul invatamantului de invatare .In activitatea procesuala se disting
metode de invatamant urmatoarele etape:
mijloace de invatamant perceperea materialului
forme de organizare si intelegerea acestuia
proiectare didactica insusirea cunostintelor
evaluarea in proc. de fixarea in memorie
invatamant aplicarea cunostintelor
actualizarea cunostintelor
transferul cunostintelor
Aspectul motivational al invatarii se refera la
gradul de implicare a elevului in actul invatarii si
in realizarea sarcinilor de instruire.
Motivatia invatarii reprezinta ansamblul
mobilurilor care declanseaza , sustin energetic si
directioneaza activitatea de invatare.
In concluzie putem defini invatarea scolara ca
procesul de achizitie mnezica, de asimilare activa
de informatii, de formare de operatii inielectuale,
de priceperi si deprinderi intelectuale/motorii si
de atitudini.

26
CONDITII ALE INVATARII recunoastere sau reproducere a acesteia intr-o
A. C. interne forma selectiva.
A. C. externe Pt. a creste eficienta invatarii cand materialul
A. Conditii interne de invatat este redus ca volum si usor de inteles
In procesul invatarii sunt implicate -> repetari concentrate / reproduceri prin
a. pe de o parte majoritatea proceselor mecanismul asociatiilor
cognitive, volitive, afective, apoi atentia, - cand materialul este
limbajul, motivatiile, aptitudinile, interesele, voluminos -> fragmentarea lui, esalonarea
fiecare avand un rol bine definit. repetarilor
b.pe de alta parte sunt implicati si factori Profesorul *trebuie sa foloseasca exercitii de
biologici si psihologici ce determina eficienta sau repetare logica si creativa, sa aiba in vedere
ineficienta acesteia. dezvoltarea la elevi a memoriei voluntare, a
1. Perceptiile # rol important in invatare rapiditatii, a volumului, promptitudinii si
deoarece ofera materialul necesar reprezentarilor, fidelitatii acesteia.
memoriei si gandirii, diferentiaza un obiect de * va cauta sa evite oboseala elevilor prin
altul prin reflectarea structurii si a semnificatiei crearea de motivatii , caracterul inteligibil al
continutului transmis si intelegerea acestuia
folosind materialul didactic si metodele
participative
Asadar conditiile unei memorari eficiente
sunt:
Astfel in procesul invatarii profesorul trebuie cunoasterea de catre elevi a scopului
sa aiba in vedere dezvoltarea la elevi a diferitelor memorarii (motivatia)
tipuri de perceptie, mai ales a celei vizuale intelegerea cunostintelor
(aprox. 90% din informatii ne vin pe aceasta cale) repetarea perseverenta a materialului
# pe baza perceptiei se dezvolta si pentru fixarea temeinica
spiritul de observare cunoasterea rezultatelor si
Astfel perceperea activa a obiectelor si autoreglarea
fenomenelor va fi insotita de explicatiile verbale 5. Imaginatia # proces de constructie a unor
ale profesorului, pt. a completa prin informatii imagini sau idei noi, prin combinarea experientei
suplimentare imaginile elevilor asupra acestora. anterioare
2. Reprezentarile # ofera materialul necesar # are rol deosebit in elaborarea de
gandirii pentru generalizari sub forma de notiuni, produse noi, originale
legi, reguli, principii, precum si memoriei, pt. a fi Crearea de imagini noi are loc cu ajutorul unor
folosit mai tarziu prin actualizare procedee cum sunt: reorganizarea cunostintelor,
3. Gandirea # rol esential in procesul invatarii combinarea si recombinarea lor, disocierea si
# proces de formare a conceptelor si fuzionarea in forme noi, metaforizarea,
structurilor operationale , de intelegere a realitatii schematizarea etc.
si adaptare prin rezolvare de probleme 6. Atentia # prin intermediul ei se realizeaza
4. Memoria # constituie baza activitatii de orientarea selectiva si concentrarea proceselor
invatare psihice in scopul cunoasterii materialului de
#proces psihic de intiparire si invatat, care este selectat si filtrat in functie de
stocare a informatiei, de reactualizare, prin interese si motivatii

27
# eficienta invatarii depinde in mare la obiectivul urmator, iar in final va face o fixare
masura de concentrarea si stabilitatea atentiei, de generala, dupa care va urma tema pentru acasa.La
distributivitatea si flexibilitatea ei. anumite lectii va elabora fise de lucru, va
Elevii nu pot avea o atentia concentrata mai organiza invatarea in grup, activitati independente
mult de 15-20 de minute. De aceea trebuie evitata a. Factorii socio-organizationali se refera
supraincarcarea cu material de invatat iar la unele la modalitatile de organizare a procesului
lectii mai grele sunt necesare sarcini concrete de invatarii de catre scola, profesor, familie, mass-
lucru, metode variate, materiale didactice si media
forme distractive. Scoala:
b. Factori biologici : varsta, starea sanatatii functionalitatea spatiilor scolare si
organismului, potentialul genetic, somnul, diversificarea lor in functie de situatiile de
bioritmul intelectual etc. invatare, schimbarea locurilor de invatare
Factori psihici : nivelul de inteligenta, (cabinete, laboratoare, Sali de clasa)
aptitudinea scolara, aptitudini speciale, spiritul de atmosfera de munca din scoala si din clasa de
observare etc. elevi
B. Conditii externe orarul scolii
Includ a. factori socio-organizationali materialul didactic, tehnicile audiovizuale
b. factori temporali dotarea laboratoarelor si mobilierul
c. factori psihoergonomici Profesorul:
De asemenea statusul profesorului este f. trebuie sa organizeze invatarea a. i. sa-i
important. creeze fiecarui elev conditii sa invete, in raport cu
Profesorul trebuie sa fie pregatit pentru posibilitatile lui, cu ritmul sau de munca
activitatile didactice. Aceasta pregatire incepe cu intelectuala
alcatuirea planificarii materiei de predat (va materialul prezentat trebuie sa fie accesibil,
preciza la fiecare capitol nr. de lectii, scopul, adecvat nivelului de gandire si de cunostinte al
obiectivele operationale, strategiile didactice si elevului, sa fie structurat logic si prezentat in mod
instrumentele de evaluare a cunostintelor sau gradat: de la simplu la complex, de la usor la
deprinderilor). Pe baza planificarii va elibera greu, de la cunoscut la necunoscut
proiectele didactice tinand seama de prevederile
precizarea obiectivelor la fiecare lectie si
programei scolare, de manual, de nivelul de
cunoasterea lor de catre elevi
cunostinte al elevilor
relevarea ideilor de viata
Dupa fiecare lectie profesorul trebuie sa se
integrarea noilor cunostinte in cele
autoanalizeze (cat a reusit sa transmita, daca
anterioare
elevii au inteles, cum ar trebui sa procedeze la
lectiile urmatoare) crearea unei motivatii optime a invatarii
Dupa fiecare capitol este bine sa testeze folosirea metodelor activ-participative, a
elevii pentru a se convinge sa si-au insusit unor intrebari-problema , a dezbaterilor,
cunostintele pentru a trece la capitolul urmator confruntari de idei
Organizarea activitatii de invatare trebuie aplicarea si transferul cunostintelor
sa inceapa o data cu fiecare lectie. In acest scop, informarea elevilor asupra rezultatelor
dupa ce a realizat predarea unui obiectiv invatarii
operational, profesorul va face fixarea
cunostintelor (chestionare orala, aplicatii practice,
rezolvari de exercitii sau probleme) apoi va trece
b. Factorii temporali
28
invatarea esalonata in timp e mai eficienta latura cognitiv, elemente afectiv-emoionale,
decat invatarea comasata psihomotorii i anumite caracteristici ale
pauzele lungi sunt favorabile invatarii unui situaiilor de nvare.
material dificil ( se recomanda la inceput pauze Fiecare dintre noi are o capacitate de a nva
scurte/apoi din ce in ce mai lungi) n diferite moduri. Pentru a determina ce stil de
dupa o invatare intensa e recomandata o nvare avem, trebuie observam modul in care
stare de inactivitate , odihna activa sau somn invm ceva nou.
Specialitii subliniaz rolul deosebit pe care l
c. Factorii psihoergonomici decurg din joac cadrele didactice, contribuia acestora n
relatia om-masina , intrucat scoala moderna meseria de a-i nva pe elevi cum s nvee
utilizeaza pe scara tot mai larga tehnici audio- adaptat nevoilor, intereselor, calitilor
vizuale, calculatoare, masini de instruire si personale, aspiraiilor, stilului de nvare
evaluare a rezultatelor, aparate, instrumente si identificat.
utilaje Invatarea colar este marcat de diferente
ofera un potential de informare , motivare individuale, de stiluri diferite n care elevii invat.
si formare a elevilor, sprijinindu-i. Exist o mare varietate de astfel de stiluri. Elevi
diferiti invat n moduri diferite. Fiecare are
Pe langa acesti factori mai exista o serie modul lui preferat de a invta; fiecare parcurge o
de factori: situatie de invtare n maniera sa personal;
- factori stresanti fiecare reactioneaz n felul lui n fata unei sarcini
- factori fizici (zgomote puternice, aer de invtare; fiecare se angajeaz in chip personal
poluat) n solutionarea problemei; fiecare are
- factori fiziologici (starea sanatatii, sensibilitatea lui la anumite lucruri i ritmul
subnutritia) propriu de invtare; fiecare i elaboreaz un stil
- factori psihosociali (supraincarcarea, de a gndi, de a memoriza etc. Elevi diferiti se
relatii tensionale) folosesc de stiluri diferite. In activitatea lor de
care scad eficienta invatarii si invtare independent, ca i n activitatea din
randamentul scolar clas, ei folosesc pe cont propriu asemenea
stiluri. De exemplu, unii elevi invat mai bine un
TIPURI (STILURI) DE INVATARE continut extrem de structurat, de secvential, altii,
dimpotriv, principii generale; unii pot invta
Elevii prefer s nvee n diferite moduri: cantitti mari de detalii, chiar de mare finete, in
unora le place s studieze singuri, s acioneze n timp ce altii - aspectele globale, de sintez etc.
grup, altora s stea linitii deoparte i s-i Recunoasterea si inelegerea acestor diferente
observe pe alii. Alii prefer s fac cte puin n stilurile de invtare personale necesita,
din fiecare. Muli oameni nva n moduri acceptarea si utilizarea unei mari varietati de
diferite fa de ceilali n funcie de clas social, metode, procedee, materiale didactice de
educaie, vrst, naionalitate, ras,cultur, prezentare a continuturilor noi.
religie.
Stilul de nvare se refer la simpla Exist mai multe stiluri de nvare
preferin pentru metoda prin care nvm i Dup analizatorul implicat sunt 3 stiluri de
ne aducem aminte ceea ce am nvat; se nvare de baz:
refera la faptul c indivizii proceseaz 1.vizual - puncte tari:
informaiile n diferite moduri, care implic i amintesc ceea ce scriu i citesc

29
Le plac prezentrile i proiectele vizuale 4. condiionare operant,
i pot aminti foarte bine diagrame, titluri 5. prin descriminare,
de capitole i hri 6. asociere verbal,
neleg cel mai bine informaiile atunci 7. prin identificare
cnd le vd
2.auditiv: punctele tari:
i amintesc ceea ce aud i ceea ce se
spune
Le plac discuiile din clas i cele n n funcie de coninutul nvrii, adic de
grupuri mici ceea ce se nva, deosebim:
i pot aminti foarte bine 1. nvarea senzorio-motorie (nvarea
instruciunile, sarcinile verbale/orale deprinderilor),
2. nvarea cognitiv (nvarea
neleg cel mai bine informaiile
noiunilor),
cnd le aud
3. nvarea afectiv (nvarea
3. tactil-kinestezic: punctele tari:
convingerilor, sentimentelor, atitudinilor)
i amintesc ceea ce fac i experienele
4. nvarea conduitei moral-civice.
personale la care au participat cu minile i ntreg
corpul (micri i atingeri)
Forme de invare
Le place folosirea instrumentelor sau
prefer leciile n care sunt implicai 1.nvarea spontan
activi/participarea la activiti practice 2.Invatarea neorganizat din cadrul
i pot aminti foarte bine lucrurile pe care familiei sau al profesiunilor
le-au fcut o dat, le-au exersat i le-au aplicat n 3. Invarea scolar - are un caracter
practic (memorie motric) sistematic, organizat
Au o bun coordonare motorie - este dirijat de
Dup eficien, nvarea poate fi: ctre profesor
1.receptiv-reproductiv - se realizeaz cu
2.inteligibil ajutorul unor metode i tehnici eficiente de
3.creativ nvare respectnd principiile didactice
Dup modul de organizare a materialului de - este supus feed-
invat, distingem: back-ului, pe baza verificrii i evalurii
1. nvare programat permanente a rezultatelor obinute de elevi, fiind
1. euristic, ameliorat prin corectarea greelilor.
2. algoritmic, 4.nvarea social const n insuirea
3. prin modelare experienei social-istorice de ctre tnra
4. rezolvare de probleme, generaie, n scopul formrii comportamentului
5. prin descoperire inductiv, social.
deductiv analogic i pe secvene operaionale Exist de fapt, dou forme mari de nvare n
care se ncadreaz toate tipurile analizate mai sus:
Dup operaiile i mecanismele gndirii spontan i sistematic.
implicate n nvare, deosebim:
1. nvare prin observare, In concluzie, nu se fac aprecieri daca un stil de
2. imitare, invatare este mai bun decat altul. Principalul este
3. prin condiionare reflex,
30
ca fiecare elev tinde sa-si formeze, cu timpul, un extragerea esentialului (impreuna cu
stil propriu de invatare, si pe care, practicndu-1 elevii) si fixarea lui in notiuni, concepte; judecati,
sistematic, se va gasi intr-o situatie confortabila. rationamente;
Profesorul trebuie sa evalueze corect diferite operationalizarea cunostintelor elevilor,
stiluri de invatare si sa elaboreze lectii care sa se prin conceperea si rezolvarea de exercitii si
adreseze acestor stiluri; sa permita fiecarui copil probleme, de sarcini si instruire teoretice si
sa invete folosind stilul sau specific. practice, prin organizarea activitatilor de
munca independenta.

Predarea activitate de organizare si


conducere a situatiilor de invatare,
realizandu-se prin:
# precizarea obiectivelor-cadru
# precizarea obiectivelor de referinta
# precizarea continuturilor
#precizarea strategiilor
# precizarea metodelor de invatare
Procesul de predare se bazeaza pe
comunicarea didactic. Prin comunicarea
didactic se realizeaz interaciunea profesor-
elev, precum i anumite tipuri de relaii care
influeneaz procesul de predare:
*relatii de schimb informaii
* relatii de influenare reciproc
*relaii de cooperare
*relaii de preferin sau respingere a
TEMA 10 PREDAREA emitorului de mesaj didactic.
Ca form de comunicare didactic, predarea
CONCEPT const ntr-un sistem de operaii de selectare,
Prin predare se intelege transmitere de ordonare i adecvare la nivelul de gndire al
cunostinte si formare de tehnici de "munca. elevilor, a unui coninut informaional i de
Predarea reprezinta actiunea complexa a transmitere a lui, folosind anumite strategii
cadrului didactic, care presupune: didactice, n scopul realizrii cu eficien
prezentarea unui material concret si/sau maxim a obiectivelor pedagogice.
verbal: date, informatii,evenimente, modele n scoala contemporan, centrat pe elev,
materiale, modele ideale etc.; predarea este n strns interaciune cu nvarea
organizarea si conducerea unor activitati i evaluarea, constituind un proces unitar.
in care sa se valorifice materialul concret si Scopul predrii este obinerea de rezultate, de
verbal oferit; schimbri comportamentale, care se realizeaz
acordarea de sprijin elevilor pentru a prin invare, rezultatele depinznd i de modul
putea observa, analiza, compara, aplica, cum s-a desfurat evaluarea. Prin diferitele tipuri
sintetiza, abstractiza si reflecta; de feed-back are loc reglarea i autoreglarea
procesului de predare.

31
solutiei unei probleme, la formularea unei
concluzii prin rationament si gndire critic
8. Stilul centrat pe activitate divergent -
ce conduce gndirea pe traiectorii necunoscute,
STILURI DE PREDARE neobinuite, spre solutii inedite, spre creativitate
Stilul de predare se refera la : 9. Stilul bazat pe proiectarea programului
- originalitatea in activitatea didactica individual (personal)
- la felul in care sunt alese si utilizate 10. Stilul initiat de cel care invat - acesta
strategiile de catre profesor avnd posibilitatea sa initieze experiene proprii,
- capacitatea de a imbogati practica scolara sa le proiecteze, s le exceute i s le evalueze
introducand variatie, activitati mai vii, mai
nuantate in clasa
- capacitatea de a induce comportamente
variate de invatare cvontribuind la modelarea
stilurilor de munca
Stilul de predare devine o necesitate n
susinerea unei prestaii didactice de calitate i
eficienta. Este de fapt abilitatea profesorului de a
se comporta utiliznd diferite stiluri educationale
n vederea atingerii obiectivelor.
Se disting un numr de 10 stiluri didactice :
1. Stilul de comand sau directiv
- bazat pe autoritatea profesorului -
comanda succesiunea activittilor TEMA 11 STRATEGII DIDACTICE
- sau activittile sunt impuse, n
totalitate, prin intermediul programrii (a
programelor-nucleu) Strategia didactica = sistem complex si
2. Stilul practic - bazat pe o explicatie coerent de mijloace, metode, materiale si alte
precis, apoi pe o executie prin imitatie din partea resurse
subiectului educationale care
3. Stilul de reciprocitate - bazat pe evaluarea vizeaza atingerea unor obiective.
reciproca, dup criterii pregtite de profesor (ca - ocupa un loc central n
n cazul activittii n echip, a invatrii n cadrul activitatii didactice, deoarece proiectarea si
perechi) organizarea lectiei se realizeaza n functie de
4. Stilul de autocontrol - cu accent pe decizia strategica a profesorului.
autonomia subiectului i capacittile sale de - este conceputa ca un
autoevaluare scenariu didactic complex, n care sunt implicati
5. Stilul de incluziune - de includere a actorii predarii - nvatarii, conditiile realizarii,
elevului n ndeplinirea unor sarcini de niveluri obiectivele si metodele vizate.
diferite, el fiind acela care decide la ce nivel se - prefigureaza traseul
poate implica metodic cel mai potrivit, cel mai logic si mai
6. Stilul centrat pe descoperirea dirijat eficient pentru abordarea unei situatii concrete de
7. Stilul centrat pe descoperirea predare si nvatare( astfel se pot preveni erorile,
convergent - menit s conduca la descoperirea riscurile si evenimentele nedorite din activitatea
didactica).
32
Strategiile didactice sunt realizate cu ajutorul
Componente ale strategiei didactice: metodelor de predare i nvare( informative i
sistemul formelor de organizare si activ-participative, de studiu individual, de
desfasurare a activitatii educationale, verificare si evaluare). Strategia nu se confunda
sistemul metodologic respectiv sistemul cu metoda sau cu metodologia didactica. Metoda
metodelor si procedeelor didactice, vizeaza o activitate de predare-nvatare-
sistemul mijloacelor de nvatamnt, evaluare. Strategia vizeaza procesul de
respectiv a resurselor utilizate, instruire n ansamblu si nu o secventa de
sistemul obiectivelor operationale. instruire.

Caracteristici ale strategiei didactice:


implica pe cel care nvata n situatii
specifice de nvatare;
rationalizeaza si aduce continutul instruirii METODE DE INVATAMANT
la nivelul/dupa particularitatile psihoindividuale
= acele cai prin care elevii ajung, in procesul
creeaza premise pentru manifestarea
de invatamant, sub coordonarea educatorilor, la
optima a interactiunilor dintre celelalte
dobandirea de cunostinte, deprinderi, la
componente ale procesului de instruire
dezvoltarea capacitatilor intelectuale si la
presupune combinarea contextuala,
valorificarea aptitudinilor specifice.
originala, unica, uneori, a elementelor procesului
Metoda - un plan de actiune, o succesiune de
instructiv-educativ.
operatii realizate in vederea atingerii unui scop
Tipuri de strategii didactice:
- un instrument de lucru in
activitatea de cunoastere si de formare a
1. strategii inductive, al caror demers
abilitatilor
didactic este de la particular la general;
- este o tehnica de care profesorul si
2. strategii deductive( invers fa de
elevii se folosesc pentru efectuarea actiunii de
cele inductive) : general -> particular,legi sau
predare-invatare; ea asigura realizarea in
principii-> concretizarea lor n exemple;
practica a unei activitati proiectate mintal,
3. strategii analogice - predarea i
conform unei strategii didactice.
nvarea se desfoar cu ajutorul modelelor;
4. strategii transductive cum sunt
Functii ale metodelor de invatamant:
explicaiile prin metafore;
cognitiva - de dirijare a cunoasterii in
5. strategii mixte: inductiv-
scopul insusirii unor cunostinte;
deductive i deductiv-inductive;
6. strategii algoritmice: explicativ- normativa - aspecte metodologice,
demonstrative, intuitive, expozitive, imitative, respectiv, modul cum sa predea profesorul si
programate i algoritmice propriu-zise; cum sa invete elevul;
7. strategii euristice - de elaborare a motivationala - de stimulare a interesului
cunotinelor prin efort propriu de gndire, cognitiv, de sustinere a procesului de invatare;
folosind problematizarea, descoperirea, formativ-educativ-compensatorie- de
modelarea, formularea de ipoteze, dialogul exersare, antrenare si dezvoltare a proceselor
euristic, experimentul de investigare, asaltul de psihice.
idei, avnd ca efect stimularea creativitii.
Caracteristici ale metodelor didactice:
33
1. sunt demersuri teoretico-actionale executive -
de predare- nvatare care asigura derularea si expunerea insotita de mijloace tehnice
finalizarea eficienta a procesului instructiv- -
educativ modelarea
2. sunt in acelasi timp demersuri investigative -
(de cunoastere stiintifica), de documentare si algoritmizarea
experimental-aplicative contribuind la -
dezvoltarea teoriei si practicii pedagogice instruirea programata
3. cuprind si dinamizeaza elemente pedagogice 2. in functie de modalitatea principala de
teoretice prezenlare a cunostintelor:
4. se elaboreaza si implementeaza corelat cu: a) met. verbale - bazate pe cuvantul scris sau
#gradul si profilul rostit;
nvatamntului b) met. intuitive - bazate pe observarea directa,
# cu specificul concret-senzoriala a obiectelor si fenomenelor
disciplinei de nvatamnt realitatii sau a substitutelor acestora;
# cu natura si specificul sau:
activitatilor didactice a) met. de comunicarc orala:
#cu nivelul de pregatire - metode expozitive - povestirea
al celor care nvata - expunerea
5. se elaboreaza si se aplica n strnsa legatura - prelegerea
cu celelalte componente ale procesului de - explicatia
nvatamnt - descrierea
6. se elaboreaza si se aplica n functie de - metode interogative - conversatia
particularitatile de vrsta si individuale ale euristica;
agentilor actului pedagogic; - metode care presupun discutii si
7. contribuie la realizarea obiectivelor didactice dezbateri problematizarea
8. au caracter dinamic (elimina "uzurile
morale" si adopta noul, sunt deschise - brainstorming-ul;
perfectionarilor) b) met. bazate pe contactul cu realitatea-
9. contribuie la realizarea eficienta a predarii- demonstratia, modelarea, experimentul
nvatarii(unele servesc n mai mare masura 3. dupa gradul de angajare a elevilor la
muncii profesorului , n predare; altele servesc lectie:
mai ales elevului, nvatarii) a) met. expozitive sau pasive-pun accent pe
10. sunt eficiente daca profesorul le combina si memoria reproductiva si ascultarea pasiva;
foloseste adecvat si creator. b) met. activ-participative - favorizeaza
activitatea de explorare personala si interactiunea
Clasificari ale metodelor de invatamant: cu ceilalti colegi
1. din punct de vedere istoric: 4. dupa forma de organizare a muncii:
a) met. clasice sau traditionale - expunerea a) met. individuale - adresate fiecarui elev in
- conversatia parte ;
- exercitiul b) met. de predare-invatare in grupuri de elevi
- demonstratia (omogene sau eterogene);
b) met. de data mai recenta sau moderne - c) met. frontale - aplicate in activitatile cu
problematizarea intregul efectiv al clasei;

34
d) metode combinate - alternari/imbinari intre 4. Metoda observarii
variantele de mai sus 5. Lucrul cu manualul
5. dupa functia didactica principala: 6. Metoda exercitiului
a) metode de predare si comunicare; 7. Algoritmizarea
b) metode de fixare si consolidare; 8. Modelarea didactica
c) metode de verificare si apreciere a 9. Problematizarea
rezultatelor activitatii scolare 10. Instruirea programata
6. in functie de axa invatare -> prin receptare 11. Studiul de caz
(invatare mecanica) prin invatare prin 12. Metodele de simulare
descoperire (invatare constienta): 13. Invatarea prin descoperire
a) metode bazate pe invatarea prin receptare
expunerea 1.Expunerea didactica
-
demonstratia cu caracter expozitiv #consta din prezentarea verbala monologata
a unui volum de informatie, de catre educator
catre educati, in concordanta cu prevederile
programei si cu cerintele didactice ale
b) metode care apartin preponderent comunicarii
descoperirii dirijate: #metoda de predare traditionala, verbala,
- conversatia euristica expozitiva
- observatia dirijata #poate imbraca mai multe variante(in functie
- instruirea programata de varsta elevilor si de experienta lor de viata):
- studiul de caz etc. -povestirea - prezentarea
c) metode de descoperire propriu-zisa - informatiei sub forma descriptiva sau narativa,
observarea independenta respectand ordonarea in timp sau in spatiu a
- obiectelor, fenomenelor, evenimentelor.
exercitiul euristic -explicatia - forma de expunere
- in care predomina argumentarea rationala,
rezolvarea de probleme facandu-si loc deja problemele de lamurit,
- teoremele, regulile, legile stiintifice.
brainstorming-ul etc. -prelegerea scolara - forma de
expunere in cadrul careia informatia este
Principalele metode de invatamant: prezentata ca o succesiune de idei, teorii,
1. Expunerea didactica interpretari de fapte separate, in scopul unificarii
2. Conversatia didactica lor intr-un tot.
2.1. Conversatia euristica #are un rol important deoarece pe de o parte,
2.2. Conversatia examinatoare (catehetica) scurteaza timpul insusirii de catre elevi a culturii
2.3. Conversatia in actualitate multimilenare a omenirii, ceea ce prin metode
3. Metoda demonstratiei bazate pe descoperire ar fi mult mai dificil; pe de
3.1. Demonstratia cu obiecte alta parte, ea constituie o ocazie permanenta
3.2. Demonstratia cu actiuni pentru educator de a oferi educatului un model de
3.3. Demonstratia cu substitute ordonare, inchegare, argumentare, sistematizare a
3.4. Demonstratia combinata informatiei din diverse domenii.
3.5. Demonstratia cu mijloace tehnice #trebuie sa respecte un minimum de cerinte:

35
- continuturile prezentate - autentice #conditionata de experienta de cunoastere de
si convingatoare, ceea ce implica pregatirea pana atunci a elevului, care sa-i permita sa dea
anticipata temeinica a expunerii. raspuns la intrebarile ce i se pun
- sa fie respectate limitele si
obiectivele programei: nici prezentarea simplista
a continuturilor, nici incarcarea excesiva cu
elemente care nu au legatura cu lectia, nu sunt B. Conversatia examinatoare (catehetica)
procedee normale. #are ca functie principala constatarea nivelului
- volumul de informatie sa fie la care se afla cunostintele elevului la un moment
rezonabil, in raport cu varsta si cu experienta de dat.
invatare a copiilor. #se deosebeste de cea euristica - nu mai este
- stringenta logica si succesiune obligatorie constituirea in sisteme sau serii ale
logica : expunerea sa aiba o idee centrala, din intrebarilor si raspunsurilor(fiecare intrebare
care decurg cateva idei principale; la randul lor, impreuna cu raspunsul sau alcatuiesc un
acestea trebuie sa fie explicate si sustinute prin microunivers de sine-statator in raport cu celelalte
idei de amanunt si exemple, respectiv ideile sa intrebari si raspunsuri).
decurga unele din altele. #trebuie sa tina cont de cateva cerinte privind
- exemplele ilustrative sa fie doar in calitatile intrebarilor, pe de o parte, si ale
cantitate suficienta raspunsurilor, pe de alta.
- in cazul povestirii,o cerinta aparte - Calitatile ale intrebarilor:
caracterul plastic, emotional, sugestiv al a) sa fie formulate corect, atat sub aspect
expunerii, aceasta fiind sprijinita chiar pe gramatical, cat si logic;
elemente dramatice, mimica, gestica. b) sa fie precise;
- exprimarea : limbaj si stilul adecvat c) intrebarea sa aiba concizie convenabila si sa
nivelului auditoriului ; claritate logica si se refere la un continut limitat.
corectitudine gramaticala. d) intrebarile sa fie de o varietate suficienta:
- mentinerea unui ritm optim *intrebari care pretind date, nume, definitii;
(aproximativ 60-70 cuvinte pe minut) *
intrebari care pretind explicatii;
2. Conversatia didactica *i
#consta in valorificarea didactica a intrebarilor ntrebari care exprima situatii problematice
si raspunsurilor (metoda verbala, ca si expunerea, e) intrebarea sa fie asociata de fiecare data cu
dar mai activa decat aceasta) timpul de gandire pe care il necesita, in functie de
A. Conversafia euristica dificultatea ei.
#conceputa astfel incat sa conduca la f) pe timpul formularii raspunsului, nu se
descoperirea" a ceva nou pentru elev. intervine decat in cazul cand elevul comite ,,din
#consta in serii legate de intrebari si start" confuzii grosolane.
raspunsuri, la finele carora sa rezulte, ca o g) nu sunt profitabile si nici indicate
concluzie, adevarul sau noutatea pentru elevul intrebarile care cer raspunsuri mono-silabice si
antrenat in procesul invatarii. nici cele care cuprind sugerarea raspunsului
#intrebarile si raspunsurile se incheaga in serii h) mai intai se formuleaza intrebarea si se
compacte, fiecare noua intrebare avandu-si adreseaza intregii clase, iar numai dupa expirarea
germenele sau punctul de plecare in raspunsul timpului aproximativ de gandire este numit cel
anterior care trebuie sa raspunda.

36
i) nu sunt indicate intrebarile voit eronate (a) demonstratia cu obiecte in stare
Calitatile raspunsului: naturala;
a) sa aiba intotdeauna corectitudinea (b) demonstratia cu actiuni;
gramaticala si logica necesara, indiferent de (c) demonstratia cu substitutele
materia scolara in cadrul careia se formuleaza. obiectelor, fenomenelor, actiunilor;
b) raspunsul sa acopere intreaga sfera a (d) demonstratia de tip combinat;
intrebarii. (e) demonstratia cu mijloace
c) raspunsul sa vizeze cu precizie continutul tehnice.
esential al intrebarii, avand in acelasi timp a. Demonstratia cu obiecte
concizia cea mai convenabila. -sursa principala a informatiei elevului consta
d) pentru clasele mici - raspunsul sa fie dintr-un obiect natural (roci, seminte, plante,
prezentat intr-o propozitie sau fraza incheiata. substante chimice) pe cat este posibil incadrate in
e) elevul sa fie indrumat sa evite formularile contextul lor de existenta (de pilda, plantele sau
fragmentare, sacadate, eventual insotite de unele animale de laborator).
elemente care paraziteaza" si uratesc vorbirea -avantaj -> imprima invatarii o nota deosebit
de convingatoare
C. Conversatia in actualitate b. Demonstratia cu actiuni
#cerinte pt. elevi: pot fi antrenati in dezbatere - sursa cunoasterii pentru elev este o actiune pe
numai cand dispun: care educatorul i-o arata, iar tinta de realizat este
(a) de informatia implicata in problema transformarea actiunii respective intr-o
(b) de metoda necesara investigarii in sfera deprindere
dezbaterii - cerintele didactice de respectat:
(c) de capacitatea de a intelege punctele de - asezarea, gruparea, instruirea
vedere ale celorlalti. prealabila a elevilor
#cerinte pt. profesori : - o exersare prealabila suficienta
(a) sa fi creat climatul socio-afectiv necesar, a actiunii de catre instructor
bazat cu prioritate pe coeziunea grupului; - demonstratia sa fie infaptuita
(b) sa organizeze grupul de dezbatere in numar efectiv, sa constea din actiune reala, iar nu din
rezonabil (15-20), pentru a da fiecaruia mimare" sau simpla verbalizare.
posibilitatea sa-si exprime parerea; - sa se impleteasca in cat mai scurt
(c) sa se ingrijeasca de cea mai buna dispunere timp cu exercitiul, adica actiunea sa fie preluata
in spatiu a grupului; de catre elev
(d) sa evite pe cat posibil sa-si impuna propria - sa fie sprijinita pe explicatiile
parere, asumandu-si doar rolul de moderator; instructorului.
(e) sa se ingrijeasca de o repartizare c. Demonstratia cu substitute
aproximativa a timpului, pentru tratarea fiecarei #are o extensie deosebit de mare (substitutele
probleme cuprinse in dezbatere. sau materialele confectionate sau preparate mai
3. Metoda demonstratiei usor la indemana educatorului)
# metoda de predare - invatare, in cadrul 1 planse
careia mesajul de transmis catre elev se 1 harti din diferite domenii
cuprinde intr-un obiect concret, o actiune 2 fotografii si tablouri
concrete sau substitutele lor. 3 materiale tridimensionale
# forme de demonstratie (in functie de mijlocul #avantajele utilizarii acestei metode:
pe care se bazeaza fiecare):

37
1. distanta in timp si spatiu nu permite, in # cerinte: - organizarea speciala a spatiului in
multe cazuri,apelul direct la obiectele sau care se fac demonstratiile de acest fel (perdele
fenomenele concrete; opace, pupitre etc.);
2. alcatuirea prea complicata a obiectelor si - alegerea judicioasa a momentului
fenomenelor din realitate - prin intermediul utilizarii demonstratiilor de acest fel, pentru a
substitutelor, se poate simplifica, fie prin nu ,,bruia" activitatea elevului;
vizualizare, fie prin schematizare; - pregatirea speciala a educatorului
3. imposibilitatea recurgerii la existente pentru utilizarea si pentru intretinerea in stare
naturale functionala a dispozitivelor, materialelor,
4. substitutele pot sta la dispozitia aparaturii cuprinse in acest demers.
invatamantului timp nelimitat
5. efort financiar mai mic, in raport cu 4. Metoda observarii
originalele # consta in urmarirea sistematica de catre
elev a obiectelor si fenomenelor ce constituie
continutul invatarii, in scopul surprinderii
d. Demonstratia combinata - insusirilor semnificative ale acestora.
demonstratia prin experiente # metoda de invatare prin cercetare si
- demonstratia prin descoperire
desen didactic # functie formativa
Demonstratia prin experiente - # presupune parcurgerea catorva etape:-
combinatia dintre demonstratia cu obiecte organizarea observarii
si cea cu actiuni. -observa
Demonatratia prin desen didactic - efectuarea rea propriu-zisa
desenului de catre educator in fata elevilor, -
acestia din urma desenand in paralel cu prelucrarea datelor culese
el( demonstratie ce combina actiunea cu -
substitutul) valorificarea observarii
e. Demonstratia cu mijloace tehnice 5. Lucrul cu manualul
# se sprijina pe mijloacele tehnice: mijloace # metoda de invatamant bazata pe citirea din
audio; mijloace video; mijloace audio-vizuale. manual si explicarea, in clasa, sub indrumarea
# avantaje: stricta a educatorului.
1. redau cu mare fidelitate, atat in plan sonor, # are o desfasurare specifica, pornind de la
cat si vizual; lectura integrala, continuand cu analiza pe parti
2. pot surprinde aspecte care pe alta cale ar fi sau aspecte si incheind cu incercarea de redare a
imposibil sau cel putin foarte greu de redat; intregului si aplicatiile aferente.
3. gratie diferitelor tehnici de trucaj, pot
separa, descompune si reda fenomene insesizabile 6. Metoda exercitiului
pe alta cale; # consta in executarea repetata si constienta
4. permit reluarea rapida, ori de cate ori este a unei actiuni in vederea insusirii practice a
nevoie, asadar evita consumul stanjenitor de unui model dat de actiune sau a imbunatatini
timp; unei performante
5. datorita ineditului pe care il contin si chiar # nu se limiteaza doar la formarea
aspectul lui estetic pe care il implica, ele sunt mai deprinderilor, vizeaza in acelasi timp consolidarea
atractive pentru elevi si mai productive. unor cunostinte

38
# este compatibila cu orice continut de # metoda de predare-invatare constand din
invatamant utilizarea si valorificarea algoritmilor.
# exercitiile pot fi grupate in functie de cel # algoritmizarea inseamna gasirea de catre
putin doua criterii: profesor a inlantuirii necesare a operatiilor
a. dupa forma - exercitii orale fiecarei activitati de invatat
- exercitii scrise # elevul isi insuseste, pe calea algoritmizarii,
- exercitii practice cunostintele sau tehnicile de lucru, prin simpla
b. dupa scopul si complexitatea lor - exercitii parcurgere a unei cai deja stabilite, pe cand in
de introducere intr-un model dat sau exercitii cadrul invatarii de tip euristic insusirea are loc pe
introductive ->elevilor li se explica pentru prima baza propriilor cautari.
oara o activitate, pe care ei o aplica in paralel cu
explicatiile profesorului 8. Modelarea didactica
- exercitii # metodei de predare-invatare in cadrul careia
de insusire sau consolidare a modelului dat, mesajul ce urmeaza transmis este cuprins intr-un
denumite si exercitii de baza -> elevul reia in model(modelul reprezinta o reproducere
intregime si in chip repetat, actiunea ce i s-a simplificata a unui original, in asa fel incat sa fie
explicat pus in evidenta elementul care intereseaza)
- # poate fi realizata prin mai multe procedee:
exercitii de legare a cunostintelor si deprinderilor marire sau reducere la scara a unor
mai vechi cu cele noi, numite si exercitii reproduceri similare (machete, mulaje)
paralele, avand scopul de a integra deprinderile in concretizare (redarea figurativa a unor
sisteme din ce in ce mai largi cifre sau grupuri de cifre)
- exercitii abstractizare (redarea prin anumite
de creatie sau euristice formule numerice sau literale a unor serii intregi
# cerinte : de obiecte, procese, actiuni)
a. Elevul sa fie constient de scopul exercitiului analogie (imaginarea unui obiect nou sau
si sa inteleaga bine modelul actiunii de invatat. aparat, a caror functionare sa fie conceputa prin
b. Exercitiile sa aiba varietate suficienta, altfel comparatie cu structura sau utilizarea altui obiect
riscand sa formam numai partial deprinderea sau aparat existent, asemanator).
propusa ca scop. # utilizarea modelului implica activizarea
c. Exercitiile sa respecte o anumita gradatie de elevului
dificultate in aplicarea lor. Deprinderile mai
complicate se formeaza prin integrarea succesiva
a unor deprinderi mai simple .
d. Exercitiile sa aiba, continuitate in timp, altfel
putand sa apara lacune, care impiedica elevul sa- 9. Problematizarea
si formeze in mod normal deprinderile vizate. # denumita si predare prin rezolvare de
e. Exercitiile sa aiba ritm optim si durata probleme sau, mai precis, predare prin rezolvare
optima. productiva de probleme.
f. Exersarea sa fie permanenta insotita de # o metoda didactica ce consta din punerea in
corectura si de autocorectura fata elevului a unor dificultati create in mod
deliberat in depasirea carora, prin efort
7. Algoritmizarea propriu. elevul invata ceva nou.
# tipuri de situatii problematice :
39
a) cand exista un dezacord intre vechile 1.Principiul pasilor mici - materia se
cunostinte ale elevului si cerintele impuse de imparte in fragmente, pana la nivelul de
rezolvarea unei noi situatii; intelegere al copiilor.
b) cand elevul trebuie sa aleaga dintr-un lant (marimea acestor pasi poate sa difere in functie
sau sistem de cunostinte, chiar incomplete, numai de nivelul la care s-ar afla cei care invata).
pe cele necesare in rezolvarea unei situatii date, 2. Principiul raspunsului efectiv - potrivit lui,
urmand sa completeze datele necunoscute; pentru a se putea merge mai departe, nu sunt
c) cand elevul este pus in fata unei contradictii ingaduite golurile de raspuns sau ,,sariturile".(de
intre modul de rezolvare posibil din punct de regula fiecare raspuns se sprijina pe rezolvarea
vedere teoretic si dificultatea de aplicare a lui in altora anterioare lui)
practica; 3. Principiul confirmarii imediate - dupa
d) cand elevul este solicitat sa sesizeze fiecare raspuns formulat, elevul sa-l confrunte cu
dinamica miscarii chiar intr-o schema aparent lista sau "cheia" raspunsurilor exacte. (Aceasta
statica confirmare informeaza elevul daca poate sau nu
e) cand elevului i se cere sa aplice, in conditii sa continue cu secventa urmatoare)
noi, cunostintele anterior asimilate. 4. Principiul ritmului individual - fiecarui elev i
# favorizeaza aspectul formativ al se poate pune la dispozitie programul de invatat,
invatamantului (elevul participa efectiv si sustinut pe care il parcurge in functie de posibilitatile sale.
si isi dezvolta interesele de cunoastere) # tipuri : -programarea ramificata
# cerinte : - programarea combinata
existenta unui fond aperceptiv # mijloacele utilizate in instruirea programata :
suficient al elevului ; fisele programate
dozarea dificultatilor intr-o anumita -
gradatie; manualele programate
alegerea celui mai potrivit moment -
de plasare a problemei in lectie; masinile de invatat (calculatoarele- pe langa
existenta unui interes real pentru afisarea programelor pe ecran, realizeaza si
rezolvarea problemei; conducerea invatarii)
asigurarea unei relative omogenitati #avantaje:
a clasei, la nivelul superior; posibilitatea sporita de intelegere, prin
un efectiv nu prea mare in fiecare divizare, a materiei
clasa de elevi; inlaturarea inconvententelor de ritm al
evitarea supraincarcarii programelor invatarii, data fiind individualizarea
scolare. capatarea treptata a independentei de catre
elev, de unde atenuarea macar partiala a efectului
10. Instruirea programata lipsei de cadre didactice, sau lipsei asistentei
didactice in familia elevului
# este o metoda multifunctionala, cuprinzand economia de timp.
o inlantuire de algoritmi, dar si de probleme de
rezolvat, prezentate preponderent in forma 11. Studiul de caz
verbala, dar si cu includerea unor aspecte # metoda ce consta din confruntarea elevului
intuitive. cu o situatie reala de viata, prin a carei
# Principiile instruirii programate: observare, intelegere, interpretare, urmeaza sa
realizeze un progres in cunoastere
40
# etape ale studiului de caz:
a) alegerea cazului si conturarea principalelor # Jocul de rol - o metoda activa de predare-
elemente semnificative; invatare, bazata pe simularea unor functii, relatii,
b) lansarea cazului, care poate avea loc in mai activitati, fenomene, sisteme etc
multe forme, intre care lansarea ca o situatie - urmareste formarea comportamentului
problematica; uman pornind de la simularea unei situatii reale
c) procurarea informatiei in legatura cu cazul; - avantaje:
d) sistematizarea materialului, prin recurgerea - activizeaza elevii din punct de vedere
la diverse metode, intre care cele statistice; cognitiv, afectiv, actional, punadu-i in situatia de
e) dezbatere asupra informatiei culese, care a interactiona;
poate avea loc prin diverse metode - prin dramatizare, asigura problematizarea,
f) stabilirea concluziilor si valorificarea sporind gradul de intelegere si participare activa a
proprie: un referat, o comunicare, o suita de cursantilor;
ipoteze de verificat in viitor, o hotarare de luat. - interactiunea participantilor asigura un
# avantaje : autocontrol eficient al conduitelor si achizitiilor;
a) situarea elevului chiar in mijlocul realitatii - pune in evidenta modul corect sau incorect de
concrete=> intelegerea esentei adevarurilor si comportare in anumite situatii;
retinerea lor durabila, precum si aplicarea in - este una din metodele eficiente de formare
contexte reale; rapida si corecta a convingerilor, atitudinilor si
b) caracterul prin excelenta activ al metodei - comportamentelor.
toti elevii se pot angaja in rezolvarea cazului; - dezavantaje sau dificultati
c) cultiva spiritul de responsabilitate in grup si legate de utilizarea metodei:
capacitatea de initiativa; - este o metoda greu de aplicat (presupune nu
d) favorizeaza socializarea elevului si numai aptitudini pedagogice, ci si aptitudini
capacitatea de colaborare. regizorale si actoricesti la conducatorul jocului)
- desi activitatea bazata pe jocul de rol dureaza
12. Metodele de simulare (jocul de rol) relativ putin -aproximativ o ora - proiectarea si
# metoda jocurilor este prezentata pe doua pregatirea sa cer timp si efort din partea cadrului
categorii: de o parte cea a jocurilor didactice sau didactic
educative,pe de alta parte categoria jocurilor - exista riscul devalorizarii jocului de rol, ca
simulative rezultat al considerarii lui ca ceva pueril, facil de
# jocurile educative au, intr-o masura si intr-o catre elevi;
perioada, caracter imitativ empiric(sunt proprii - este posibila aparitia blocajelor emotionale in
varstei si educatiei prescolare). preluarea si interpretarea rolurilor de catre unii
# jocurile simulative - au alt registru si alta elevi.
semnificatie, ele fiind veritabile ocazii de
antrenament, pentru indeplinirea unor roluri reale # Etapele pregatirii si folosirii jocului de rol
in viata (la varste scolare mai mari si se prezinta a. Identificarea situatiei interumane care se
mai ales sub forma jocurilor de rol). preteaza la simulare prin jocul de rol - este foarte
# invatarea pe simulatoare -tot o metoda important ca situatia ce urmeaza a fi simulata sa
compozita - imbina mai multe dintre metodele fie relevanta obiectivului, comportamentelor de
anterior citate si prezentate insusit de catre elevi in urma interpretarii
rolurilor.

41
b. Modelarea situatiei si proiectarea - jocul de arbitraj - usureaza
scenariului - situatia de simulat este supusa intelegerea si dezvoltarea capacitatilor de
analizei sub aspectul statusurilor si categoriilor de solutionare a problemelor conflictuale ce apar
interactiuni implicate. Din situatia reala sunt intre doua persoane, doua grupuri, doua unitati
retinute pentru scenariu numai aspectele economice etc.
esentiale: status-urile si rolurile cele mai - jocul de competitie (de obtinere a
importante care servesc la constituirea unui performantelor). Prin acest tip de joc se urmareste
model interactional. Urmeaza apoi sa se simularea obtinerii unor performante de invingere
elaboreze scenariul propriu-zis, respectiv noua a unui adversar, real sau imaginat
structura de status-uri si roluri, care, fireste este b. Jocuri de rol cu caracter mai specific: jocul
mult simplificata fata de situatia reala. de-a ghidul si vizitatorii
c. Alegerea partenerilor si instruirea lor jocul
relativ la specificul si exigentele jocului de rol - de negociere
este vorba de distribuirea rolurilor si 13. Invatarea prin descoperire
familiarizarea participantilor cu sarcinile de # se refera la o situatie in care materialul de
realizat. Status-urile si rolurile sunt descrise invatat nu este prezentat intr-o forma finala
amanuntit pentru fiecare participant in parte pe o celui ce invata (asa cum se petrece in invatarea
fisa; distribuirea poate fi la alegere sau prin receptare), ci reclama o anumita activitate
prestabilita de catre conducatorul activitati. mentala anterioara rezultatului final in
d. Invatarea individuala a rolului de catre structura cognitiva.
fiecare participant prin studierea fisei - este
necesar ca participantii sa fie lasati 15-20 de MIJLOACE DE INVATAMANT
minute sa-si interiorizeze rolul si sa-si conceapa Mijloace de invatamant = ansamblul de
modul propriu de interpretare. obiecte, instrumente, produse, aparate,
e. Interpretarea rolurilor echipamente si sisteme tehnice care sustin si
f. Dezbaterea cu toti participantii a faciliteaza transmiterea unor cunostinte, formarea
modului de interpretare si reluarea secventelor unor deprinderi, evaluarea unor achizitii si
in care nu s-au obtinut comportamentele realizarea unor aplicatii in cadrul procesului
asteptate. La dezbatere participa si observatorii. instructiv-educativ.
Este necesar ca interpretilor sa li se dea prioritate
pentru a comunica ceea ce au simtit . Mijloacele tehnice de instruire = ca ansamblu
# Tipuri de jocuri de rol: al mijloacelor de invatamant cu suport tehnic si
a. Jocuri de rol cu un caracter mai general : - care pretind respectarea unor norme tehnice de
jocul de reprezentare a structurilor (de ex: utilizare speciale, respectiv echipamentele
organizarea unei intreprinderi sau institutii poate tehnice-aparatele dispozitivele, masinile, utilajele,
fi reprodusa intr-o sala de dans, prin distributie instalatiile utilizate in procesul didactic.
spatiala corespunzatoare a mobilierului, a status- Clasificarea mijloacelor tehnice de instruire
urilor si rolurilor de indeplinit) (in functie de analizatorul solicitat precum si de
- jocul de decizie (elevilor li se caracterul sistemic sau dinamic al celor
distribuie status-uri si roluri menite a simula prezentate)
structura unui organism de decizie, confruntarea - mijloacele tehnice vizuale : retroproiectorul,
cu o situatie decizionala importanta-elevii insisi harti, fise de lucru
sunt pusi in situatia de a lua decizii) - mijloacele tehnice auditive : radioul,
casetofonul, etc

42
- mijloacele tehnice audio-vizuale : video- reguli si operatii la punerea in functiune, la
player, tv, calculatorul utilizarca si la oprirea aparatelor.

Scopuri didactice (pt folosirea acestor Functiile pedagogice ale mijloacelor de


mijoace) invatamant
- sensibilizarea elevilor in vederea desfasurarii a. Functia de instruire
activitatii didactice b. Functia de motivare a invatarii
- sprijinirea perceperii noului de catre elevi si de orientare_a intereselor profesionale ale
- comunicarea, transmiterea, elevilor
demonstrarea/ilustrarea noului c. Functia demonstrative
- intelegerea noului de catre elevi d. Functia formativa si estetica
- aplicarea si exersarea noilor cunostinte e. Functia de scolarizare
teoretice si practice substitutiva sau de realizare a invatamantului
- fixarea si consolidarea noilor cunostinte si la/de la distanta
competente f. Functia de evaluare a
- verificarea si evaluarea cunostintelor si randamentului elevilor
abilitatilor elevilor.
Mijloacele de invatamant pot fi grupate in
doua mari categorii:
a) mijloace de invatamant care cuprind mesajul
didactic:
Caracteristici ale mijloacelor tehnice de - obiecte naturale, originale - animale vii sau
instruire conservate, ierbare, insectare, diorame, acvarii,
a. flexibilitatea sau adaptabilitatea - se refera materiale
la posibilitatile de adaptare a acestora la - suporturi figurative si grafice - harti, planse,
necesitatile de moment albume, panouri;
b. generalitatea (reprezinta o proprietate - mijloace simbolic-rationale - tabele cu
asociata flexibilitatii) - se refera la posibilitatea formule sau simboluri, planse cu litere, cuvinte,
de a codifica in diferite forme, informatiile scheme structurale sau functionale;
mesajelor transmise spre receptorul uman - mijloace tehnice audiovizuale - diapozitive,
c. paralelismul - se refera la posibilitatea filme, suporturi audio si/sau video;
utilizarii simultane a aceluiasi mijloc in mai b) mijloace de invatamant care faciliteaza
multe scopuri sau de catre mai multi utilizatori, in transmiterea mesajelor didactice :
aceeasi unitate de timp. - instrumente, aparate si instalatii de laborator;
d. accesibilitatea - o proprietate a mijloacelor - echipamente tehnice pentru ateliere;
tehnice determinata de complexitatea lor si de - instrumente muzicale si aparate sportive;
usurinta cu care ele pot fi utilizate (cu cat un - masini de instruit, calculatoare si
mijloc tehnic este mai complex, cu atat accesul echipamente computerizate;
utilizatorilor depinde in mai mare masura de - jocuri didactice obiectuale, electrotehnice sau
programe speciale de instruire pentru cunoasterea electronice;
si manuirea aparatelor). - simulatoare didactice, echipamente pentru
e. Siguranta si functionarea - este o laboratoare fonice;
caracteristica aflata in corelatie cu fiabilitatea si
intretinerea si se refera la respectarea anumitor

43
FORME DE ORGANIZARE A concursuri si dezbateri scolare, sesiuni de
PROCESULUI DE INVATAMANT comunicari si referate, reviste scolare.
Moduri de organizare a activitatii didactice (n De tip tradiional rmne i predarea n grup,
functie de maniera de desfasurare) pe clase convenionale, cu un efectiv de
a. activitati frontale aproximativ 30 de elevi. De asemenea poate fi
a. activitati de grup folosita si organizarea pe grupe a activitii
b. activitati individuale. elevilor => profesorul ndrum i conduce
activitatea unor subdiviziuni/microcolectiviti
a. Activitatile frontale cuprind: lectia, (denumite grupe) alctuite din elevii unei clase i
seminarul, laboratorul, activitatile n cabinetele care urmaresc anumite obiective educaionale,
pe specialitati, vizita, excursia, spectacolul etc. identice sau diferite de la o grup la alta.Aceste
Predarea frontala - se bazeaza pe principiul grupe (3-8 elevi) pot fi omogene
tratarii nediferentiate, al muncii egale cu toti -microcolectiviti formale, respectiv alctuite
elevii din aceeasi clasa. dup criterii bine stabilite n prealabil i cu o
- profesorul are rolul principal, structur precis (de exemplu, elevi cu acelai
organizeaz, conduce i dirijeaz activitatea nivel de pregatire la disciplina respectiv, cu
elevilor, este denumit magistral. aceleai nevoi educaionale, cu aceleai interese
- predominanta este activitatea sau motivaii) sau neomogene/ eterogene
profesorului - bazat exclusiv pe expunere, pe microcolectiviti informale, respectiv constituite
transmitere de cunotine unei clase ntregi de prin iniiative spontane, individuale, dup
elevi => reduce invarea la achiziionarea pasiv prerinele elevilor i care au un coordonator
de cunotine i limiteaz foarte mult activitatea Organizarea n binom (perechi) alctuite fie
colectiv propriu-zisa. de profesor, fie de elevi n mod aleatoriu, dup
- elevii execut n acelai timp i n anumite preferine sau dup criterii bine
acelai sistem, aceleai sarcini, dar fiecare precizare.
lucreaza strict individual, fr a se stabili legaturi Organizarea combinat a activitii elevilor
de interdependent ntre ei. => comunicarea ntre se refer la mbinarea celor prezentate mai sus, in
colegi i posibila invaare prin cooperare sunt funcie de obiectivele operaionale urmrite i
reduse la maximum, ele avnd loc numai n
afara predrii, n pauze i n timpul liber
curacteristicile concrete ale
- este totusi de preferat atunci cnd se
contextelor educaionale
intenioneaza expunerea unor noiuni
fundamentale, sintetizarea unei informaii mai
c. Activitatile individuale cuprind studiul
cuprinztoare, efectuarea unor demonstraii,
individual, efectuarea temelor pentru acasa,
sensibilizarea i ctigarea adeziunii pentru o
studiul n biblioteci, lectura suplimentara si de
idee, ori atunci cnd se caut modelarea unor
completare, ntocmirea de proiecte, referate,
opinii i atitudini prin abordarea unor teme
desene, scheme, alte lucrari scrise, comunicari
profund caracter emoional-educativ.
stiintifice, alte proiecte practice.
b. Activitatile de grup dirijate cuprind:
consultatii, meditatii, exercitii independente,
vizita n grupuri mici, cercul de elevi, ntlniri cu
specialisti (oameni de stiinta, scriitori),
- pun accentul pe munca independent, far
44
supraveghere direct i consultant din partea lor. Se vor avea n vedere golurile din cunotine,
profesorului nivelul de cunotine al elevilor, deprinderile i
- exist mai multe variante de organizare modul de nvare;
individual a activitii alevilor: cu sarcini de coninuturile procesului de predare -
instruire comune pentru toti elevii, cu teme nvare se stabilesc n funcie de obiective, de
difereniate pe grupe de nivel, cu teme diferite resursele umane i materiale existente;
pentru fiecare elev. In acest ultim caz, activitatea strategiile didactice i metodele de predare
se numete individualizata sau personalizat, - nvare - evaluare se stabilesc n raport de
pentru c ine cont de particularitile fizice i obiectivele educaionale i de coninuturi;
psihice ale fiecrui elev, de nivelul pregtirii sale, n funcie de obiective, coninuturi i strategii
aptitudinile lui, de nevoile lui educaionale. se precizeaz formele de organizare a
- profesorul va organiza activitatile didactice activitilor didactice, adic tipurile de lecii i
astfel nct sa sporeasca sansele de reusita a alte activiti educaionale;
atingerii obiectivelor propuse, adoptnd o toate acestea se realizeaz de ctre profesor
varietate de activitati la specificul si potentialul prin comportamentul su didactic.
elevilor sai.

INTERACTIUNEA OBIECTIVE-
CONTINUTURI-STRATEGII IN
INSTRUIREA SCOLARA
Strategia este legata de obiectivele operationale
si continuturile scolare si are implicatii directe
privind performanta scolara, deoarece rezultatele
scolare sunt dependente de modul de aplicare si TEMA 12 : COMUNICAREA DIDACTICA
dirijare de catre profesor a interactiunilor dintre
strategiile didactice si obiectivele didactice. Comunicarea a fost definita ca o form
O strategie didactica prescrie modul n care particular a relaiei de schimb ntre dou sau mai
elevul este pus n contact cu continutul de multe persoane, dou sau mai multe grupuri.
nvatare, adica traiectoria pe care urmeaza sa-i fie Eseniale pentru actul comunicrii sunt:
condus efortul de nvatare. Ea confera solutii de 1) relaia dintre indivizi sau dintre grupuri,
ordin structural procedural cu privire la 2) schimbul, transmiterea i receptarea de
proiectarea si combinarea diferitelor metode, semnificaii,
mijloace, forme si resurse de predare-nvatare, 3) modificarea voit sau nu a
pentru ca elevii sa ajunga la achizitiile dorite, iar comportamentului celor angajati.
obiectivele educationale sa fie atinse. Elementele comunicrii didactice sunt:
Relaie obiective-continuturi-strategii in emiterea mesajului didactic de ctre
instruirea scolara exprim algoritmul ce trebuie profesor sau de o alt surs de informaie, de la o
urmat n elaborarea proiectrii didactice: anumit distan;
se stabilesc la nceput obiectivele-cadru canalul prin care se transmite mesajul;
(generale), apoi cele de referin i operaionale, receptarea mesajului de ctre elevi;
precizndu-se activitile de nvare; stocarea i prelucrarea lui n scopul lurii
urmeaz analiza resurselor umane (clasa de deciziilor (formularea rspunsurilor de ctre elev,
elevi), innd seama de nivelul de inteligen al a corectrilor sau a completrilor de ctre
elevilor, de motivaia nvrii i de aptitudinile profesor).

45
TIPURI DE COMUNICARE : formarii convingerilor privind toate domeniile
Dupa nivelul interactiunii: cognitiei si practicii umane. Atunci cnd formarea
intraindividuala de convingeri nu este posibila, se apeleaza la
interpersonala persuadare, prin care ntelegem influentarea
de grup persoanei mai mult dect prin formare de
de masa convingeri, prin argumentare, dar si prin vizarea
publica sau mediatica. afectivitatii, de exemplu atunci ct apelam la
Dupa tipul de cod utilizat flatare pentru a convinge mai usor. Persuasiunea
verbala (orala si scrisa) nsoteste convingerea atingnd att ratiunea ct si
sentimentele.
paraverbala
PARTICULARITATI
nonverbala.
Comunicarea didactic are mai multe
Dupa canalul utilizat
caracteristici, care o deosebesc de alte forme ale
directa (nemijlocita) comunicrii interumane:
mediata (cnd se folosesc canale se desfoar ntre doi sau mai muli
intermediare cum ar fi cartile, televiziunea, ageni: profesor i elevi, avnd ca scop comun
radioul, telefonul, internetul, aparatele foto, instruirea acestora, folosind comunicarea verbal,
camerele de filmat etc. ). scris, non-verbalk, paraverbal i vizual, dar
Comunicare nonverbal; se realizeaz prin mai ales forma combinat;
intermediul mijloacelor nonverbale( corpul uman, mesajul didactic este conceput,
spaiul sau teritoriul, imaginea) selecionat, organizat i structurat logic de ctre
Comunicarea verbal (limbajul). Limbajul profesor, pe baza unor obiective didactice precise,
este unul dintre mijloacele cele mai specific prevzute n programele colare;
umane, cel mai frecvent folosit n comunicarea stilul didactic al comunicrii este
interumana. Limbajul, constituie expresia i determinat de concepia didactic a profesorului
realizarea conduitelor verbale. i de structura lui psihic;
In cadrul comunicarii verbale distingem: mesajul didactic (repertoriul) are o
- comunicarea orala dimensiune explicativ- demonstrativ i este
- comunicarea scrisa transmis elevilor folosind strategii didactice
Expresivitatea comunicarii didactice este adecvate dezvoltrii intelectuale a acestora i
influentata de tinuta fizica, expresivitatea fetei, nivelului de cunotine pentni a fi neles de elevi;
gesturi, stralucirea privirii, contactul vizual. - comunicarea se regleaz i autoregleaz cu
Elementele limbajului nonverbal prelungesc ajutonil unor retroaciuni (feed-back i feed-
semnificatia cuvintelor. De exemplu, un profesor farward), nlocuind blocajele care pot apare pe
care intra n clasa si se aseaza la catedra sau se parcurs.
lipeste de tabla si ramne acolo toata ora, si In cadrul interactiunii profesor-elev,
diminueaza mult din forta discursului. Limbajul comunicarea psihopedagogica indeplineste mai
nonverbal are semnificatii la fel de profunde ca multe FUNCTII:
si cel verbal. funcia informativ, de transmitere a
mesajului didactic i educativ;
funcia formativ, de stimulare a gndirii
i a imaginaiei la elevi;
Scopul comunicarii didactice este acela de a
forma convingeri prin organizarea activitatii
didactice si alegerea acelor procedee favorabile
46
funcia educativ, de transmitere a - utilizarea unui limbaj adecvat ( corect din
influenelor educaionale, de coeziune i afirmare p.d.v stiintific)
a grupurilor colare; - structurarea logic a mesajelor transmise;
funcia de evaluare i reglare a procesului - prezentarea interesant a coninutului
de predare - nvare; instruirii;
funcia de rezolvare a problemelor - asigurarea unui climat adecvat comunicrii
educaionale i a conflictelor colare. 2. Ale elevilor:
REGULILE comunicarii didactice eficiente - s aib capacitate de concentrare (pentru a
sunt: putea recepta i inelege mesajul profesorului);
- sa asculti, adica sa tii cont de parerea si - s posede cunotinele anterioare necesare
interesele celorlalti; nvrii ce urmeaz;
- sa observi adica sa te intereseze ceea ce se - s fie motivai pentru a nva ( in general i la
ntmpla n cadrul situatiei de comunicare si sa un anumit obiect
ntelegi starea receptorilor; studiu, n particular);
- sa analizezi si sa cunosti situatia receptorilor; - s cunoasc limbajele utilizate (de profesor
- sa te exprimi adica sa-ti expui punctele de sau de calculator, cazul instruirii asistate de acesta
vedere si sentimentele vis-a-vis de obiectul n comunicarea didactica profesorul trebuie sa-i
comunicarii; faca pe elevi sa simta ca are o vocatie n aceasta
- sa controlezi adica sa urmaresti calitatea si directie, ca este un partener de ncredere, care
eficienta comunicarii. doreste un dialog autentic. Competenta de
Competenta comunicationala pentru profesor comunicare se va manifesta si prin capacitatea
presupune achizitii de cunostinte si abilitati din de ascultare a elevilor. Cei mai apreciati profesori
mai multe domenii: sunt cei care permit libertatea de exprimare a
- cunoasterea influentei contextului elevilor, care nu-i fac nici sa se simt a judecati,
comunicational asupra continutului si formei nici manipulati, nici sfatuiti, ci cei care le ofera
comunicarii, precum si adaptarea sentimentul de siguranta si libertatea comunicarii.
comportamentului de comunicare la acesta; BARIERE IN COMUNICAREA
- cunoasterea regulilor comunicationale si a DIDACTICA
impactului comunicarii paraverbale si nonverbale Comunicarea poate fi OBSTRUCTIONATA
n cadrul comunicarii didactice; sau doar perturbata de o serie de FACTORI care
- cunoasterea psihologiei umane si scolare, se interpun ntre semnificatia intentionata si cea
abilitate de relationare cu elevii; perceputa putnd fi legati de oricare dintre
- cunoasterea culturii interlocutorilor, deoarece componentele comunicarii (emitator, mesaj,
limbajul nonverbal difera de la o cultura la alta, canal, receptor), sau de interactiunea lor.
iar ceea ce este considerat eficient n comunicare Dintre acestia cei mai importanti sunt :
pentru o cultura poate fi ineficient pentru o alta. 1. Efectele de statut uneori statutul prea nalt
Pentru a fi eficace, comunicarii didactice i se al emitatorului n raport cu receptorul pot cauza
cer anumite CARACTERISTICI: rastalmaciri ale mesajului de catre acesta din
1. Ale profesorului: urma.
- claritatea mesajelor 2. Probleme semantice specialistii au
- precizia acestora tendinta sa foloseasca un jargon profesional,
- utilizarea unui limbaj adecvat si accesibil creznd ca si ceilalti l pot ntelege; persoanele
elevilor cu statut mai ridicat au tendinta de a se exprima

47
ntr-un mod mai sofisticat, greu de nteles pentru - lipsa de cunoastere
persoane cu un nivel de scolarizare scazut. - lipsa de interes (una din cele mai mari bariere
3. Distorsiuni perceptive cnd receptorul are ce trebuiesc depasite este lipsa de interes a
o imagine despre sine nerealista si este lipsit de interlocutorului fata de mesajul emitatorului).
deschidere n comunicare, neputndu-i ntelege - emotii (emotia puternica este raspunzatoare de
pe ceilalti n mod adecvat. blocarea aproape completa a comunicarii).
4. Diferente culturale persoane provenite din - blocajul psihic
medii culturale, cu valori, obiceiuri si simboluri - tracul
diferite. Blocajele de comunicare, sau distorsiunea
5. Alegerea gresita a canalelor sau a informaiei se pot produce atunci cnd:
momentelor trebuie alese canalele corecte emitorul (profesorul) nu stpnete
pentru fiecare informatie si de asemenea si coninutul mesajului didactic transmis;
momentul trebuie sa fie bine ales o situatie acesta nu este expus clar, inteligibil i
urgenta nu are sorti sa fie ndeplinita daca este sistematizat;
ceruta la sfritul orelor de program sau la sfrsitul emitorul vorbete prea ncet, prea tare
saptamnii. sau prea repede;
6. Lungimea excesiva a canalelor o retea nu prezint la nceput scopul mesajului i
organizationala complicata duce la o comunicare nu creeaz motivaii pentru a trezi interesul
lenta. pentru comunicare;
emitorul nu sincronizeaz diferitele
tipuri de comunicare (verbal, paraverbal,
nonverbal, vizual etc.);
mesajul transmis nu corespunde cu
interesele elevilor sau cu problemele ce le au de
FACTORI FIZICI PERTURBATORI rezolvat;
iluminatul necorespunzator, zgomote parazite, mesajul didactic este prea cunoscut sau
temperaturi excesiv de coborte/ridicate, ticuri, prea abstract i nu trezete interes, producnd
elemente ce distrag atentia telefon, cafea, ceai plictiseal;
etc. comunicarea este numai unidirecional,
BARIERE UMANE in cadrul unei comunicari producnd pasivitate;
eficiente sunt : elevii nu sunt angajai n comunicare prin
- fizice: deficiente verbale, acustice, dialog sau prin ntrebri retorice;
amplasament, lumina, temperatura, ora din zi, eficiena comunicrii este blocat si de
durata intlnirii, etc. fondul stresant creat de emitor (plictiseal,
- semantice: vocabular, gramatica, sintaxa, oboseal, nerbdare, teama de a nu grei n
conotatii emotionale ale unor cuvinte. expunere etc.);
- determinate de factori interni: implicare elevii nu au cunotinele necesare pentru
pozitiva (ex: Imi place Ion, deci il ascult); a inelege mesajul didactic sau acestea nu au fost
implicare negativa (ex: Mirela m-a brfit acum 1 fixate temeinic i ca urmare se produc
an, deci interpretez tot ce spune ca fiind interferene.
mpotriva mea). Intre obstacolele ce apar mai frecvent n
- frica comunicarea didactic, menionm:
- diferentele de perceptie
- concluzii grabite

48
suprancrcarea (determinat de criza de timp,
dar i de dorina unor profesori de a nu omite
lucruri importante);
utilizarea unui limbaj ncifrat, inaccesibil (sau
greu accesibil) elevilor; dozarea neuniform,
n timp, a materialului de predat;
starea de oboseal a elevilor /studenilor sau
indispoziia profesorului; climatul tensionat sau
zgomotos.
Pentru perfectionarea comunicrii didactice,
este necesar cunoaterea respectarea unor reguli
de ctre profesori, ntre care menionm:
vorbirea corect, deschis i direct (care
previne sau reduce distorsiunea mesajelor);
ncurajarea feedback-ului din partea elevilor
(pentru a cunoate n ce msur mesajele
transmise au fost corect recepionate i nelese); TEMA 13 EVALUAREA SCOLA
ascultarea atent, rbdtoare i ncurajatoare a Evaluarea scolara - actul prin care - referitor la
mesajelor primite din partea elevilor, concomitent o RA prestatie orala, scrisa sau practica - se
cu efortul de a nelege exact sensul acestor formuleaza o judecata prin prisma unor criterii.
mesaje; Evaluarea si notarea scolara alcatuiesc o
folosirea mai multor forme de comunicare modalitate de codare numerica - insotita de
didactic pentru acelai tip de mesaje (de regul, aprecieri calitative - a rezultatelor obtinute de
oral i vizual, concomitent); elevi, servindu-se de scara de la 1 la 10.
repetarea mesajelor mai complexe Prin evaluare se intelege masurarea si
aprecierea cantitativa a efectelor invatarii scolare.
Evaluarea este aplicabila in doua planuri:
1. cu referire la efectele invatarii - vizeaza
relatia profesor-elev: nivelul de pregatire a
elevilor si evolutia acestuia in timp, in functie de
posibilitatile lor reale de invatare prin raportare a
performantelor obtinute de scoala la cele asteptate
de societate.
2. cu referire la insusi procesul instructiv-
educativ - vizeaza autoestimarea profesorului,
factorii de indrumare si control ai invatamantului
in vederea asigurarii unei verificari sistematice si
integrale a performantelor elevilor, a conceperii si
realizarii unui proces instructiv-educativ capabil
sa cultive interesul ptr studiu al elevilor.
ETAPE
Procesul de evaluarii presupune mai
multe etape:

49
definirea obiectivelor procesului de
invatamant. FUNCTII ALE EVALUARII
crearea situatiilor de invatare care sa permita In cadrul sist. de invatamant evaluarea are urm.
elevilor achizitionarea comportamentelor functii:
preconizate prin obiective. 1. F. de constatare si diagnosticare a
selectarea metodelor si instrumentelor de performantelor obtinute de elevi, explicate prin
evaluare necesare. factorii si conditiile care au dus la succesul sau
desfasurarea procesului de masurare a insuccesul scolar (factori psihologici, de natura
cunostintelor achizitionate. pedagogica, sociala, factori stresanti)
evaluarea si interpretarea datelor obtinute. 2. F. de regalre si perfectionare continua a
concluzii si aprecieri diagnostice si metodologiei instruirii pe baza informatiilor
prognostice obtinute din explicarea factorilor si a conditiilor
Aciunea de evaluare didactic include trei ce au determinat rezultatele la invatatura.Aceasta
operaii : MASURAREA, APRECIEREA i functie se realizeaza prin feed-back
DECIZIA. 3. F. de informare a parintilor elevilor si a
Msurarea presupune aplicarea unor tehnici societatii cu privire la rezultatele si evolutia
specifice pentru a cunoate efectele aciunii pregatirii elevilor in scoala pt integrarea lor
instructiv- educative i a obine date n socio-profesionala
perspectiva unui scop determinat. Exactitatea 4. F. motivationala , de stimulare a interesului
msurii este condiionat de calitatea pentru invatatura, autocunoastere si autoapreciere
instrumentelor de msur folosite i de modul corecta, in raport cu obiectivele invatarii scolare
cum sunt acestea aplicate. 5. F. de predictie (prognostica) si de decizie
- presupune o determinare obiectiv privind desfasurarea in viitor a activitatii
prin surprinderea riguroas a unor achiziii i nu instructiv-educative in scopul ameliorarii ei pe
implic emiterea unor judeci de valoare. baza cunoasterii cauzelor ineficientei
Aprecierea sau evaluarea propriu-zis 6. F. de selectionare si clasificare a elevilor in
constituie procesul de judecat de valoare a raport cu rezultatele scolare obtinute
rezultatelor constatate, prin compararea acestora 7. F. formativ educativa , de ameliorare a
cu scopurile urmrite . metodelor de invatare folosite de elevi , de
- presupune i semnificaia unui stimulare si optimizare a invatarii si de
rezultat observabil sau msurabil ntr-un cadru de consolidare a competentelor scolare
referin axiologic. 8. F. de perfectionare si inovare a intregului
Decizia reprezint operaia de evaluare care sistem scolar
asigur prelungirea aprecierii ntr-o not colar,
caracterizare, hotrre, recomandare,etc. cu FORME DE EVALUARE
valoare de prognoz pedagogic. Dupa modul de integrare a verificarii si
- se realizeaz n raport cu anumite evaluarii in procesul de invatamant:
criterii pedagogice, spre exemplu : 1. Evaluarea initiala probe initiale de
a) potenialul elevului, valorificat la maximum ; evaluare, orale sau practice sunt elemente pe baza
b) creterea calitativ a activitii didactice ; carora se alcatuieste programul de instruire de
c) prin anticiparea corect-pozitiv, prin catre profesor(se stabileste nivelul de pregatire al
metamorfoza diagnozei n prognoz ; elevului la inceputul unei perioade sau etape de
d) ndrumarea evaluatului prin termeni lucru, la inceputul unei teme mari, capitol,
manageriali.

50
precum si conditiile in care acesta se poate evaluarea de sistem accentul se pune pe
integra in programul de instruire) sistemul n care se desfasoara procesul de
2. Evaluarea sumativa, cumulativa sau de nvatamnt
bilant, se realizeaza la finele unei etape de 3. Dupa functia dominanta ndeplinita, putem
instruire, la finele studierii unei teme, al unui identifica doua strategii:
capitol si, periodic, la sfarsitul semestrelor, al - evaluare diagnostica (se realizeaza o
anului scolar, al ciclului de scolarizare prin diagnoza descriptiva ce consta n localizarea
conceperea unor subiecte cuprinzatoare care sa lacunelor si erorilor n cunostinte si abilitati dar si
acopere intreaga arie tematica abordata. a punctelor forte si o diagnoza etiologica
3. Evaluarea continua (formativa), presupune care releva cauzele care au generat
verificarea permanenta a rezultatelor, pe tot neajunsurile constatate);
parcursul procesului de instruire, de obicei - evaluare predictiva prin care se urmareste
operandu-se pe secvente mici. Trecerea la prognozarea gradului n care elevii vor putea sa
secventa urmatoare se realizeaza numai dupa ce raspunda pe viitor unui program de instruire;
se cunoaste modul de desfasurare si eficienta 4. Dupa modul n care se integreaza n
educationala a secventei evaluate, rezultatele desfasurarea procesului didactic, putem identifica
obtinute de elevi, prin adoptarea de masuri de trei strategii:
ameliorare privind procesul de invatare si - evaluare initiala, realizata la nceputul
performantele unor elevi. demersurilor instructiv-educative, pentru a stabili
nivelul la care se situeaza elevii;
STRATEGII DE EVALUARE - evaluare formativa, care nsotete ntregul
= modalitile sau tipurile specifice de integrare parcurs didactic, organiznd verificari sistematice
a operaiilor de msurare-apreciere-decizie n n rndul tuturor elevilor din toata materia;
activitatea didactic/educativ, integrare - evaluarea sumativa, care se realizeaza de
realizabil la diferite intervale de timp scurt, obicei, la sfritul unei perioade mai lungi de
mediu i lung i n sensul ndeplinirii unor funcii instruire;
pedagogice specifice. 5. Dupa autorul care efectueaza evaluarea,
1. Din punct de vedere al situatiilor de evaluare, putem identifica trei strategii:
putem identifica doua strategii : - evaluare interna, ntreprinsa de aceeasi
evaluare realizata n circumstante obisnuite, persoana/institutie care este direct implicata si a
bazata pe observarea activitatii elevilor; condus activitatea de nvatare (de exemplu,
evaluare specifica, realizata n conditii nvatatorul sau profesorul clasei);
special create ce presupune elaborarea si - evaluarea externa, realizata de o alta
aplicarea unor probe, partenerii angajati n persoana/institutie, alta dect cea care a asigurat
proces fiind constienti de importanta derularea predarii si nvatarii;
demersurilor de verificare si apreciere ntreprinse; - autoevaluare, efectuata de subiectul nsusi
asupra propriului progres;
6. Nu este mai putin importanta nici
departajarea ce se face ntre:
2. Dupa accentul pus pe proces sau pe sistem: - evaluarea preponderent pedagogica, viznd n
evaluarea de proces se refera la esenta ceea ce subiectii au asimilat, ceea ce stiu
performantele elevilor; sa faca si ce capacitati si trasaturi si-au format;
- evaluarea preponderent psihologica, privind
functiile psihice implicate n activitatea de

51
nvatare. Evaluarile psihologice vizeaza - pe tot parcursul desfurrii procesului de
aptitudinea subiectului de a nvata, adica ceea ce nvmnt.
poate sa faca; - probe sau teste de diagnoz, formative i de
7. Dupa obiectul evaluarii: progres, adecvate, administrate la sfritul
- evaluarea procesului de nvatare (att a fiecrei uniti parcurse -> se poate determina
achizitiilor ct si a procesului n sine); dac fiecare elev a ajuns s-i nsueasc materia
- evaluarea performantelor (realizate corespunztoare
individual, n grup sau de catre grup); - furnizeaza profesorului i elevului un feed-
- evaluarea a ceea ce s-a nvatat n scoala sau a back despre gradul de stpnire a materiei i
ceea ce s-a nvatat n afara scolii; despre dificultile ntmpinate sau cu alte
8. Dupa domeniu: cuvinte, unde se situeaz rezultatele pariale fa
evaluarea n domeniul psihomotor de cele finale proiectate poate duce la reluarea
(capacitati, aptitudini, deprinderi); explicaiei, la modificarea unor elemente ale
evaluarea n domeniul socio-afectiv demersului didactic sau la organizarea unor
( atitudini); programe de recuperare
evaluarea n domeniul cognitiv (cunostinte); - funcie de diagnosticare i ameliorare a
9. Dupa modul n care pot sau nu pot fi procesului instructiv-educativ (se constituie astfel
cuantificate rezultatele: ntr-un mijloc de prevenire a situaiilor de eec
evaluare cantitativa rezulatele sunt cuanti- colar)
ficabile n functie de un punctaj; - nu vizeaz sancionarea rezultatelor slabe ale
evaluare calitativa la care rezultatele nu pot elevilor, ci evidenierea rezultatelor bune, orict
fi masurate prin cuantificare; de mici ar fi progresele nregistrate
Evaluarea iniial (predictiva) - este o evaluare centrat pe procese, destinat
- se efectueaz la nceputul unui program de rectificrii, reajustrii i adaptrii acestora,
instruire. ameliorrii i optimizrii, reglrii i autoreglrii
- permite s se prevad ansele de succes ale nvrii i predrii.
programului. Evaluarea sumativ ( periodic sau final)
- profesorul poate s verifice punctele forte i - o evaluare de bilan al instruirii(la sfritul
punctele slabe ale elevilor poate apoi alege parcurgerii unui ansamblu de sarcini de nvare
modul cel mai adecvat de predare a noului ce constituie un tot unitar, corespunztor, de
coninut, dar i de a gndi modaliti de instruire exemplu unei programe, unei pri mai mari din
difereniat. program) sau indic rezultatele obinute la
- poate fi desfurat nu numai la nceputul sfritul unei perioade de nvare- semestru, an
anului, ci i la mijlocul sau sfritul lui, att colar, ciclu de studii, stadiu de ucenicie.
naintea unei teme, ct i n orice moment al ei - evideniaz finalul, efectul terminal rezultat de
- util pentru refacerea sau remedierea unei pe urma nvrii parcurse i nu cum s-a ajuns la
stri de fapt, pentru aplicarea unui scurt program acest produs
de recuperare sau de refacere a noiunilor - funcie de constatare a rezultatelor i de
fundamentale ce vor fi implicate n susinerea clasificare a elevilor- nu mai ofer ameliorarea n
nvrii urmtoare, pentru a omogeniza, ntr-un timp a rezultatelor colare ale elevului
fel, fondul de cunotine i abiliti indispensabile - se desfasoara intr-o perioad compact de trei
unui nou proces. sptmni la sfritul fiecrui semestru - se vor
Evaluarea continu( formativ sau de realiza recapitulri, sistemmatizri ale materiei,
progres) care vor permite elevului s se concentreze

52
asupra aspectelor eseniale ale coninuturilor observarea sistematic a activitii i a
parcurse, asupra conceptelor-cheie i a comportamentului elevilor
exerciiilor obligatorii, pregtindu-se astfel pentru referatul
probele de evaluare sumativ care urmeaz investigaia
recapitulrii proiectul
- este utilizat pentru a furniza informaii de tip portofoliul
bilan, n vederea: autoevaluarea.
diagnosticrii ntr-o form global, a realizrii
obiectivelor generale (sau terminale) ale unei Metodele tradiionale
programe (sau pri ale programei), a rezultatelor Verificarea orala = conversatie(individuala,
nregistrate de elevi la sfritul unei perioade de frontala sau combinata) prin care profesorul
nvare n raport cu ateptrile sau obiectivele urmareste identificarea cantitatii si calitatii
fixate iniial instructiei.
- avantaje - comunicare deplina intre profesor si
clasa de elevi
- feed-back-ul este mult mai rapid
- favorizeaza dezvoltarea capacitatilor
certificrii sau recunoaterii atingerii unui de exprimare ale elevilor
nivel de pregtire, ndeplinirii unei nvri pn - dezavantaje - obiectivitatea ascultarii orale
la sfrit, dobndirii unor competene poate fi periclitata de interventiile unor variabile:
adoptrii unei decizii legate de starea de moment a educatorului, gradul diferit de
promovarea/nepromovarea, dificultate a intrebarilor puse, starea psihica a
acceptarea/respingerea, acordarea unei diplome, evaluatilor etc.
etc. - nu toti elevii pot fi verificati,
stabilirii unei diferenieri sau ierarhizri ascultarea fiind realizata prin sondaj.
(clasificri) intre elevi Verificarea scrisa - apeleaza la anumite
confirmrii infirmrii eficienei prestaiei suporturi scrise, concretizate in lucrari de control
profesorilor, a unor strategii utilizate, a valorii sau teze.
unor programe, manuale colare i suporturi - elevii isi prezinta achizitiile educatiei fara
didactice interventia profesorului
- se ncheie cu atribuirea unei note sau a unui - posibilitatea verificarii unui numar relativ
calificativ, ori a unui certificat, diplome. mare de elevi intr-un interval de timp
METODE DE EVALUARE - raportarea rezultatelor la un criteriu unic de
= cale prin care profesorul ofer elevilor validare
posibilitatea de a demonstra nivelul de stpnire a - avantajarea unor elevi timizi sau care se
cunotinelor, de formare a diferitelor capaciti exprima defectuos pe cale orala
testate prin utilizarea unei diversiti de - implica feed-back mai slab, in sensul ca unele
instrumente adecvate obiectivului de evaluare erori sau neimpliniri nu pot fi eliminate operativ,
propus. prin interventia profesorului
1. Metodele tradiionale Probele practice - presupun aplicarea
Probele orale cunostintelor teoretice insusite precum si
Probele scrise deprinderilor si priceperilor anterior formate.
Probele practice
2. Metode complementare

53
Metode complementare (moderne de
evaluare) Referatul - permite o apreciere nunanat a
Observarea sistematic a comportamentului nvrii i identificarea unor elemente de
elevilor n timpul activitii didactice furnizeaz performan individual a elevului, care i au
profesorului o serie de informaii utile, diverse i originea n motivaia lui pentru activitatea
complete, greu de obinut astfel prin intermediul desfurat.
metodelor de evaluare tradiionale. - dou tipuri de referate :
- prof. foloseste: - fia de evaluare (calitativ) a. referat de investigaie tiinific, bazat pe
- scara de clasificare descrierea demersului unei activiti desfurate
- lista de control/verificare n clas i pe analiza rezultatelor obinute
Fia de evaluare - date factuale despre b. referat bibliografic, bazat pe informarea
evenimentele cele mai importante pe care documentar, bibliografic.
profesorul le identific n comportamentul sau n
modul de acinue al elevilor si (fapte Investigaia ofer posibilitatea elevului de a
remarcabile, probleme comportamentale, aplica n mod creativ cunotinele nsuite n
evidenierea unor aptitudini deosebite ntr-un situaii noi i variate, pe parcursul unei ore sau a
domeniu sau altul) unei succesiuni de ore de curs.
- interpretrile profesorului - presupune definirea unei sarcini de lucru cu
asupra celor ntmplate, permindu-i acestuia s instruciuni precise, nelegerea acesteia de ctre
surprind modelul comportamental al elevilor si. elevi nainte de a trece la rezolvarea propriu-zis,
Scara de clasificare - nsumeaz un set de prin care elevul demonstreaz i exerseaz
caracteristici (comportamente) ce trebuie supuse totodat, o gam larg de cunotine i capaciti
evalurii, nsoit de un anumit tip de scar, de n contexte variate.
obicei scara Likert
- elevului i sunt
prezentate un numr de enunuri n raport de care
aceasta trebuie s manifeste acordul sau
dezacordul, discriminnd ntre 5 trepte : - se poate formula i sub forma unor teme
- puternic acord pentru acas, dar definitivarea se va face n clas,
- acord prin comentarea concluziilor.
- indecis (neutru) - presupune parcurgerea cel puin a urmtorilor
- dezacord pai :
- puternic dezacord enunarea sarcinii de lucru (de ctre
Lista de control/ verificare - prin intermediul ei profesor)
doar se constat prezena sau absena unei identificarea modalitilor prin care
caracteristici, comportamente etc. fr a emite o se pot obine datele/informaiile necesare (de
judecat de valoare orict de simpl. ctre elev, dar i cu ndrumarea profesorului)
- in listele de strngerea datelor/informaiilor (de
control se recomand : ctre elev)
# completarea informaiilor asupra stabilirea strategiei de utilizare a
comportamentului elevului n timpul activitilor datelor/informaiilor ( de ctre elev cu ndrumarea
didactice profesorului)
# aplicarea lor numind cazul copiilor cu scrierea unui raport privind
dificulti de nvare rezultatele investigaiei (de ctre elev)
54
- pune n valoare : creativitatea i iniiativa - calitatea materialului
cooperarea i participarea la utilizat
lucru n echip - raportare la tema
constana i concentrarea proiectului
ateniei - documentare
perseverena - lucru n echip
flexibilitatea gndirii i (distribuirea i asumarea adecvat a sarcinilor)
deschiderea ctre noi idei - calitatea rezultatelor
- trebuie adaptat vrstei elevului i experienei (valorificarea n practic, aplicabilitate)
lor intelectuale
Portofoliul - o metod de evaluare complex,
Proiectul - metod complex de evaluare longitudinal, proiectat ntr-o secven mai
individual sau de grup, recomandat pentru lung de timp, care ofer posibilitatea de a se
evaluarea sumativ. emite o judecat de valoare, bazat pe un
-subiectul este stabilit de ctre profesor, dar ansamblu de rezultate.
dup ce se obinuiesc cu acest tip de activitate, - poate contine:
elevii nsii vor putea propune subiectele. - lucrri scrise
- presupune parcurgerea cel puin a urmtorilor - teste
pai : - chestionare
enunarea sarcinii de lucru - compuneri
repartizarea responsabilitilor n - fie
cadrul grupului - proiecte
colectrea datelor, a materialelor - informaii despre activitile
realizarea produsului extracolare la care elevul a participat
prezentarea
- evalueaz : - capacitatea de a observa i de a Autoevaluarea presupune:
alege metodele de lucru prezentarea sarcinii de lucru, a obiectivelor
- capacitatea de a masura i de a curriculare i de evaluare pe care trebuie s le
compara produsele (rezultatele) ating elevii
- capacitatea de a utiliza ncurajarea elevilor pentru a-i pune ntrebri
corespunztor bibliografia legate de modul de rezolvare a unei sarcini de
- capacitatea de a manevra lucru
informaia i de a utiliza cunotine ncurajarea evalurii n cadrul grupului sau al
- capacitatea de a raiona i de a clasei
utiliza proceduri simple completarea la sfritul unei sarcini de lucru
- capacitatea de a sintetiza i de a importante a unui chestionar
organiza materialul - are efect numai dac este folosit n mod
- capacitatea de a realiza un produs. constant
- se poate derula ntr-o perioad mai mare de
timp, pe secvene determinate dinainte sau ELABORAREA PROBEI DE EVALUARE.
structurate circumstanial. Testul de evaluare didactica se constituie ca o
- criterii de evaluare: - validitate proba complexa formulata dintr-un ansamblu de
- elaborare i structurare itemi, care in urma aplicarii ofera informatii
- creativitate
55
pertinente referitoare la modul de realizare a 1. Itemi cu alegere dual - alegerea
obiectivelor didactice, la progresul scolar etc. rspunsului corect din dou variante posibile, de
Denumirea de test docimologic, se atribuie tipul : adevrat-fals, corect-incorect, da-nu, fapt-
testelor care indeplinesc o functie docimologica, opinie, cauz-efect etc.
adica de examinare si notare. Avantaje :
Testul docimologic prezinta urmatoarele - obiectivitate
avantaje: - eficien (pot acoperi un numr mare de
- are un grad mare de obiectivitate; obiective i de coninuturi ntr-un timp relativ
- prezinta regurozitate in masurarea didactica si scurt de testare)
in aprecierea modului de rezolvare a problemelor - uurin n notare
continute; Limite :
- permit obtinerea de rezultate multiple - nu pot evalua creativitatea i nici capacitatea
- se pot construi relativ usor de sintez
- dezv capacitatea de autoevaluare la elevi - pot fi rezolvai relativ uor prin ,,ghicirea,,
Testul docimologic are urmatoarele rspunsului (ansa de 50%)
componente: - utilizarea frecvent poate produce un efect
- obiectivele didactice stabilite in corelatie cu negativ asupra nvrii
continuturile de invatamant 2. Itemi cu alegere multipl - acest item este
- continuturile itemilor format dintr-un enun (premis) urmat de un
- rezolvarile itemilor si modul de acordare a numr de opiuni din care elevul trebuie s aleag
punctajelor soluia corect .
- performanta maxima specifica, care reprezinta Avantaje :
nivelul comportamental maxim ce poate fi atins - obiectivitate i fidelitate mare
de elev; - eficien
- performanta minima admisa - uurin de notare
- posibilitate redus de ,,ghicire,, a rspunsului
Limite :
- nu pot evalua creativitatea i capacitatea de
Elementele din care se compune un sintez
instrument de evaluare, enunuri, ntrebri 3. Itemii de asociere -acest item, presupune
simple sau structurate, probleme, exerciii de stabilirea unor corespondene, asocieri ntre
orice tip poart numele de itemi. elementele distribuite pe dou coloane : pe una,
Clasificarea itemilor: in funcie de gradul de premisele, iar pe cealalt soluiile.
obiectivitate oferit de corectare : Avantaje :
- itemi obiectivi - obiectivitate i fidelitate mare
- itemi semiobiectivi - eficien
- itemi subiectivi (cu rspuns deschis) - uurin n notare
Limite :
I Itemi obiectivi, caracterizai prin : - nu pot msura rezultate ale nvrii situate la
- asigrarea obiectivitii n evaluare i notare niveluri cognitive superioare precum analiza i
- fidelitate ridicat sinteza
- permit un feed-back rapid - utilizarea frecvent poate produce un efect
- capacitatea de a testa un numr mare de negativ asupra nvrii
elemente de coninut

56
n realizarea itemilor de asociere tip pereche, n realizarea itemilor de completare,
pentru a evita ghicirea soluiilor prin eliminare, formulrile prea ample ale cerinelor sunt de
numrul acestora trebuie s fie mai mare dect al evitat.
premiselor. 3. ntrebri structurate - sunt itemi care conin
mai multe sarcini de lucru i care fac trecerea de
II. Itemii semiobiectivi, caracterizai prin: la itemii obiectivi la itemii subiectivi.
- pot testa o gam larg de capaciti Este vorba de un anumit numr de aplicaii
intelectuale avnd ca punct de plecare acelai material-suport
- plaseaz elevul ntr-o situaie cognitiv cu un (un text, o hart, o ilustraie).
grad de complexitate ridicat Avantaje:
- permit utilizarea unor materiale auxiliare - permit utilizarea unor materiale suport
1. Itemii cu rspuns scurt/de completare - stimilative
acest tip de item solicit elevul s formuleze un - ofer posibilitatea testrii unei game largi de
rspuns scurt , s completeze o afirmaie n aa abiliti
fel nct aceasta s dobndeasc sens i valoare - se pot realiza cerine variate ca i grad de
de adevr. dificultate
Avantaje: Limite:
- validitate i aplicativitate mare - este dificil de apreciat gradul de dificultate al
- evalueaz att capacitile cognitive cerinelor
inferioare, precum cunoaterea i nelegerea, ct - schema de notare este mai dificil de realizat,
i medii, precum aplicarea deoarece ea trebuie s aib n vedere o varietate
- pot acoperi o arie ampl de coninuturi cu de modaliti de exprimare a soluiilor
ajutorul unui numr relativ de itemi n realizarea ntrebrilor structurate, materialul-
Limite: suport trebuie s fie adecvat nivelului de
- elaborarea rspunsului nu solicit dezvoltarea nelegere al elevului .
unor capaciti cognitive complexe precum
analiza, sinteza i rezolvarea de probleme
n realizarea itemilor cu rspuns scurt,
rspunsurile solicitate trebuie s fie relevante III. Itemii subiectivi -caracteristici generale:
pentru evaluarea unei abiliti. - permit evaluarea unor rezultate complexe ale
2. Itemii de completare - sunt de fapt o variant nvrii, abiliti de tip analiz, argumentare,
mai ,, pretenioas,, a itemilor cu rspuns scurt. Ei sintez
solicit producerea unui rspuns al crui rol este - corectarea i notarea nu prezint un grad mare
s ntregeasc un enun lacunar sau incomplet. de obiectivitate
Avantaje: - sunt proiectai i utilizai pentru obiective i
- validitate i aplicabilitate mare, evalueaz att situaii de evaluare n care intereseaz n mod
capacitile cognitive inferioare (cunoatere i deosebit demersul subiectului n producerea unui
nelegerea) ct i medii precum aplicarea rspuns, nu ntotdeauna unul singur posibil i
- pot acoperi o arie ampl de coninuturi corect.
Limite: 1. Eseul structurat este o compunere ce
- elaborarea rspunsului nu solicit dezvoltarea trateaz o anumit tem, indicat n cerin. Tema
unor capaciti cognitive complexe precum la rndul ei presupune un numr variabil de
analiza, sinteza, rezolvarea de probleme. cerine, ce vor fi dezvoltate n cuprinsul eseului.
Ordinea integrrii cerinelor nu este obligatorie,

57
eseul structural viznd att cunotinele punctuale - ofer posibilitatea testrii unei game largi de
ale elevului, ct i creativitatea i originalitatea. abiliti
Avantaje: - stimuleaz gndirea critic
- proiectarea necesit un timp relativ redus Limite:
- nu necesit auxiliare - schema de notare este mai dificil de realizat,
Limite: deoarece exist o varietate de modaliti de
- acoper o arie mic de coninuturi, dei timpul exprimare a soluiilor
necesar pentru elaborarea rspunsului este n - necesit mult timp pentru evaluare
general mare n realizarea rezolvrilor de probleme , situaia-
- schema de notare este greu de realizat problem trebuie s fie n concordan cu vrsta
Schema de notare trebuie realizat n relaie cu i nivelul de pregtire al elevului, iar formularea
instruciunile privind rezolvarea. cerinelor s fie adecvat obiectivului de
evaluare.
2. Eseul liber este o compunere n care se
indic tema ce va fi tratat, elevul fiind cel ce FACTORI PERTURBATORI/ERORI DE
decide asupra parcursului, aadar asupra EVALUARE SCOLARA
aspectelor pe care este necesar s insiste, precum
i asupra ordinii n care acestea vor fi integrate n n aprecierea si notare exista o serie de
cuprinsul textului. distorsiuni datorita unor efecte perturbatoare
Avantaje: sau factorilor de personalitate care tin att de
- proiectarea necesit un timp redus profesor ct si de elev. Evaluarea defectuoasa
- nu necesit materiale auxuiliare poate cunoaste mai multe ipostaze:
Limite: - notarea strategica practicata la nceputul
- acoper o arie mic de coninuturi activitatii pentru a tine elevii sub control, sub
- necesit mult timp pentru evaluare amenintarea notelor slabe sau a nepromovarii;
- fidelitatea este sczut - notarea sanctiune care nu are nimic de-a
Utilizarea lui ncurajeaz activitile creatoare face cu achizitiile sau performantele elevilor ci cu
i critice, precum argumentarea unor opinii, anumite atitudini considerate neacceptabile;
analiza situaiilor complexe. n realizarea eseului - notarea eticheta prin notarea pe termen
liber, alegerea temei trebuie realizat n funcie de lung dupa aceleasi pareri favorabi-
obiectivul de evaluare i n paralel cu schema de le/nefavorabile, sau n concordanta cu celelalte
notare. note ale elevului.

3. Rezolvarea de probeleme acest tip de item se Cei mai multi factori perturbatori privesc
refer la o situaie-problem, sarcin de lucru n activitatea profesorului. Situatiile cel mai frecvent
care elevul se confrunt, n general, cu un caz ntlnite sunt:
pentru care nu exist o soluie nvat anterior, o
unic soluie. Scopul este de a pune elevul s-i - Efectul Halo - profesorul realizeaza
foloseasc cunotinele i deprinderile nsuite la aprecierea elevilor prin prisma unei evaluari
obiectul respectiv, dar nu numai, pentru a formula initiale si prin generalizarea notarii la toate
o posibil soluie a problemei. disciplinele. n virtutea judecatii anticipative
Avantaje: profesorul nu mai remarca progresele sau partile
- poate fi utilizat n cadrul oricrei discipline pozitive ale elevului slab, dupa cum nici
- permite folosirea de materiale-suport minusurile celui bun. O alta forma a efectului

58
halo este eroarea de generozitate care se - Efectul de similaritate - apare atunci cnd
rasfrnge asupra unui colectiv atunci cnd nu se profesorul se ia drept reper pe el nsusi. De
doreste patarea onorii clasei, sau scolii si exemplu, profesorii care au experienta de fosti
profesorii manifesta o indulgenta nejustificata. O premianti sau au copii cu rezultate excelente,
alta forma este efectul de blndete asupra vor avea tendinta de a fi mai severi si invers.
persoanelor cunoscute si de severitate asupra
noilor veniti. Pentru a corecta aceste tendinte - Efectul de contrast -apare atunci cnd un elev
scoala poate recurge la anonimatul probelor scrise primeste o nota mai buna sau mai slaba datorita
sau la recurgerea la corectori de la alte scoli. comparatiei cu rezultatul anterior. Dupa o nota
slaba un rezultat bun va parea si mai bun, sau
- Efectul de ancorare - supraevaluarea unor dupa un candidat foarte bun, urmatorul care este
rezultate deoarece pun n lumina elemente mediocru va parea mult mai slab.
neasteptate, mai putin frecvente, care vor
constitui baza unor noi grile de corectare a - Efectul de ordine -se refera la inertia
raspunsurilor. aprecierii (notarea concomitenta cu aceeasi nota)
desi ntre raspunsuri exista diferente calitative. Se
- Efectul Pygmalion - anticipatiile sau datoreaza mai ales factorilor ca oboseala,
predictiile profesorului asupra performantelor indispozitia, lipsa de interes etc.
elevilor sfrsesc prin a se produce/adeveri,
datorita influentarii constiente sau inconstiente a - Eroarea logica -se refera la nlocuirea
comportamentului elevilor. ncrederea n parametrilor de performanta urmariti cu alte
posibilitatile elevilor si ncrederea n reusita lor consideratii, care n realitate sunt elemente
constituie un puternic factor motivational, care secundare, cum ar fi efortul depus pentru a ajunge
sfrseste prin cresterea performantelor acestora. la rezultat, constiinciozitatea, acuratetea stilul sau
sistematicitatea expunerii etc. de si uneori acest
- Stilul personal al evaluatorului - fiecare efect se justifica, el nu trebuie sa devin a o regula,
profesor are propria sa grila de apreciere, fie deoarece creste riscul de subiectivitate n notare.
bazata pe reproducere cantitativa, fie pe
originalitate. Altii noteaza mai generos, altii mai Simpla constientizare a acestor efecte si dorinta
exigent, altii prefera notele de mijloc. Unii de crestere a obiectivitatii notarii sunt n masura
considera nota o modalitate de ncurajare, altii de sa diminueze efectele perturbatoare asupra
constrngere. O consecinta neplacuta a efectului notarii, sa creasca ncrederea elevilor n
apare atunci cnd elevii aflati n competitie sunt obiectivitatea si buna credinta a evaluatorului, sa
evaluati cu grade de exigenta diferita. creasca prestigiul profesorului si institutiei
scolare.
- Efectul tendintei centrale -apare mai ales n
cazul profesorilor ncepatori care din dorinta de a O alta controversa este legata de pedagogia
nu gresi sau subaprecia elevii acorda note n jurul curbei lui Gauss sau de stilurile de
valorilor medii. notare/apreciere a rezultatelor pe care le
promoveaza profesorii. Acestea pot fi grupate n
trei categorii: stilul sever, stilul generos si stilul
moderat.

59
a) Stilul sever apare atunci cnd profesorul - alegerea defectuoas a metodelor i
pune mai mult de jumatate din note sub nota de strategiilor de evaluare n raport cu obiectul
trecere sau la limita acesteia. evalurii (ceea ce se evalueaz) sau cu obiectivele
n general, pedagogii considera ca severitatea evalurii (ce se dorete s se realizeze)
excesiva demotiveaza elevii fapt care este de - unele particulariti ale relaiei dintre profesor
natura sa reduca performanta scolara n loc sa o i elevi, cu componentele ei afectiv-titudinale
creasca. De aceea, acest stil de notare trebuie - influene datorate contextului pedagogic n
evitat. care se efectueaz evaluarea (nivelul general al
clasei, politica colii n materie de evaluare,
b) Stilul generos este situatia invers a celei de salvgardarea ,,imaginii colii, etc.)
mai sus. Conform acestui model majoritatea Soluia ar consta nu dintr-o desubiectivizare a
notelor (60% si peste) sunt situate peste nota de evalurii (ceea ce nu este nici posibil, nici de
trecere. dorit), ci dintr-o ancorare responsabil n actul
Acest tip de evaluare are o functie preponderent evaluativ, realiznd optimizare ntre obiectivitate
motivationala, punnd accent pe toate i subiectivitate (a profesorului, dar i a elevului),
posibilitatile intelectuale ale scolarului si eliminnd ceea ce ndeobte este eroare, deviere
bazndu-se si pe sprijinul parintilor pentru a grosolan de la normele deontologice.
obtine cele mai bune rezultate de la toti elevii. Distorsiunile n
c) Stilul moderat sau pedagogia curbei lui notare apar i prin implicarea factorilor de
Gauss, reprezinta un curent bazat pe rezultate personalitate, att cei care in de profesor, ct i
statistice, pedagogia practica dar si pe teoria cei care in de elevi. Starea de moment, oboseala
nvatarii depline, potrivit caruia 80% din i factorii accidentali pot favoriza, de asemenea,
populatia scolara sunt capabili sa- si nsuseasca apariia unor erori n evaluare. Nu mai puin
materia din programe daca dispun de timpul prezent este stilul didactic deficitar (din
necesar iar distributia notelor se nscrie nepricepere, necunoatere, lips de experien,
aproximativ n modelul gaussian 60. Potrivit rea-voin) care l poate caracteriza pe profesor.
acestui model, factorul motivational este asigurat
prin diferentierea notarii, iar reusita scolara
obtinuta printr-un cumul de factori. Practica
didactica nu reuseste totdeauna sa diferentieze
elevii n mod obiectiv, de aceea nvatamntul
frontal trebuie completat cu cel diferentiat. Chiar
daca distributia initiala a aptitudinilor elevilor
poate fi reflectata n curba lui Gauss, evolutia lor
pna la finalul procesului de instruire ramne o
necunoscut a asupra careia profesorii trebuie sa se
aplece fara prejudecati sau modele prestabilite, n
ultima instanta de maiestria si dedicatia lor
depinznd performantele scolare.
Practica docimologic scoate n eviden
numeroase disfuncii i dificulti n evaluarea
corect i obiectiv a rezultatelor colare.
Dintre cauzele care genereaz distorsiuni
subiective n evaluare, amintim:

60
b. stabilirea modalitatilor de
autocontrol si autoevaluare folosite de elevi

NIVELURI
Tema 14 - PROIECTAREA
ACTIVITATIILOR DIDACTICE In functie de orizontul de timp luat ca referinta
- 2 tipuri fundamentale de proiectare pedagogica:

Proiectarea didactica este o actiune continua, 1. proiectarea globala - are drept referinta o
permanenta, care precede demersurile instructiv- perioada mai mare din timpul de instruire: de la
educative, indiferent de dimensiunea, un ciclu scolar la un an de studiu
complexitatea sau durata acestor(presupune de - se concretizeaza in
fapt stabilirea sistemului de relatii si dependente elaborarea planurilor de invatamant si a
existente intre continutul stiintific vehiculat, programelor scolare
obiectivele operationale si strategiile de predare,
invatare si evaluare). 2. proiectarea esalonata - are ca referinta
In proiectarea didactica se porneste de la un perioade mai mici de timp, de la anul scolar pana
continut fixat prin programele scolare, care la timpul consacrat unei singure activitati
cuprind obiectivele generale ale invatamantului, didactice
obiectivele-cadru si obiectivele de referinta care -se concretizeaza in:
sunt unice la nivel national. Se finalizeaza cu a. proiectarea activitatii anuale, pe baza
elaborarea unor instrumente de lucru utile planului de invatamant si a programei scolare.
cadrului didactic: planului tematic si a proiectelor Presupune:
de activitate didactica/lectie, pana la secventa #identificarea obiectivelor generale urmarite in
elementara de instruire. predarea disciplinei;
# analiza continutului, identificarea unitatilor
Etapele principale ale activitatii de proiectare mari de continut (capitole, teme) si a succesiunii
a activitatilor didactice sunt: lor;
#esalonarea in timp (precizarea numarului de
1. incadrarea lectiei sau a activitatii ore pentru fiecare unitate si precizarea datei sau a
didactice in sistemul de lectii sau in planul saptamanii din structura anului scolar);
tematic #distributia timpului pe tipuri de activitati:
2. stabilirea obiectivelor operationale predare, fixare si sistematizare, evaluare.
3. prelucrarea si structurarea continutului
stiintific Model orientativ al proiectarii anuale:
4. elaborarea strategiei didactice An de studiu:
5. stabilirea structurii procesuale a Disciplina:
lectiei/activitatii didactice Clasa:
6. cunoasterea si evaluarea randamentului Obiective generale:
scolar: Bibliografia:
a. stabilirea Ob Continu Repart
modalitatilor de control si evaluare folosite de iectiv tul izarea in Tipuri de
profesor ele disciplinei timp activitati
disci

61
Etapa a II-a: Analiza resurselor
b. proiectarea activitatii trimestriale este o Dupa identificarea obiectivelor, profesorul
continuare a proiectarii anuale si poate include, trebuie sa realizeze o analiza detaliata a
pe langa elementele specifice unei proiectari principalelor categorii de resurse implicate in
anuale, o prima anticipare a strategiilor didactice desfasurarea activitatii:
si a posibilitatilor de evaluare, in functie de resurse umane: elevul (trasaturi de
obiectivele urmarite si de continutul detaliat. personalitate, interese, trebuinte de invatare);
profesorul (pregatire stiintifica si
Model orientativ al proiectarii trimestriale psihopedagogica, competenta comunicativa);
An de studiu: resurse de continut didactic: ansamblul
Disciplina: valorilor educationale (cunostinte, priceperi,
Clasa: deprinderi, capacitati, atitudini) ce fac obiectul
Obiective generale: procesului de predare/ invatare; selectia
Bibliografia: continuturilor didactice se face in functie de
obiectivele identificate (abordare curriculara), pe
Ob Contin Rep Tehn baza planului de invatamant, a programei scolare,
Eval a manualului scolar si a altor materiale
iecti utul artiza ologia
uare informative cu caracter didactic;
vele disciplin rea in instruir
disci ei timp ii
Meto Mijlo resurse de ordin material: materiale didactice
de ace si mijloace tehnice care pot contribui la
eficientizarea activitatii;
locul desfasurarii activitatii (clasa, laborator,
atelier, biblioteca);
c. proiectarea unei activitati didactice, care timpul disponibil pentru o activitate didactica.
inseamna, cel mai adesea, proiectarea lectiei,
datorita ponderii mari pe care o ocupa lectia in Etapa a III-a: Elaborarea strategiilor
ansamblul formelor de organizare si desfasurare a didactice optime
activitatii didactice. Eficienta activitatii didactice depinde in mare
Proiectarea lectiei presupune un demers masura de calitatea demersului de selectare si
anticipativ, pe baza unui algoritm procedural ce corelare a celor mai potrivite metode, mijloace si
coreleaza urmatoarele patru intrebari: materiale didactice; aceasta etapa mai e cunoscuta
Ce voi face? si ca etapa selectarii si corelarii celor trei M"
Cu ce voi face ? (Metode, Materiale, Mijloace). Cercetarile
Cum voi face ? experimentale si experienta educativa dovedesc,
Cum voi sti daca am realizat ceea ce mi-am deopotriva, ca esecul multor activitati didactice
propus ? isi are cauzele la acest nivel al proiectarii
Aceste patru intrebari sunt expresia celor patru pedagogice. Conturarea strategiei didactice
etape fundamentale in proiectarea lectiei: permite deja profesorului sa-si imagineze
scenariul aproximativ al activitatii sale.
Etapa I: Identificarea obiectivelor lectiei Principalii factori care contribuie la selectarea
Obiectivul ne arata ce se urmareste in fiecare si imbinarea celor trei M" intr-o strategie
secventa a procesului educational si cum se didactica sunt:
evalueaza performantele obtinute". specificul activitatii (comunicare/insusire de
cunostinte, evaluare);

62
obiectivele operationale identificate; obicei mai multe scopuri, dar unul este dominant.
contextul psihopedagogic al instruirii (nivelul Celelalte sint subordonate lui.
pregatirii lor); Orice lectie, din orice disciplina de invatamint,
contextul material al instruirii (materiale si urmareste in primul rind realizarea unui scop
mijloace didactice disponibile); apropiat, particular, care decurge din tema acelei
stilul si personalitatea profesorului. lectii. O anumita lectie concreta de matematica,
literatura, istorie, desen, trebuie sa dezvolte
Etapa a V-a: Elaborarea instrumentelor de personalitatea elevului sub anumite aspecte, sa-1
evaluare ajute sa progreseze in anumite directii. Acesta
Am identificat, intre functiile obiectivelor este scopul principal al acelei lectii. Cind se
educatiei, o functie evaluativa; precizarea corecta fixeaza acest scop apropiat al lectiei, se tine
a obiectivelor si posibilitatilor de operationalizare seama ca prin realizarea lui se contribuie si la
a acestora ofera un sprijin serios in procesul de realizarea alter scopuri mai indepartate, mai
evaluare a rezultatelor elevilor si a activitatii cuprinzatoare, cum ar fi : scopul urmarit de
profesorului, sugerand alegerea unor instrumente predarea acelui obiect de invatamint la clasa
de evaluare adecvate obiectivelor propuse, respectiva si in scoala respectiva, scopul urmarit
utilizarea lor in anumite momente ale desfasurarii de gradul de invatamint respectiv, pregatirea
activitatii, precum si interpretarea si utilizarea pentru a face fata unor sarcini actuale si de
rezultatelor in sensul optimizarii activitatii si, perspectiva ale societatii, contributia la
implicit, al pregatirii elevilor. dezvoltarea unor aspecte intelectuale, morale,
estetice ale elevului si, in sfirsit, contributia
EXIGENTE acestei lectii la dezvoltarea multilaterala a
Proiectul de lectie este un instrument de lucru personalitatii elevului. Intre aceste scopuri exista
si un ghid pentru profesor, el oferind o o legatura indisolubila. Scopurile mai indepartate
perspectiva de ansamblu, globala si complexa ajuta la precizarea scopulul apropiat al lectiei ; iar
asupra lectiei. realizarea scopului apropiat constituie un pas spre
In viziune moderna, proiectul de lectie are realizarea scopurilor mai indepartate. De aceea
caracter orientativ, avand o structura flexibila si este deosebit de importanta fixarea cu claritate si
elastica. precizie a scopului lectiei.
Cerinte (exigente) Spre a fixa in mod corect scopul unei lectii,
a. Claritatea scopului urmarit. Lectia duce la profesorul trebuie sa tina seama de trei elemente:
bune rezultate instructive si educative, daca continutul temei pe care o va preda, nivelul actual
profesorul stabileste cu claritate si precizie scopul de dezvoltare a elevilor si sarcinile mai apropiate
pe care-si propune sa-l realizeze cu ajutorul ei. si mai indepartate in directia carora trebuie
Acest scop constituie pivotul in jurul caruia se dezvoltata personalitatea elevilor. Tinind seama
axeaza intreaga lectie. Alegerea metodelor si de aceste elemente profesorul poate stabili cu
procedeelor, alegerea continutului lectiei si precizie ce cunostinte si deprinderi pot fi formate
reliefarea unor parti din acest continut, structura sau consolidate cu ajutorul continutului temei, in
lectiei si imbinarea modului de munca individuala functie de virsta si de pregatirea anterioara a
cu cel colectiv depind de scopul urmarit prin elevilor, care vor fi aspectele educative realizabile
lectie. in mod neformal prin acest continut. Prin
Scopul unei lectii exprima esenta instructiv- continutui temei, posibilitatile actuale ale elevilor
educativa a acesteia. Intr-o lectie se urmaresc de sint ajutate si stimulate sa se dezvolte in directia
unor cerinte mai inalte, sociale si individuale.

63
putin solicitati, daca li se ofera prea putin
material, lectia nu are randament.
La alegerea materiei de invatamant se tine
Deci, intr-o lectie, profesorul isi propune sa seama si de locul pe care il ocupa acea lectie in
dezvolte personalitatea elevului, atat cit permit sistemul de lectii din care face parte. Orice lectie
continutul de informatii pe care le da si nivelul trebuie privita ca o veriga dintr-un lant : ea
actual de dezvoltare a elevului. Intr-o lectie buna, continua si imbogateste pregatirea anterioara a
concomitent cu realizarea sarcinilor instructive se elevilor, dar totodata pregateste pe elevi spre a
realizeaza si sarcinile ei educative, sarcinile intelege mai temeinic cunostintele care vor fi
informative se impletesc cu cele formative. predate in lectiile urmatoare. Profesorul care are
Transmitind elevilor cunostinte stiintifice, clara perspectiva pregatirii viitoare a elevilor sai
formandu-le priceperi si deprinderi se realizeaza stie asupra caror cunostinte din lectia de zi sa
si dezvoltarea gindirii si a spiritului de observatie, insiste, spre a asigura succesul elevilor in viitor.
memoria si imaginatia, sentimentele si vointa lor. c. Alegerea metodelor si procedeelor
In orice lectie buna elevii se obisnuiesc sa fie potrivite pentru realizarea sarcinilor urmarite
disciplinati si atenti, sa fie perseverenti si in fiecare parte a lectiei. Alegerea judicioasa a
constiinciosi in munca. metodelor si procedeelor didactice ajuta la reusita
Cind fixeaza scopul unei lectii, profesorul are lectiei. In decursul unei lectii se folosesc de
in vedere contributia specifica, particulara pe care obicei mai multe metode potrivit sarcinilor
acea lectie o are la instruirea si educarea elevilor. didactice urmarite. Fiecare sarcina didactica se
Scopul lectiei sintetizeaza esentialul acestei realizeaza mai bine prin utilizarea anumitor
contributii. metode. Spre a realiza o lectie buna, profesorul
b. Alegerea judicioasa a continutului lectiei. alege din fiecare grupa de metode pe cea sau pe
Spre a realiza o lectie buna profesorul trebuie sa cele care sint in concordanta cu scopul urmarit,
aleaga pentru fiecare parte a lectiei materialul cel cu virsta si pregatirea anterioara a elevilor.
mai potrivit, care sa asigure atingerea scopului Utilizarea judicioasa a fiecarei metode, la locul si
urmarit. De exemplu, daca urmareste sa formeze timpul cel mai potrivit, in conditii variate de la o
la elevi o notiune noua, le va prezenta exemple clasa la alta, de la o tema la alta, contribute la
tipice si caracteristice in acest sens ; daca sporirea eficientei lectiei.
urmareste ca elevii sa ajunga la o concluzie d. Organizarea metodica a lectiei. Intr-o lectie
corecta pe baza unor comparatii, el selecteaza buna nimic nu se face la intimplare, ci dupa un
obiectele care vor fi comparate si precizeaza plan bine gindit. Diferitele activitati care
criteriul de comparatie ; daca urmareste sa alcatuiesc lectia sint desfasurate intr-o succesiune
formeze anumite priceperi, alege exercitii logica, spre a asigura realizarea scopului ei.
adecvate acestui scop. Fiecarei activitati i se acorda o durata care
Cu privire la cantitatea de material care sa fie contribuie la obtinerea unui maximum de
insusit de elevi in decursul lectiei, e bine sa se randament. Nici un minut din lectie nu trebuie
evite exagerarile: sa nu se dea nici prea mult irosit si nici o secventa din lectie nu trebuie
material, nici prea putin. Programele scolare tratata superficial. Practica instructiv-educativa
precizeaza volumul de informatii pentru o lectie. pune la indemina multe cazuri negative:
Daca se da prea mult material, elevii nu vor retine efectuarea unor activitati formale, necerute de
decit o parte din el si nu este sigur ca vor retine lectia respective, conversatii introductive prea
tocmai ceea ce este esential. Daca elevii sint prea lungi, insistenta asupra unor cunostinte pe care

64
elevii le poseda deja, prezentarea unui material profesor-elevi i activiti didactice menite s
didactic prea bogat etc. angajeze elevii, s i activizeze i sa
Buna organizare a lectiei depinde de mbunteasc performanele nvrii.
respectarea principiilor didactice, in conditiile - Faciliteaz nsuirea sistematic valorilor care
concrete de activitate cu clasia respectiva. constituie coninutul nvmntului, a bazelor
O lectie bine organizata antreneaza la activitate tiinelor, a sistemului de cunotine i abilitati
pe toti elevii. Particularitatile individuale fac insa fundamentale ale acestora, prin intermediul
ca acestia sa nu lucreze in acelasi ritm, sa nu studierii obiectelor de nvmnt
obtina aceleasi rezultate. Profesorul prevede corespunztoare.
aceste situatii si pregateste mijloacele potrivite - Contribuie la formarea i modelarea
spre a obtine de la fiecare elev randamentul capacitii de aplicare in practic a cunotinelor
maxim, fie altenand munca indrumata cu cea teoretice nsuite de elevi, introducndu-i n
independenta, cand poate veni in sprijinul elevilor procesul cunoaterii sistematice i tiinifice
mai slabi, fie imbinand lectia clasica cu forme de (nemijlocite sau mijlocite) a realitii.
instruire programata, care asigura desfasurarea - Activitile desfurate de elevi n timpul
activitatii fiecarui elev in ritmul sau propriu. leciei sprijin insusirea noilor informaii,
O lectie este metodic organizata cind toate formarea noiunilor, deducerea definiiilor, a
activitatile desfasurate constituie un tot unitar, regulilor, formarea i dezvoltarea abilitilor
servesc atingerea scopului urmarit. intelectuale i practice, sesizarea relaiilor dintre
Pregatirea unei activitati didactice nu inseamna obiecte i fenomene, explicarea lor, deci formarea
aplicarea unui tipar", a unei scheme prestabilite unei atitudini pozitive fa de nvare.
la un continut anume; proiectarea activitatii
didactice inseamna anticipare, deci reflectie
prealabila asupra a ceea ce ar fi de dorit sa se
intample, imaginarea unui scenariu al activitatii
- Angajarea elevilor n lecie, n eforturi
AVANTAJE SI LIMITE intelectuale i motrice de durat, are influene
Lectiile asigura o informare ampla si formative benefice: le dezvolt spiritul critic,
sistematica a elevilor in diferite domenii, si ii spiritul de observaie, atenia voluntar,
ajuta la formarea personalitatii lor. Ele contribuie curiozitatea epistemic, operaiile gndirii,
la dezvoltarea gindirii si imaginatiei elevilor, la memoria logic i contribuie la dezvoltarea
formarea sentimentelor superioare, la fortificarea forelor lor cognitive, imaginative i de creaie.
vointei, la obisnuirea elevilor cu munca Totodat, le ofer oportunitatea de a-i exersa
organizata si cu disciplina, le cultiva progrestiv capacitile intelectuale, motrice i afective, de a-
aptitudinile si talentele, ii ajuta sa-si insuseasca i forma i consolida sentimente, convingeri,
tehnica muncii independente. Aceste avantaje pe atitudini, trsturi pozitive de caracter, forme
care le ofera au validat lectia ca forma principala, adecvate de comportament.
forma de baza in organizarea procesului de Limitele lectiei ar fi urmatoarele:
invatamint. - caracterul preponderent magistro-centrist al
Dintre avantajele leciei, le amintim pe predrii (n defavoarea nvrii), reducerea
urmtoarele: activitii la mesajul profesorului (expunere,
- Asigur un cadru organizatoric adecvat pentru demonstrare, explicaie) i la nregistrarea pasiv
derularea procesulai instructiv-educativ, a noului de ctre elevi
promoveaz un sistem de relaii didactice

65
- adesea, leciile se bazeaz pe intuiie, 2. verificarea coninuturilor insuite verificarea
neglijndu-se activitile individuale ale elevilor, temei ; verificarea cunotinelor, deprinderilor,
exerciiile practice, cele aplicative etc. priceperilor dobndite de elev ;
- dirijarea accentuat, uneori excesiv a 3. pregtirea elevilor pentru receptarea noilor
activitii de nvare a elevilor cunotine (se realizeaz, de obicei, printr-o
- recurgerea excesiv la activiti frontale, conversatie introductiv, n care sunt actualizate
promovarea predrii la un singur nivel (cel cunotine dobndite anterior de elevi, relevante
mijlociu) i ntr-un singur ritm, pot duce la pentru noua tem, prin prezentarea unor situatii-
apariia tendinei de nivelare i uniformizare a problem, pentru depirea crora sunt necesare
demersurilor didactice cunotine noi etc.) ;
- instruirea difereniat in funcie de 4. precizarea titlului i a obiectivelor :
particularitile individuale i de grup ale elevilor profesorul trebuie s comunice elevilor, ntr-o
se realizeaz, de cele mai multe ori, anevoios i form accesibil, ce ateapt de la ei la sfritul
stngaci activitii ;
- nu se promoveaza autoinstruirea si 5. comunicarea/nsuirea noilor cunotine,
autoevaluarea printr-o strategie metodic adaptat obiectivelor,
continutului temei i elevilor i prin utilizarea
VARIANTE DE REDACTARE A acelor mijloace de invmnt care pot facilita i
PROIECTELOR DIDACTICE eficientiza realizarea acestei sarcini didactice ;
6. fixarea i sistematizarea coninuturilor
Variabilele procesului de instruire determin predate prin repetare i exerciii aplicative ;
variante ale tipului de baz pentru fiecare 7.explicaii pentru continuarea invrii acas i
categorie/tip de lectie. pentru realizarea temei.
Principalele categorii/tipuri de lectie sunt :
- Lecia mixt ; 2. Lectia de comunicare/insusire de noi
- Lecia de comunicare/nsuire de noi cunostinte
cunotine ; Acest tip de lectie are un obiectiv didactic
- Lectia de formare de priceperi i fundamental : insusirea de cunostinte (si, pe baza
deprinderi ; acestora, dezvoltarea unor capaciteati si atitudini
- Lectia de fixare i sistematizare ; intelectuale), dar prezinta o structura mixtei,
- Lecia de verificare i apreciere ale indeosebi la clasele mici. Cand obiectivul
rezultatelor colare. didactic fundamental al lectiei il constituie
1. Lecia mixt insusirea unor cunostinte noi, celelalte etape
Lectia mixt vizeaz realizarea, n msur corespunzatoare tipului sunt prezente, dar au o
aproximativ egal, a mai multor scopuri sau pondere mult mai mica ; ponderea celorlalte etape
sarcini didactice : comunicare, sistematizare, este deter minata, in principal, de vrsta elevilor :
fixare, verificare. Este tipul de lectie cel mai la clasele mari, lectia de comunicare tinde chiar
frecvent ntlnit n practica educativ, ndeosebi catre o structura monostadiala.
la clasele mici, datorit diversitii activitilor Variantele lectiei de comunicare/insusire de noi
implicate i sarcinilor multiple pe care le joac. cunostinte se contureaza pe baza unor variabile,
Structura relativ a lectiei mixte : precum :
1. moment organizatoric ; - locul temei intr-un ansamblu mai larg al
continutului ;

66
- strategia didactica elaborata de profesor in Variantele lectiei de formare de priceperi si
functie de particularitatile de varsta si nivelul deprinderi pot fi identificate, in principal, in
pregatirii elevilor etc. functie de specificul domeniului de activitate si
Cele mai cunoscute variante ale acestui tip de de locul desfasurarii activitatii:
lectie sunt : - lectia de formare de deprinderi de
- lectia introductiva : are rolul de a oferi o activitate intelectuala : analiza gramaticala,
imagine de ansamblu asupra unei discipline sau a analiza literara, analiza unui text filosofic, analiza
unui capitol si de a-i sensibiliza pe elevi in scopul unui document istoric, realizarea unui eseu literar
eficientizarii receptarii noilor continuturi ; sau filosofic, rezolvare de exercitii si probleme ;
- lectia prelegere, practicabila doar la clasele - lectia de formare a unor deprinderi
liceale terminale, cnd continutul de predat e motrice, specifice disciplinei educatie fizica ;
vast, iar puterea de receptare a elevilor e foarte - lectia de formare a unor deprinderi
mare ; tehnice : operare pe computer, utilizarea unor
- lectia seminar : presupune dezbaterea unui instrumente tehnice ;
subiect in timpul orei pe baza studiului prealabil - lectia cu caracter practic (aplicativ),
de catre elevi a unor materiale informative ; se realizabila, de obicei, in afara clasei (de exemplu,
realizeaza, de asemenea, clase mai mari, cand in atelierul scolar) ;
nivelul de pregatire si interesul elevilor pentru - lectia de laborator, vizand desfasurarea unor
disciplina sunt ridicate ; experiente in domenii diverse ale cunoasterii :
- lectia programata, conceputa pe baza chimie, fizica, biologie ;
manualului sau textului programat sau pe baza - lectia-excursie, destinata formarii priceperii
unor programe de invtare computerizate etc. de a observa obiecte sau fenomene, de a selecta si
prelucra observatiile.
3. Lectia de formare de priceperi si deprinderi,
specifice unor domenii de activitate diverse : 4. Lectia de fixare si sistematizare
desen, muzica, lucru manual, educatie fizica, Lectia de fixare si sistematizare vizeaza, in
gramatica, literatura, tehnica etc. principal, consolidarea cunostintelor insusite, dar
Structura orientativa a acestui tip de lectie si aprofundarea lor si completarea unor lacune. Se
1. moment organizatoric ; realizeaza prin recapitulare ; Conditia de baza a
2.precizarea temei si a obiectivelor activitatii ; eficientizarii acestui tip de lectie o constituie
3.actualizarea sau insusirea unor cunostinte redimensionarea continuturilor in jurul unor idei
necesare desfsurarii activitatii ; cu valoare cognitive relevantei, astfel incat elevii
4. demonstratia sau executia-model, realizata, sa fie capabili de conexiuni care s permita
de obicei, de profesor ; explicatii din ce in ce mai complete si de aplicatii
5. antrenarea elevilor in realizarea activitati optime si operative in contexte din ce in ce mai
(lucrarii, exercitiului) cu ajutorul profesorului; largi ale cunoasterii.
6. realizarea independenta a lucrarii, Structura orientativa a acestui tip de lectie :
exercitiului de catre fiecare elev ; 1. precizarea continutului, a obiectivelor si a
7. aprecierea performantelor elevilor si unui plan de recapitulare ; este de dorit ca aceasta
precizari privind modul de continuare a activitatii etapa sa se realizeze in doi timpi : inaintea
desfasurate in timpul orei. desfasurarii propriu-zise a orei, apoi la inceputul
orei sau orelor de recapitulare ;
2. recapitularea continutului pe baza planului
stabilit : aceast etapa e destinat clarificarii si

67
eliminarii confuziilor constatate de profesor, lizarea i ncadrarea cunotintelor n noi cadre de
stabilirii unor conexiuni prin largirea contextului referint i semnificare, cu consecinte importante
cunoasterii si diversificarea perspectivelor de asupra viitoarelor trasee de invatare.
abordare a continutului parcurs si realizarii unor Structura relativ a acestui tip de lectie :
scheme sau sinteze care sa-l pund in relatie tot 1. precizarea coninutului ce urmeaz a fi
ceea ce reprezinta esentialul la nivelul verificat ;
continutului analizat ; 2. verificarea coninutului (n cazul unei
3. realizarea de catre elevi a unor lucrri pe verificri orale, aceast etap poate constitui
baza cunostintelor recapitulate; in cazul lectiilor un bun prilej pentru sistematizarea cunotintelor,
de consolidare de deprinderi, aceast etapa ocupa corectarea unor confuzii etc.) ;
ponderea cea mai mare in structura lectiei si se 3. aprecierea rezultatelor (dac n cazul
concretizeaza, in functie de specificul disciplinei, verificrii orale sau practice aprecierea se face la
prin : rezolvare de exercitii si probleme, analize sfritul orei, n cazul verificrii scrise acest
gramaticale, analize literare, realizarea unor moment se va consuma n urmtoarea ntlnire a
lucrari avand caracter tehnic ; prof. cu elevii) ;
4. aprecierea activitatii elevilor ; 4. precizri privind modalittile de completare a
5. precizarea si explicarea temei. lacunelor i de corectare a greelilor i sugestii n
In functie de intinderea continutului supus legtur cu valorificarea continuturilor actualizate
recapitularii (o tema, un capitol) propunem cateva n activitatea viitoare.
dintre variantele posibile ale acestui tip de Variantele lectiei de verificare i apreciere se
lectie : stabilesc, n principal, n functie de metoda sau
- lectia de repetare curenta modul de realizare a evalurii :
- lectia de recapitulare pe baza unui plan dat - lecia de evaluare oral;
sau alcatuit de profesor impreuna cu elevii : se - lecia de evaluare prin lucrri scrise;
realizeaza la sfarsitul unor capitole sau teme mari - lecia de evaluare prin lucrri practice;
din programa ; - lecia de evaluare cu ajutorul programelor
- lectia de sinteza: se realizeaza la sfarsitul computerizate.
unor unitati mari de continut : capitole mari, Cum este firesc, tipologia lectiei rmne
trimestru sau an scolar; deschis i permisiv la noi ipostaze i asocieri.
Pornind de la metodele sau mijloacele utilizate Clasificarea, ca i specificitatea fiecrui tip de
n desfurarea lectiei variantele mentionate pot lectie nu constituie un ablon, o retet imuabil,
conduce la noi variante : lectie de recapitulare sau dat o dat pentru totdeauna. Practica educativ
de sintez pe baz de exerciii aplicative (atunci nsi poate sugera sau induce noi modalitti dc
cnd se urmrete consolidarea unor deprinderi), structurare a evenimentelor, de prefigurare a
lectia de recapitulare cu ajutorul textului priorittilor unei lectii.
programat sau al unor programe recapitulative
computerizate; lectia recapitulativ pe baz de
fise (concepute n functie de nivelul dezv.
intelectuale i al pregtirii i de ritmul de lucru al
fiecrui elev) etc.
5. Lecia de verificare i apreciere a
rezultatelor colare
Aceasta urmrete, n principal, constatarea
nivelului de pregtire a elevilor, dar i actua-

68
APLICATII 2.Capacitile intelectuale (perceptive, de
Proiectul de lectie : model orientativ memorie, gndire i imaginaie) i
Data: abilitatile(deprinderi, aptitudini) - determin in
Clasa: cea mai mare msur nalta performan colar.
Disciplina:
Tema: Insuccesul scolar (esec scolar f. cea mai
Tipul lectiei: grava)
Obiectivul fundamental:
Obiective speciale si modalitati de -se reflect in randamentul deficitar al invrii,
operationalizare: sub nivelul cerinelor i obiectivelor i, uneori sub
Metode si procedee didactice nivelul propriilor capaciti.
Mijloace de invatamant: - se manifest sub dou aspecte:
Desfasurarea lectiei rmnerea n urm la nvtur sau
retardul colar
eecul colar sub dou forme:
abandon i repetenie.
Rmnerea in urm la invtur sau
Tema 15 - SUCCESUL SI INSUCCESUL retardul scolar
SCOLAR - se manifest prin incapacitatea temporar de a
face fa activitatilor colare
Succesul, ca i opusul su, insuccesul, depind incapacitatea sau refuzul de
de numeroi factori : a inva de a nu avea rezultate in concordan cu
- factori social-obiectivi capacitile.
- factori ce in de structura (elevul nu poate avea rezultatele pe care le-ar
individului(factori interni) dori sau care i se cer, sau aparent, elevul poate s
invee, dar refuza, ii lipsete motivaia)
Succesul scolar - poate fi : # de scurt durat, explicat prin
dificulti temporare - oboseal, stare de boal,
Factori social-obiectivi dup vacan, evenimente stresante din viaa
intima sau de familie -> sunt anse mari de
1. Mediul social-cultural - creeaz oportuniti redresare.
ale realizrii umane prin coal # de lung durat, cu anse reduse
2. Mediul familial - pregtete i intreine de redresare, cu eforturi mari din partea elevului
spiritul de respect pentru coal, pregateste i i a celor ce vor s-l ajute (se apropie de o forma
ntretine efortul de invare. a eecului).
3. Grupul extrafamilial, de prieteni, cu aspiraii Eecul colar
prosociale, procolare - influeneaz aspiratiile - forma sever a insuccesului colar
colare i profesionale. - se manifest prin abandon i prin
repetenie( aceasta este o sanciune a
Factori interni neindeplinirii obligaiilor scolare)

1. Starea general de sanatate - condiioneaz Insuccesul colar, cu toate formele lui de


biologic reuita n invare manifestare, reprezint ansamblul pierderilor
colare ale cror efecte se repercuteaz negativ

69
asupra integrrii sociale i profesionale i - deficienele
asupra relaiilor de convieuire cu semenii. intelectuale, aptitudinale, influenteaza insuccesul
si esecul scolar
Factori social-obiectivi ce influenteaza
insuccesul scolar :
1. Mediul social-cultural deteriorat - cauzele In fenomenul complex al insuccesului
generate de organizarea colar, colar cauzele devin efecte si efectele
programe ncrcate, orare incorect intoc- devin cauze. Tulburrile de
mite, lipsa de pregtire i experien a comportament i personalitate sunt
profesorilor, lipsa lor de tact, rutina, cauz i efecte a inacceptrii realitii
dezinteresul, defectele caracteriale i colare, a inacceptrii obligatiilor
temperamentale, erorile de evaluare. colare. Terapia preventiv i curativ
Deruteaz n activitatea de nvare au ca punct de plecare depistarea
neinelegerile dintre profesori, cauzelor, eliminarea sau diminuarea
conducerea incompetent a clasei i a aciunii lor.
colii.
In ceea ce priveste esecul scolar fenomen
- frecvent si permanentizat uneori in institutiile de
deficienele activitii de predare invatamant ceea ce ne determina sa-l privim cu
- erorile toata responsabilitatea. Un esec scolar cronicizat
de evaluare este periculos, deoarece el determina efecte
(nedreptirea frecvent prin notare i excesele negative atat in plan psihologic individual - o
de severitate ) alterare a imaginii de sine a elevului in cauza,
2. Mediul familial - condiiile precare de care-si va pierde tot mai mult increderea in
via propriile posibilitati si va ajunge sa dezvolte o
- atitudinea indiferent, teama de esec, cat si in plan social -
neglijent sau ostil a prinilor fa de marginalizarea sociala a elevului in cauza
coal
- atmosfera incordat de
neinelegeri i conflict
- poziia defavorabil ntre & exista doua tipuri de esec scolar :
frai . a) un esec scolar de tip cognitiv - se
- evenimentele stresante in viata de refera la nerealizarea de catre elevii in cauza a
familie (boal, divor, conflicte) obiectivelor pedagogice => niveluri scazute de
3. Grupul extrafamilial - mediul prietenilor competenta la elevii respectivi => rezultate slabe
ostili colii influeneaz negativ atitudinile fa de la examene si concursuri scolare, respectiv
obligaiile colare. corigente, repetentie.
Aceste niveluri scazute de competenta se
Factori interni explica in diferite moduri(cauze) :
1. Starea general de sanatate - bolile acute i, - prin intarzieri in dezvoltarea intelectuala
cronice, perioadele de convalescen, intrerup - un nivel foarte scazut de aspiratii si de
ritmul invrii (lacunele instalate mpiedica expectante in raport cu activitatea scolara si cu
recuperarea retardului). propriul eu

70
- disponibiliti voluntare reduse - necesare contracarat la timp, poate duce la situatii de
formularii obiectivelor de invatare si depasirii corigenta a elevilor in cauza sau la examene
obstacolelor (dificultatilor) care apar in mod restante.
inerent pe parcursul activitatii de invatare; - are un caracter generalizat -
- absenta unor deprinderi de munca sistematica cand vizeaza toate materiile de invatamant, toate
si a obisnuintei elevului de a-si autoevalua aspectele activitatii scolare
rezultatele scolare din perspectiva unor criterii
obiective, promovate de scoala Exista in realitatea scolara si numeroase situatii
- insuficiente la nivelul operatiilor logic- de false esecuri
abstracte ale gandirii : incompetenta de limbaj, - timizii autentici, indecisii, resemnatii -
incapacitatea de a relationa informatiile, absenta apreciaza, de obicei, in mod exagerat dificultatea
spiritului critic in gandire etc. sarcinilor scolare de moment, considerandu-le
b) un esec scolar de tip necognitiv chiar de netrecut, deoarece nu au incredere in
- se refera la inadaptarea elevului la exigentele propriile posibilitati de actiune. Cel mai mic esec
ambiantei scolare inregistrat ii determina pe acesti elevi sa se
- vizeaza, mai precis, devalorizeze si mai mult si sa dezvolte o teama de
inadaptarea la rigorile vietii de elev, la exigente esec, pe care-l vor privi ca pe o fatalitate.
de tip normativ pe care le presupune functionarea
corespunzatoare a fiecarei scoli sau a oricarei Acelasi rezultat obtinut de doi elevi poate fi
colectivitati scolare. considerat de catre unui din acestia ca un succes,
- elevul in adaptat recurge - la abandonul scolar iar de celalalt ca un esec - acest lucru depinde de
- la parasirea precoce a scolii, in nivelul de aspiratii al fiecaruia: astfel, pentru un
favoarea unui mediu mai putin coercitiv( de elev mai putin ambitios si care este constient de
regula cel al strazii sau al grupurilor de tineri faptul ca dispune de capacitati intelectuale mai
necontrolati) modeste, nota 7 este apreciata ca fiind foarte
-cauzele aceste inadaptari scolare - probleme buna, in timp ce pentru un elev orgolios,
individuale de natura afectiva (de exemplu, teama supramotivat, aceasta nota reprezinta un regres (o
sau repulsia fata de scoala, aparute in urma unor deceptie) => esecul scolar este in mare masura un
pedepse severe sau a unor conflicte repetate cu fenomen subiectiv
parintii, profesorii)
- determinari psiho-nervoase de natura STRATEGII DE ABORDARE
congenitala (de exemplu - hiperexcitabilitate, PSIHOPEDAGOGICA A DIFICULTATILOR
dezechilibru emotional, autism, impulsivitate IN INVATAREA SCOLARA.
excesiva). Insuccesul colar poate fi prevenit :
-prin organizarea procesului de invmnt pe
& poate avea un caracter episodic sau poate criterii tiinifice, psihologice i pedagogice.
lua aspectul unui fenomen de durata - prin distribuirea corect a elevilor pe clase
& poate avea grade diferite de amplitudine: - o - asigurarea cu manuale i rechizite
amplitudine redusa ( insuccesul se manifesta - orar judicios
doar in raport cu anumite materii sau sarcini de -climatul stenic, stimulativ din clas - prin
invatamant, ca expresie a lipsei de interes si de aciunea plina de tact a profesorilor, a dirigintelui,
inclinatii (aptitudini) pentru respectivele materii prin aciunea lor unitara.
sau ca urmare a unui mod neinteresant in care - activitatea didactic propriu-zis sa ofere
sunt predate aceste materii) - daca nu este suportul angajrii elevilor in efortul invrii.

71
- diferenierea i individualizarea invrii, - elaborarea si administrarea
asigurandu-se anse de reuit (succes) tuturor unor sarcini diferentiate, in functie de ritmul si
elevilor posibilitatile de asimilare ale celui care invata
- evaluarea rezultatelor invrii trebuie se fac
sistematic, cu maximum de obiectivitate
- solicitrile colare s fie echilibrate (sa se
previn suprasolicitarea i subsolicitarea)
-colaborarea sistematic i cu tact cu familia datorita variatiilor mari de ritm intelectual si de
prin convorbiri i lectorate pentru prini previne stil de lucru, de rezistenta la efortul de durata, de
atitudinile de rezisten faa de obligaiile colare abilitati comunicationale si nevoi cognitive care
- supravegherea strii de sntate i a modului exista intre elevi e nevoie de actiuni de organizare
cum se implinete maturizarea la varstele diferentiata a procesului de predare-invatare, pe
pubertii i adolescenei previn instalarea grupuri de elevi, in care sa primeze insa sarcinile
inapetenei pentru invare. individuale de invatare (de lucru).
- daca fenomenul insuccesului se instaleaz
sa se stabileasca planuri de intervenie - Un rol important in obtinerea succesului
terapeutic scolar il are sistemul de recompense (intariri) si
s se corecteze deficienele procesului de de pedepse
invmnt
sa se intervin in familie, familia s devin o PROGRAME DE INTERVENTIE
aliat a colii pentru corectarea handicapului PERSONALIZATA.
colar = ansamblul masurilor sau actiunilor
recurgerea la practica meditaiilor i a necesare care trebuiesc luate in vederea
consultaiilor depasirii sau rezolvarii situatiei de criza sau
incurajarea elevului prin antrenarea in dificultate in care persoana se afla sau s-a aflat
activiti, care-l intereseaz i prin care se poate la un moment dat.
valorifica
diferenierea invrii prin programe cu grade Etapele formulrii planului de intervenie
treptate de dificultate i prin procedee didactice sunt:
adecvate
a) formularea obiectivului de lung durat
folosirea fielor de munc independent
exemple: formarea unei stime de sine pozitive,
munca in echipe favorizeaz colaborarea si
dezvoltarea abilitilor de management al
utilizarea de sine a fiecrui membru dup
stresului, dezvoltarea abilitilor sociale,
capacitile lui.
profesionale etc.;
activitatea psihopedagogic de orientare b) formularea obiectivelor specifice se
colar i profesional pentru examinarea corect realizeaz n funcie de natura problemei i
a opiunilor obiectivul de lung durat; obiectivele specifice
individualizarea presupune doua tendinte trebuie formulate n funcie de componentele
complementare: comporta-mentale, cognitive sau emoionale ale
- asigurarea unei descrierii problemei;
independente mai mari a elevului in activitatea de c) strategiile de intervenie sunt formulate
invatare pentru fiecare obiectiv specific n parte i sunt
realizate prin mai multe activiti specifice.

72
d) evaluarea interveniei vizeaz modificarea - a-i ajuta pe tineri sa se autodescopere n
cunotinelor, atitudinilor i abilitilor. Se planul resurselor lor intelectuale, abilitatilor,
realizeaz prin: chestionare de atitudini si deprinderilor, capacitatilor, aptitudinilor,
abilitati ; grile de observare comportamentala, talentelor etc. ignorate, latente sau neexersate (de
grila de autoevaluare comportamentala ,etc. exemplu: simtul limbii, capacitatea de nvatare,
CONSILIERE SI ORIENTARE de relationare sociala, de lucru n echipa,
PERSONALA, SOCIALA SI perseverenta, curiozitate intelectuala interna etc.);
PROFESIONALA - a-i sprijini pe toti solicitantii n demersul
- orientarea colar si profesional trebuie s se ameliorarii imaginii de sine (deteriorata n urma
fac in funcie de individ si de cerinele unor esecuri de integrare n piata muncii), pentru
societii. ca acestia sa nu accepte cu usurinta statutul de
- pregtirea tineretului pentru opiunea somer, sa nu simta vinovati de aceasta, frustrati
profesional trebuie s aib in vedere sau nefericiti;
urmtoarele : - a acorda o atentie si un sprijin special
& domeniul activitii de pregtire a grupurilor de risc: persoanelor cu anumite
tineretului pentru opiunea scolar/profesional forme sau grade de handicap, copiilor strazii,
aparine educaiei si se implica in toate grupurilor minoritare religios sau etnic, fetelor,
compartimentele i la toate nivelurile celor cu niveluri reduse de educatie sau formare
nvmntului; profesionala etc.;
& caracterul interdisciplinar al activitilor de - a nu le da celor care apeleaza la serviciile
orientare colar si profesionala; consilierilor false sperante si asteptari, realismul
& rolul personalului didactic in procesul si caracterul practic al consilierii trebuie sa fie
orientrii scolare i profesionale, accelerarea prevalente;
maturizrii profesionale a tnrului; - a combate stereotipurile social vehiculate cu
& un cadru institutional, un personal specializat privire la profesii (curate - murdare, banoase -
i o anume organizare i a scolilor, care s prost platite, de nalt statut social - degradante,
corespund obiectivelor propuse. rezervate anumitor clase sociale sau origini
Rolul orientarii scolare si profesionale consta familiale etc);
n: - a oferi persoanelor informatii n strnsa
- a acorda celor aflati n situatii de indecizie legatura cu interesele, aspiratiile, valorile si
cu privire la viitorul lor scolar si profesional aptitudinile posibil a fi dezvoltate,
informatii credibile, exacte si direct utilizabile, - a-i nvata pe tineri ce si cum sa aleaga, a-i
suport moral si emotional; face liberi n alegerilor lor (pentru ca sunt n
- a-i ajute pe tineri sa se adapteze cu mai mare cunostinta de cauza);
usurinta la dinamica prezenta sociala si - a reduce distanta dintre lumea scolii si cea a
economica (pentru ca acestia sa nu fie obligati sa muncii, a scoate institutia educativa dintr-o
opteze pentru munca la negru, activitati izolare relativa fata de lumea profesiilor, practica
economice gospodaresti, sa emigreze sau sa relatiilor interumane si viata sociala, n general.
presteze activitati comunitare sezoniere); Consilierea profesionala este centrata pe
- a reduce presiunea emotionala a statutului de alegerea optima a profesiunii, pe valorificarea
somer, deplasnd atentia spre aflarea de solutii si maximala a capacitatii persoanei prin calificare si
alternative; profesionalizare si se realizeaza de obicei la liceu,
- a pleda sau a face educatie antreprenoriala; facultate, locul de munca.

73
- a fost determinat la nivelul societatii de management al grupului de instruire se asociaz
tendintele de mecanizare, automatizare, cu o bun activitate de nvare a elevilor i cu o
cibernetizare ale economiei care au dus la mai bun nsuire a cunotinelor.
necesitatea ridicarii, calificarii si specializarii -un grup de instruire bine condus este unul n
profesionale. care elevii sunt permanent angajai n activitile
- pentru a fi eficient consilierea profesionala i sarcinile de nvare pe care profesorul le-a
trebuie s indeplineasca urmatoarele conditii: pregtit pentru ei i n care prea puine alte
& profesiunea trebuie inteleasa si tratata ca un preocupri intr n interferen cu aceste sarcini i
mod de viata si un rol social, nu numai o ocupatie activiti.
economica; Managementul clasei cuprinde trei componente
& modelul carierei trebuie privit din punct de eseniale: managementul coninutului,
vedere al psihologiei dezvotarii, si nu al managementul problemelor disciplinare, i
psihologiei diferentiale. Aceasta inseamna ca in managementul relaiilor interpersonale
evolutia subiectului educational, formarea si A. Managementul continuturilor :
dezvoltarea sa este obiectivul principal, si nu 1 Planificarea activitilor care se vor
selectia acestuia pentru o anumita profesiune; desfura n sala de clas
& asumarea conceptului de cariera ca fiind nu Aa cum i planific toate activitile de
ascensiunea pe plan social, ci imbinarea mai nvare pe care le va propune elevilor, un
multor ocupatii apropiate si integrarea lor unei profesor va trebui s se gndeasc n acelai timp
cariere unice; la modalitile specifice n care i va menine
& principiul creativitatii trebuie sa fie concentrai asupra sarcinilor de lucru primite.
principiul coordonator superior al invatamintului; Printre altele, va trebui s se gndeasc la
Pentru ca activitatea de consiliere scolara si modalitile n care se va reui:
profesionala sa-si indeplineasca obiectivele, este inerea elevilor tot timpul ocupai;
nevoie de organizarea si programarea acesteia, de alegerea sarcinilor cu un nivel de dificultate
unitate intre componentele sale: consiliere scolara adecvat;
si consiliere profesionala. formularea cu claritate a sarcinilor de lucru i
a modului n care trebuie
s fie abordate;
planificarea modalitii de a se trece rapid de
la o activitate la alta.
a) Alegerea unor sarcini de lucru cu un nivel
adecvat de dificultate
Tema 16 - MANAGEMENTUL CLASEI DE EX: o strategie este aceea de a ncepe anul
ELEVI colar cu sarcini de lucru relativ uoare, n special
cu sarcini de lucru cu care elevii sunt deja
Managementul clasei de elevi se refer la un familiarizai, le realizeaz cu plcere i pot s le
ansamblu de activiti i comportamente ale realizeze cu succes= > climat stimulativ
profesorului, care urmresc s ntrein o b) Structurarea sarcinilor de lucru date
atmosfer de cooperare i de implicare a elevilor elevilor
n realizarea sarcinilor de nvare care le EX: profesorul da elevilor sarcini de lucru cu
revin. un anume grad de structurare; explic scopul
-este o component important a activitilor propuse i
comportamentului de predare, cci un bun

74
natura rezultatelor ateptate; ofer ndrumri unor factori de distragere a ateniei (aspectul
clare cu privire la cum trebuie procedat pentru ergonomic);
abordarea cu succes a sarcinii respective i are s creeze un climat n care elevii s aib
grij s ofere ntotdeauna feedback-ul necesar sentimentul c toi aparin unui grup unit ca o
despre cum trebuia s se rspund corect. Nu familie i s manifeste o motivaie intrinsec a
este vorba de o structurare a sarcinilor de lucru nvrii (aspectul psihologic);
pn n punctul n care elevii nu sunt lsai s introduc anumite limite rezonabile ale
niciodat s ia propriile lor decizii cu privire la comportamentului n timpul leciilor;
procedeele prin care vor rezolva sarcinile primite, s planifice activitile care se vor desfura
i nici pn acolo nct s nu se solicite dect n clas, astfel nct s ncurajeze
eforturi minime de gndire. comportamentele de angajare n sarcinile primite;
c) Verificarea gradului de ocupare a elevilor s sesizeze continuu ceea ce fac toi elevii n
Strategii pe care le putem utiliza pentru a-i ine timpul orei;
ocupai: s modifice strategia de instruire ori de cte
sa avem pregtit ceva de dat elevilor s fac ori este necesar pentru a menine comportamentul
pentru fiecare zi, chiar i pentru prima zi a de concentrare a elevilor asupra sarcinilor
cursurilor; primite.
s avem deja organizate toate materialele i a) Amenajarea clasei
echipamentele pregtite nainte de a ncepe - are ca scop
leciile; s se reduc la minimum orice element de
s concepem activiti care s asigure distragere a ateniei;
implicarea i participarea la lecii a tuturor s nlesneasc interaciunea profesorului cu
elevilor; oricare dintre elevi;
s meninem un ritm de lucru vioi pe tot s permit supravegherea cu uurin a
parcursul leciei (totui nu att de rapid nct ntregului grup i luarea unor msuri la timp.
elevii s nu l poat menine); b) Stabilirea cu elevii a regulilor iniiale
s ne asigurm ca discuiile elevilor s fie S stabileasc cu elevii cteva reguli de
relevante i folositoare, dar s nu se ntind prea comportare i proceduri de desfurare a
mult; activitilor, nc de la nceputul activitilor.
s ne rezervm atta timp pentru a lucra S prezinte aceste reguli i proceduri mai
individual cu anumii elevi n timpul leciei, ct degrab n manier informal dect formal-
au nevoie ali elevi mai buni s i duc la bun imperativ.
sfrit n mod independent sarcinile primite; S revizuiasc periodic utilitatea meninerii
s punem la punct un sistem, prin care cei unor reguli sau proceduri.
care termin naintea colegilor lor o sarcin S identifice care sunt sentimentele elevilor cu
primit s aib ceva de fcut pn cnd termin privire la cerinele de comportare stabilite.
ceilali.
d) Conceperea modalitilor de trecere de la
o activitate la alta
2 Implementarea proiectului de management
al clasei EX. de reguli :
s amenajeze mediul fizic al clasei, astfel S i aduc toate materialele de care vor
nct acest lucru s nlesneasc interaciunile avea nevoie;
profesor-elevi i s reduc la minimum apariia

75
S fie n bnci i pregtii s nceap d) Monitorizarea activitii elevilor
activitatea la ora fixat; De ex. atunci cnd trebuie s lucreze cu un grup
S fie respectuoi i politicoi cu toate mic, n timp ce celelalte grupuri lucreaz
persoanele; independent, profesorul se plaseaz astfel nct s
S asculte cu atenie atunci cnd vorbete poat urmri permanent ce fac cei de care nu se
profesorul sau un coleg, s se comporte adecvat ocup personal n momentul respectiv. Din cnd
fa de cei care l nlocuiesc, eventual, pe n cnd, trimit cte un semn discret (cum ar fi, o
profesor, s se abin de la orice insult, jignire, expresie de ncruntare, un deget la
agresivitate sau alte comportamente lipsite de gur, ori pronunarea numelui cuiva) acelora
respect ori ostile; care dau semne c nu-i vd de treab. Atunci
S respecte proprietatea altor persoane. S cnd mai ales la nceputul activitilor
pstreze clasa curat i ngrijit, s nu deterioreze profesorul demonstreaz elevilor si c este foarte
bunurile colii, s cear permisiunea pentru a vigilent, acetia se obinuiesc s i vad de
mprumuta bunurile altei persoane i s le sarcinile lor de lucru i fapt firesc nva mai
napoieze la timp. bine.
S respecte toate regulile colii i ale e) Modificarea strategiilor de instruire
colectivului clasei .a. atunci cnd este nevoie
c) Implicarea elevilor n activitile de B. Managementul problemelor disciplinare
nvare din sala de clas - se refer la tehnicile necesare rezolvrii
Profesorul trebuie s se preocupe de mediul problemelor de disciplin a clasei.
psihologic sau climatul din sala de clas, n care 1. Aprecierea simului de rspundere
elevii si i vor desfura activitatea. La modul Profesorii pot monitoriza comportamentul
ideal, i va dori un climat n care toi acord cea elevilor, pot vedea dac acesta corespunde
mai nalt prioritate propriei lor activiti de ateptrilor i dac elevii dovedesc sim de
nvare. De asemenea, va dori un climat n care rspundere. Profesorul trebuie s pstreze
elevii s aib sentimentul c dispun de libertatea contactul vizual cu clasa (s-o scruteze
de a-i asuma riscuri i de a face greeli, ceea ce frecvent), s se mite prin clas n timpul lucrului
este foarte important pentru progresul lor pe independent, apreciind efortul susinut al elevilor
termen lung. Exist mai multe lucruri pe care un sau comportamentul deosebit al acestora.
profesor trebuie s le fac pentru a crea un Profesorul poate aprecia comportamenul
asemenea climat, dintre care cele mai importante adecvat prin zmbet, nclinarea aprobativ a
ar fi urmtoarele: capului, laude, remarci compatibile cu vrsta
S le creeze elevilor sentimentul c elevilor, n mod frecvent. Comportamentul
profesorul este nelegtor, omenos i apropiat, responsabil al acestora poate fi consemnat n
certitudinea c el i accept aa cum sunt, i scris, prin notificri adresate direct elevului sau
respect, le acord ntreaga atenie i i trateaz ca prinilor/supraveghetorilor, incluznd certificate
fiine umane. de merit. De asemenea, profesorul poate s arate
S stabileasc o atmosfer de ordine, ns aprecierea dnd elevului sarcini suplimentare i
neamenintoare. ludndu-l pentru eforturile lui zilnice. Exemple:
S le dea elevilor sentimentul c dein Kevin, ai sim de rspundere. Vd c eti atent i
controlul asupra activitilor pe care urmeaz s interesat. Jarod, intervenia ta ne-a ajutat s
le desfoare n sala de clas. nelegem mai bine problema.
S le creeze elevilor un sentiment de 2. Corectarea comportamentului iresponsabil
apartenen la grupul de instruire. sau neadecvat

76
Profesorul aduce la cunotin elevilor un spus i ateapt pn vei primi rspunsul la
numr de acte comportamentale neadecvate timpul cuvenit
(observabile de ctre acetia) care pot interveni 7. Aezarea difereniat a elevilor n clas
pe parcursul unei zile. Profesorul trebuie s Profesorul trebuie s aeze mai aproape de
determine dac aceste comportamente pot fi catedr/tabl pe cei care au probleme de acuitate
controlate prin ignorare, msuri ulterioare de vizual/auditiv sau pe cei care necesit mai
corecie etc. Msurile potrivite trebuie aplicate cu mult asisten. De asemenea, aranjamentul
calm, fermitate i obiectivitate. Elevii trebuie trebuie s in seama i de aptitudinile elevilor.
ntiinai de la nceput care sunt msurile crora
vor fi supui n cazul comportamentului
neadecvat (n spaiul colii msurile includ
ignorarea, controlul proxemic, admonestarea
verbal blnd, aluzii i avertismente, exemplele
pozitive, tehnica timpului datorat, eliminarea).
Profesorul trebuie s se asigure c msura
corectiv este adecvat comportamentului care a
cauzat-o. 8. Tehnica Timpului datorat
3. Ignorarea Aceasta tehnic se aplic n cazul n care
Profesorul trebuie s ignore un elev care timpul irosit n clas din cauza comportamentului
poate reaciona negativ la admonestarea verbal neadecvat al elevului trebuie recuperat de acesta
blnd sau al crui comportament neadecvat nu n timpul lui liber. Se fixeaz intervale mici de
lezeaz desfurarea orei. Profesorul trebuie s timp pentru fiecare abatere. Profesorul trebuie s
gseasc ocazii pentru a da exemple de decid care va fi activitatea elevului n intervalul
comportamente responsabile i iresponsabile, s de timp datorat. Ex.: Vanesa, trebuie s asculi
interacioneze pozitiv cu elevul i s ignore cnd altcineva vorbete. Dac elevul continu s
constant limbajul verbal sau corporal neadecvat. vorbeasc, profesorul i comunic: Vanesa, ne
4. Controlul proxemic eti datoare dou minute
Profesorul se deplaseaz n spaiul elevului
pentru a-i supraveghea comportamentul. 9. Eliminarea
5. Admonestarea verbal blnd Eliminarea n spaiul clasei, ntr-un loc
Aceast metod se aplic atunci cnd special desemnat. Profesorul stabilete dinainte
elevul nu realizeaz c are un comportament durata eliminrii, astfel ca aceasta s fie
neadecvat. Profesorul se va adresa individual compatibil cu vrsta/nivelul elevului; se
elevului n cauz, nsoind admonestarea blnd folosete un cronometru pentru a urmri
cu exemple de comportament pozitiv alternativ. respectarea intervalului de ctre elev; elevii de
Ex.: Andreea, trebuie s vizionezi acest film. vrst mic trebuie nsoii pn la locul
Amintete-i care e regula noastr Fii gata s respectiv; dac elevul are acelai comportament
nvei dup ce revine la loc, va fi trimis napoi;
6. Amnarea profesorul trebuie s pregteasc un formular care
Amnarea intervine cnd un elev ncearc va trebui completat de elev, cu scopul ca acesta s
n mod insistent s atrag atenia asupra propriei reflecteze asupra propriului comportament; de
persoane. Ex.: Sonia, dac ai o plngere, o asemenea, va purta o discuie coerent cu elevul.
discutm la momentul potrivit. Monica, ai
nceput s vorbeti fr rost. Noteaz-i ce ai de 10. ntiinarea prinilor/supraveghetorilor

77
Prinii/supraveghetorii vor fi ntiinai cu
privire la comportamentul elevului i li se va Funciile managementului
sugera s induc acestuia un comportament
responsabil. n orice caz, metoda nu poate fi functia de prevedere
aplicat n cazurile de comportament neadecvat funcia de planificare-organizare
cronic. functia de coordonare
11. Angajamentul scris funcia de orientare-indrumare metodologic
Angajamentul scris reprezint o soluie funcia de reglare-autoreglare a sistemului,
cooperant pentru rezolvarea problemelor procesului de invatamant
disciplinare n cazul n care msurile de mai sus - prevederea evalueaz viitorul, surprinde
nu sunt eficiente; angajamentul include tendinele probabile de evoluie. Ea poate fi pe
ateptrile profesorului (clar formulate), termen lung (prognoza), pe termen mediu
consecinele negative ce decurg din (planificarea) i pe termen scurt (programarea);
comportamentul elevului, precum i intervalul de - decizia const n alegerea unei modaliti de
timp n care se ateapt remedierea. Profesorul aciune din mai multe posibile.
trebuie s-i nvee pe elevi cum se alctuiesc etape: identificarea problemei,
aceste angajamente i s-i ajute s aleag i s obinerea informaiilor necesare, prelucrarea i
administreze singuri posibilele consecine i organizarea lor, elaborarea de variante de aciune,
msuri. alctuirea unor proiecte de rezolvare, adoptarea
12. Stabilirea regulilor de comportament n deciziei prin alegerea variantei optime,
afara clasei comunicarea deciziei, explicarea i argumentarea
Dac elevii sunt pui s supravegheze ei, organizarea practicii, controlul i reglarea
activitile din pauz, se vor mndri c sunt tratai aciunii;
ca nite aduli. Cei care ncalc regulile trebuie s - organizarea cuprinde sistemul de activiti
suporte consecinele. Profesorul stabilete o list necesare indeplinirii sarcinilor, componentele
de tipuri de comportament n spaiul respectiv acestora (resurse, operaii, sarcini, relaii,
(acceptabil i neacceptabil) i o list de msuri n ordonare, responsabiliti, ierarhii);
cazul nerespectrii regulilor. Profesorul trebuie s - coordonarea asigur cooperarea, armonizarea
identifice modaliti de permanentizare a aciunilor, economicitatea, dozarea, stimularea,
supravegherii pe holuri i s ofere un feedback antrenarea;
pozitiv elevilor cnd comportamentul acestora s-a - controlul const n verificarea, monitorizarea,
mbuntit. aprecierea, analiza aciunilor, etapelor, factorilor
13. Msurile coercitive. n relaie cu obiectivele, cu standardele stabilite.
Acestea trebuie utilizate cu grij, deoarece
sunt considerate intervenii radicale. Trebuie STRATEGII DE INTERVENTIE
aplicate pe termen scurt i planificate n raport cu 1. strategia de dominare
tipul de comportament rezistent la alte soluii mai 2. negocierea
simple. 3. fraternizarea
C . Managementul relaiilor interpersonale 4. strategia bazat pe ritual i
rutin
- are ca obiect aptitudinile manageriale n
5. terapia ocupaional
domeniul relaiilor interpersonale pe care
6. strategia de susinere moral.
profesorul/conductorul de grup le exercit n
raport cu elevii percepui ca grup 1. Strategia de dominare pedeapsa
78
2. Negocierea - imbraca doua forme : comportamente. Unele reguli sunt stabilite de
explicita (consensuala, deschisa) si implicita concerea colii, altele se stabilesc mpreun cu
(ascunsa, cu elevi care vor incerca sa exploreze si elevii, raportate la situaia specific a clasei
sa exploateze limitele de toleranta ale culturii - stabilirea regulilor: identificarea celor mai
normative explicite, determinandu-1 pe profesor frecvente probleme din coal;
sa accepte anumite lucruri care depasesc structura - dac regula este elaborat, ea trebuie
normativa a clasei). respectat, determinnd i presiunea grupului
3. Fraternizarea are in vedere neputinta de pentru respectarea ei.
dominare a cadrului didactic, convertita intr-o Criterii de stabilirea a regulilor: stabilirea
forma de alint pedagogic ; observandu-si regulilor la nceputul anului colar; s fie precizat
neputinta de interventie, cadrul didactic se aliaza simplu; lista de reguli s fie scurt; s se
cu elevii, dand nastere unui univers interactional focalizeze pe comportamente specifice; regulile
foarte ciudat. s fie discutate i explicate; s fie precizate
4. Strategia bazata pe ritual si rutina consecinele i recompensele; regulile vizeaz
creeaza asa-numitul profesor predictibil, care-si mbuntirea "condiiilor de via" n clas etc.
fundamenteza interventiile pe standardizare si 2. Personalizarea clasei prin: aranjarea
uniformizare. mobilierului; utilizarea elementelor decorative;
5. Terapia ocupationala sporeste dinamica culoare; blazon, imn.
clasei cu precadere la nivel fizic, cultivand 3. Cunoasterea elevilor
miscarea ca forme supreme de tratament si Respectul fa de elevi este demonstrat prin
interventie in situatii de abatere liniare, dar si atenia acordat lor.
grave. 4. Utilizarea metodelor active de implicare a
6.Strategia de sustinere morala pune pe elevilor n activitatea de nvtare
prim plan functia moralizatoare a discutiei Studiile arat ca 80% dintre problemele de
directe, asociind reusita scolara a elevului cu disciplin sunt datorate utilizrii unor metode
reusita sa sociala. ineficiente n activitatea de invtare. Ordinea n
clas se menine datorit angajrii active a
elevilor n activitate, nu datorit interveniilor
profesorilor.
Pentru a determina o mobilizare a ateniei
Principalele modalitati (strategii) de prevenire elevilor se poate recurge la artificii strategice
si de rezolvare a situtiilor critice in scoala sunt: precum: controlul vocii - diverse tonaliti;
- strategii preventive control vizual; organizarea timpului n sarcin de
- strategii de modificare comportamentala invatare.
- crearea si aplicarea programului de 5. Rezolvarea problemelor aprute imediat prin:
modificare comportamentala - comunicare asertiv - de maniera "mi-ar
Strategii preventive plcea s...", "vreau ca tu s... , "tu ar trebui s tii
1. Stabilirea de reguli ca...
- comunicarea clar a regulilor - recurgerea la regula
comportamentului social i academic la nceputul - controlul proximitii
anului colar 6. Recompensa meritat
- regulile ii ajut pe elevi s-i controleze 7.Crearea unui cadru de interactiune pozitiv
comportamentul impulsiv, comunicndu-le prin respectarea orarului prestabilit.
expectanele profesorilor pentru anumite

79
Strategii de interventie comportament, fiind definite prin efectul lor
1.strategia de dominare asupra comportamentului.
2. negocierea Intaririle se clasifica in: obiectuale (jucrii,
3.fraternizarea cadouri); simbolice (obiecte cu semnificaii la
4. strategia bazat pe ritual clasele primare); activiti (timp liber, cinema);
i rutin sociale - lauda, aprecierile, zambetul; punctaje.
5. terapia ocupaional Reguli de aplicare a intririi pozitive: aplicare
6. strategia de susinere moral. imediat; precizarea motivului; consecvena
aplicrii.
1.Strategia de dominare pedeapsa Tipuri de programe de intrire:
2. Negocierea - imbraca doua forme : a) intrirea pe baz de rat de comportament se
explicita (consensuala, deschisa) si implicita face dup executarea unui numr de
(ascunsa, cu elevi care vor incerca sa exploreze si comportamente prestabilite: rat fix dup trei
sa exploateze limitele de toleranta ale culturii rspunsuri: 1 bulin si rat variabil - pentru
normative explicite, determinandu-1 pe profesor primele 3 raspunsuri 1 punct, pentru urmtoarele
sa accepte anumite lucruri care depasesc structura 2 puncte;
normativa a clasei). b) intrirea pe baz de intervale (se aplic la un
3. Fraternizarea are in vedere neputinta de anumit interval de timp - fix sau variabil).
dominare a cadrului didactic, convertita intr-o 2. Pedepsele reduc frecvena de apariie a
forma de alint pedagogic ; observandu-si unui comportament
neputinta de interventie, cadrul didactic se aliaza Reguli de aplicare a pedepselor: trebuiesc
cu elevii, dand nastere unui univers interactional aplicate imediat; se aplica in particular; aplicate
foarte ciudat. cu calm; s nu fie criticat persoana, ci
4. Strategia bazata pe ritual si rutina comportamentul; orice pedeaps s fie precedat
creeaza asa-numitul profesor predictibil, care-si de un avertisment; nu se accept pedepse
fundamenteza interventiile pe standardizare si corporale.
uniformizare. 3. Modelarea - care poate fi real sau
5. Terapia ocupationala sporeste dinamica simbolic
clasei cu precadere la nivel fizic, cultivand 4. Contractul de contingent - inelegere scris
miscarea ca forme supreme de tratament si intre profesori, printe, consilier i elev.
interventie in situatii de abatere liniare, dar si 5. Promptingul reprezinta utilizarea unui stimul
grave. inainte i dup efectuarea unui comportament n
6.Strategia de sustinere morala pune pe vederea facilizrii invtrii acestuia.
prim plan functia moralizatoare a discutiei 6. Ghidajul poate fi de mai multe tipuri:
directe, asociind reusita scolara a elevului cu ghidaj fizic (se scrie cu mna copilului); ghidaj
reusita sa sociala. verbal; intrebri - activeaz comportamente.

Crearea si aplicarea programului de


modificare comportamentala
Elementele programului de modificare
comportamental au in vedere urmatoarele
aspecte:
1. Intaririle presupun orice stimul care
determina creterea frecventei de aparitie a unui

80
METODE SI TEHNICI DE CUNOASTERE Aria de fenomene pe care le are n vedere
SI CARACTERIZARE chestionarul poate fi delimitat pe baza
PSIHOPEDAGOGICA A ELEVILOR constatrilor ce au rezultat n urma aplicrii
celorlalte metode.
Cunoaterea psihologic, de ctre profesor a 4) Metoda scrilor de opinii i atitudini
elevilor este complex i dificil, dar, este i (scrile de apreciere)
extrem de profitabil pentru elevul n cauz, - se caracterizeaz prin, posibilitatea elevilor de
pentru activitatea lui, sau pentru colectivitatea n a exprima opiniile sau prerile n legtur cu
care triete. n vederea realizrii ei ct mai fenomenele supuse cunoaterii difereniat sub
adecvate, psihologia pune la dispoziia aspectul intensitii. Rspunsurile sunt ordonate
profesorului un ansamblu de metode. sub form ascendent sau descendent n funcie
Metode i procedeele utilizate n cunoasterea si de intensitatea, fermitatea sau numrului de
caracterizarea psihopedagogiaca a elevilor sunt: subiect inclui care ar corespunde opiniei sau
1) Observaia psihosocial presupune un aprecierii celui ce rspunde.
contact direct cu realitatea colectivului asigurnd 5) Metoda aprecierii obiective a personalitii
obinerea unor date reale, care vor fi prelucrate i urmrete aprecierea fcut de elevi asupra
interpretate. diferitelor componente ale personalitii
Avantajul pe care il prezint aceast metod l propriilor colegi (atitudini, inteligen, caracter,
constituie faptul c dirigintele este o persoan ce temperament, caliti individuale ale proceselor
deine cunotine psihopedagogice fiind pregtit psihice).
pentru a face astfel de observaii i, mai mult Este un instrument util pentru cunoaterea
dect att, el este coparticipant la viaa modului n care normele morale sunt asimilate i
colectivului, exercitndu-i calitatea de integrate n viaa intern a colectivului, jalonnd
observator din interior, fr ca fenomenele i activitatea i comportamentul elevilor,
manifestrile supuse observaiei s fie deturnate. contribuind la educarea simului responsabilitii
2) Tehnicile sociometrice sunt destinate n formularea unor judeci de valoare cu privire
nregistrrii i msurrii configuraiei i la calitile moral-volitive ale colegilor
intensitii relaiilor interpersonale din interiorul (atitudinea fa de nvtur, cinstea, sinceritatea,
unui grup social. spiritul organizatoric, colegialitatea, disciplina,
In ansamblul tehnicilor sociometrice sunt ambiia, respectul).
incluse testul sociometric, matricea sociometric, De asemenea elevii pot fi solicitai s se
indici sociometrici sociograme, cadranele autoaprecieze ct mai obiectiv astfel putndu-se
sociometrice. face o comparaie ntre rezultatele aprecierii de
3) Metoda chestionarului se bazeaz pe ctre colegi, aprecierii de ctre diriginte a fiecrui
formularea unor ntrebri la care elevii urmeaz elev i ale autoaprecierii, dirigintele avnd
s rspund verbal sau scris. posibilitatea de a confrunta propria sa apreciere
Formularea ntrebrilor este predat de cu cea a colectivului i cu aprecierea elevului.
stabilirea de ctre diriginte a obiectivelor pe care Metoda aprecierii obiective este eficient
le urmrete, ce intenioneaz s obin n urma pentru c ajut dirigintele n surprinderea
prelucrrii rspunsurilor. Modul n care sunt atmosferei morale ce exist n colectivul
formulate i organizate ntrebrile au rolul de a respectiv, n cunoaterea locului pe care elevul l
determina obinerea unor rspunsuri fidele, ocup n ierarhia moral a colectivului pentru
sincere, complete. fiecare nsuire n parte, a fluctuaiilor de la o
nsuire la alta n ansamblul celorlalte i pentru c

81
stimuleaz procesul cunoaterii reciproce ntre comind abateri disciplinare de diverse niveluri
elevi. gravitate.
6) Metoda experimentului acional-ameliorativ
presupune introducerea unor modificri care La nivelul clasei de elevi distingem urmtoarele
s determine un alt mod de desfurare ulterioar tipuri de relaii i interaciuni educaionale:
a fenomenelor. Modificrile introduse decurg n relaii de intercunoatere (interaciuni ce
mod riguros din ceea ce s-a ntmplat pn n acel vizeaz formarea unor imagini ct mai adecvate
moment n colectiv. Aceste modificri conduse i despre colegii din cadrul grupului i implicit cu
controlate acioneaz mpreun cu celelalte privire la propria persoan);
influene mai puin determinate. Caracteristica relaii de intercomunicare (schimburi
experimentului acional-ameliorativ este aceea c reciproce de informaii ntre indivizii ce compun
presupune o dubl determinare-retroactiv i grupul-clas);
proactiv, asigurnd interdependena dintre toate relaii socio-afective prefereniale (relaii de
cele trei componente, cunoatere-aciune-rezultat. simpatie/antipatie, de atracie/respingere);
relaii de influenare (determinate de normele
STUDIUL RELATIILOR i regulile explicite sau implicite ce
INTERPERSONALE DIN CLASA DE ELEVI reglementeaz activitatea grupului); influenarea
Tipuri de relatii interpersonale in clasa de elevi: poate fi rezultatul intrveniei profesorului, a
relatii de intercunoastere; elevului numit/ales responsabil al clasei (lider
relatii de intercomunicare; formal), a unui elev ce ntrunete reunete
relatii socio-afective (afectiv-simpatetice) multiple relaii de preferenialitate (lider
relatii de influentare. informal) sau a unui subgrup capabil s-i impun
punctul de vedere (subgrup dominant);
relatii de cooperare: bazate pe coordonarea
eforturilor in vederea realizarii unui obiectiv
comun;
relatii de competitie: bazate pe rivalitatea
partenerilor, in atingerea unei tinte individuale; Managementul clasei de elevi presupune luarea
relatii de conflict: bazate pe opozitia mutuala n considerare a mai multor paliere/dimensiuni
a partenerilor, raportata la un scop indivizibil. acionale:
dimensiunea ergonomic
MANAGEMENTUL -modul de dispunere a mobilierului n clas
MICROGRUPURILOR EDUCATIONALE - asigurarea unor condiii de vizibilitate,
La nivelul fiecrui grup, alturi de normele i iluminat, ventilaie, postur etc. optime
reglementrile instituionale, funcioneaz un set desfurrii procesului instructiv-formativ);
de norme i reguli elaborate implicit de ctre
membrii grupului, norme a cror respectare dimensiunea psihologic
condiioneaz n mare msur poziia individului - luarea n calcul i valorificarea optimal a
n cadrul grupului. n situaia n care aceste reguli potenialitilor individuale ale elevilor
implicite sunt n contradicie cu cele dimensiunea social
instituionale, exist riscul ca elevul, n dorina sa -asigurarea funcionalitii interne a grupului-
de a obine aprecierea favorabil a grupului de clas
apartenen, s ignore regulile instituionale - potenarea unor relaii interpersonale de
comunicare, socio-afective i de influenare
82
adecvate derulrii n condiii optime a procesului Educatia speciala are in vedere un anumit tip
instructiv-formativ de educatie adaptata si destinata copiilor care nu
dimensiunea normativ reusesc sa atinga in cadrul invatamantului
-armonizarea normelor implicite/ascunse ale obisnuit nivele educative si sociale
grupului-clas cu normele explicite, cunoscute i corespunzatoare varstei.
clar formulate de factur instituional Acesti copii sunt copii cu cerinte/nevoi
- educative speciale
- dimensiunea operaional Cerinte/nevoi educative speciale CES-
-punerea n joc de ctre profesor a unui cerintele in plan educativ ale unor categorii de
ansamblu de strategii i proceduri acionale persoane, ca urmare a unor disfunctii sau
menite s reuneasc armonios, ntr-un tot unitar, deficiente de natura intelectuala, senzoriala,
dimensiunile anterior menionate psihomotrice, fiziologica sau ca urmare a unor
dimensiunea inovatoare conditii psihoafective, socioeconomice sau de alta
-capacitatea profesorului de promova schimbri natura.
optimizatoare ca urmare a contientizrii Aceste cerintele educative speciale solicita
existenei anumitor disfuncionaliti la nivelul abordarea actului educational de pe pozitia
clasei de elevi capacitatii elevului deficient sau aflat in
n condiiile nvmntului contemporan, dificultate de a intelege si valorifica continutul
managementul clasei de elevi se impune tot mai invatarii, si nu de pe pozitia profesorului sau
mult ca una dintre condiiile eseniale ale educatorului care desfasoara activitatea
desfurrii cu succes a activitilor instructiv- instructiv-educativa in conditiile unei clase
formative la nivelul colii. Condiia de baz a omogene sau pseudo-omogene de elevi.
realizrii unui management eficient al clasei de Normalizarea - asigurarea unor conditii de
elevi este ns buna cunoatere a acesteia. La viata, corespunzatoare pentru persoanele cu
dispoziia cadrului didactic se afl n acest sens o cerinte speciale, acceptarea acestora in cadrul
serie de metode cum sunt: societatii sau comunitatii din care fac parte,
observaia psihosocial fiindu-le asigurate aceleasi drepturi,
testul sociometric responsabilitati si posibilitati de acces la serviciile
matricea sociometric comunitare ca si celorlalti membrii ai societatii,
metoda interaprecierii obiective in scopul dezvoltarii si valorificarii optime a
sociograma individual etc. potentialului de care aceste persoane dispun.
Altfel spus, normalizarea se refera la sprijinul
oferit persoanelor cu cerinte speciale de catre
componentele sistemului social pentru a permite
acestora un mod de viata similar sau apropiat cu
al celorlalti membrii ai societatii; consecintele
practice ale normalizarii sunt programele si
actiunile bazate pe incluziune si integrare.
- presupune de fapt integrarea copiilor cu
dizabilitati (nevoi speciale) in scoala publica.
Tema 17 - EDUCATIA ELEVILOR CU Educatia integrata - presupune ca relatiile
NEVOI SPECIALE dintre indivizi sa se bazaze pe o recunoastere a
integritatii lor, a valorilor si drepturilor comune
pe care le poseda.

83
- are drept obiective, urmatoarele: sa includa un numar mic de copii si in care
- a educa acei copii cu cerinte speciale in scoli programul de activitate sa fie destinat activitatilor
obisnuite alaturi de ceilalti copii normali; recuperatorii, compensatorii si de consolidare a
- a asigura servicii de specialitate (recuperare, cunostintelor primite la scoala, iar regimul de
terapie educationala, consiliere scolara, asistenta viata sa fie unul cat mai aproape de normalitate.
medicala si sociala) in scoala respectiva; b. Modelul bazat pe organizarea unei clase
- a acorda sprijin personalului didactic a1 speciale in scoala obisnuita - acest model
managerilor scolii in procesul de proiectare si presupune integrarea copiilor deficienti in scoli
aplicare a programelor de integrare ; de masa unde sa intre in relatie cu elevii normali,
- a permite accesul efectiv al copiilor cu cerinte facilitandu-se, cu sprijinul cadrelor didactice si
speciale la programul si resursele scolii obisnuite specialistilor din scoala, o mai buna
(sali de clasa, cabinete, laboratoare, biblioteca, intercunoastere si relationare intre cele doua
terenuri de sport etc.); categorii de copii.
- a incuraja rel. de prietenie si comunicarea - modelul este criticat de unii specialisti care nu
intre toti copii din clasa/scoala; considera o integrare reala constituirea unei clase
- a educa si ajuta toti copiii pentru intelegerea si speciale intr-o scoala obisnuita, practica
acceptarea dif dintre ei; demonstrand dificultatea aplicarii unui program
- a tine cont de probl si opiniile parintilor, de integrare dupa acest model; discrepanta dintre
incurajandu-i sa se implice in viata scolii; clasele obisnuite si clasa speciala se accentueaza,
- a asigura programe de sprijin individalizate timpul efectiv in care elevii normali si cei cu
pentru copiii cu cerinte speciale; cerinte speciale relationeaza direct este destul de
- a accepta schimbari radicale in organizarea si redus (in cele mai multe cazuri acest timp se
dezvoltarea activitatilor instructiv-educative din reduce la durata pauzelor dintre activitatile
scoala. scolare), iar in conditiile unui colectiv scolar de
Formele integrarii copiilor cu CES existente acest tip se constituie cu usurinta grupuri de elevi
in scoala romaneasca se bazeaza pe urmatoarele intre care apar conflicte sau atitudini ce pot
modele: accentua discriminarea fata de elevii deficienti
a.Modelul cooperarii scolii obisnuite cu scoala din clasa speciala (adica efectul opus integrarii).
speciala - in acest caz, scoala obisnuita c. Modelul bazat pe amenajarea in scoala
coordoneaza procesul integrarii si stabileste un obisnuita a unui spatiu sau a unei sali de
parteneriat activ intre cadrele didactice din cele instruire si resurse pentru copiii deficienti,
doua scoli care vor experimenta si sustine un nou integrati individual in clase obisnuite din scoala
mod de desfasurare a activitatilor didactice, respectiva - in acest caz, profesorul care se ocupa
pregatind impreuna continutul activitatilor cu elevii deficienti este si profesorul de sprijin
scolare, adaptand materialele si mijloacele de care desfasoara activitati cu acesti copii, atat in
invatare folosite in timpul orelor si oferind un spatiul special amenajat in scoala, cat si la orele
cadru confortabil tuturor elevilor din clasa de clasa, atunci cand conditiile solicita/permit
acest lucru, colaborand direct cu educatorii din
clasele unde sunt integrati copiii.
d. Modelul itinerant- acest model favorizeaza
integrarea intr-o scoala de masa a unui numar mic
- exista alternativa infiintarii unor centre de zi de copii cu cerinte speciale, domiciliati la mica
sau centre de recuperare pentru copiii deficienti distanta de scoala (se evita astfel dezavantajul
(prin reorganizarea scolilor speciale actuale) care deplasarilor pe distante mari ale copilului) si

84
sprijiniti de un profesor itinerant (specializat in S stie s stabileasc obiective ambiioase dar
munca la domiciliul copiilor cu un anumit tip de difereniate, adecvate elevului respectiv, ceea ce
deficienta); ei pot astfel participa la activitatile impune evaluare difereniat.
scolii respective. S formuleze ateptri adecvate pentru
e.Modelul comun - este relativ asemanator cu FIECARE elev, oricare ar fi capacitile acestuia.
modelul precedent, cu deosebirea ca in acest caz Aceast abilitate a cadrului didactic permite
profesorul itinerant este responsabil de toti copiii tuturor elevilor s devin membri ai clasei i ai
cu deficiente dintr-un anumit areal si ofera colii.
servicii de sprijinire a copilului si familiei, ajuta S stie sa utilizeze un stil de predare bazat mai
parintii la alcatuirea programelor de invatare, mult pe activiti dect pe intervenia de la
urmareste evolutia scolara a copilului, catedr.
colaboreaza cu profesorii scolii obisnuite in care S stie sa ofere zilnic condiii pentru ca fiecare
este integrat copilul si intervine atunci cand apar elev sa aiba un succes
probleme de invatare sau de adaptare a copiilor la
anumite cerinte scolare. Competentele utile profesorului din scoala
Procesul de integrare a copiilor in dificultate integrativa sunt:
presupune din partea profesionistilor antrenati nu S realizeze c rspunde de fiecare copil din
doar interes, cunostinte si competente ci si o clas.
capacitate reala de a lucra in echipa. O echipa S cunoasc diferite strategii de instruire i s
constituita atat in cadrul scolii, dar si o echipa la tie s le foloseasc eficient.
nivel interinstitutional, care sa-i includa pe toti S lucreze n echip cu prinii i cu alti
profesionistii care raspund de copil: educator sau profesionisti care se ocupa de copil
asistent maternal, asistent social, profesor S perceap lucrul cu fiecare membru al clasei
diriginte, director de scoala si altii. ca pe o oportunitate de perfecionare profesional
Scoala publica devenita scoala incluziva va i nu ca problem pe care el sau alii o au de
dispune de: rezolvat.
dotari tehnico-materiale: sali specializate (de S fie flexibil i s demonstreze un grad
kinetoterapie, logopedie), aparate pentru diferite ridicat de toleran.
tipuri de deficiente, mijloace de invatamant
adaptate; Strategii de integrare:
asigurarea cu resurse umane corespunzatoare strategii individuale
(specialisti in domeniu psihopedagogic si cadre strategii colective
didactice itinerante); strategii totale
adaptari functionale la nivelul cladirilor
(modificari ale cladirilor, rampe de acces, scari Strategii individuale. Aceasta categorie
rulante) priveste mai mult posibilitatile pe care individul,
luat ca entitate, le utilizeaza sa se integreze. Orice
Profesorul din scoala integrativa va avea o sistem educational trebuie sa aiba in vedere sa
serie de obiective de perfectionare si inzestreze individul cu o gama de strategii
autoperfectionare profesionala, cum ar fi : individuale pe care acesta sa le poata folosi in
S fie capabil sa remarce punctele forte si imprejurarile diferite ale vietii sale. Toate
interesele fiecrui copil i s le utilizeze pentru abilitatile, incepand cu abilitatile intelectuale si
motivarea interioar in procesul de educatie. terminand cu abilitatile sociale comportamentale,
fac parte din strategiile individuale. Dar nu

85
trebuie neglijat faptul ca strategiile individuale abstracte i a formulrii generalizrilor, prin
sunt rezultatul unor strategii colective de rapiditatea nsuirii cunotintelor, n special
integrare la care individul este supus in teoretice.
permanent. Ceea ce este important, este ca aceste b.copii cu aptitudini creatoare", caracterizati
strategii individuale nu constituie mecanismele de prin capacitatea de a produce ceva nou fat de
eludare, ci forma de fluenta si creativitate cu care stadiul lor de cunotinte.
individul este inarmat. c.copii cu aptitudini tiintifice", caracterizati
Strategii colective. Aceasta strategie incepe de prin capacitatea de observare, prin rationament
la microgrupul familial, microgrupul de strada, logic i prin uurinta cu care folosesc calculele i
strategiile socioprofesionale, deci scolare si simbolurile, prin ingeniozitatea asocierii
culturale cunotintelor.
d.copii cu aptitudini artistice", caracterizati
prin capacitatea creatoare de a imagina i
organiza simboluri, forme, modele, culori i
Strategii totale. Societatea ca atare cunoaste si sunete, de a crea prin aceste mijloace o impresie
ea o gama variata de strategii prin care faciliteaza estetic.
integrarea individului in societate si a valorilor in e.copii cu aptitudini tehnice", caracterizati prin
constiinta individului. Gandirea social-culturala, capacitatea deosebit de folosire i de inventie a
modelul personalitatii, sistemul de circulate a unor obiecte tehnice; prin aptitudinea de a
valorilor, institutiile sociale etc. sunt tot atatea intelege mecanica la un nivel teoretic, nu numai
strategii care deservesc procesul de integrare. practic, de a rezolva probleme tehnice, de a sesiza
Educaia integrat, pornind de la intervenia relatiile spatiale.
timpurie, urmrete, deci, s ajute familia i f.copii cu aptitudini de conducere",
copilul cu nevoi speciale n vedere valorizrii caracterizati prin capacitatea de a-i cluzi i
tuturor potenialitilor latente i manifeste, ndruma pe altii, de a-i convinge i antrena, prin
pentru a tri din plin, cu posibilitile pe care le nsuiri de personalitate precum tactul, curajul,
are i le dezvolt, ntr-o ambian constructiv, puterea de abstractie, ca i printr-o evident
echilibrat. Educaia integrat i va permite inteligent combinativ.
copilului cu CES s triasc alturi de ceilali g.copii cu aptitudini sociale" (altele dect cele
copii valizi, s desfoare activiti comune, de conducere), caracterizati prin capacitatea de
dobndind abiliti indispensabile pentru o via formare a relatiilor umane, prin competent
ct mai apropiat de cea a valizilor, pentru o social, prin facilitate psihomotorie.
adecvat inserie social In perspectiva educatiei copiilor supradotati se
CREATIVITATE, INOVAIE I poate recurge la mai multe strategii si metode:
EDUCAIE PENTRU EXCELEN A Accelerarea - se bazeaz pe parcurgerea
COPIILOR/ ELEVILOR / TINERILOR CU coninuturilor ntr-un timp mai scurt.
POTENIAL APTITUDINAL RIDICAT Accelerarea nvtrii a condus la schimbri de
n functie de predominanta unor aptitudini, se ordin legislativ ale sistemelor de instruire. Cele
poate avansa o tipologie a copiilor supradotati. Se mai multe dintre aceste precizri normative
vor distinge, astfel, urmtoarele tipuri de indivizi privesc :
: a) saltul peste o clas ;
a. copii cu aptitudini academice" sau colare, b) parcurgerea a dou clase ntr-un an ;
caracterizati prin succesul n activitatea de c) admiterea timpurie la coal, liceu
invtare, prin uurinta operrii cu notiunile sau facultate

86
d) activiti suplimentare de tip unor profesori special pregtii pentru instruirea
extracolar ; supradotailor.
e) progresul difereniat la unele materii ; Strategii colare - presupune iniierea i
f) cursuri extracurriculare statornicirea unor aezminte colare alocate cu
Accelerarea parcursurilor genereaz i unele prioritate subiecilor cu aptitudini nalte.
consecine negative : instabilitatea n timp a Acest mod de organizare este asociat i cu
performanelor colare, neadaptarea emoional i servicii specializate variate : studii
neintegrarea social. individualizate, tutoriat, mentorat, admitere
mbogirea -se refer la extinderea sau timpurie, salt peste o clas etc.
aprofundarea studiilor prin diferite strategii Strategii extracolare -se refer la o reea de
didactice ->introducerea unor experiente servicii i un cadru de stimulare pe care societatea
educaionale mai bogate, variate sau suplimentare le poate promova la un moment dat.
la curriculumul clasic, experiene care pot viza S-a infiinat recent CETCP ( Centrul de
coninutul sau strategiile de predare ale Excelenta pt Tinerii Capabili de Performanta, ca o
profesorului. structur responsabil de crearea i asigurarea
Imbogirea poate fi orientat spre proces condiiilor optime de dezvoltare a acestora pe
(avnd ca scop dezvoltarea proceselor mintale, a durata colarizrii, n perspectiva valorificrii
creativitii), spre coninut (centrat ctre integrale a potenialului creator al acestor
anumite materii ce se predau n sens aprofundat) categorii de elevi.
i spre produs (avndu-se n vedere anumite
tipuri de rezultate - directe sau indirecte - ale EDUCATIA PENTRU DIVERSITATE
instruirii. Educatia pentru toti a fost definit ca acces la
Gruparea - presupune reunirea elevilor n mai educatie si la calitatea acesteia pentru toti copiii,
multe forme, pentru a genera o invare eficient. fiind identificate doua obiective generale:
In acest sens, exist mai multe posibiliti: - asigurarea posibilitatilor participarii la
Sistemul de grupare pe abiliti educatie a tuturor copiilor, indiferent de cat de
omogene (performane sczute, performane diferiti sunt ei si cat se abat, prin modelul
medii, performane nalte) ; personal de dezvoltare, de la ceea ce societatea a
Regruparea elevilor n funcie de denumit normal. Participarea presupune in primul
abilitile la anumite materii, n rest instruirea rand accesul si apoi identificarea modalitatilor
fcndu-se la un loc ; prin care fiecare sa fie integrat. Accesul are in
Gruparea interclase, care selecioneaz vedere posibilitatea copiilor de a ajunge fizic la
elevii cu performane nalte din clase diferite, influentele educative ale unei societati (familie,
care au parcurs aceeai program colar la mai scoal, comunitate), de a se integra in scoala si de
multe discipline ; a raspunde favorabil solicitarilor acesteia ;
Gruparea intraclas, cnd profesorul - calitatea educatiei se refer atat la
decide formarea unor grupuri mici n interiorul identificarea acelor dimensiuni ale procesului
unei clase, n raport cu performanele la o didactic, ale continuturilor invtarii, cat si la
anumit disciplin ; calitti ale agentilor educationali, care sa sprijine
Separarea elevilor dotai n clase invtarea tuturor categoriilor de elevi, s asigure
distincte ce urmeaz programe specifice ; succesul, sa fac sistemul deschis, flexibil,
Gruparea n mnunchi", prin formarea eficient si efectiv.
unor grupe de cinci-ase elevi ce sunt repartizate

87
elevilor, fara a leza demnitatea si personalitatea
acestora ;
Fiecare scoal care doreste sa fie deschis si In conditiile educatiei incluzive, clasele/grupele
flexibila, prin aplicarea principiilor incluziunii, de elevi vor include copii apropiati ca varsta si
trebuie sa demonstreze, prin managementul pe nivel de experienta sociocultural.
care il propune, urmtoarele : Aplicarea acestor principii in practica scolii
- intetegerea real si recunoasterea incluziunii pentru diversitate presupune, din partea
ca o parte a politicilor de egalizare a sanselor personalului didactic si de specialitate, o serie de
persoanelor cu cerinte speciale, si nu ca o simpla calitti, cum ar fi :
plasare a copiilor impreun ; - sa aib responsabilitatea recunoasterii
- recunoasterea legturilor dintre educatia nivelului de competenta profesional si dorinta de
incluziv si valorizarea diversittii umane prin perfectionare a capacitatilor de lucru in conditiile
promovarea unui etos scolar care valorizeaz toti educatiei integrate si ale scolii incluzive;
copiii si familiile lor ; - s manifeste o atitudine critica si constructiv,
- favorizarea unui climat de sprijin flexibil prin propuneri concrete si realiste, in sprijinul
oferirea unor rspunsuri adecvate cerintelor includerii copiilor cu cerinte educative speciale in
individuate prin oferta educational a scolii ; clasele unde isi desfsoara activitatea ;
- sustinerea implicarii comunitatii locale in - s demonstreze o implicare totala in procesul
dezvoltarea programelor si a ofertelor didactic, astfel incat sa satisfaca intr-o masura cat
educationale pentru toate categoriile de elevi din mai mare cerintele educationale ale elevilor din
scoal ; clasa ;
- favorizarea accesului personalului didactic la - sa trateze elevii cu demnitate si respect si s
ocazii de dezvoltare profesional care sa dea dovada de consideratie fata de situatia
sustina/sprijine dezvoltarea practicilor incluzive. particular in care se afla copiii cu cerinte
Scoala incluziva pune in centrul atentiei sale educative speciale ;
persoana uman ca fiint originala, unic si - sa aiba convingerea ca educatia integrata si
irepetabila, accentuand ideea ca in fiecare scoala incluziva presupun cu necesitate
societate exista personalitati, grupuri diferite, activitatea in echipe de specialisti (profesori,
motivatii, ratiuni si puncte de vedere diferite. educatori, profesori de sprijin, consilieri scolari,
In opinia mai multor autori, promovarea asistenti sociali, psihopedagogi specializati in
educatiei incluzive/integrate in scolile din activitati cu diferite categorii de copii cu cerinte
sistemul de invtmant trebuie s aiba la baza speciale).
urmatoarele principii-cadru : Tema 18 - PERSONALITATEA CADRULUI
- toti elevii au dreptul sa participe la toate DIDACTIC
activitatile incluse in programa scolilor
obisnuite ; Personalitatea profesorului presupune i o serie
- in timpul programului scolar, personalul ntreag de calitti, determinate de specificul i
didactic si de specialitate se va implica direct in complexitatea muncii pe care o desfoar.
sustinerea pe toate caile a integrarii maximale a 1.Calittile atitudinale:
elevilor cu cerinte educationale speciale ; a. umanismul, n general, i dragostea de copii,
- scoala va trebui, printr-o serie de schimbri n special
radicale in domeniul curricu-lumului, sa vina in b. calitati atitudinale de natur caracterial-
intampinarea tuturor cerintelor educationale ale moral: corectitudinea, modestia, fermitatea,
rbdarea, optimismul, stpnirea de sine

88
c.contiina responsabilitii si a misiunii sale : - Aptitudini organizatorice- se manifesta in
in minile sale se afl, ntr-un fel, nu numai intrega activitate desfasurata de profesor :
viitorul copilului, ci i al naiunii al crei membru planificarea propriei munci, pregatirea si
este desfasurarea lectiilor, indrumarea activitatii
2. Aptitudini pedagogice colectivului de elevi ;
a. Aptitudini didactice- referitoare la activitatea - Spiritul de observatie- capacitatea ce permite
de instruire sesizarea celor mai fine nuante si manifestari ale
b. Aptitudini educative- privitoare la activitatea actiunii educative.Cu ajutorul ei profesorul poate
de modelare a personalitatii umane surprinde si intui,, starea de spirit si intentiile
Fiecare din aceste categorii include apoi elevilor, dupa expresia fetei si anumite miscari
aptitudini legate de realizarea unei sarcini - Miestria psihopedagogic reprezint
concrete : capacitatea complex personal i specific a
- aptitudini metodice ; profesorului de a concepe, organiza, proiecta i
- aptitudini de evaluare ; conduce cu competen i prestigiu, spirit creativ
- aptitudini educative in domeniul i eficien sporit procesul de nvmnt,
educatiei morale, estetice, de mediu, de sanatate. procesul de educare i de instruire a elevilor.
Categorii de aptitudini pedagogice : Miestria psihopedagogic este rezultat att al
- Aptitudini ce asigura calitatea gandirii pregtirii ct i al experienei didactice
capacitatea de analiza si sinteza, flexibilitatea, ndelungate, bazat pe interaciunea tututor
originalitatea ; calitilor personalitii profesorului i, ntr-o
- Aptitudini ce asigura calitatea limbajului- msur important, pregtirea psihopedagogic.
capacitatea de a folosi in mod adecvat acest
instrument de comunicare este prezenta in toate
aptitudinile pedagogice :inteligibilitatea,
claritatea, plasticitatea, expresivitatea, fluenta ; -Tactul pedagogic- capacitatea de a gasi, la
- Aptitudini ce garanteaza calitatea atentiei- momentul oportun, forma cea mai adecvata de
concentrarea, intensitatea, distributivitatea, atitudine si tratare a elevilor ; se poate aprecia ca
comutativitatea ; tactul este capacitatea profesorului de a-si
- Aptitudini ce determina calitatea memoriei- mentine si consolida starile psihice pozitive si de
rapiditatea memoriei, trainicia pastrarii si a le domina si inhiba pe cele negative, oferind
promtitudinea recunoasterii si reproducerii. astfel raspunsuri si solutii promte tuturor
- Aptitudinea de a cunoaste si intelege psihicul solicitarilor procesului instructiv-educativ.
celui supus actiunii educative-capacitatea Componente ale aptitudinilor pedagogice :
intuitiva, patrunderea si sesizarea rapida a - competenta stiintifica - implica o buna
particularitatilor psihice individuale.Contactul pregatire de specialitate
permanent cu elevii, compensat cu o pregatire - competenta psihopedagogica - ansamblul de
continua, dezvolta si perfectioneaza aceasta capacitati necesare pentru construirea diferitelor
aptitudine ; componente ale personalitati elevilor
- Aptitudinea empatica- ii ofera profesorului - competenta psihosociala- ansamblul de
posibilitatea de a privi toate influentele prin capacitati necesare optimizarii relatiilor
prisma celor carora li se adreseaza si de a interumane
prevedea, nu numai eventualele dificultati, dar si 3. Calitatea memoriei
posibilile rezultate ; Se caut s se determine n ce msur
personalitatea profesorului este o variabil

89
cauzal, responsabil de reuita sau nereuita observator sensibil comportamentului elevilor, un
invtrii. ndrumtor persuasiv i un sftuitor al acestora.
n aceast privint, se estimeaz c, dincolo de - Profesorul, ca model: prin ntreaga sa
unele caracteristici biologice inerente, ca cele de personalitate, prin aciunile comportamentul su
vrst i sex, profesorul ar putea s influenteze, n este un exemplu pozitiv pentru elevi.
mod satisfactor, invarea i rezultatele ei, - Profesorul, ca profesionist reflexiv: se
atitudinile i interesele, aspiratiile i orientrile strduiete tot timpul s ineleaga, i s reflecteze
profesionale ale celor care invat prin asupra ntmplrilor inedite din clas, s studieze
comportamentele si atitudinile sale, prin empatia i analizeze fenomenele psihopedagogice cu care
si relatiile sale cu acetia. se confrunt.
Afectivitatea ar constitui una dintre acele - Profesorul, ca manager: supravegheaz
atribute ale personalitii care poate fi pus n ntreaga activitate din clasa, asigur consensul cu
corelatie strns cu randamentul invtrii la elevi. ceilali profesori, cu prinii i cu ceilali factori.
Aa se explic de ce, remarc aceiai cercettori, Tipuri de relaii intre profesori i elevi:
profesorii cu personaliti afectuoase tind s fie a.Relaii autoritariste,
apreciai mai favorabil de catre inspectori, b.Relaii democratice,
directori colari i de ctre alti observatori". c.Relaii libere.
Spiritul de ordine ce caracterizeaz profesorii COMPETENE
ordonati, sistematici, metodici i cu - sunt condiionate de aptitudinile pedagogice
responsabilitate faciliteaz, ntr-o mare masur, ale profesorului i de nivelul culturii profesionale
invarea. a.Comunicative (relaia profesor - elev din
Structurile motivationale (frustratiile i prisma relaiilor de transmitere i decodificare a
satisfacfile predrii) ce caracterizeaz profesorii mesajului informaiilor).
i rezultatele induse la elevi. b. Informaional (cmpul de cunotine,
actualitatea i actualizarea acestora).
STATUT c. Teleologic (capacitatea de a concepe
Statutul exprima: rezultatele educaiei din punctul de vedere al unor
- persoana ca membra a societatii; scopuri plurale nuanate, raional gndite i
- indatoririle, drepturile si obligatiile operaionalizate).
persoanei d. Instrumental ( de creare a unor performane
ROLURI comportamentale ale elevilor adecvate scopurilor
- Profesorul, ca expert al actului de predare- urmrite printr-un ansamblu de metode i
invlare: el poate lua decizii privitoare la tot ceea mijloace pedagogice).
ce se intmpl n procesul de nvmnt. e. Decizional ( alegerea ntre cel puin dou
- Profesorul, ca agent motivator declaneaz i variante de aciune a variantei care este mai
ntreine interesul curiozitatea i dorina lor optim, mai valoroas sau mai util).
pentru activitatea de nvare. f. Apreciativ (evaluare i autoevaluare
- Profesorul, ca lider: conduce un grup de elevi, corect).
exercitndu-i puterea asupra principalelor
fenomene ce se produc aici. Este un prieten i Profesiunea didactic reclam din partea
confident al elevilor, un substitut al prinilor, persoanei implicat n activiti de tip instructiv-
obiect de afeciune, sprijin n ameliorarea strilor formativ patru categorii de competene:
de anxietate. 1. competen tiinific
- Profesorul n ipostaza de consilier: este un

90
abiliti cognitive necesare pentru procesarea 4. competen psihopedagogic
informaiilor; capacitate de determinare a gradului de
informaii tiinifice selectate, actualizate, dificultate a unui coninut;
exacte; capacitate de a face accesibil informaia
capaciti de vehiculare a cunotinelor; transmis;
experien didactic flexibil; empatie, capacitate de nelegere a
capacitatea de recurs la strategii rezolutive disponibilitilor interne ale elevilor;
variate; creativitate n activitatea instructiv-formativ;
aptitudini necesare pentru cercetare i atitudine stimulativ, energic, creativ;
experimentare; tact pedagogic (organizarea contient,
strategii creative; controlat, a propriului demers pedagogic i
operaii mentale flexibile i dinamice; capacitatea de restructurare din mers a acestuia,
capacitate de transfer i aplicare a n funcie de variabilele nou survenite pe
cunotinelor; parcursul derulrii procesului instructiv-
2. competen psihosocial formativ);
capacitatea de a stabili fr dificultate relaii spirit metodic i clarviziune n activitate;
interpersonale adecvate cu elevii;
capacitatea de adaptare la roluri diverse; FORMARE INITIALA SI CONTINUA,
capacitatea de comunicare eficient att cu EVALUARE SI AUTOEVALUARE
grupul ct i cu elevii, separat; Formarea iniial a personalului didactic,
abiliti de adecvare a forei/autoritii la indiferent de legislaia n vigoare, trebuie s
situaiile educaionale concrete (varierea cuprind:
raportului libertate-autoritate, indulgen-exigen - O pregtire psihologic prin care s se creeze
n funcie de specificul situaiilor aprute); condiiile cunoaterii i autocunoaterii autentice,
s se creeze nelegerea locului i rolului
disponibiliti de adaptare la variate stiluri
personalitii In lume;
educaionale;
- O pregtire pedagogic n baza creia cel care
entuziasm, nelegere, prietenie;
dorete s imbrieze cariera didactic s fie n
msur s cunoasc, s ineleag i s aplice
filozofia educaiei, s-i formeze un bagaj de
cunotine, priceperi i deprinderi pentru a aplica
teoriile curriculare, teoriile evalurii, teoriile
3. competen managerial
instruirii, metodologia didactic pentru a-i forma
capacitate de influenare a clasei i a fiecrui o competen psihopedagogic;
elev n parte; Perfectionarea prin definitivare i grade
abiliti de planificare i proiectare; diclactice. Dup o vechime de doi ani i n baza
capacitate decizional; unor inspecii de specialitate, fiecare dascl este
capacitatea de a organiza, monitoriza i obligat s susin examenul de definitivare n
coordona activitatea clasei/elevului; invtmnt. Acest examen se poate susine de
administrarea corect a sanciunilor i maximum trei ori ntr-o perioad de 2-5 ani
recompenselor; vehime. Examenul de definitivat const n:
echilibru autoritate-putere-responsabilitate - o prob scris la specialitate i metodica
rezisten la situaiile de stres predrii ei;
- o prob oral de specialitate i metodic;
91
- o prob scris de Pedagogie. constant a pregtirii profesionale la un nivel
Dup patru ani de vechime de la definitivare nalt de performan, printr-o formare continu se
orice dascl poate s susin examenul pentru poate evita ceea ce se numete plafonare
obinerea gradului didactic II. Acest examen, la profesional, rutin, pregtire slab sau mediocr.
care are dreptul s se prezinte n baza concluziilor Perfecionarea profesional se realizeaz prin
unor inspecii de specialitate, const din: forme organizate care au un caracter formal sau
- o prob scris la specialitate i la metodica informal: de exemplu prin cursuri de
predrii ei; perfecionare de o anumit durat; cursuri
- o prob oral la Pedagogie i elementele de postuniversitare, studii aprofundate, doctorate,
psihologie (programa analitic mai complex sau activiti n comisii metodice i ale
decat cea pentru definitivat). diriginilor, cercuri pedagogice, simpozioane
Dup ali patru ani vechime dup gradul II, tiinifice, ntlniri pedagogice, reuniuni.
orice dascl poate participa la examenele pentru Formarea continu este coordonat de
obinerea gradului didactic I. Pentru gradul I, Ministerul Educaiei Naionale i se realizeaz
dup trei ani vechime i n baza unor concluzii prin uniti de nvmnt, case ale corpului
ale inspeciilor de specialitate, dasclul particip didactic, centre, instituii i alte forme
la un colocviu de admitere la gradul I. Acest instituionalizate pentru pregtirea i
colocviu const dintr-un interviu din: specialitate, perfecionarea personalului de conducere,
metodic, psiho-pedagogie i mai ales din ndrumare i control.
metodologia cercetrii tiinifice. Aceste instituii se pot asocia cu alte instituii
Formarea contiun a personalului didactic similare din ar i din strintate, conform
implic: reglementrilor legale.
Formarea continu odat la cinci ani, aciune pe ntreaga activitate de formare continu a
care fiecare dascl trebuie s-o urmeze pn la cadrelor didactice urmrete realizarea
pensionare. Aceast activitate se realizeaz prin obiectivelor fundamentale ale educaiei i
parcurgerea mai multor programe oferite mai ales nvmntului:
prin departamentele specializate ale dezvoltarea identitii naionale, n contextul
universitilor. integrrii europene i mondiale;
Explozia informaional deosebit, ca urmare a dezvoltarea cultural, tiinific, tehnic i
progresului tiinific, tehnic, cultural, urmat de profesional;
schimbri continue, chiar de mutaii n cadrul dezvoltarea capacitii de anticipare i de
disciplinelor predate, n profesiuni, n activitile adaptare la schimbare, pentru progres psihosocial
sociale utile, n condiiile economice, necesit o i integrare;
preocupare i o capacitate deosebit de a asigura formarea i dezvoltarea personalitii umane
o perfecionare continu a pregtirii profesionale, integrale, armonioase, creatoare, independente i
de specialitate i psihopedagogice, n primul rnd, interdependente;
dar i o perfecionare n planurile cultural, etic, dezvoltarea caracterului prospectiv i
juridic i cetenesc, deoarece toate domeniile permanent al educaiei;
vieii sociale sunt n dezvoltare, att sub aspect democratizarea educaiei i a nvmntului,
cantitativ, ct mai ales sub aspect calitativ. asigurarea condiiilor de egalizare relativ i
Perfecionarea profesional a profesorului este gradat a anselor de acces i parcurgere, pentru
necesar, ca n toate profesiile, datorit dezvoltarea maxim a potenialului psihofizic al
potenialelor pierderi cognitive. Numai printr-o fiecrui individ, pentru realizarea caracterului
reactualizare i perfecionare sistematic i deschis al nvmntului;

92
formarea capacitilor cognitive, afectiv-
motivaionale, volitiv-acionale, atitudinale i
aptitudinale, a stilului activitii intelectuale, a
contiinei de sine i a celei sociale, a concepiei
despre om i societate;
dezvoltarea personalitii capabile de
cooperare, comunicare, decizie, inovare i de
adaptare creatoare la mediu i a mediului la
condiia uman;
educarea in spiritul valorilor democratice,
moral-civice i patriotice, estetice i culturale ale
societii contemporane;
realizarea unei noi armonii ntre cultura
general, de specialitate i cea profesional, la
nivelul exigenelor formative ale societii
postindustriale informatizate, n funcie de
profilul de formare determinat;
formarea tinerei generaii pentru integrare
cultural i socioprofesional eficient, pentru
dezvoltarea culturii i civilizaiei.
n scopul realizrii acestor obiective, activitatea
de formare continu va fi axat pe obiective
specifice dezvoltrii competenelor
psihopedagogice i metodice n specialitate i
psihorelaionale, teoretico-metodologice, practic-
acionale i constructiv-creatoare.
n acest context, restructurarea formrii
continue a cadrelor didactice constituie obiectivul
prioritar al asigurrii calitii nvmntului,
ansa reformei nvmntului.

93

S-ar putea să vă placă și