ISLAMIC Turcan Ciprian

Bancas 2016
BANKING & FINANCE - PSB 1
 Concepte de baza privind
economiile si finantele islamice

Particularitatile bancilor islamice

functionarea bancilor in consonanta cu principiile si valorile islamice religioase
si morale definite in Coran (legea Sharia)
menirea - sustinerea bunastarii si cresterii economiilor in comunitatile islamice
conform credintei musulmane, toata bogatia din aceasta lume apartine lui Allah
iar oamenii sunt doar administratori ai acestei bogatii. Din acest motiv,
economia si finantele islamice interzic anumite activitati (activitati considerate
Haram) cum ar fi:
acordarea si perceperea de dobanzi (RIBA)
finantarea activitatilor ce presupun jocuri de noroc (Maysir)
speculatiile sau operatiunile ce implica un grad ridicat de incertitudine,
ambuguitate (Gharar)

Gradul de conformitate a tuturor acestora cu legea Sharia este cel care indica faptul
daca banca poate fi numita ca fiind o banca islamica sau nu.

In prezent numarul clientilor bancilor islamice este in continua crestere, media

cresterii anuale fiind de peste 10% la nivel global in ultimii ani, reprezentand
treptat o alternativa tot mai atractiva la sistemul bancar conventional. Stabilitatea
sistemului bancar de tip Shariah pe timp de criza a intarit convingerea clientelei
in acest sistem, permitand totodata bancilor sa-si extinda gama de produse si
servicii oferite.
2
Izvoarele Shariah:
Cartea sfnt a Islamului Coranul i cel putin inca una din urmtoarele surse:
Sunnah - reprezinta interpretari ale Coranului privind modul Lui de via, privit ca
model pentru musulmani.
Hadith detalii privind detalii despre viata profetului, faptele , cuvintele aprobate,
reactiile sidetalii ce tin de aspectul sau fizic.
Fiqh reprezinta elementele de jurisprudenta islamica, fundamentul stiintifica al legii
Sharia, fiind totodata o sursa importanta de inspiratie a contractelor islamice.
Ijma "(consensul juristilor), Qiyas (analogiile), Ijtihad (raionamentul islamic)
Muamalat (setul de reguli ce reglementeaza activitatile musulmanilor in tranzactiile
civile (activitatile economice, sociale si politice)
Obiceiurile locale (Urf si Adat) reprezinta alte doua izvoare importante.

Coranul este unanim acceptat ca piatra de temelie a legii islamice, fiind totodat sursa
tuturor legilor i obligaiilor si izvor pentru religia, cultura i politica musulmana.

3
Principalii factori de productie in Capitalism, Socialism si in oranduierea Islamica

Capitalism:
alocarea resurselor se realizeaza in functie de interesele individului de maximizare a
profitului / utilitatii.
realitatea a demonstrat insa ca in capitalism pot aparea si dezechilibre in privinta
distributiei veniturilor principalilor factori de productie: forta de munca, capitalul si
antreprenorul (inechitate sociala)
corporatiile incearca sa previna dezechilibrele sociale prin intermediul unor activitati
de tip CSR (Corporate Social Responsibility) in comunitatile in care activeaza.

Socialism
nici un individ nu are dreptul de a se asocia sau intreprinde o afacere
statul este cel care determin prioritizarea nevoilor, alocarea resurselor prin
intermediul unei planificari unice, la nivel centralizat
principala critica: ineficiena general creata in societate deoarece nu exist nici un
stimulent real oferit indivizilor in activitatile intreprinse.

4
Oranduirea economica islamica - promoveaza o viziune echilibrata in privinta
distributiei atat a profiturilor dar si a riscurilor n rndul tuturor factorilor de
producie:

incurajeaza proprietatea privata si spiritul antreprenorial, acceptand

vointa oamenilor de a urmari maximizarea profiturilor
este inoculata ideea ca toata bogatia este a lui Allah iar oamenii sunt
doar administratorii acestei bogatii, motiv pentru care musulmanii
trebuind sa aibe o conduita cumpatata care sa le permita sa beneficieze
de aceasta bunastare atat aici pe Pamant cat si in viata de pe urma.
musulmanii trebuie sa dea o parte din venitul lor saracilor oamenilor
aflati in nevoi sub forma Zakat-ului (patruzecimea). Conform credintei
islamice, Zakatul purifica averea si sufletul oamenilor.
factorii de productie au dreptul de a dispune de avere sub diverse
forme, cum ar fi dividende, chirii, salarii mai putin dobanda, care este
considerata a fi unul din cele mai mare pacate in Islam.

5
Evolutia bancilor islamice

Anii 194X 196X- Dezvoltarea unui cadru teoretic i stabilirea

independenei naiune pentru multe ri musulmane

Anii 197X dezvoltarea anumitor case de economii si de mobilizare

a resurselor prin produse de tip Mudharabah i alte produse de
asigurare de tipul Takaful: Nasser Social Bank, Islamic Development
Bank (1974), Dubai Islamic Bank (1975)

Anii 1990 Solutiile de finantare islamice au reusit sa capteze atentia

si altor institutii bancare conventionale prezente la nivel global

Anii 2000 punct critic atins n unele piee , dezvoltarea pieelor de

capital islamice , produse structurate

Multe bnci top la nivel mondial au inceput sa joace un rol activ n

sectorul bancar i financiar islamic, in prezent bancile islamice fiind
prezente in peste 27 de tari cu populatie predominant musulmana si
alte 15 jurisdictii non-musulmane.

6
Sursa: World Islamic Banking Competitiveness Report
2014-15 Participation Banking 2.0 7
Sursa: World Islamic Banking Competitiveness Report
2014-15 Participation Banking 2.0 8
Sursa: World Islamic Banking Competitiveness Report
2014-15 Participation Banking 2.0 9
Sursa: World Islamic Banking Competitiveness Report
2014-15 Participation Banking 2.0 10
Sursa: World Islamic Banking Competitiveness Report
2014-15 Participation Banking 2.0 11
Sursa: World Islamic Banking Competitiveness Report
2014-15 Participation Banking 2.0 12
Sursa: World Islamic Banking Competitiveness Report
2014-15 Participation Banking 2.0 13
 Principii de baza ale bancilor islamice
Riba interzicerea perceperii sau oferirii dobanzii -
Riba = " un avantaj monetar fr contravaloarea anume care sa fi fost stipulata in favoarea
uneia dintre cele doua parti contractante intr-un schimb de monezi" .
Dei dobanda, camata sau Riba este interzis n aproape toate religiile majore ale lume doar
in cadrul sistemului financiar bancar islamic este interzisa in mod explicit.
mprumutarea banilor este permisa doar fara dobanda (creditul virtuos - Qard - Hasan).
Este interzisa deasemenea practicarea unor taxe, comisioane sau dobanzi penalizatoare pentru
rambursarea banilor cu intarziere. Conform legii Sharia, creditorul trebuie sa dea dovada de
milostenie si intelegere fata de debitor daca acesta din urma intarzie efectuarea platilor din
motive obiective.

Gharar interzicerea vanzarii unui produs cu caracteristici neclare, ambugue sau a carui
existenta este ensigura, incerta asemanatoare jocurilor de noroc si altor activitati pur speculatie.
Gharar afecteaz validitatea unui contract. Conform acestui principiu, majoritatea instrumentelor
financiare derivate utilizate in sectorul bancar islamic sunt strict interzise, deoarece acestea din
urma intra sub incidenta incertitudinii

n sectorul bancar islamic banii reprezint doar un mijloc al tranzactiei, activele fiind
obiectul tranzaciei si nu neaparat garantia finantarii.
14
 Principii de baza ale bancilor islamice

Maysir speculatia cu intentia de a castiga pe seama pierderii contrapartidei (in principal

e vorba de tranzactiile in care suma este nula). Inteleptii musulmani sunt de acord cu investitiile
pe termen lung, generatoare de valoare adaugata si creearea de noi locuri de munca, dar sunt
categoric impotrva tranzactiilor pe termen scurt. Afectate in acest caz sunt si companiile de
asigurari deoarece plata primelor in cazul politelor de asigurare a vietii sunt percepute a fi
similare cu pariurile de supravietuire a caror rezultat este la fel de incert ca si in cazul
jocurilor de noroc.

Haram - Interzicerea finantarii / sprijinirii unor activitati sau investitii ce pot dauna pe termen
lung societatii producerea sau comercializarea bauturilor alcoolice, armelor si munitiei,
jocurilor de noroc , carnii de porc , tutunului, formelor de divertisment pentru aduli respectiv
activitatile ce implica utilizarea instrumentelor financiare derivate conventionale.

Integrarea valorilor morale n activitatile financiare islamice, respectiv finanare doar

acelor activitati permise (Halal) de legea islamic.

Incurajarea finantarii activitatilor / tranzactiilor cu active reale (imobiliare, bunuri de

folosinta indelungata)
15
Dezvoltarea sistemului financiar-bancar islamic depinde de dezvoltarea i
sustenabilitatea patru piloni principali :

Dezvoltarea instituional la nivel global: asociatii si entitati de

supraveghere

Dezvoltarea cadrului legal, normativ si cel conform Shariah presupun

existanta legislatii coerente, instante judecatoresti si de arbitraj, politici
fiscale coerente la nivel regional precum si existenta unor coduri etice / de
cele mai bune practici in randul comunitatii bancare islamice.

Dezvoltarea cunoaterea si educatiei financiar - educaie la toate nivelele:

clienti, personal bancar, actionari, autoritati, legiutori,

Dezvoltarea de produse i servicii specifice pentru toate segmentele de

clientela: retail, SBB, Corporate, clientela institutionala

16
 2.Produse si servicii bancare islamice

Produse de finantare

Musharakah un parteneriat stabilit in baza unui contract:

Banca participa in capitalul afacerii / proiectului alaturi de unul sau mai multi parteneri.
Capitalul poate fi bani (in general) dar si marfuri conform unor juristi, insa nu toti juristii aproba
aportul in natura la capitalul social
Profitul si pierderea sunt impartite strict in functie de contributiile fiecaruia la capital.
Randamentul unui astfel de contract de finantare nu este garantat (este variabil) ba chiar
finantatorul poate suferi pierderi in mod solidar cu antreprenorul (clientul bancii), proportiile de
impartire a profitului respectiv a pierderilor fiind prestabilite. Proportia este in functie de
profitul realizat, nu in functie de capitalul investit.
Fixarea unei sume fixe indiferent de rezultat (profit sau pierdere) nu este permisa, motiv pentru
care finantatorul este cu atat mai mult interesat in profitabilitatea si sustenabilitatea afacerii.
Gestiunea afacerii finantate se face de regula de catre toti cei care participa cu capital, dar pot
constitui si exceptii (partenerii dormanti sleeping partners).

17
Musharakah (continuare)

Obligatiile partilor sunt NELIMITATE (nu doar in limita aportului la capital).

Incheierea contractului se poate realiza cand contractul si-a indeplinit scopul pentru care a
fost creat, fie prin notificarea celorlalti parteneri, fie in cazul decesului unui partener
La finalul unui astfel de contract, activele sunt considerate a fi proprietatea comuna a tuturor
partenerilor, motiv pentru care oricare din ei are intietate de a cumpare cota ceiluilalt inainte
de a lichida afacerea.

Mudarabah (trustee finance contract) presupune un parteneriat in care o parte (Rabba-ul

Mal sau investitorul) ofera bani celeilalte persoane (Mudarib-ului agentului sau celui ce
realizeaza afacerea) pentru a investi intr-o companie / afacere:

Rabba-ul-mal ofera intregul capital necesar (100%) finantarii proiectului in timp ce

antreprenorul, initiatorul afacerii isi pune la dispozitie timpul, munca si expertiza in timp ce
profitul este impartit intre cei doi intr-o cota prestabilita. Trebuie facuta precizarea ca este
vorba de o cota procentuala din profit si nicidecum o suma fixa, deoarece aceasta din urma ar
putea fi considerata un venit fix adica camata.

18
Mudarabah (trustee finance contract continuare) presupune un parteneriat in
care o parte (Rabba-ul Mal sau investitorul) ofera bani celeilalte persoane (Mudarib-
ului agentului sau celui ce realizeaza afacerea) pentru a investi intr-o companie /
afacere.
Toate activele raman in proprietatea Rabba-ul Mal-ului si se bucura in mod exclusiv
de cresterea valorii acestora in timp. Mudaribul beneficiaza de cresterea valorii
activelor din patrimoniu doar daca acesta reuseste sa le vanda in mod profitabil.
In cazul pierderilor, acestea sunt suportate integral de catre cel care a oferit capitalul
banesc (Rabba-ul-Mal) in limita aporturilor lui la capital, cu exceptia cazului in care
a permis Mudarib-ului sa contracteze datorii in numele sau daca se dovedeste ca
Mudarib-ul a fost neglijent sau nu a fost de buna credinta in realizarea atributiilor
sale.
Rezilierea contractului se poate face in oridce moment de catre oricare din parti prin
simpla notificare conform clauzelor contractuale.
Exista in principal doua astfel de forme de finantare: prima in care Mudarib-ul poate
sa investeasca in orice fel de afacere sau domeniu de activitate (Al-Mudarabah al
Mutlaqah sau Mudarabah nelimitat), respectiv a doua forma de finantare, in care
Mudarib-ului ii sunt impuse limite de investitii si domenii de activitate. Chiar daca ii
impune anumite restrictii, acesta nu are dreptul sa intervina in gestiunea afacerii de
zi cu zi. In cazul in care acesta trebuie sa realizeze o sarcina ce iese din tiparul
contractual, atunci acesta are nevoie de permisiunea expresa a finantatorului (Rabb-
ul Mal-ului).
Toate cheltuielile normale pot fi decontate dar nu si cele personale. In cazul
pierderilor si a datoriilor, Mudaribul se limiteaza doar la timpul, efortul si expertiza
oferita.
19
Mudarabah (trustee finance contract continuare) presupune un parteneriat in care o
parte (Rabba-ul Mal sau investitorul) ofera bani celeilalte persoane (Mudarib-ului agentului
sau celui ce realizeaza afacerea) pentru a investi intr-o companie / afacere.
Banca poate initia un astfel de contract in nume propriu sau in numele deponentilor sai (ca
administrator de fonduri), in acest ultim caz banca actionand ca un Mudarib in schimbul
unei taxe / comision. In cazul operatiunilor bancare observam Mudarabah aplicata in sistem
dualist (pe doua nivele) datorita celor trei parti implicate in contract: deponentii ca
finantatori, banca ca intermediar si antreprenorii ca si clienti sau utilizatori ai fondurilor.
Se apeleaza la un astfel de contract in finantarea proiectelor de investitii, scrisori de
garantie, operatiunilor de titlurizare (securitization), finantarea unor obiective precum
achizitionarea imobilelor sau a diferitelor proprietati iar veniturile realizate din aceste
investitii vor fi impartite conform proportiilor prestabilite. In general se apeleaza in cazul
finantarilor pe termene mai indelungate. Se poate apela pe scara larga la un astfel de
contract in baza unor parteneriate indirecte cu detinatorii de unitati ale fondurilor islamice
de investitii.

20
 Diferente
Musharakah
Capitalul financiar provine de la
totit partenerii
Reprezinta un parteneriat atat in
privinta aportului la capital cat si
la impartirea profitului
Toti participantii pot participa
active la afacere
Toti partenerii suporta pierderile
Elementele esentiale sunt:
partenerii, capitalul, afacerea,
distribuirea profitului si contractul
Mudharabah
Capitalul provine doar de la rabba-
ul-mal
Parteneriat doar in distribuirea
profitului nu si a supiortarii solidare
a pierderilor (cu cateva exceptii
Rabba-ul-mal nu are dreptul sa
participe la gestiunea operationala a
afacerii . Toate operatiunile sunt
gestionate de catre Mudarib.
Doar Rabba-ul-mal suporta
eventualele pierderi, Mudaribul
pierde doar timpul si munca prestata.
Elementele esentiale sunt: partenerii,
capitalul, afacerea, distribuirea
profitului si contractul 21
Murabahah (mark-up financing) conceptul se refera la vanzarea uni bun la un
pret, incluzand o marja de profit agreata de ambele parti, astfel:
Banca cumpara respectivul bun de la vanzator si-l revinde clientului bancii la un
pret mai mare (cost-plus sau mark-up echivalentul valorii in timp a banilor sub
forma marjei de profit) dar in rate.
Produsul astfel finantat nu poate sa fie deja in proprietatea finantatorului, el
trebuie neaparat cumparat de la un tert si sa fie in proprietatea si posesia sa pentru
o scurta perioada de timp (de pilda o banca nu poate sa-si inchirieze propria flota
auto). In cazul in care banca nu poate achizitiona direct bunul de la producator,
banca trebuie sa apeleze la un agent.
In cazul unui astfel de contract este necesara o vanzare reala de marfuri,
nicidecum nu presupune acordarea vreunei sume de bani pentru achitarea altor
datorii catre salariati, furnizori sau autoritati. Este esential ca intre banca si client
(beneficiarul final al marfii) sa se realizeze un schimb de bunuri contra bani si nu
bani contra bani, altfel se incalca legea Sharia privind camata.
Marja de profit nu trebuie sa aibe vreo legatura cu perioada de rambursare dar
poate fi stabilitata in functie de costurile privind cautarea si achizitionarea
bunurilor, reputatia clientului, valoarea tranzactiei, riscul deprecierii valorii si
calitatii activelor finantate. Toate costurile priovind achizitionarea activelor
respective cat si alte costuri relevante, trebuiesc a fi explicit specificate in
contracte. Banca (vanzatorul) il informeaza pe client (cumparator) despre pretul,
costul total de achizitionare sau producere a unui produs sau serviciu. Rata
profitului este negociata intre ei iar pretul bunului se plateste de regula in rate.

22
Murabahah (mark-up financing) conceptul se refera la vanzarea uni bun la
un pret, incluzand o marja de profit agreata de ambele parti, astfel:
Murabahah nu este considerat a fi un mod de finantare ci ca o vanzare de
bunuri si un astfel de contract este utilizat doar acolo unde Mudarabahah si
Musharakah nu pot fi adoptate.
In cazul platii ratelor cu intarziere de catre debitor, banca nu poate percepe
nici un fel de penalitati sau marje suplimentare de profit deoarece acestea sunt
strict interzise conform conditiilor unei vanzari de active. Totusi in practica
bancile pot solicita clientilor ca in cazul in care nu-si respecta obligatiile de
plata, acestia sa plateasca anumite sume de bani, bani ce vor avea destinatii
caritabile.
Acest tip de contract poate fi utilizat doar daca clientul chiar utilizeaza bunul
respectiv. Nu este permisa operatiunile de tip buy-back al acelui activ si nici
plata altor datorii existente.

23
Ijarah este o forma similara a operatiunilor de tip leasing prin care banca pune la
dispozitia clientilor posibilitatea de utilizare a unor bunuri (echipamente, instalatii,
automobile, aparatura birotica s.a.) pentru o perioada si un pret prestabilit.
Banca sau locatorul cumpara echipamentul, utilajele sau bunurile (Ayn) de la un tert si
le ofera (inchiriaza) in sistem leasing clientului (chiriasului sau beneficiarului
activelor). Este interzisa inchirierea propriilor bunuri (de pilda un automobil din parcul
auto propriu al bancii). Obiectul contractului il reprezinta uzufructul activului in
schimbul caruia se plateste chirie.
Daca nu este vorba despre un bun anume ci despre forta de munca, similar unui contract
de angajare, angajatul trebuie sa fie capabil sa profeseze in conditiile si la locul de
munca precizat in contract.
Pe perioada utilizarii bunului, acesta ramane in proprietatea locatorului (finantatorului)
dar este dat in folosinta locatarului (utilizatorului) pentru a se bucura de el conform
termenilor contractuali.
Banca, proprietarul real al activului suporta toate riscurile si responsabilitatile in cazul
unor eventuale defecte si ale bunului ce ar putea impedica utilizarea bunurilor de catre
locatar iar acesta din urma este responsabil pentru intretinerea si utilizarea bunului intr-
o maniera corespunzatoare. Sunt incurajate perioadele mai lungi de inchiriere deoarece
o perioada mai lunga reduce semnificativ riscul de utilizare abuziva a bunului inchiriat
de catre locatar si permite totodata locatorului sa amortizeze costul activului din profit.
24
Ijarah (continuare):
Suma lunara de plata (chiria) precum si pretul de achizitie sunt in asa fel
stabilite incat banca sa-si recupereze investitia initiala (principalul) alaturi
de profitul aferent perioadei de inchiriere. Platile incep din momentul in
care locatarul a intrat in posesia bunului. Acestea vor fi efectuate doar atata
timp cat bunul este utilizat de locatar iar perceperea de penalitati nu este
permisa (cu exceptia in care aceasta este destinata unor activitati
caritabile).
Pentru a se evita speculatiile, Ijarah se utilizeaza in cazul bunurilor reale,
productive cum ar fi cladirile, echipamentele si utilajele de productie,
mijloace de transport (automobile, autocare, trenuri, avioane) a caror chirie
este prestabilita.
In general, la sfarsitul perioadei de inchiriere bunul este returnat, cu
exceptia variantei contractuale in care la sfarsitul perioadei de plata clientul
poate solicita transferul dreptului de proprietate asupra bunului. Transferul
de proprietate se face in baza unui al doilea contract prin care activul este
fie oferit cadou locatarului sau vandut in pe baza unui anumit pret convenit.

25
Qard Hasan reprezinta un imprumut la care nu se percepe dobanzi sau alte forme de
beneficii.
Invataturile islamice promoveaza intr-ajutorarea aproapelui aflat la nevoie iar Qard
Hasan este unul din principalele instrumente de intrajutorare. In general se utilizeaza ca
si imprumuturi personale pentru plata cheltuielilor cu educatia sau sanatatea.
Bancile nu au voie sa perceapa dobanzi sau comisioane in schimb pot solicita comisioane
pentru acoperirea costurilor de gestiune a creditelor. Aceste comisioane nu pot avea vreo
legatura nici cu suma acordata si nici cu perioada de creditare.

26
Salam - reprezinta un contract de plata in avans a pretului integral unor bunuri ce urmeaza a fi
livrate in viitor (pre-payment, deferred delivery plata in avans, livrare la termen). Pentru ca plata
se face integral in avans, este de asteptat ca vanzatorul sa primeasca un pret mai mic fata de
cum ar fi primit la scadenta (diferenta fiind socotita marja de profit a bancii).
In cazul acestui contract, este necesara specificarea in detaliu a proprietatilor marfurilor ce
urmeaza a fi livrate pentru a nu exista dubii capabile de a genera conflicte. Exista diferite
restrictii privind activele ce pot constitui obiectul unui astfel de contract, de pilda nu pot fi
vandute obiecte din metale pretioase (aur, argint sau monede confectionate din metale pretioase).
Salam este recomandat cu precadere a fi utilizat in finantarea activitatilor horticole si agricole.
Cateva din conditiile de baza in cazul acestului contract sunt: plata pretului integral
vanzatorului de catre cumparator (plata partiala ar fi echivalentul vanzarii pe datorie ori
invataturile Profetulului interzice acest lucru) si vanzarea doar anumitor bunuri a caror loc
de livrare, cantitate si specificatii sa poata fi clar stabilitate in contract fara echivoc. Este
interzisa finantarea bunurilor a caror livrare este incerta, in general a bunurilor nefungibile
(pietre pretioase sau obiecte unicat, imposibile a fi inlocuite cu altele avand aceleasi
caracteristici sau produsele ferme sau plantatii anume).

27
Salam - reprezinta un contract de plata in avans a pretului integral unor bunuri ce
urmeaza a fi livrate in viitor (pre-payment, deferred delivery plata in avans,
livrare la termen). Pentru ca plata se face integral in avans, este de asteptat ca
vanzatorul sa primeasca un pret mai mic fata de cum ar fi primit la scadenta
(diferenta fiind socotita marja de profit a bancii).

Finantatorul poate solicita garantii (garantii ipotecare) din partea vanzatorului

pentru a avea certitudinea recuperarii fondurilor avansate la scadenta. Un
dezavantaj pentru finantator il reprezinta faptul ca bancile la scadenta vor
primi bunuri nu bani. Cum este interzis de jurisprudenta islamica sa vinzi
marfuri pe care nu le posezi (vanzarea in lipsa este considerata specula -
Gharar), bancile practic blocheaza importante sume de bani pana la
scadenta si se confrunta totodata cu dificultatea de a gasi clienti pentru
respectivele bunuri (bancile comercializeaza bunuri nu bani).

Este interzisa revanzarea marfii de catre banca vanzatorului pentru un

pret mai mare, deoarece ar echivala cu camata. Singura solutie ar ramane
incheierea unui contract Salam de vanzare a bunului in paralel cu primul,
avand aceeasi data de livrare. Fiind contracte incheiate la date diferite,
diferenta intre cele doua preturi ar putea fi considerat profitul bancii.

28
Istisna reprezinta un contract prin care banca finanteaza productia angajata
de un contractor sau fabricant in schimbul unei anumite sume de bani si cu o
livrare la termen (deferred payment, deferred delivery - plata in rate, sume
forfatare sau in orice moment pana la data livrarii, livrare la termen).
In general se apeleaza la Istisna pentru a facilita realizarea constructiilor,
lucrarilor de productie sau procesare bunuri care in general se realizeaza in
etape. Istisna permite unui producator sau constructor sa beneficieze de
finantare pe transe de lucrari, putand astfel cu fonduri limitate sa
dezvolte pas cu pas bunuri de valoare mare. Pretul nu trebuie platit
totalmente in avans putand fi platit partial sau in rate.
Daca este stabilita o scadenta pentru livrare si aceasta nu este respectata,
cumparatorul nu mai este obligat sa cumpere bunurile sau eventual pretul sa
fie recalculat in functie de numarul de zile de intarziere.
Dupa unii juristi, cumparatorul este obligat sa accepte bunurile comandate
daca calitatile acestora sunt conforme cu cerintele din caietul de sarcini.
Obligatia de a accepta bunurile din moment ce ele indeplinesc toate
conditiile prevazute in caietul de sarcini este preferata de majoritatea
specialistilor deoarece refuzul fara motive intemeiate ar dauna activitatilor
comerciale si provoca conduite nepotrivite si neincredere intre parteneri.
Pe intreaga perioada de finantare, responsabilitatea pentru intretinere /
asigurare a activelor ii revine locatorului care ramane si proprietarul lor
(asumandu-si implicit si riscul de proprietate).
29
Diferentele Istisna fata de Salam constau in urmatoarele:

Activele ce fac obiectul tranzactiei nu sunt realizate in prezent decat in viitor in baza
angajamentului ferm al producatorului si intotdeauna realizarea bunului se face cu
materialele proprii (fiind interzisa productia cu materialele celui care a comandat bunul)
In cazul Salam avansul e o conditie obligatorie pe cand la Istisna NU
Salam nu poate fi revocat unilateral, in schimb Istisna da inainte ca furnizorul sa se
apuce de lucru. Odata ce producatorul si-a inceput activitatea contractul nu poate fi
denuntat decat daca bunurile livrate nu indeplinesc conditiile din caietul de sarcini.
Timpul de livrare este stabilit fara echivoc in cazul Salam pe cand in cazul Istisna aceasta
conditie nu este obligatorie.

30
 Produse de economisire si investitii

Principalele produse de pasiv ce joaca un rol important in mobilizarea resurselor

bancare sunt: conturile curente, conturile de economii, conturile de investitii
si conturile speciale de investitii. Clientii conturilor de investitii sunt considerati
a fi imprumutatorii bancii (qard) iar banca este obligata sa protejeze aceste
fonduri in numele clientilor precum si sa le ofere beneficii (depozitele intra sub
incidenta contractelor Musharika) prin impartirea profitului cu deponentii ei.

Conturile de tip Wadiah reprezinta conturi curente sau conturi de economii,

ce stau la baza unui contract de tip Wadiah intre banca (custode) si client
(deponent sau proprietarul de drept al banilor).
Bancii ii este permisa utilizarea banilor pentru orice fel de activitate conforma
cu legea Shariah, dar este obligata totodata sa ramburseze banii oricand
deponentul doreste sa ii retraga. Daca intre timp banca plaseaza banii intr-o
afacere si inregistreaza pierderi, depondentul nu risca nimic deoarece suma
initiala depusa ii este garantata de banca. In schimbul acestei garantii, banca
poate percepe chiar si o taxa.
La randul ei, banca poate sa ofere depondentului un avantaj sub forma de
cadou (Hibah) pentru utilizarea banilor pe perioada plasamentului dar oferirea
cadoului nu reprezinta o obligatie contractuala ci ramane la discretia bancii.

31
 Conturile de investitii functioneaza in conformitate cu principiul Mudarabah
Al Mutlaqa in care partenerul activ (banca sau mudarib-ul) are libertatea de
a gestiona fondurile date in administrare de deponenti.

Conturile de investitii presupun existenta unor sume mai mari depuse,

perioade mai mari de plasament precum si riscul de a inregistra pierderi fata
de sumele initiale depuse in cazul in care afacerile finantate de banca cu acei
bani se dovedesc a fi neprofitabile. Conturile speciale de investitii sunt
oferite cu precadere investitorilor calificati si institutiilor financiare.

Chiar daca nu se garanteaza o marja de profit, la sfarsitul perioadei (luna,

trimestru, an sau cum s-a convenit) profitul sau pierderea generata de
investitie este impartita cu clientul in ponderea contractual convenita.

Produsele structurate islamice sunt similare celor conventionale cu

precizarea ca acestea adera la principiile Shariah. In general acestea au la
baza un cos de instrumente financiare compus din indici, marfuri, valute,
actiuni sau intr-o mai mica masura instrumente financiare derivate.

32
Fondurile de investitii islamice sunt practic forme de investitii administrate, organisme de
plasament colectiv menite sa atraga economiile la nivel individual si sa le plaseze in mod
colectiv.

Particularitatile fondurilor de investitii islamice rezida in faptul ca acestea detin un

portofoli de valori mobiliare emise de companii sau institutii ce respecta legea Sharia, in
sensul ca nu vor finanta activitatile de productie, procesare sau comercializare a carnii de
porc, tutunului, alcoolului, pornografia, industria jocurilor de noroc sau serviciile
financiare bazate pe venituri din camata sau operatiuni speculative.
In procesul de selecie a clienilor eligibili, bncile islamice aplic diferite analize a
ratingului de credit bazat in principal pe analiza cantitativ i calitativ a solicitantilor cat
si o analiza a scopului de finanare pentru se asigura ca afacerea nu contravine principiilor
si valorilor islamice. Chiar i criteriile de calificare client de finanare difer n cazul
bncilor islamice .
Valoarea activelor fondurilor de investitii islamice a cunoscut cea mai rapida crestere din
tot sistemul financiar islamic avand un ritm mediu anual de crestere de doua cifre.
In general, institutiile financiare si persoanele fizice cu averi mari si foarte mari sunt
interesati sa acceseze astfel de fonduri. Pietele tinta a acestor fonduri nu sunt doar cele
traditional musulmane (Malaezia, tarile din regiunea Golfului si Orientul Mijlociu) ci si
cele occidentale cu populatie minoritar musulmana: SUA, Elvetia, Marea Britanie, Franta,
33
Spania, Norvegia etc.
Principalele categorii de fonduri de investitii conforme cu legea Shariah sunt:

Fonduri de actiuni ce investesc in companii cu obiect de activitate permis de

legile Sharia (nu comercializeaza carne de porn, alcool, tutun sau nu ofera bani
cu camata) si alte cerinte de conformitate cu religia musulmana.
Ijarah Fund sunt fonduri ce finanteaza operatiuni de leasing. Veniturile din
chirii ale bunurilor sunt distribuite prorata celor ce au subscris astfel de unitati
de fond sau certificate SUKUK). Si-aici sunt conditii de respectat la
infiintarea unui astfel de fond.
Fonduri de marfuri Murabahah Fund si BaiAl Dain Fund in principiu se
investesc in marfuri pentru a fi revandute. Marfurile trebuie sa existe fizic in
momentul vanzarii (exceptie contractele Salam si Istisna), totodata sa nu fie
contrare cu perceptele islamice (porc, vin, alcool, tutun etc) iar pretul marfii
trebuie sa fie fix si stiut de ambele parti de la inceputul contractului.
Fonduri Islamic REITS reprezinta un organism de plasament colectiv care
plaseaza banii investitorilor in active imobiliare (rezidentiale si / sau
comerciale) conforme cu jurisprudenta islamica si a obtine de pe urma lor
venituri sub forma de chirii. Toate operatiunile desfasurate inclusiv chiriasii
acelor active trebuie sa desfasoare activitati conforme Sharia.
Fonduri mixte cu caracteristici mixte fata de cele discutate anterior.

34
 Instrumente de datorie - obligatiuni

Sukuk reprezinta o alternativa la obligatiunile conventionale, purtatoare de cupon

sau dobanda. Este cunoscut faptul ca in jurisprudenta islamica camata este interzisa
motiv pentru care multe institutii financiare islamice apeleaza la astfel de obligatiuni
in vederea finantarii unui proiectelor de investitii pe termen mediu si lung.
In general titlurile au suport active solide generatoare de cash-flowSukuk sunt
certificate de proprietate (pro-rata basis) negociabile pe piata secundara iar
emitentii nu trebuie neaparat sa fie instituii islamice.
Aceste instrumente pot fi accesate atat de catre companii (publice sau private) cat
si de populatie de pe pietele primare si secundare. Titlurile de valoare Sukuk sunt
structurate pentru a se conforma cu legea islamic i principiile sale de investiii,
care interzic ncrcarea sau plat de dobnzi.
Sukuk constituie proprietatea parial a unei datorii (Sukuk Murabaha), activ
(Sukuk Al Ijara), proiect (Sukuk Al Istisna), afacere (Sukuk Al Musharaka) sau
investiii (Sukuk Al Istithmar).
Sukuk au ca suport contracte bazate pe:
Vanzari Murabahah, Salam, istisna
Leasing Ijarah
Parteneriate Musharakah si Mudharabah
35
 Instrumente de datorie - obligatiuni

Produsul sukuk este creat si gestionat prin intermediul unui SPV menit
pentru a dobndi un grup de active. Apoi SPV emite certificate ce ofera
dreptul de participaie la cash-flow-urile viitoare generate de active pe o
perioad determinate de timp. Din moment ce pltesc nite venituri pe cat
posibil in mod regulat, sukuk este privit n general ca i un echivalent n
finanele islamice a veniturilor fixe din pieele convenionale. SPV-urile emit
astfel de certificate investitorilor, certificate emise cu o anumita scadenta.
Cu ajutorul fondurile colectate de la investitori sunt achizitionate diferite
active generatoare de cash-flow ce se vor regasi mai departe sub forma unor
cupoane periodice oferite catre detinatorii de titluri sukuk.
La scadenta titlurilor, SPV-urile pot vinde activele respective pentru a putea
rambursa banii investitorilor in titluri sukuk.
Valorile mobiliare de tip Sukuk promit a fi una din principalii piloni ai
dezvoltarii pietelor de capital islamice chiar daca in prezent piata financiara
secundara cunoaste o dezvoltare limitata.
Avantajele : cotatii competitive (preturi), respecta legea Shariah, majoritatea
sunt tranzactionate pe bursa, oferta variata.
Dezavataje: lichiditate redusa pe piete, inca nu exista o baza suficient de
bine de investitori institutionali iar numeroase aspecte legale trebuie
armonizate pentru a exista un cadru de reglementare comun.

36
Asigurari
Takaful - reprezinta o forma de asigurare reciproca avand la baza jurisprudenta islamica, in
care membrii platesc sume de bani regulat conform unui plan iar beneficiul il primesc in
cazul producerii evenimentului pentru care s-au asigurat. Termenul provine de la cuvantul
arabesc Kafalah si se traduce aproximativ prin garantie comuna sau reciproca.
Principiile islamice promoveaza responsabilitatea oamenilor in a coopera si a se proteja
reciproc de riscuri, fiind in conformitate cu principiile de responsabilitate comuna si intr-
ajutorare in randul comunitatii musulmane. Intr-o astfel de asigurare, membrii asigurati
inteleg sa imparta riscul aparitiei unui eveniment asigurat din fondurile colectate de la fiecare.
Principiile unei astfel de asigurari consta in cooperarea intre asigurati pentru bunastarea
comuna si intr-ajutorarea celor aflati in nevoie precum si impartirea pierderilor si datoriilor in
comun.
In cazul asigurarilor Takaful, membrii asigurati sau participantii (detinatorii de polite) convin
sa garanteze reciproc transferul riscurilor in baza unor prime sau contributii periodice.
Primele sau contributiile platite de membri sunt acumulate intr-un fond, care la randul lui este
investit conform legii Sharia. Fondul este gestionat si administrat in numele participantilor, de
catre un operator Takaful care gestioneaza fondul in schimbul unei taxe sau comision (menit
sa isi acopere inclusiv costurile de administrare, cercetare, vanzari, marketing, subscriere,
gestiune a datoriilor si creantelor). Administratorul fondului Takaful actioneaza ca mandatar
in numele participantilor - membrilor asigurati, in baza unor termeni contractuali Mudarabah.
37
Asigurari

Exista cateva diferente sensibile intre o asigurare conventionala si una de tip Takaful iar acesta
constau in principal in diferentele privind evaluarea riscurilor si gestiunea fondurilor si
rezultatelor. Profitul realizat din investitii poate fi distribuit sub forma de beneficii membrilor
sau poate fi remis din nou fondului, sporindu-i acestuia capacitatea de a face fata cererilor
membrilor asigurati. Detinatorii politelor de asigurare raman beneficiarii profitului net ramas
in urma platii tuturor datoriilor si a cererilor de despagubire.

Alte produse si servicii bancare

Juala (Jualah) - reprezinta un comision sau o taxa aferenta prestarii unor servicii o parte se
angajeaza sa plateasca celuilalt o suma fixa de bani ca si o taxa sau cost pentru un serviciu prestat
conform termenilor contractuali Se utilizeaza in special in cazul serviciilor de consultanta in
domeniul investitiilor imobiliare, constituirii trusturilor sau alte intermedieri si prestari de servicii
financiare.
Al- Hiwalah reprezinta remitente sau transferuri banesti de la debitor la creditor sau de la
deponent la beneficiar. In cazul acestor servicii nu sunt excluse solicitarea unor comisioane.
Ca-Sarf / Sharf reprezinta servicii de schimb valutar (cumaprare respectiv vanzare de valuta)
Al-Ujr reprezinta taxe sau comisioane perceputa pentru servicii financiar bancare
Al Hibah reprezinta in fapt un cadou, oferit in mod voluntar de catre debitor (beneficiar) unui
creditor (deponent) in schimbul unui imprumut sau depozit. 38
 3.Gestiunea riscurilor

Cel mai important risc cu care se confrunta bancile islamice il reprezinta riscul nerespectarii legii Shariah
(caracteristica ce face diferenta intre bancile islamice si cele conventionale). Un rol fundamental in gestiunea
acestui risc il reprezinta Consiliul Shariah.

Riscuri specifice bancilor islamice:

Riscurile nerespectarii legii Shariah
Riscul de pierdere a valorii capitalurilor in cazul partneriatelor cu clientii de tip Mudharabah si Musharakah
Riscul provenit din volatilitatea randamentelor activelor / pasivelor (discrepante intre scadentele activelor si
pasivelor) tinand cont ca spre deosebire de bancile conventionale, nu pot utiliza mare parte din instrumentele
financiare derivate pe care bancile conventionale le au pentru a se proteja in fata riscurilor de curs de schimb,
contrapartida si rata a dobanzii.

Riscuri bancare:
Riscul de credit
Riscul de piata (curs de schimb,r isc de volatilitate a activelor)
Riscul de lichiditate
Riscul de concentrare a activelor si necorelare a scadentelor
Riscuri operationale legate de organizare, politici, procese, IT, resurse umane sau diferite socuri externe
(frauda, calamitati naturale sau litigii).

Riscuri generale de afaceri

Riscuri strategice
Riscuri legale
Riscuri fiduciare (riscul de a nu isi indeplini obligatiile fata de beneficiari)
Riscuri reputationale
Riscuri privind respectarii reglementarilor bancare
Riscuri privind limba utilizata de clienti (Engleza, Araba, Malay, Urdu) si diferite diferente
culturale intre tarile musulmane (diferentele intre tarile din zona Golfului respectiv Malaysia si
diferite scoli de gandire musulmana in privinta cutumelor)
39
Bibliografie selectiva:

Abdul Rahman Yahia,The art of Islamic Banking and Finance, Tools &
Techniques for Community Based Banking, Wiley Finance, 2010
Ayub Muhammad, Understanding Islamic Finance , John Wiley & Sons
2007\
Gafoor, Abdul, Islamic Banking & Finance Another approach, AS Noordeen,
Kuala Lumpur, Malaysia
Gueranger Francois, Finance islamique Une illstration de la finance ethique,
Dunod, 2009
Iqbal Munawar, Llewellyn, David, Islamic Banking and Finance, New
Perspectives on Profit Sharing and Risk, Edward Elgar Publishing, 2002
Iqbal Munawar, Molyneux Philip, Thirty Years of Islamic Banking History,
performance and prospects, Palgrave Macmillan, 2005
Khan, Mansoor, Bhatti Ishaq, Developments in Islamic Banking The case of
Pakistan, Palgrave Macmillan 2008
Visser Hans, Islamic Finance Principles and Practice MPG Books Group,
2009

*** Ernst& Young The World of Islamic Banking Competitiviness Report

Growing Beyong : DNA of Successful Transformation, 2012 - 2013
*** Ethicas Handbook of Islamic Finance 2013 Edition
*** http://www.economieislamica.ro

40