UNIVERSITATEA DIN BUCURETI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE I TIINELE EDUCAIEI

Nevoile copiilor supradotai i

successul i eecul acestora

n nvarea colar

Autori:

Tudor (Cosma) Gabriela

Bucureti

- mai 2013-
 Cuprins

Abstract..........................................................................................................................................3

1. Scurt introducere..................................................................................................................4

2. Dezvoltarea asincron............................................................................................................9

3. Factori de risc n dezvoltarea copiilor supradotai............................................................10

4. Teorii ale supradotrii..........................................................................................................12

5. Probleme n adolescen.......................................................................................................13

6. Sistemul educativ liniarizat bazat pe reproducere............................................................16

7. Success i eec n nvarea colar.....................................................................................18

8. Studiu practic........................................................................................................................24

9. Concluzii................................................................................................................................27

10. Bibliografie.............................................................................................................................29
Abstract

Documentarea de fa i propune s fac o trecere n revist a principalelor probleme cu

care se confrunt copii supradotai i modul n care acestea afecteaz dezvoltarea viitoare a

acestor copii. De asemenea lucrarea de documentarea are ca scop surprinderea urmrilor pe

care o are implicarea necorespunztoare a prinilor, profesorilor i sistemului de nvmnt

de STAT asupra eecului acestor copii.

Pentru sintetizarea acestor aspecte s-au luat n calcul studierea teoretic prin sintetizarea

informaiilor relevante din mai multe cercetri, studii teoretice i cri pe de o parte dar i

studii practice prin observarea comportamentului copiilor supradotai din Centrul IRCA

Gifted Education din Bucureti.

Considerm c sintetizarea informaiilor surprinse n aceast lucrare devin un instrument

util pentru viitoare contribuii teoretice i practice dar i cercetri privind nevoia unei educaii

adaptate nevoilor acestor copii.

Cuvinte cheie: supradotare, succes, eec, factori de risk, dezvoltarea asincron

 1. Scurt introducere

Supradotarea n raport cu media oamenilor este un fenomen observat n toate culturile i

epocile istorice.n momentul actual supradotarea este atribuit unui cumul de factori din dou

direcii nature i nurture.

Factorul natural al copiilor nscui cu abiliti deosebite nature este dublat de mediul care-i

hrnete dotarea iniial nurture.

Dei statistic copii supradotai formeaz o populaie de 2-6% din populaia statistic,

sistemul ce stimuleaz att inteligena ct i creativitatea i auto-motivaia se poate aplica cu

success vizibil la o populaie statisti de pn la 20 % din copii. Din curba lui Gauss de mai

jos se poate vedea c doar 0,1% din populaie are IQ peste 145, n timp ce 2% IQ peste 130

limit la care un copil poate fi considerat gifted superdotat.

Figure 1. Clasificare Mensa

Mai jos este prezentat clasificarea fcut de Mensa- care este organizaia oamenilor aduli

cu inteligen peste 130 pe scara Stanford Binet- n privina inteligenei generale

(http://www.highiqpro.com/what-is-iq-how-to-increase-iq):
Figure 2. Clasificare Mensa copii cu abiliti nalte

ns societatea pune accent mai degrab pe mediocritate dect pe stimularea

talentelor.

Astfel n MENSA - pot fi gsii att premiani Nobel ct i oferi de taxi care au inteligena

msurabil asemntoare.

Conceptul de gifted apare la intersecia celor trei caliti: inteligena, creativitatea i

automotivarea, fiecare dintre acestea putnd fi descoperit i n lipsa celorlalte dou

(http://www.thestrengthsfoundation.org/the-strengths-companion-g-is-for-giftedness).
Figure 3. Cele trei inele ale conceptului de supradotare

Nu exist nici o corelare ntre succesul social i supradotare, muli supradotai putnd fi

victima excluderii sociale din cauza competitivitii lor deosebite. Astfel cel mai inteligent

om al secolului 20 cu IQ msurat de 180, Billy Sidis, a murit tnr dup ce a ocupat cea mai

nalt poziie social, cea de bibliotecar public, dei tia de copil 100 de limbi strine n care

traducea spontan, descoperise prin eforturi de logic gurile negre cu cteva decenii naintea

fizicienilor i astronomilor i terminase facultatea la vrsta la care alii nu terminaser liceul.

Este cunoscut faptul ca trataturile ce nu in de intelect joaca un rol important n realizarea

unui potenial extraordinar. Totui, este destul de dificil in a identifica, operaionaliza, si

studia aceste variabile in contextul supradotrii. De exemplu in anumite cercetri variabilele

de personalitate sunt tratate ca trsturi stabile, pe cnd in altele nu. Dintre acestea fac parte:

percepia de sine, motivaia, atribuirea, si inteligena interpersonala.

S-a ncercat identificarea i examinarea vieii unui grup de persoane intelectuale, pentru a
nelege mai n amnunt cum i dezvolta acetia talentele de sunt capabili de rezultate atat de

extraordinare mai trziu. E interesant cum avansarea in nelegerea dezvoltrii elfului, stimei

de sine, motivaiei si atribuirii, contribuie n descoperirea personalitii unui tnr supradotat.

A. Imaginea de sine : self-conceptul, si stima de sine

Conform studiilor, s-a demonstrat ca self-conceptul si stima de sine a tinerilor supradotai

este semnificativ diferit fata de ceilali copii. Confuz este faptul ca aceti copii au fost

catalogai ca avnd un self-concept mult mai pozitiv, comparabil, sau negativ fata de cei de

vrsta lor.

In plus, s-a descoperit ca tinerii supradotai percep statusul lor social legat de cel

intelectual nelesul selfului a fost observat ca abilitate. De altfel, s-a artat ca scala

sensibilitii la dezirabilitatea social era foarte sensibil, de aceea respondenii erau in

msura s-i trucheze starea de bine.

B. Motivaia

Rolul motivaiei in dezvoltarea talentelor a fost dezbtut n nenumrate rnduri. Aceasta

poate fi definita ca o persistenta, o legtura cu sarcina, interes intrinsec sau extrinsec,

dorina de a nva, drumul spre succes. Tot aceasta servete un rol esenial in nelegerea

diferenei dintre potenial si performana. Concluzia general a majoritii studiilor este

aceea ca elevii supradotai se percep ca fiind mai competeni si mai motivai intrinsec in a

realiza cu succes sarcinile colare dect copiii obinuii. De aceea, ca o consecina,

performantele academice sunt foarte influenabile si predictibile de percepia elevilor

asupra a ceea ce cred ei ca pot realiza. E de ateptat ca o self-eficienta crescut s anune

performante academice puternice, pe cnd o self-eficienta sczuta sa le submineze.

C. Rezliena

,, Sunt convins, exceptnd cteva cazuri extraordinare, ca o forma sau alta de copilrie

nefericita este eseniala spre a forma daruri excepionale." (Torhton Wilder,1968).

 2. Dezvoltarea asincron

Dezvoltarea asincron a personalitii, se manifest prin trecerea mult mai rapid prin

unele etape de dezvoltare a abilitilor pe anumite direcii de dezvoltare cognitive, artistice.

Din acest motiv copii supradotai prezint abiliti neobinuite n raport cu copii din

generaia lor, dei nu prezint i stabilitatea pe toate componentele dezvoltrii. Ei pot fi fragili

pe unele direcii unde sunt la nivelul vrstei cronologice i performani pe alte direcii unde

sunt mult mai dezvoltai dect arat vrsta lor cronologic. Pstrai mpreun cu generaia lor

majoritatea copiilor supradotai sufer traume majore din cauza inter-relaionrii cu mediul

lor social, deoarece au modele de univers diferite de cei din generaia lor, cmpuri de interes

ce nu corespund cu ale generaiei lor i nevoi de informare pe care nu le acoper sistemul

colar de mas.

De asemenea ei interacioneaz bine cu colegii lor mai mari ca vrst pentru c au interese

i direcii de dezvoltare similare cu ale lor, iar uneori cu aduli. n ceea ce privete relaia cu

colegii lor, copii superdotai ntmpin mari probleme de adaptare fiind marginalizai i chiar

hruii de acetia.

Asincronia dezvoltrii copiilor supradotai i talentai este un fenomen aparent paradoxal

i creeaz nevoile speciale ce-i caracterizeaz. Multe din caracteristicile psihologice ale

copiilor supradotai i talentai se datoreaz acestei asincronii a dezvoltrii.

n mod paradoxal copiii supradotai sunt deseori caracterizai de ctre familie sau coal ca

obraznici, impertineni, ciudai, tocilari sau cu alte apelative ce arat gradul redus de

comunicare cu mediul lor social. Dei au capaciti intelectuale deosebite nu totdeauna au

rezultate colare pe msur, deoarece cmpul lor de interes este diferit de cel promovat de
 coal i la coal ei se plictisesc, programa colar nerspunznd cu nimic la ce-l

intereseaz. La copii obinuii dezvoltarea inteligenei se face ntr-o curb asimptotic.

Astfel la 10 ani ei au aproximativ 95-98% din inteligena lor msurabil prin teste IQ deja

format. Restul de procente se dezvolt mai trziu, iar acumularea de experien i

dezvoltarea la un nivel mai nalt a acelorai abiliti vizibile la 10 ani, formeaz partea cea

mai important a dezvoltrii lor ulterioare.

Cea mai dificil problem a copiilor supradotai este aceea c ei au nevoie s depeasc

n cele mai multe cazuri, diferena enorm ntre nivelurile cognitiv i informaional mult peste

vrsta lor biologic i de imaturitatea emoional, care corespund la vrsta lor cronologic

(Terrassier, 1985).

3. Factori de risc n dezvoltarea copiilor

supradotai

De cele mai multe ori, ne simim binecuvntai cnd avem alturi de noi sau chiar n

familia noastr copii supradotai. n mod ironic, "darurile" cu care acetia sunt nzestrai nu

aduc numai "bucurie i fericire", dar, de asemenea, pot aduce pericol, anxietate i

dezamgire". Copiii supradotai pot fi talentai, dar, de asemenea, se confrunt cu multe

probleme i factori de risc care pot interfera cu dezvoltarea lor. Majid R.A, Alias A (2010), a

identificat 4 categorii de factori:

1. Dizabiliti n ce privete nvarea vizuale, auditive, de nvare

2. Abiliti n nvare i aici ne putem referi la dezvoltarea asincron gndire,

motivaie, interese, abiliti psihosociale

 3. Mediul familia, coala i comunitatea din care fac parte

4. Dezvoltarea emoional lips de motivaie sau chiar motivaii negative, slab

ncredere n sine

Dac aceti factori nu sunt andresai n mod corespunztor exist posibilitatea apariie a

dou fenomene:

- Fenomenul nerealizrii

- Deprivri socio-emoionale

1. Dizabilitile pot interfera cu dezvoltarea elevilor supradotai. Acest lucru se datoreaz

faptului c o dizabilitate poate limita nvarea i de aceea e foarte important

identificarea timpurie a acesteia i intervenia rapid pentru a da oportunitatea copilului

supradotat cu handicap de a-i dezvolta abilitile potenialul i genialitatea.

2. Abiliti pot deveni i ele o problem n cazul n care copiii supradotai trec printr-o

perioad de dezvoltarea cognitiv accelerat, dar nu acelai lucru se poate spune despre

dezvoltarea emoional. Ei pot trece prin ceea ce Blakeley (2001) au menionat ca

"idealism Shattered". Acest "idealism", n combinaie cu contiina de sine nedezvoltat

corespunztor ar putea contribui la dezvoltarea unor motivaii negative. Fleith (2001) a

raportat studii pe adolesceni superdotai, care sunt vulnerabili la tulburri sociale si

emoionale asociate cu perfecionismul, super-sensibilitate, izolare social, i supra-

excitabilitate senzorial.

3. Mediul poate reprezenta o ameninare serioas n dezvoltarea copiilor supradotai.

Interaciunea dintre factorii de mediu - coal, familie i mediul social cu factorii de

emoionali pot afecta, procesul de dezvoltare. Un copil supradotat, puin rezistent la

agresiunile mediului, crescut ntr-o familie disfuncional nu se poate dezvolta la

 potenialul su. Un copil superdotat devine nemotivat ntr-o coal care nu este contient

de conceptele de supradotare.

Copii supradotai sunt complet contieni de faptul c ei sunt diferii fa de ceilali copii i

deseori se simt izolai i exclui (Csikszentmihalyi, Rathunde & Whalen, 1993).

Prinii copiilor superdotai de multe ori se plng c copiii lor se simt mai des singuri dect

copii obinuii datorit neacceptrii i excluderii de ctre acetia, si sunt adesea nerbdtori i

hiper-activ (cf. Kaufmann &Castellanos, 2000).

Cultura n comunitate poate considera un alt aspect important n dezvoltarea potenialului

copiilor supradotai. Societile occidentale pun valoare pe teatru i muzic mai mult dect

rile n curs de dezvoltare, unde talentul nu este recompensat financiar n mod corespunztor.

Religiozitate, de asemenea, poate influena accentul pus de fiecare societate pe dezvoltarea

diferitelor talente i pe educaia copiilor supradotai.

4. Teorii ale supradotrii

Dei potenialul deosebit al oamenilor i copiilor supradotai le dau acestora posibilitatea

de a rezolva problemele deosebite i crizele umanitii, ei sunt o populaie cu un mare risc

social i nevoi deosebite i trebuie protejai i ajutai pentru a putea s-i realizeze propriul

potenial.

Un alt fapt relevant este c procentul de supradotai din rndul infractorilor

depete cu mult media statistic, ceea ce poate fi interpretat ca o reacie contra

sistemului ce i-a oprimat n loc s-i stimuleze - reacie pe care o pot avea copiii

supradotai ntr-un mediu care nu le ofer factorul nurture.

 Supradotarea poate fi de asemenea ascuns din considerente de protecie social. Muli

supradotai i inhib dezvoltarea personal pentru a putea tri printre ceilali oameni

fr a crea reacii adverse sau ascund supradotarea proprie prin hobby-uri unde pot fi

performani fr a fi n pericol de excluziune din grupul social. n general aceti

supradotai nu recunosc c au abiliti deosebite, considernd c sunt oameni comuni cu o

bun formare profesional sau cu hobby-uri personale. n cazul lor att nature ct i

nurture poate funciona n mod deficient, n primul rnd datorit negrii naturii proprii i n

al doilea rnd datorit contextului social nefavorabil.

5. Probleme n adolescen

Cercetrile arat n mod constant c muli copii talentai i adolesceni au capacitatea de

gndire intensificat precum i imaginaia i creativitate sporit. Fie c sunt sportivi talentai,

artiti, muzicieni, intelectuali, sau sunt foarte creativi, ei pot avea niveluri mai ridicate de

dezvoltare emoional din cauza la o mai mare contientizare i intensitatea a sentimentelor

lor. "A fi diferit", n caracteristicile i capacitatea de personalitate poate duce la ateptri mai

mari, gelozie, resentimente n raport cu adulii i colegii. Probleme specifice care pot rezulta

pot fi externe sau interne:

- Dificulti n domeniul relaiilor sociale

- Refuzul de a face activiti de rutin, repetitive

- Critica necorespunztoare a altora

- Lipsa de contientizare a impactului asupra altora

- Insuficienta provocare la coal

- Depresie (manifest adesea n plictiseal)

- Nivelurile ridicate de anxietate

 - Dificultate n acceptarea criticilor

- Ascunderea talentului pentru a se potrivi cu colegii i a fi acceptai de acetia

- Izolarea de colegii

- Nonconformismul si rezistenta la autoritate

- Competitivitatea excesiv

- Toleran sczut la frustrare

- Dificultate n a face o alegere datorit unei mari diversiti de interese

(Silverman, 1987)

Mai multe studii privitoare la copii supradotai au relevat probleme ca anxietate, fantezie,

agresivitate, ADHD, bulimie sau anorexie nervoasa, abuzul de alcool i de droguri,

comportament obsesiv, delincven, eecul i abandonul colar, i tentative de sinucidere a

acestora (Kaufmann &Castellanos, 2000; Leroux & Cuffaro, 2001).

Davis i RIMM (1998) au susinut c copiii supradotai expui la stres continuu pot

prezenta simptome de tensiune cum ar fi rosul unghiilor, enurezis, rivalitate, pierderea poftei

de mncare, iritabilitate, dureri de stomac, dureri de cap, sau comaruri.

Pentru unii adolesceni talentai, acceptarea de ctre mediu (prini, profesori, i n special

colegi) este o surs major de stres n viaa lor.

Deci, ce poate face un adolescent talentat catalogat ca "doar inteligent" i care ncearc s

supravieuiasc ntr-un mediu obinuit?

Opiunile ar fi:

- conformitatea (lucru greu s fie "mediu" sau "normal"),

- de retragere (izolare sau alienare),

- depresie (auto-nvinovirea),

- agresivitate (blamarea altora), sau

Bineneles c nici una dintre aceste alegeri nu l va ajuta s se dezvolte armonios ci din

contr oricare dintre aceste alegeri sunt cauzatoare de traume emoionale inhibnd

creativitatea i talentele acestor copii.

Educaia sau comportamentul neadecvat (ex. presiunea exercitat de acetia) oferit

copiilor supradotai de ctre prinii lor duc la probleme de comportament ca motivarea n

nvare, neadaptarea colar, distractibilitatea, agresivitatea (Cho S., Yoon Y. 2005).

Dirkes (1983), precizeaz simptomele anxietate la copii supradotai astfel:

- performan colar sczut

- dorina exprimat de a fi ca ceilali adolesceni

- reticena de a lucra n echip

- expresii ale conceptului de sine sczut

- tristee excesiv sau rebeliune

- refuzul de a face alegeri

- tendine extreme n activitate sau lipsa de activitate

- schimbare brute de comportament ex de la zgomot la linite

n plus, vom gsi alte semnale de pericol pentru copiii supradotai i adolescenii care

indic ele pot fi foarte deprimat sau sinucidere

- izolare auto-impus de familie

- perfeciune auto-impus ca standard final

- narcisism - preocupare total pentru sine i fantezie

- fascinaia neobinuit pentru violen violen

- tulburri de alimentaie

- abuz de substane chimice

- comportamente rigid, compulsiv (Schmitz & Galbraith, 1985)

 Este cunoscut faptul c copii supradotai sunt mai vulnerabili i au diferite probleme i

nevoi speciale ca:

- slabele rezultate la coal

- neadaptare social i colar

- concept despre sine negative sau autoevaluare excesiv de critic

- relaii sociale slabe

- depresie

- perfecionism

- comportamente neatente

(Silverman, 1993; Webb, 1993).

6. Sistemul educativ liniarizat bazat pe

reproducere

Sistemul educativ descurajeaz in mod continuu un procentaj de peste 40% dintre copii

supradotai, anume vizualii spaiali, ce au o dominanta funcionala a emisferei cerebrale

drepte. Tineri supradotai au un stil de nvare preponderent vizual spaial, in timp ce

sistemul de nvmnt aplic in mare msura un stil de nvare secvenial. Acetia gndesc

in imagini in timp ce sistemul oficial utilizeaz cuvinte pe care vizualii spaiali trebuie sa le

transforme in imagini, sa gndeasc in imagini, apoi sa retranscrie rezultatul in cuvinte pentru

a fi evaluai in cuvinte.

Din acest motive ei devin copii cu un risc educaional major in sistemele clasice bazate pe

expunere si memorare, dei in mod paradoxal vizualii spaiali au cea mai mare creativitate/
inventivitate, caracterizai de o inteligenta complexa si dinamica, critica si laterala si in final

formeaz oamenii care aduga o reala plus valoare in sistem dezvoltnd soluii, inovaii si

tehnologii in tiina sau arta.

La vizualii spaiali se dezvolta o atitudine de contestare a autoritii care-i dezavantajeaz

de asemenea social transformndu-i intr-o categorie de risc social.

In mod paradoxal procentul de supradotai din rndul infractorilor este superior mediei

statistice, aceasta datorndu-se reaciilor constant adverse ale mediului social. Toate aceste

simptome dispar nsa intr-un mediu educativ dedicat cu programe deschise si creative, cu

interaciune, dinamism si feedback intre copii si profesori, cu atmosfera deschisa si

cooperanta.

Intr-un astfel de mediu educativ, familial, social, copii supradotai se dezvolta la

adevratul lor potenial si fiind auto-motivai prin natura lor, devin factori activi de progres

odat ajuni la vrsta adulta.

Nevoia unui mediu propice de dezvoltare este cu att mai important de luat in considerare,

cu cat supradotaii aduc beneficii societii incomparabil mai mari dect ceilali oameni,

ntorcnd investiia social incomensurabil mai mult.

Acest lucru se poate observa peste tot unde invmntul pentru supradotai a fost stimulat

prin investiii financiare si eforturi materiale si umane. Exemplele politicilor lansate de

Commonwealth in aceasta direcie se vad concretizate att in dezvoltarea economica a acestor

tari cat si in saltul tiinific si tehnologic, protecia mediului natural, stabilitatea sociala,

bunstarea, fericirea populaiei si satisfaciile cotidiene. De fapt acest tip de rezultate se poate

regsi peste tot unde educaia si inseria social a supradotailor a fost sprijinit.
7. Success i eec n nvarea colar

Aceti oameni prezint frustrri deosebite i nu sunt puine cazurile de copii supradotai

cu tendin de abandon colar. Deseori mediul lor social nu le recunoate natura proprie i-i

trateaz drept altceva dect sunt crend adevrate drame emoionale, foarte puternice datorit

naturii asincrone a supradotailor.

Abandonul colar este o adevrat problem cu care se confrunt copii supradotai.

Adolescenilor care abandoneaz coala se confrunt cu sentimente de insecuritate privind

prietenii, sau acceptarea colegilor de clas precum i lipsa de motivaie (la coal nu sunt

stimulai conform dezvoltrii lor). Astfel ncep s aib rezultate slabe colare i ncep s

consume droguri i alcool iar dac nu se intervine n mod corespunztor se ajunge chiar la

abandon colar.

Renunul copiilor supradotai la coal este vzut ca o problema serioas, mai ales ca unii

autori sunt de prere ca 20 % sau chiar mai mult din cazurile totale de abandon colar sunt ale

celor supradotai.

Contrar ateptrilor, unele studii recente infirm aceast ipotez. O cercetare (Renzulli

S.J., Park S., 2000) privind abandonul colar in Carolina de Nord realizat pe un eantion de

7916 de elevi de liceu supradotai a artat ca rata abandonului asupra acestei populaii este

foarte sczut, aceasta fiind mai mica de 1%.

Pentru a investiga abandonul colar, studiul prezent a fcut apel la criterii destul de

amnunite de selecie n ceea ce privete elevii supradotai, fiind selectai doar cei cu scoruri

ce depeau percentila 95. Acetia au fost urmrii pe o perioada de 5 ani, ncepnd cu clasa a

7-a si terminnd cu absolvirea liceului. Obiectivul acestui studiu nu a fost doar de a identifica
rata tinerilor ce renun la coala, ci i pentru a observa motivele acestora.

Majoritatea studenilor participani au fost caucazieni 92,2%.

Din punct de vedere al nregistrrilor, au fost gsite 38 de cazuri de abandon, din grupul

iniial de 7,916 de studeni. In urma unor calcule se poate estima un procent de 0,48 % al ratei

de abandon printre elevii supradotai. Motivele cu ponderea cea mai mare n ce privete

renunarea la coal au fost: elevii suspectai de folosire a substanelor interzise, probleme

colare, absenteism, probleme disciplinare, probleme de sntate, mutarea la o alta coal,

alegerea de a muncii n locul scolii.

Un alt aspect important sezisat este c abandonul elevilor supradotai in ceea ce

privete genul a fost predominant masculin, cu o rata de 3:2.

Rezultate colare slabe ale elevilor supradotai par s apar datorit comportamentului lor

neconvenional, neconform i dezorganizate, condus de o nevoie de noutate i de provocare,

pentru nelegerea de sine i de auto-exprimare, mai degrab dect motivaia n a realiza ceva.

Rezultatele slabe nu sunt doar o consecin a incapacitii de organizare a abilitilor lor i

datorit deficienelor de auto-reglementare, dar, de asemenea i datorir creativitii lor mult

amplificate (Dimitrijevic A., 2010).

Cifrele actuale indica faptul c 50 % dintre studenii supradotai nregistreaz performane

reduse n SUA. Aceste cifre sunt mai mari n rndul copiilor sraci.

nc din 1955, John Gowan a descris persoana supradotat cu performane reduse din

cauza factorilor externi ca fiind "una dintre cele mai mari pierderi ale culturii noastre "

(Gowan, 1955). Conform unui studiu privind evaluarea nevoilor naionale, efectuat n 1990

de ctre Centrul Naional de Cercetare pentru Copiii talentai u supradotai, majoritatea

profesorilor acestor studeni din Statele Unite sunt n continuare de acord cu Gowan,

deoarece acetia au identificat problema performanelor slabe din punct de vedere cantitativ

(Renzulli, Reid & Gubbins, 1990).

 Anumii studeni nregistreaz performane reduse sau eec colar din motive evidente:

prea multe absene de la coal, rezultate slabe, comportament perturbator, respect de sine

sczut, probleme de familie i srcie. n plus la factorii de risc ce preconizeaz motivele

aferent eecului majoritii studenilor, o alt problem persistent care duce la performanele

sczute ale studenilor supradotai sau cu potenial sporit este reprezentat de programa

necorespunztoare i de coninutul cursurilor pe care le frecventeaz zilnic. Sutele de ore

petrecute n fiecare lun n clase unde studenii au rar ocazia de a parcurge o program nou

sau atractiv, plictiseala de a ndeplini sarcinile atribuite, care nu implic subiecte de

actualitate, nivelele reduse privind dialogul i lipsa de corelare a coninutului cursurilor cu

capacitile studenilor au ca rezultat frustrarea ce caracterizeaz majoritatea studenilor notri

emineni. De fapt, ultimele date bazate pe studiul privind performanele reduse au evideniat

faptul c 50 % dintre studenii supradotai nregistreaz aceste rezultate slabe n timpul

liceului ( Reis, 1995)

Un alt studiu cross-sectional longitudinal (Peterson, J., Duncan, N., & Canady, K. 2009) s-

a realizat asupra a 59 de copii supradotai, ncepnd de la vrsta de 11 ani, pana la absolvirea

liceului. De altfel, acesta s-a adresat att prinilor, care au trebuit anual s identifice

evenimentele negative la care au fost supui copiii, ct si tinerilor la absolvire, ce au trebuit sa

completeze un chestionar retrospectiv asupra evenimentelor, impactul acestora, si suportul

primit de-a lungul anilor de coal. Acetia au experimentat multe evenimente negative de-a

lungul anilor de coala. Notele sczute, dar i numrul crescut al absentelor au putut reflecta

nivelul ridicat de stres al acestor elevi supradotai. Totui, acestea au reprezentat obinuitele

provocri academice nu si evenimente marcante de viaa. Aproape fr nici o excepie, cu

toii au dat n continuare rezultate nalte.

Experiena subiectiv a dezvoltrii elevilor supradotai nu a fost studiata intens, de aceea

nu este foarte cunoscuta. In plus, studiile realizate pe studenii cu un nivel intelectual crescut

au descoperit ca chiar si atunci cnd sunt foarte stresai, aceti indivizi, nu i mprtesc

problemele lor adulilor, inclusiv prinilor. Aceasta reticena are implicaii asupra strii lor de

bine, deoarece percepia altora asupra elevilor supradotai, bazat pe stereotipuri practice, ar

putea limita un suport crucial in timpul perioadelor de stress ridicat. Cu o atenie pus pe

factorii stresori, i ncercnd a accesa posibilele nespuse sau nedemonstratele gnduri i

sentimente a elevilor supradotai de 11 ani, acest studiu a examinat evenimentele marcante de

viaa, perspectivele legate de coala si experienele familiale ale acestora.

Astfel prinii au raportat urmtoarele evenimente marcante experimentate de copil:

1. Moartea unor membri de familie: 94

2. Boli grave a unor membrii de familie :77

3. Schimbri n constelaia familiei (divor/naterea unui frate/alt mariaj): 17

4. Descoperirea unei boli a studentului: 15

5. Accident/ operaie a studentului: 11

6. Moartea unui prieten apropiat: 10 cazuri

7. Accident de maina: 8 cazuri

8. Mutarea la o coala de copii supradotai: 6

9. Mutarea familiei:5

10. ncarcerarea unui membru al familiei/ profesor drag: 3

11. Descoperirea unei boli mintale a studentului: 3

12. Schimbarea statutului economic:2

13. Abuzul de substane: 2

14. Conflict cu un profesor:1

15. Abuz sexual: studentul e victima:1

 n schimb copii au raportat urmtoare experiene stresante:

1. Academice: 47

2. Tranziii :22

3. Decizii de admitere la liceu: 21

4. Relaii de egalitate cu ceilali colegi:19

5. Dorina de autodepire:15

6. Moartea:10

7. Dificulti familiale: 8

8. Accidente/ boli:8

9. Ateptrile altora asupra lor:7

10. Respingere: 5

Un rol major in acest studiu a jucat-o experiena subiectiva a tinerilor privind

evenimentele de via si dezvoltarea colar. La nivel educaional, stresul legat de

evenimentele colare, menionat de toi cei implicai a fost destul de des asociat cu admiterea

la liceu, stresul la ore, proiecte importante, precum si competiia cu ceilali colegi. La nivel

familial provocrile legate de familie au inut de abuzurile prinilor legate de alcool, divor,

si relaii dificile cu rudele.

In timpul procesrii datelor obinute, fenomenul central ce a reieit, si din care s-a

constituit teoria centrala, a fost ca in ciuda rezultatelor nalte pe care le obin, elevii

supradotai, au parte de experiene negative neateptate in timpul anilor de coala, iar

stresul pe care-l resimt introspectiv este asociat cu provocrile legate de coal, nu cel al

evenimentelor legate de via.

Un fenomen secunda a fost acela ca, indiferent de tipul circumstanelor raportate de

prini, cei cu un potenial deosebit au fost in msura sa aib performane nalte in mediul

academic.

Cercettorii atrag atenia in finalul studiului asupra faptului ca nevoile si problemele

copiilor supradotai nu sunt cunoscute ndeajuns de ctre familie. Astfel, ngrijortor este

faptul ca au existat discrepante intre viziunile prinilor si cele ale copiilor legate de acelai

eveniment.

Pe de alta parte succesul in viziunea tinerilor supradotai, conform unui studiu recent

(Assouline, S. G., Colangelo, N., Ihrig, D., & Forstadt, L. 2006) se datoreaz efortului pe

termen lung. Cercettorii au explorat diferenele de gen privind alegerile atribuionale din

cadrul unor universiti ale cror domenii le constituie: tiinele, matematica sau limbile

strine. Eecul elevilor supradotai provenea mai degrab din faptul ca nu lucrau destul de

intens pe o lunga perioada de timp. S-au gsit diferene in domeniile tiinelor, al matematicii

si al artelor lingvistice. Concluziile contracareaz anumite explicaii empirice ale alegerilor

atribuionale privind succesul si eecul in performantele lor academice.

Astfel, se poate remarca faptul ca in cadrul tuturor ariilor (tiine, matematica, arte

lingvistice) cel mai mic grad de influenare a succesul sau a eecului fost marcat de noroc sau

de favorizarea profesorului (rezultate < de 4,8 %). Celelalte 4 categorii: abilitatea, efortul pe

termen lung, dificultatea sarcinii si efortul situaional, au avut rezultate diferite in funcie de

alegerile atribuionale privind succesul sau esecul

Cnd vine vorba de alegeri in cazul scolii, 11,2% din eantion au ales varianta :,, a

ndeplini sarcina cum trebuie", 35% au ales: ,,a fi detept"(abilitate), iar cel mai mare procent,

mai mult de 40%, au ales sa atribuie succesul in domeniul matematicii si tiinelor

variantei: ,,a muncii intens" ( efort pe termen lung). Alegerile atribuionale privind succesul

in artele lingvistice, la fel ca in cazul matematicii sau tiinelor, pare ca privesc tot efortul pe

termen ndelungat.
8. Studiu practic

n 2010 n Romnia a fost lansat primul Prima coal de Excelen din Romnia care are

misiune are misiunea de a descoperi i de a dezvolta potenialul copiilor cu abiliti nalte

(supradotai) printr-o educaie de excelen dezvoltnd, promovnd si utiliznd cea mai buna

curricula validata la nivel International de descoperire si dezvoltare a abilitailor naturale si

a potenialului copiilor, modele de bune practici in educaie, reele de profesori talentai,

reele de mentorat formate din experi si profesioniti n educaie.

n cadrul Centrului Gifted Education am avut posibilitatea de a studia comportamentele

copiilor supradotai i de asemenea de a vorbi cu conducerea i cu psihologii Centrului.

La nceput vom prezenta cteva cazuri observate i problemele identificate.

Menionm c toi copii observai nscrii la Centru au vrste ntre 9 i 13 ani au fost testai

cu WISK IV obinnd un IQ > 130.

Prin observare direct am constatat c toi copii manifestau:

- creativitate crescut

- dezvoltare cognitiv crescut exemplu: rezolvau probleme logice cu 2-3 ani mai

complexe dect vrsta lor

- talente deosebite la desen, pictur, proiectare jocuri pe calculator

Mai jos sunt descrise comportamentele a 4 copii observate (care s-au repetat) pe parcursul

a 5 sptmni.

Andreea

- reticena de a lucra n echip nu dorea s participe la nici o activitate n echip

 - comunicare - comunica ntr-un mod laconic cu ceilali copii i cu adulii, nu participa

la jocuri; mimic la ncercarea unei abordri directe mpreuna braele i picioarele.

- tendina de a sta retras

- tulburri de alimentaie

- tendin puternic de autoizolare

- lipsa de iniiativ

- expresii ale conceptului de sine sczut

- posibile cauze care au accentuat comportamentul Andreei

- mutri dese de la o coal la alta datorate schimbrii locurilor de munc ale prinilor

Dup mai multe sptmni petrecute alturi de copii supradotai Andreea se integra foarte

bine n echip, avnd activiti la care lua iniiativa avnd multe idei creative.

Cosmin

- tendina de a sta retras

- performan colar sczut

- dorina exprimat de a fi ca ceilali adolesceni

- expresii ale conceptului de sine sczut

- tristee excesiv

- tendine extreme n activitate sau lipsa de activitate - uneori se implica foarte puternic

n activiti alteori sttea retrasa nescond nici un cuvnt.

- Agresivitate crescut imaginaie negativ privind comportamente distructive, uneori

agresivitatea era pus n practic

- posibile cauze care au accentuat comportamentul

divorul prinilor

tefan

- Un copil cu IQ de peste 150

 - tristee excesiv

- tendina de a sta retras

- responsabilitate crescut fa de tot ceea ce face

- tendina exagerat spre perfeciune

Sofia

- se joac mai mult singur dect n echip

- prefer s stea singur

- nu poate sta ntr-un loc se mic n continuu excepii cnd nvarea presupune

micare sau cnd se uit la filmulee

- se plictisete foarte repede i ncepe s deseneze dar este n continuare foarte atent la

spune profesorul.

De asemenea mai jos vom descrie dou cazuri grave de eec al unor copii supradotai pe care

am avut ocazia s le observm direct n acest an universitar.

Ana-Maria 14 ani

Copil cu abiliti nalte foarte talentat la desen, pictur, IQ>130

- diagnosticat recent cu depresie major

- lipsa total de interes pentru coal - chiulete de la coal i are rezultate foarte slabe

la nvtur tendin spre abandon colar

- Izolarea de colegii

- comportamente extreme dar nu repetitive s-a mbrcat extravagant, s-a mbtat

- tentativ de suicid

Cauze posibile

- Divorul prinilor

- Comportamentul dur dar totodat permisiv al mamei

- Conflicte cu anumii profesori

Diana

Copil cu abiliti nalte foarte talentat la matematic i englez, IQ>150, olimpic

naional la matematic

- Tendin exagerat spre perfeciune trebuie s obin cele mai bune rezultate la

concursurile de matematic

- Izolare fa de ali copii spunea deseori ceilali copii nu m neleg i nu m

accept

- Refuzul de a face activiti de rutin, repetitive

- Dificultate foarte mare n acceptarea criticilor

- Dorina foarte accentuat de a fi acceptat din acest motiv a fost dispus la

compromisuri mari pentru a fi acceptat de grup Din pacate acest lucru a dus la

moartea Dianei n iarna 2013 cnd din dorina foarte puternic de a fi acceptat social

de grupul cu care era n tabr a but alcool, lucru care i-a fost fatal (dezechilibrandu-

se a czut de la etajul 3 al cldirii n care se afla). Evenimentul a fost destul de

mediatizat.

9. Concluzii

Deoarece copiii cu abilitai nalte au nevoi educaionale speciale i sunt un grup social

vulnerabil

- i ascund abilitile sau i risipesc talentul

- Cei mai muli nu ating succesul social sau profesional (50% dintre ei potrivit

cercetrilor internaionale)

- Sunt ridiculizai adesea de mediul social sau familial

- Risca alienarea i un comportament antisocial

Ca societate avem nevoie sa oferim anse egale de dezvoltare pentru toi copiii
Este garantat prin Legea 17/2007 pentru educaia tinerilor supradotai, capabili de

performanta nalta dreptul la o educaie difereniat, ca ansamblu de programe educaionale

formale, nonformale si informale, adecvate dezvoltrii segmentului de populaie reprezentat

de tinerii supradotai, capabili de performanta nalt, caracterizat prin nevoi particulare (Art.

3 / Legea 17/2007)

Exista nenumrate cercetri (ex. Benefits of Gifted Education NAGC, SUA) care

coreleaz investiia ntr-o educaie de excelenta cu beneficii uriae pentru societate. Ultimii

25 de ani au demonstrat ca dezvoltarea economica, sociala si culturala este in directa

dependenta de dezvoltarea educaiei copiilor cu abilitai nalte i de utilizarea capacitailor

acestora pe plan naional ca vrf de lance n dezvoltare.

 10. Bibliografie

- Assouline, S. G., Colangelo, N., Ihrig, D., & Forstadt, L. (2006). Attributional choices for

academic success and failure by intellectually gifted students. Gifted Child Quarterly, 50,

283-294.

- Blakeley, S. (2001). The emotional journey of the gifted and talented adolescent female. The

National research Center on the Gifted and talented Newsletter, pp 9-13.

- Colangelo, N., & Assouline, S. (2000). Counseling gifted students. In K. Heller, F. Monks, R.

Sternberg, & R. Subotnik (Eds.), International handbook of giftedness and talent (2nd

ed.). London: Elsevier Science.

- Cho S., Yoon Y. (2005), Family Processes and Psychosocial Problems of the Young Korean

Gifted, International Journal for the Advancement of Counselling , 27, pp. 245-261

- Csikszentmihalyi, M., Rathunde, K., & Whalen, S. (1993). Talented Teenagers. The Roots of

Success and Failure. Cambridge: Cambridge University Press.

- Dimitrijevic A., (2010) Personality Characteristics of Underachieving Gifted Students, 4

Annual International Conference on Psychology

- Dirkes, M. A. (1983). Anxiety in the gifted:Pluses and minuses. Roeper Review, 6, pp. 68-70.

- Fleith, D.S. (2001), Suicide among gifted adolescents: How to prevent it., The National

research Center on the Gifted and talented Newsletter., 6-8.

- Kaufmann, F. A., & Castellanos, F. X. (2000). Attention Decit/Hyperactivity Disorder in

Gifted Students. In K. A. Heller, F. J. M onks, R. J. Sternberg, & R. F. Subotnik (Eds.),

International Handbook of Giftedness and Talent (2nd ed, pp. 621632)

- Heller, K. A. (2005). Education and Counseling of the Gifted and Talented in Germany.

International Journal for the Advancement of Counselling, 27, pp.191-210.

- Hansen, J. B., & Toso, S. J. (2007). Gifted Dropouts: Personality, Family, Social, and School

Factors. Gifted Child Today, 30, pp. 30-41.

- Majid R.A, Alias A (2010), Consequences of Risk Factors in the Development of Gifted

Children, Procedia Social and Behavioral Sciences, pp. 6369

- Peterson, J., Duncan, N., & Canady, K. (2009). A longitudinal study of negative life events,

stress, and school experiences of gifted youth. Gifted Child Quarterly, 53(1), pp. 34-49.

- Silverman, L.K. (Ed.)(1993). Counseling the gifted and talented. Denver: Love Publishing.

- Schmitz, C.C., & Galbraith, J. (1985). Managing the social and emotional needs of the

gifted: A teachers survival guide. Minneapolis, MN: Free Spirit

- Terrassier, J. G. (1985). Dyssynchronyuneven development. In J. Freeman (Ed.), The

psychology of gifted children, pp. 256274

- Webb, J. T. (1993). Nurturing social-emotional development of gifted children. In K. A.

Heller, F. J. Monks, & A. H. Passow (Eds.), International handbook of research and

development of giftedness and talent. London: Pergamon Press.