Al doilea razboi mondial

Cauzele celui de-al doilea razboi mondial

Cauzele sunt multiple.

In primul rand, Tratatul de la Versailles impunea Germaniei si celorlalti

invinsi anumite restrictii, dar nu prevedeau si mijloacele prin care sa-i oblige sa
le respecte.

Nemultumite de prevederile Conferintei de la Paris, Germania, Italia si

Japonia au format Axa Berlin-Roma-Tokio cu scopul de a le permite anexarea
de noi teritorii.

Declansarea razboiului a fost favorizata si de politica de conciliere fata

de Germania, dusa de Marea Britanie si Franta.

Semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov (august 1939) prin care cele

doua state isi delimitau zonele de influenta, Hitler reusind sa evite pericolul
sustinerii operatyiunilor militare pe mai multe fronturi.

Alte cauze sunt instaurarea regimurilor fasciste, fragilitatea sistemului de

securitate colectiva, declinul democratiilor occidentale.

Unii istorici considera ca se pot deosebi trei conflicte ale caror planuri se
intrepatrund: cel european (declansat in 1939), cel din Extremul Orient (atacul
Japoniei asupra Chinei, caracterizat prin lupte navale si aeriene) si cel
reprezentat de miscarea de rezistenta a popoarelor supuse impotriva
ocupantilor (Europa si China).

Desfasurarea razboiului

La 1 septembrie 1939, Germania ataca Polonia, fara declaratie de razboi.

Motivul era refuzul poloniei de a ceda orasul Gdansk si coridorul care separa
Prusia Orientala de Germania. La 3 septembrie 1939, Franta si Marea Britanie,
care oferise securitate Poloniei, au declarat razboi Germaniei. Pe data de 17
septembrie, U.R.R.S ataca Polonia dinspre est. Incapabila sa lupte pe doua
fronturi, Polonia este desfiintata. Peste cateva zile, Germania si U.R.S.S.
semnau un tratat de prietenie prin care isi imparteau Polonia. Razboiul
impotriva Poloniei, care se terminase intr-o luna, era o demonstratie a ceea ce
insemna pentru germani razboiul fulger. U.R.S.S. , dupa ce obtine mai bine
de jumatate din Polonia, ataca Finlanda (decembrie 1939).

Pe frontul din vestul Europei, trupele franco-britanice au acordat

Poloniei doar un ajutor financiar, ele multumindu-se cu un razboi de pozitie, la
adapostul liniei fortificate Maginot, de pe teritoriul Frantei (razboi ciudat), fara
a crea dificultati armatei germane. Sigure pe resursele lor economice si umane,
Franta si Anglia mizau pe un razboi de lunga durata, care sa ruineze capacitatea
de lupta a Germaniei.

Totusi, intrarea in razboi a Angliei si Frantei a dus la blocarea flotei

germane in Marea Baltica, ceea ce ingreuna aprovizionarea Germaniei cu fier
suedez, tranzitat prin Norvegia. Pentru a-si asigura prioritate la fierul suedez,
cat si la folosirea porturilor nordice, Hitler ataca pe 9 aprilie Norvegia si
Danemarca, fara ca Anglia si Franta sa intervina. Hitler ataca Belgia, Olanda si
Luxemburg, desi erau neutre, incercand prin aceasta sa invaluie armatele
franco-britanice in nord-estul Frantei, sau chiar sa-I determine sa incheie pace
(conform Planului Galben). Dupa cateva zile, armata olandeza este scoasa din
lupta, iar Belgia a capitulat pe 28 mai 1940.

Datorita succeselor Germaniei, pe 10 iunie 1940 I se alatura Italia. Ataca

Franta, care pe 22 iunie semna armistitiul care insemna capitularea Frantei.
Sud-estul tarii forma franta libera, restul si capitala erau sub ocupatie
germana. Generalul de Gaulle, aflat in Anglia, lanseaza un apel de rezistenta
poporului francez. Capitularea Frantei a starnit ingrijorarea tarilor mici si
mijlocii, pentru care aceasta era garantul frontierelor tratatului de la Versailles,
iar Germania era acum foarte puternica. Dupa armistitiul de la Rethondes (2
iunie capitularea Frantei), Anglia se afla singura in acest razboi. Primise oferta
din partea Germaniei de a incheia pace, dar defuzase (ar fi insemnat
recunoasterea cuceririlor facute de Germania). Inca din august, Germania a
inceput bombardamentul asupra Angliei (Planul Leul de mare), urmarind
scoaterea acestei tari din razboi. Orase importante din Anglia, precum Londra,
au suferit distrugeri grave. In aceasta batalie, Germania a pierdut 450 avioane,
si Hitler amana hotararea de a invada Anglia. Adevarul este ca fortele aviatice
britanice erau superioare si din cauza punerii in aplicare, de catre englezi, a
radarului. Germania inregistreaza prima infrangere.

In aceste imprejurari grele pentru Anglia, Statele Unite, la propunerea

presedintelui Roosevelt, Congresul S.U.A. adopta Legea de imprumut si
inchiriere, care aducea imbunatatiri in sistemul de plati si prevedea ca pot fi
livrate materiale de razboi si produse alimentare natiunilor care protejeaza
interesele americale. Prin aceasta lege este sprijinita Anglia, care primeste
ajutor financiar de la S.U.A.

In situatia creata de victoriile germane , Ungaria, Romania si Bulgaria au

aderat la Axa.

Pe 20 octombrie 1940, guvernul Italiei adreseaza un ultimatum Greciei,

cerandu-I sa-si puna la dispozitie bazele navale ale tarii. Refuzand, Grecia este
atacata. Rezista pana cand in ajutorul Italiei vine Germania. Astfel, Grecia este
ocupata de germani.

La sfarsitul anului 1940, interesele Germaniei in Balcani se accentueaza.

Face presiuni asupra Bulgariei care adera la Pactul tripartit (Axa Berlin-Roma-
Tokio) si impreuna cu Ungaria ataca Iugoslavia, care este rapid invinsa. Doar
patriotii iugoslavi vor continua luptele pana la sfarsitul razboiului.

Un alt teatru de razboi a fost Africa de Nord, unde armata britanica a

reusit sa respinga armata italiana din Egipt si Libia. Italienii au primit sprijinul
corpului expeditionar german Afrikakorps, condus de generalul Erwin Rommel.

La 22 iunie 1941, armata germana a atacat Uniunea Sovietica. Ne dam

seama ca Tratatul de neagresiune incheiat cu sovieticii in 1939 fusese doar o
manevra a Germaniei de a castiga timpul necesar ocuparii restului Europei.
Alaturi de Germania se aflau armatele Ungariei, Italiei si Romaniei. Romania
spera sa recupereze teritoriile pierdute in 1940. (Prin Tratatul de la Viena din
1940, Romania cedase Basarabia, Bucovina de Nord, Tinutul Hertei si nord-
vestul Transilvaniei). Directiile de atac erau spre Leningrad si spre Moscova.
Initial armata germana a obtinut succese deosebite, fara ca rusii sa fie infranti
definitiv. In timpul ocupatiei germane, rusii au luptat si in spatele frontului prin
miscari de rezistenta si miscari de partizani.

In august 1941 a fost adoptata Carta Atlanticului, initiata de presedintele

S.U.A. si premierul britanic, prin care sunt stabilite directiile de colaborare
antihitleriste, angajamentul de a actiona pana la completa infrangere a
agresorului, este proclamat dreptul popoarelor de a-si alege forma de
guvernamant si se pronunta pentru dezarmare. Imprejurarile determina
U.R.S.S.-ul sa adere la Carta Atlanticului pe 22 august 1941. In octombrie 1941
a fost incheiat Acordul anglo-sovietic de colaborare si ajutor reciproc, iar din
noiembrie Statele Unite au inceput sa acorde ajutor Uniunii Sovietice.

La inceputul anului 1941 Germania detinea sau controla cea mai mare
parte a Europei. Administrarea teritoriilor ocupate reveneau armatei,
administratiei civile si Gestapo-ului. Formele de organizare a teritoriilor
ocupate erau protectoratul, guvernamantul si comandatura. Tarile cucerite au
avut de suportat si Noua ordine germana care sublinia obligatia si onoarea
unor popoare de a munci si a se sacrifica pentru marele popor german,
apartinand unei rase superioare.

Germania, in lumina acestui document, a organizat in tarile cucerite

exploatarea sistematica a bogatiilor naturale, a introdus programe de munca
obligatorie, a rationalizat alimentele, a folosit muncitori calificati in industria
germana, a organizat lagare de concentrare.

Statele Unite s-au implicat mult in problemele asiatice. Pentru a elimina

amenintarea flotei americane in Oceanul Pacific, Japonia a lansat, la 7
decembrie 1941, un atac surpriza asupra bazei militare de la Pearl-Harbour,
care in mai putin de doua ore a fost aproape distrusa. In aceasta situatie, S.U.A.
a declarat razboi Japoniei, iar Germania si Italia au declarat razboi Statelor
Unite, ceea ce a determinat alianta lor cu Anglia si U.R.S.S> si semnarea, la 1
ianuarie 1942, de catre 26 tari, a declaratiei Natiunilor Unite, care-si luau
angajamentul de a colabora si a nu incheia pace separata cu agresorul. Coalitia
antihitlerista a fost dominata de cele trei mari puteri: S.U.A , Marea Britanie si
U.R.S.S.

In Asia, armata japoneza si-a continuat inaintarea in Filipine, Malaezia,

Birmania, Indonezia, Singapore, Hong-Kong, sudul Chinei. Teritoriile ocupate
formau zona de coprosperitate japoneza. Desi se prezentau ca eliberatori de
sub dominatia europeana, japonezii au inlocuit-o cu propria lor exploatare.
Extinderea Japoniei a fost stopata de americani in urma bataliilor din Marea
Coralilor si din insulele Midway. In Africa, armata britanica a infrant Afrika
Korps in batalia de la El Amein. Victoria britanicilor a facut posibila debarcarea
trupelor americane si britanice in Maroc si Algeria.

Razboiul se transforma astfel intr-un razboi mondial, care avea si un

caracter ideologic. Spionajul avea un rol foarte important. Oamenii de stiinta
au lucrat pentru serviciile militare, perfectionand arme, descifrand documente.
Razboiul a avut si caracter total datorat lipsei unei demarcatii intre combatanti
si civili, considerati a fi mobilizati, si sufereau uneori mai mult decat dei de pe
front.

Pe frontul de est, armatele germane ataca pe doua fronturi: Stalingrad

(pentru a controla navigatia pe Volga) si Caucaz (pentru rezervele de petrol). La
Stalingrad, armatele inamice conduse de maresalul von Paulus sunt incercuite.
Incercuit si capturat este si Corpul 5 de armata roman, care pierde 159.000
oameni. Victoria sovieticilor de la Stalingrad a produs o cotitura in mersul
razboiului. Sovieticii au intrat in posesia unor planuri secrete (Operatiunea
Citadela) si si-au luat masurile necesare pentru obtinerea victoriei de la Kursk,
unde a avut loc cea mai mare batalie de tancuri din istorie, si a determinat
inceperea retragerii Germaniei. Leningradul a fost eliberat, iar in aprilie Armata
Rosie a ajuns pe aliniamentul Chisinau-Iasi. Victoriile sovieticilor si a aliatilor au
marcat cotitura psihologica razboiului, incurajand miscarile de rezistenta din
teritoriile ocupate (Franta, Grecia, Polonia, Iugoslavia). In 1943, pe frontul
african, armata germana a fost obligata sa se retraga din fata trupelor anglo-
americane, care au debarcat in Sicilia. Unitatile italiene, nefacand fata luptelor,
au avut de infruntat represaliile germanilor. Roma este bombardata, Mussolini
arestat (executat in 28 aprilie 1945), Italia este scoasa din razboi si semneaza
armistitiu cu anglo-americanii. Pe frontul din Italia luptele au continuat pana in
1945, deoarece germanii au ocupat Sicilia, organizand aici o rezistenta
favorizata de relieful muntos.

Problema debarcarii aliatilor in Europa a fost dezbatuta la Conferinta de

la Teheran (Roosevelt, Stalin, Churchill) unde s-a hotarat deschiderea celui de-
al doilea front in Europa si sprijinirea Iugoslaviei impotriva Germaniei. Pe 6
iunie trupele anglo-americane au debarcat in Normandia (ziua cea mai lunga),
au eliberat Parisul si Bruxelles-ul. Armatele aliate se indreapta spre Germania.
Inaintarea a fost putin oprita datorita contraofensivei germane din muntii
Ardeni. Dupa aceasta, aliatii au reluat ofensiva, patrunzand pe teritoriul
Germaniei. Totodata in est, Romania iese din razboiul antisovietic la 23 august
1944, Bulgaria si Ungaria au capitulat ulterior.

In anul 1945 au loc intalniri intre conducatorii S.U.A , Anglia, U.R.S.S. La

Yalta a fost adoptata Declaratia pentru Europa eliberata, prin care se
propune judecarea criminalilor de razboi, organizarea unei conferinte pentru a
pune bazele O.N.U. La Postdam se propune organizarea Europei postbelice,
infiintarea Tribunalului de la Nurnberg, incheierea tratatelor de pace.

La 25 aprilie 1945, trupele sovietice fac jonctiunea cu cele americane in

Germania. Dupa cateva zile, Berlinul este ocupat, Hitler se sinucide (30 aprilie),
par pe 9 mai 1945 Comandamentul German s-a predat. In Europa razboiul a
luat sfarsit.

In teritoriile ocupate de Japonia, in Asia, a fost impus un regim dur de

exploatare a bogatiilor naturale si de suprimare a opozantilor. Fiind mai bine
inarmate, trupele americane au bombardat orasele japoneze pentru a le slabi
rezistenta. Japonezii rezistau cu fanatism. In aceasta situatie, presedintele
Americii, Truman, a decis utilizarea bombei atomice in orasele Hirosima (6
august) si Nagasaki (9 august). Moartea a peste 60.000 oameni la Nagasaki a
determinat pe imparatul Hirohito sa capituleze la 2 septembrie 1945.

Victoria aliatilor, infrangerea Germaniei naziste, restaura pacea in

Europa, platita scump de omenire: localitati din Polonia, Germania, U.R.S.S. ,
Japonia, China, devenind ruine si cenusa. Au murit circa 60 milioane de
oameni, dintre care 40 milioane erau europeni. Pierderile materiale au fost
enorme. Unele state erau impovarate in datorii, altele aveau de platit
despagubiri de razboi U.R.S.S. Socul, pe plan mondial, produs de bomba
atomica, a fost puternic, iar teama de razboi a crescut.

Razboiul a propulsat U.R.S.S. la rang de mare putere, si va incepe

sovietizarea Europei de Est.