EXAMEN CLINIC ORL

Examenul fizic al nasulului

Inspectia feei si piramidei nazale; se noteaz prezena
- tumori, cicatrici,la nivelul piramidei nazale, deformrile acesteia, prezenta
paraliziei faciale.
Palparea piramidei nazale deceleaz prezenta :
- unei mobiliti anormale la nivelul scheletului osos al nasului

- frecturi sau crepitaii osoase, cu deplasare de pe linia median ale piramidei sunt
semene clasice de fractur a oaselor proprii nazale.
Palparea punctelor dureroase:
supraorbitar
- Suborbitar
- sinusale .
Narinoscopia permite examenul vestibulului nazal
Tehnica: - aplicarea policelui medicului pe vrful nasului si ridicarea uoara a acestuia
expunnd narinele si vestibulele nazale, folosindu-se lumina proiectat de oglinda frontal sau lampa Clar,
iar restul degetelor examinatorului se sprijin pe fruntea bolnavului
Se inspecteaz:
- tegumentul
- densitatea pilozitii
- simetria vestibulului nazal
Patologic:
- leziunimalformative (Stenoz,atrezie)
- leziuni inflamatorii (foliculite, abcese locale)
- traumatisme ( plgi)
 Cruste
- secreii
- formatiuni tumorale
- dismorfii
Rinoscopia anterioara- sau inspectia foselor nazale

Tehnica: - se foloseste un specul nazal tip Hartmann sau killian, examinatorul ine speculul in podul
palmei, policele minii fiind sprijinit pe articulatia specului.Speculul este introdus cu blndee, bolnavul
stnd cu capul strict vertical, dupa care speculul se deschide progresiv si lumina se proiecteaz intre
valvele sale. Cealalta mna a examinatorului fixat pe capul bolnavului, imprim acestuia diverse poziii.
Poate fi: -rinoscopie anterioar orizontal
- rinoscopie anterioar oblic
Rinoscopia anterioar orizontala
-capul bolnavului este Strict vertical
-se inspecteaza- zona anterioar a planeulu fosei nazale
- capul cornetului inferior
- intrarea in meaAtul inferior
- poriunea anterioar si inferioar a septului nazal
Rinoscopia anterioar oblic
-capul bolnavului este in extensie
-se inspecteaz:capul cornetului mijlociu
-intrarea in meantul mijlociu
- lumenul fosei nazale
- poriunea superioar a septului nazal pna la fanta olfactivrima
nasii)
Patologic: -obstructia fosei nazale- deviatie de sept
- rinit hipertrofic
- polipi
- corpi strini
- sinechii septoturbinale
- tumori- maligne
- benigne
-Secretii-apoase
-
- muco-purulente
-sanguinolente
- CruStOaSe
Rinoscopie posterioar permite examinarea deschiderii posterioare a foselor nazale ----------------------------------------
respective a coanelor si coninutul acestora ca si a rinofaringeluiepifaringe, faringe superior sau cavum)
Tehnica- se efectueaz cu ajutorul unei oglinzi de dimensiuni mai miciaroximativ 1 cm)montat pe o tij si introdus
intr-un mner universal.Oglinda se inclzete pe fa cu sticl pentru a nu se condensa vaporiidin aerul respirat pe
suprafata eilnainte de a se introduce in orofaringe se incearc partea metalic pe tegumentele de pe partea dorsal
minii stngi.Cu un apsator de limb inut in mna stang apsm primele doua treimii anterioare ale limbii iar
oglinda de rinoscopie incalzit este tinut in mna dreapt si introdus cumulta finete inapoia valului palatin. Este
orientat cu fata in sus dndudiferite inclinri laterale si antero-posterioare pentru a vedea faa posterioar a foselor
nazale si peretii cavmului.Cnd rinoscopia posterioar nu se poate efectua se indeparteaz valul palatin anterior cu
ajutorul ridictorului de val sau sonde Nelaton
subiri.
Se inspecteaz: - septnazal posterior
- orificiile posterioare a foselor nazale (coane)

- coizile cornetelor nazale inferior, mijlociu, superior

- pe peretele lateral- orificiul faringian al trompei lui Eustachio
- amigdala lui Luschkavegetaii adenoidiene) la copii
- inapoia si posterior de pavilionul tubar, la unirea peretelui posterior cu cel lateral al cavumului- foseta
Rosemuilero aglomerare de esut limfoid, care poate fi sediul
unui proces tumoral malign

- alteori cavumul este ocupat in intregime de o formaiune tumoral voluminoas, cu

suprafata meted, cu mucoasa prezentnd undesen vascular abundant, tumora fiind dur uor
sngerandelemente definitorii pentru fibromul nazofaringian
Patologic: -tumori
- escoriaii
dismorfism
Examenul clinic al laringelui
Inspecia laringelui- inspecia regiunii cervicale la nivelul creia el se proiecteaz
- bolnavul este de obicei in poziie sezand pe scaun cu capul n poziie
dreapt cu uoar extensie .
- se desface cmaa sau bluza, punndu-se n evident sternul inferior, osul hioid superior, marginea
anterioar a celor doi muchi sternocleidomastoidieni lateral
- regiunea de proiecie a laringelui poate fi modificat prin deplasarea lateral a acestuia de ctre o
tumor (tumori chistice tiroidiene, colecii)
- alteori pot apare tumefieri care fac sa dispar reperele normale (neoplasme
laringiene exteriorizate)
- plgi tegumentare superficial sau profunde
Inspecia ariilor ganglionare- jugulo- carotidian
- spinal
- cervical profund (transvers sau retroclavicular)
Palparea laringelui- se face palpnd pe linia median elementele constitutive de sus in jos
- corpul osului hyoid
- membrane tirohioidian
- incizura tiroidian la nivelul mrului lui Adam
- membrane tirocricoidiana
Palparea lateral pune in evident- coarnele mari ale osului hioid
- lamele laterale ale cartilajului tiroid
- cei doi lobi laterali ai glandei tiroide
Laringoscopia metoda de examinare prin inspecie vizual a interiorului laringelui ( endolaringe)
Laringoscopie indirect
Tehnica- bolnavul n poziie eznd pe scaunul de examinare ORL, iar medicul st pe un taburet in faa bolnavului
cu faa protejat de o masc i ochelari de protecie.

Se cere bolnavului s deschid gura i s proiecteze limba n afara respirind linitit. Medicul prinde cu
mna stang ntre medius si police prin intermediul unei comprese limba bolnavului, tracionndo cu
blandee n afar. Cu mna dreapt ine oglinda cu mner inclzit n prealabil la flacra pe faa cu
oglindact suport tegumentele n zona tabacherii anatomice a minii stngi a medicului. Se fixeaz pe
luet, pe ea proiectndu-se lumina de la lamp frontal sau oglinda Clar.
Se inspecteaz: - sinusurile piriforme
- epiglota
- vestibulullaringian
- repliurile ariepiglotice
- aritenoizii
- benzile ventriculare
- corzile vocale
- spaul glotic
- inelele traheale
EXAMENUL CLINIC AL FARINGELUI
- folosete ca metode inspecia i palparea, att extern, la nivel cervical ct si intern, endobucal si
endofaringian.
- examenul exterior- inspecia buzelor forma, volum,culoare

- palparea buzelor i obrajilor deceleaz mrimea i consistena eventualelor

tumefacii, prezenta fluctuenei ( semn de colecie, prezena adenopatiilor satellite - submentale,
submandibulare si jugulocarotidiene
- examinarea endolaringelui- se poate face direct, prin observarea de ctre examinator a detaliilor anatomice ale
acestuia, cu iluminare natural sau o surs de lumin (lantern, lamp frontal, oglinda Clar.- Instrumentarul necesar
iluminari faringelui include pe lng sursa de lumin, un apstor de limb (spatula) drept sau curbat.
- examenul interior al faringelui ncepe cu- examenul cavitaii bucale. Se face inspectia si
palparea vestibulului bucal. Se examineaz versantu exterior, reprezentat de faa intern a buzelor i obrajilor,
folosind spatula lingual i sursa de lumin.Se continua cu inspecia versantului intern reprezentat de dini si arcadele
dentare

Palparea vestibulului bucal pune n eviden sensibilitatea i consistena unor formaiuni de la nivelul
acestuia,mobilitatea excesiv a unor dini, mai ales a celor cu reacii gingivale marcate.Alteori palparea
pune n eviden prezena unor colecii la nivelul mandibulei i maxilarului, precum si a unor formaiuni
tumorale.
-examenul cavitatii bucale proriuziseacesta este delimitate ntre arcadele dentare si
istmul bucofaringian.Se ncepe cu inspecia bolii palatinepalatal dur)
-examenul planseului bucal- ridicarea limbii n sus spre bolta palatine, manevra
efectuat de ctre bolnav la solicitarea examinatorului sau de Ctre examinator cu ajutorul spatulei lingual permite
observarea frenului lingual, cu cele dou caruncule ale canalului Wharton la inseria acestuia pe planseul inferior, la
nivelul incisivilor
-examenul limbii-inspecia acesteia care permite constatarea aspectului normal, roz
cu prezena papilelor gustative de aspect normal.

Examenul orofaringeluisau bucofaringelui) urmeaz examenului gurii. Se incepe cu inspecia luetei,

care in mod normal msoar 1-1,5 cm lungime, de culoare roz neted nserat pe linia median la nivelul
marginii libere a valului moale. Valul palatin este in mod normal roz i mobil. Mobilitatea acestuia se
verific cernd bolnavului sa emit vocalaacu limba n gur
i gura deschis, apstorul de limb inut n mna de ctre examinator deprimnd cele
23
anterioare ale limbii.

Examenul lojilor amigdaliene si amigdalelor palatine- amigdalele sunt localizate n mod

normal ntre stlpii anterior si posterior i baza limbii, n aazisul vestibul amigdalian sau loja
amigdalian. Pot fi- mici, ascunse spre polul superior al lojei (intravelice)
- pediculate (copii)
- bombate spre linia median- hipertrofii amigdaliene
Examenul auricular

Inspecia pavilionului auricular i a anului retroauricular notnd culoare, form, relief.

Palparea pavilionului modificri de sensibilitate, n special dureri la traciune pe pavilion, n
caz de otit extern, precum i palparea regiunii mastoidiene, cu cerecetarea punctelor
dureroase - Punctul vrfului (policele medicului, urmrind marginea anterioar a
sternocleidomastoidianului, ajunge la inseria pe mastoid)
- Punctul antral, situat napoia unghiului posterosuperior al conductului auditiv
extern

- Punctul marginii posterioare a mastoidei, care ne orienteaz asupra participarii

mastoidei la procesul inflamator otic.
Palparea articulaiei temporo- mandibular i grupurile ganglionare periauriculare : - preauricular, parotidieni,
retroauriculari mastoidieni.
Otoscopie - se efectueaz cu speculul auricular inut ntre policele si indexul mini examinatorului,
omolog urechi de examinat ( mna stng pentru urechea stng. Speculul se introduce prin micri
blnde de rotaie, sub controlul vederii i al luminii proiectate din oglinda frontal sau lampa Clar.
Concomitent se face redresarea curburilor conductului auditiv extern, prin traciunea pavilionului cu mna
ceallt a examinatorului, exercitat n sus i n afar.
Repere conductul auditiv extern- inspecia tegumentului
- inseria pilozitiilor
- aspectul secreiilor ceruminoase
- aspectul epiteliului de tranziie
- angulatiile
Membrana timpanicforma conic, escavat n treimea superioar i bombat n rest
spre interior
- are partea central deprimat Umbo
- la periferie prezint o ngroare a fibrelor circulare
ligamentul fibros Gerlach
- segmental superior- pars flaccida (membrane Shrapnell)
-segmental inferior pars tensa
- culoare gri deschis, semitransparent prezint la nivelul polului Superior un mic
relief apofiza scurt a ciocanului. De la aceasta spre inelul timpanal ligamentele timpani- maleare.De la
nivelul scurtei apofize coboar spre centrul timpanului o band alb galbuie- manerul ciocanului. -
- lumina proiectat la otoscopie se reflect sub forma unui triunghi luminous
(Politzer) cu vrful n umbo i baza orientate antero- inferior.
Recoltarea frotiului lingual
Definiie tehnica prin care se preleveaz secreia albicioas cu aspect cremos situat dorsolingual, n
vederea determinrii spectrului micologic. Scop: - diagnosticul tipului de micelii implicat n evoluia unei
stomatite Pregtirea materiale de protecie : masc mnui halat, cmpuri
Execuie:
- de recoltare sterile lamele de sticl
- comprese - nesterile lamp de spirt
- pacient psihic se anun i se explic tehnica
- fizic pacientul nu mnnc i nu bea ap
- nu-i efectueaz toaleta cavitaii bucale - se aeaz pe scaunul de consultaie se recomand nainte de
administrarea oricrui tip de tratament local asistenta se spal pe mini i se dezinfecteaz cu alcool,
apoi i pune masca de protecie apoi invit pacientul s deschid gura i s exteriorizeze limba cu putere
lamelele de sticl se flambeaz o lamel de sticl se ine n mna stng i alta n mna dreapt cu
lamela din mna dreapt se efectueaz o rzuire a dosului limbii dinspre posterior pn la vrful limbii
printr-omicare continua si cu o presiune suficientde mare pentru a recolta secreia aflat la suprafata
limbii. Apoi cu aceeai lamela se ntinde secreia recoltat pe lamela de sticl inut n mna stng -
procedura se poate repeta cele doua lamele se aeaz faa n faa i se nfoar in compresa steril se
scrie biletul de trimitere la laborator pe care se menioneaza: numele si prenumele pacientului, vrsta
sexul, tipul de proba recoltat, cine a recoltat proba, data si ora recoltrii
Recoltarea frotiului lingual nu se efectueaz cu anestezie, asa c pacientul poate mnca si
bea dupa terminarea procedurii. Contraindicaii: -nu exist.Uneori leziunile foarte severe ale mucoasei
linguale pot
temporiza procedura
Incidente
Accidente: -rare
- sngerri ale mucoasei linguale
RECOLTAREA EXUDATULUI FARINGIAN
Definitie exudatul faringian este un lichid rezultat in urma unui process inflamator faringian
Sop -exploratordiagnosticarea germenilor patogeni la nivelul faringelui
- diagnosticarea personelor sanatoase purtatoare de germeni
Pregatirea material- de protectie -masca
- Sterile-spatula - eprubeta cu tampon faringian - - ser fiziologic sau glicerina 15% - Nesterile-tavita renala - - stativ
pentru eprubete - - lampa de spirt
- - chibrituri - Pacientpregatire psihica- se anunta si se explica tehnica - - pregatirea fizica -se anunta sa nu manance
si sa nu bea apa - - fara solutii dezinfectante in nas sa nu faca gargara - - se asaeza pacientul pe scaun Executie- se
recomanda inainte de administrarea antibioticelor- .. ...
- asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza cu alcool - - isi pune masca de protectie - invita pacientul sa
deschida gura - - deschide eprubeta - apasa limba cu spatula lingual - - cu tamponul faringian sterge depozitul de pe
faringe si amigdale sau cand
este cazul deslipeste o portiune din falsele membrane - introduce tamponul in eprubeta
Pregatirea produsului- se eticheteaza cu data , nume bolnav
-se transporta podusul la laborator evitand suprainfectarea
Notarea- se noteaza data si ora recoltarii in foaia de observatie
-se noteza daca sau facut sau nu insamantari
Timpul scurs de la recoltare la insamantare sa nu depaseasca -6 ore
Inainte de recoltare se inspecteaza regiunile de unde urmeaza sa se recolteze
Recoltarea se face nu numai in angine ci si in alte boli care pot fi declansate de o infectie
faringiananephrite, R.)