Geografia Turistica si Resursele Agroturistice ale

Romaniei

Resursele natural ale turismului

RESURSELE TURISTICE

Ca parte componenta a ofertei turistice, alaturi de echipamentele de productie, masa de bunuri

destinate consumului turistic, forta de munca, infrastructura turistica, structurile si conditiile de comercializare,
resursele turistice cuprind atractiile naturale si antropice dintr-o zona, tara sau regiune geografica.

Cuprinderea resurselor turistice in categoria resurselor intreprinderii de servicii semnifica specificitatea

alcatuirii produsului turistic si din componente care atrag, retin, sunt "gustate" dar nu se consuma odata cu
preparatele culinare si cu uzura unor mijloace de transport, sunt nestocabile, desi de o longevitate apreciabila in
existenta Terrei, produc emotii estetice si trairi afective de neuitat.

Resursele turistice se impart in doua mari categorii: resurse turistice naturale si resurse turistice
antropice.

I Resursele turistice naturale:

1. Muntii:

Carpatii romanesti, carora le revine o treime din suprafata tarii (237.500 kmp), se impun ca o
componenta de baza in structura geografica si peisagistica a Romaniei. Sunt impartiti in trei mari diviziuni:
Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali si Carpatii Occidentali.
 Sistemul montan se caracterizeaza printr-o diversitate de aspecte peisagistice si o mare complexitate
de potentialul turistic, date de particularitatile diferitelor tipuri de relief (glaciar, fluviatil etc.), alternarea
unitatilor montane, submontane si depresionare, a culoarelor de vai, varietatea si configuratia invelisului
vegetal si a retelei de ape si lacuri, o mare bogatie de ape minerale si termominerale, fondul cinegetic si piscicol
- deosebit de reprezentativ etc..

Carpatii prezinta un intens domeniu schiabil, desfasurat la circa 1400 m altitudine, in general lipsit de
avalanse de zapada si de viscole. Unele masive montane (Rodna, Fagaras, Bucegi) permit amenajarea de partii
si mijloace de transport pe cablu in sistem cascada, de la etajul inferior (900 - 1000 m) la cel montan superior
(2200 m), permitand o valorificare succesiva a domeniului schiabil si prelungirea sezonului de sporturi de iarna
pana in aprilie - mai.

2. Potentialul speologic:

Potentialul speologic al Romaniei dispune de peste 10900 de pesteri, Romania situandu-se pe locul al
treilea in Europa, alaturi de Iugoslavia si Franta. Intre acestea sunt pesteri de dimensiuni mari, adevarate
complexe carstice subterane, cu rauri si cascade (Topolnita, Cetatile Ponorului etc.) sau cu sisteme dezvoltate
pe mai multe etaje, unele bogat si frumos concretionate (peste 300) si altele cu mineralizatii rare sau cu picturi
murale (Pestera Cuciulat, Pestera lui Adam etc.). Exista si unicate pe plan national si international, fiind
declarate monumente ale naturii sau rezervatii speologice, asa cum sunt pesterile Topolnita, Cetatile Ponorului,
Sura Mare, Ghetarul de la Scarisoara, Pestera Ursilor de la Chiscau etc..

3. Lacurile:

Lacurile de munte, fie ca sunt glaciare (Bucura si Zanoaga - in Retezat, Capra si Balea Lac - in Fagaras,
Rosiile - in Parang) sau baraj natural (Lacul Rosu - pe Bicaz), se constituie prin ele insele ca obiective turistice.

In arealul dealurilor si podisurilor predomina lacurile cu apa sarata, utilizata balnear in statiunile care
au aparut in apropiere (Sovata, Ocna Sibiului, Slanic Prahova etc.). Alte acumulari de apa, unele realizate inca
din secolul al XIX-lea (Dragasani langa Botosani), sunt iazurile din Campia Transilvaniei sau a Moldovei,
importante domenii pentru pescuitul sportiv.

Lacurile de campie, destul de numeroase si in parte amenajate de om, au de asemenea importante

valente turistice: balneare (Amara, Balta Alba, Lacul Sarat), agrement sportiv (Snagov, Caldarusani, Mostistea).

4. Litoralul romanesc:

Plaja litoralului romanesc, adapostita la baza falezei dintre Constanta si Mangalia si cu o larga extindere
si deschidere in restul litoralului, are o orientare ce permite expunerea la soare pe tot cursul zilei (peste 10
ore), ceea ce se intalneste pe putine plaje din europa.

Plaja este naturala, are latimi de 400 - 500 m la Mamaia si Techirghiol si de 50 - 200 m in rest iar
nisipul - cuartos si calcaros - cu o puritate ridicata si o granulatie fina spre medie, se prezinta aproape in
permanenta uscat. In sectorul Mangalia - Nord, prin indiguire si innisipire s-au amenajat si plaje artificiale
(peste 200000 mp).

Pe litoralul romanesc se intalnesc doua tipuri de ape minerale: cele de adancime, aduse la suprafata
prin foraje (zonele Mangalia, Neptun si Eforie) si cele din lacurile sarate.

Namolul terapeutic, ce constituie unul dintre cei mai importanti factori naturali de cura, se afla in
cateva lacuri de pe litoralul tarii noastre. Intre acestea, namolul de la Techirghiol detine un rol important in ceea
ce priveste rezervele exploatabile si valoarea terapeutica.

5. Vegetatia:
 Vegetatia se asociaza de regula altor componente de peisaj, completandu-le (carstic, montan, de deal
etc.).

Padurile de conifere si foioase din munti si de pe dealuri dar mai ales a celor din jurul statiunilor
balneoclimaterice (Felix, Sovata, Amara etc.), din campie (Vlasia) sau din zonele periurbane (ale oraselor
Bucuresti, Timisoara, Craiova, Pitesti etc.), care ofera conditii pentru recreere si agrement, au o valoare
evidenta pentru turismul romanesc.

Valoarea turistica a vegetatiei creste si prin existenta unor specii declarate monumente ale naturii, ca si
a rezervatiilor cu caracter stiintific (fagetele seculare din Semenic, codrii de la Slatioara, padurile Ciornuleasa,
Comana, Frasinu din Campia Romana etc.). un cert interes turistic prezinta vegetatia submediteraneeana din
defileul Dunarii, muntii Banatului si Valea Cernei, ca si padurile de liliac de care se leaga sarbatorile folclorice de
la Carasova si Eftimie Murgu - judetul Caras - Severin.

Vegetatia variata, luxurianta si specifica din zona Deltei Dunarii reprezinta, de asemenea, un element
important de atractie turistica.

6. Fauna:

Animalele de interes vanatoresc (ursul, mistretul, cerbul, caprioara etc.) se concentreaza in unitatile
montane (Calimani - Harghita, Rodna - Maramures etc.) dar si padurile de deal si de campie iar baltile si Delta
Dunarii constituie paradisul pasarilor.

Lacurile si raurile de munte detin un important fond salmonicol (pastrav, lipan) iar lacurile si apele de
deal si campie sunt populate cu mreana, clean dar si crap, stiuca, biban, caras. Dunarea dar mai ales Delta
Dunarii detine o bogata si variata fauna ihtiologica: de la crap, stiuca, somn, salau etc. pana la sturionide -
nisetru, cega s.a.

Fauna tarii noastre are si o valoare stiintifica, sporindu-I interesul turistic (turism profesional, stiintific)
prin specii rare (cele mediteraneene). Endemice sau pe cale de disparitie (dropia, lostrita), toate fiind ocrotite
de lege sau cuprinse in rezervatii stiintifice, dupa cum sunt cele din Delta Dunarii (ornitologice), Carpatii
Orientali, Campia de Vest etc..

7. Factorii cu potential terapeutic:

Romania poate organiza in cele peste 160 de statiuni balneare si localitati ce poseda ape minerale, ape
termale si mofete, toate cele trei tipuri de asistenta balneomedicala: profilactica, curativa si de recuperare
medicala.

Tara noastra dispune de peste 2000 de izvoare minerale, acestea fiind cantonate in principal in arealul
montan, mai ales in aureola mofetica din imprejurimile vulcanice Oas - Gutai - Calimani - Harghita si apartin
mai multor zone geochimice.

Deosebit de importante sunt apele termale din Campia de Vest, aparute pe fundament fracturat, care
de la Carei la Orsova se afla la 800 - 2000 m adancime, cu temperaturi cuprinse intre 40 si 800 C.

Prin calitatile fizico - chimice ale apelor, numeroase lacuri prezinta un deosebit interes terapeutic. In
general, clorurato - sodice, uneori iodurate sau sulfurate (cele din Campia Romana), cu o mineralizare medie
(30 - 50 g/l). Lacurile cele mai folosite in balneoturism sunt cele din Campia Romana (Balta Alba, lacul Sarat,
Lacul Amara) sau pe litoral (Lacul Techirghiol - apa sarata si Mangalia - apa sulfuroasa).

8. Dunarea:
 Reprezinta cel mai important fluviu al Europei, strabatand-o de la vest la est, pe 2860 km, din
apropierea Rinului pana la Marea Neagra. Pe teritoriul Romaniei, intre Buzias si Marea Neagra, Dunarea
parcurge circa 1075 km, pe traseul sau (integral navigabil) distingandu-se patru sectoare: Buzias - Portile de
Fier (cel mai lung defileu din Europa - 134 km), Portile de Fier - Calarasi, Calarasi - Braila, Braila - Marea
Neagra (numit si sectorul "Dunarea maritima").

9. Delta Dunarii:

Impreuna cu sistemul lagunar Razelm, Delta Dunarii are o suprafata de 5050kmp din care 4340 kmp
sunt pe teritoriul Romaniei. Morfohidrografic, in cuprinsul Deltei se disting, pe de o parte, grindurile (uscaturile)
care detin 13 - 16%din suprafata totala iar pe de alta parte, zonele acoperite - temporar sau permanent - de
apa (bratele Dunarii, garlele, canalele, lacurile, mlastinile), care au o pondere covarsitoare.

II Resursele turistice antropice:

Romania dispune de monumente care, prin specificul lor pot fi si sunt considerate unicate mondiale:
cetatile dacice din Muntii Orastiei, care au rezistat multi ani atacurilor stralucitelor legiuni romane, cetatile
taranesti si bisericile fortificate din Transilvania, bisericile de lemn din Maramures, manastirile din Bucovina,
Moldova si nordul Olteniei, monumentele stilului brancovenesc din Muntenia si Oltenia etc., ca si creatiile lui
Eminescu, Brancusi, Enescu sau ale lui Grigorescu.

Vestigiile antichitatii sunt numeroase si de mare valoare pentru istoria culturii si civilizatiei poporului
nostru. Amintim, mai intai, ruinele cetatilor infiintate de colonistii greci (secolele VII - VI i.Hr.) pe coasta Marii
Negre: Histria, Tomis (Constanta), Callatis (Mangalia), prin intermediul carora populatia autohtona geto - dacica
a venit in contact cu marile civilizatii ale antichitatii :elena, persana, romana etc..

Intre vestigiile romane, un loc important il ocupa fortificatiile militare (castre), care au constituit puncte
de sprijin in expansiunea romana in Dacia si erau construite, de regula, pe vechi asezari dacice - ca la Drobeta,
unde se afla si ruinele podului lui Traian, construit de Apolodor din Damasc (103 - 105), Tibiscum (Jupa, langa
Caransebes), Potaissa - Turda. Ruinele centrelor urbane, ridicate la rang de municipium sau colonia: Drobeta,
Apullum - Alba Iulia, Napoca, Potaissa, Romula - langa Caracal, Tomis si capitala Daciei romane,
Sarmisegetusa, Colonia Ulpia Traiana.

Importante prin forta de evocare a istoriei destul de zbuciumate a vietii economice si social - politice, a
tehnicilor de constructie si stilurilor arhitectonice din acele timpuri sunt si vestigiile cetatilor medievale. Printre
cele mai vechi care atesta aparitia si cristalizarea primelor formatiuni politice romanesti sunt: Dabaca (sec. XI -
XIII) - judetul Alba, Severinului (sec. XIII - XVI) - judetul Mehedinti, Curtea de Arges (sec. XIII) etc..

Monumentele de arta si arhitectura medievala realizate in cele mai diverse stiluri arhitectonice si
raspandite pe intreg cuprinsul tarii reprezinta un valoros potential cultural. Catedrala romano-catolica din Alba
Iulia (sec. XIII - XVII) este cel mai valoros monument de arhitectura medievala din Transilvania, unde se
imbina formele romanice tarzii cu cele gotice evoluate si ale renasterii lombarde, ca si alte cladiri religioase din
Sebes, Cluj-Napoca, Timisoara, Oradea etc..

De o importanta deosebita in istoria neamului si a arhitecturii romanesti sunt cetatile si castelele

medievale de la Suceava, Iasi, Neamt, Bran, Hunedoara, Deva sau cetatile ridicate de breslele targovetilor, cum
este cetatea de la Sighisoara.