Fabricarea de maini, utilaje i echipamente

Dezbaterile organizate de Ministerul Economiei la ntlnirea din 9 mai 2013 au relevat

preocuparea Industriei de maini, utilaje i echipamente pentru creterea competitivitii prin
inovare i o mai bun poziionare pe lanul internaional de competitivitate.

Context European

Fabricarea de masini, utilaje si echipamente genereaza in UE cea mai mare valoare

adaugata dintre industriile prelucratoare (10.9% din valoarea adaugata a industriilor
prelucratoare, 2.9% din valoarea adaugata a sectorului nefinanciar).

Germania realizeaza 40.6% din valoarea adaugata a acestei diviziuni si cel mai mare
grad de specializare, insa pe anumite subdiviziuni Ungaria si Finlanda se situeaza pe
primul loc privind specializarea.

C28 Fabricarea de masini, utilaje si echipamente n.c.a., 2010

Valoare
Costuri
Cifra Valoare adaugata/
Nr. Nr. Valoare totale
Nr. Tara de adaugata/ 1EUR
companii angajati Adaugata cu
afaceri angajat costuri
angajatii
salariale
(mii) milioane EUR EUR EUR
Netherlands 2.98 6,731.40
1 73.63 20,738.60 3,955.50 91,423.22 1.70
Belgium 1.60 3,119.20
2 37.07 10,817.30 2,013.70 84,134.43 1.55
Denmark 1.69 4,330.50
3 53.82 15,540.50 3,285.80 80,462.65 1.32
Austria 1.35 5,583.00
4 71.16 17,147.80 3,847.40 78,457.00 1.45
Ireland 0.29 750.20 416.50
5 9.69 2,026.50 77,412.03 1.80
Finland 1.54 3,695.40
6 49.00 13,860.40 2,335.30 75,424.02 1.58
Sweden 3.20 6,014.50
7 80.02 19,616.70 4,088.10 75,165.28 1.47
United
8 8.64 13,967.30 73,087.43 1.77
Kingdom 191.10 38,678.40 7,885.50
Germany 16.60 70,030.70
9 1,032.94 209,940.50 54,350.80 67,797.45 1.29
France 5.54 12,116.60
10 182.15 43,209.60 9,352.50 66,521.73 1.30
Italy 24.61 28,282.10
11 461.67 99,504.70 18,895.90 61,260.42 1.50
EU-27 98.06 172,695.73 60,902.71 1.43
2,835.60 545,931.15 121,011.12
Spain 6.21 5,938.70
12 105.78 16,496.50 4,107.30 56,144.65 1.45
Hungary 2.77 2,324.20 715.90
13 51.26 6,831.20 45,339.63 3.25
Cyprus 0.07 25.90 13.90
14 0.63 66.10 41,307.81 1.86
Greece (1) 2.65 573.30 380.10
15 18.61 1,309.50 30,807.67 1.51
Slovenia 0.79 437.60 311.10
16 14.37 1,461.90 30,443.86 1.41
 Portugal 1.68 612.20 401.90
17 20.97 1,832.50 29,196.87 1.52
Czech
7.01 2,854.60
18 Republic 115.91 10,209.00 1,739.20 24,628.37 1.64
Slovakia 1.59 788.70 477.50
19 34.11 2,646.50 23,121.57 1.65
Poland 4.51 3,050.40
20 136.74 9,567.30 1,617.90 22,308.68 1.89
Estonia 0.13 64.10 45.10
21 3.07 205.30 20,893.09 1.42
Latvia 0.13 45.00 24.20
22 2.76 108.70 16,292.54 1.86
Lithuania 0.15 77.60 43.70
23 4.93 223.90 15,737.17 1.78
Romania 1.37 706.20 365.40
24 51.20 1,948.30 13,792.43 1.93
% UE-27 1.40% 1.81% 0.36% 0.41% 0.30% 22.65% 135.43%

Bulgaria 0.91 281.30 149.40

25 29.29 955.80 9,604.29 1.88
26 Luxembourg 0.03 : : : :
Sursa: Eurostat (online data code: sbs_na_ind_r2), prelucrari Ministerul Economiei
(1) 2009

In Romania, lucreaza 1.81% dintre angajatii acestei ramuri industriale in UE, insa ei
realizeaza doar 0.3% din valoarea adaugata. Productivitatea muncii (VAB/angajat)
este penultima din UE, de doar 22,65% din valoarea medie. Productivitatea muncii
ajustata cu costurile salariale se situeaza, insa, la 135.43% fata de media UE.

Industria romneasc

Anii 2010 si 2011 au marcat reluarea cresterii acestui sector. Este unul dintre
sectoarele medium high-tech, care merita o atentie sporita privind alegerea
domeniilor de specializare ale Romaniei (smart specialization), prin prisma traditiei si
a pontentialului neexploatat.

Conform unui studiu publicat de Comisia Europeana1, dintre tarile UE, Romania are
in acest domeniu cel mai mare potential de crestere/export neexploatat, respectiv
18,6%.

Industria de maini, utilaje i echipamente reprezint un sector important al

industriei romneti contribuind la dezvoltarea, modernizarea i buna funcionare
a altor sectoare industriale, cu o pondere n PIB de 2,5 %.
Industria de maini, utilaje i echipamente cuprinde linii tehnologice complexe
cu ciclu lung de fabricaie, destinate execuiei de bunuri de capital, echipamente
de serie mic i mare, destinate transportului, agriculturii, bunuri de consum i

1The development of productive structures of EU Member States and their international competitiveness November
2012, WIFI Austrian Institute of Economic Reseach, Publisher: European Commission, DG Enterprise and Industry
componente de mare serie sau producie de mas. n cadrul acestui sector se
fabric o gama larg de produse:
- motoare, turbine, pompe, compresoare, supape i organe mecanice de
transmisie;
- cuptoare industriale, arztoare, echipamente de ridicat i manipulat,
echipamente de ventilare i condiionare a aerului, alte echipamente de
utilizare general (maini de cntrit, maini de ambalat, echipamente
pentru purificarea mediului );
- maini agricole, maini unelte, maini cu destinaie industrial specific
(pentru metalurgie, construcii, extracie sau pentru fabricarea produselor
alimentare, textile, a hrtiei, tipriturilor, a produselor din mase plastice i
cauciuc);
- maini i aparate de uz casnic (neelectrice).

Industria de maini i echipamente este un sector industrial n cadrul industriei

prelucrtoare cu o mare diversitate de produse, cu peste 51.000 salariai i 1270
firme productoare: 950 microntreprinderi; 150 ntreprinderi mici; 100
ntreprinderi mijlocii; 70 ntreprinderi mari (Anexa).
Producia industrial, exportul, importul i numrul de salariai pe ultimi trei ani
se prezint astfel:

Indicator/ani 2009 2010 2011

Producia industrial (mil. lei) 8219 8232 11.391
Export (mil.Euro) 2164 2640 3.386
Import (mil. Euro) 3914 4607 5.674
Numr mediu de salariai 50.000 49.000 51.000

Societile productoare din sector posed licene i know-how de la firme de

vrf din domeniu (de exemplu pentru grupuri termo-energetice de 330 Mw i 700
Mw au fost preluate licene de la firma Babcock-Germania, Alsthom -Franta,
General Electric-SUA).
Productivitatea sczut a sectorului, creterea competiiei pe piaa european,
ct i pe piaa mondial, finanarea insuficient a societilor comerciale din
sector i lipsa unor investiii importante ar putea influena negativ n viitor
competitivitatea acestui sector.
Industria de maini i echipamente este o industrie bazat pe cercetare-
dezvoltare i inovare. n prezent se deruleaz Planul Naional de Cercetare,
Dezvoltare, Inovare pentru perioada 2007-2013, care cuprinde programe de
finanare specifice sectorului.

Institute naionale de cercetare-dezvoltare-inovare care funcioneaz n sector :

- Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare n Sudur i ncercri de
Materiale-ISIM Timioara (care este membru al Institutului Internaional de
Sudur-IIW).
- Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Utilaj Petrolier-IPCUP
Ploieti.
- Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Maini i Instalaii
destinate Agriculturii i Industriei Alimentare - INMA Bucureti.
- INCD Turbomotoare COMOTI Bucureti

Alte institute din sector :

- Institutul de Cercetare i Proiectare Tehnologic pentru Construcii de
Maini - ICTCM Bucureti.
- Institutul de Proiectare Construcii de Maini - IPCM Bucureti.
- Institutul de Proiectare Construcii de Maini Grele - IPCMG Bucureti.
- MASTER Bucureti.
- PRESUM PROIECT Iai.
- Institutul pentru Cercetare i Proiectare Tehnologic TEHNOMAG Cluj.
- Institutul de Cercetare Proiectare Nave - ICEPRONAV Galai.
- MITECO Iai.
- SIMTEX Bucureti.

Clusterul IND-AGRO-POL funcioneaz n domeniul fabricrii mainilor i utilajelor

pentru agricultur i are o reea naional. Scopul acestuia este crearea i
comercializarea unor produse i servicii inovative din domeniul respectiv,
creterea competiiei sectorului prin investiii tangibile i intangibile, finanate din
resurse proprii ale membrilor sau din fonduri naionale sau comunitare. Clusterul
nfiinat urmrete crearea condiiilor pentru o dezvoltare durabil a regiunilor
din aria sa geografic i stabilirea unei strategii comune de dezvoltare n domeniul
de activitate specific.

n Romnia funcioneaz ase mari universiti tehnice, care pregtesc viitori

specialiti pentru industria de maini i echipamente. De asemenea, activeaz
mai multe asociaii profesionale:
 - Federaia Patronal din Construcia de Maini - FEPA CM
- Uniunea Productorilor de Maini Unelte i Scule din Romnia UPROMUS
- Asociaia Productorilor de Rulmeni din Romnia ROBMA
- Confederaia Patronal din Industrie, Agricultur, Construcii i Servicii din
Romnia - CONPIROM

ncepnd din anul 2005 sectorul de maini i echipamente se afl n cretere prin
apariia unor investiii de tip greenfield, care au fcut s creasc productivitatea
din acest sector, ct i numrul societilor comerciale. Repartiia teritorial a
firmelor productoare de maini i echipamente este echilibrat. Aceast
industrie se regsete aproape n toate judeele rii. Principala int a
societilor comerciale din sector este colaborarea cu firmele din UE, att pentru
accesare mai uoar la tehnologii moderne i licene, ct i pentru a ptrunde mai
uor pe piaa european i internaional.

Sinteza consultrilor
a. Cadrul instituional

Infiintarea unui organism pentru supravegherea in mod real a pietei de profil. Acest organism trebuie sa
reprezinte un mijloc cheie pentru prevenirea obtinerii unor avantaje incorecte de catre producatorii
care nu se conformeaza regulilor, ca urmare a reglementarilor pietei interne. Concurenta corecta este
necesara pentru a le permite producatorilor competenti sa isi consolideze pozitia pe piata.
Construirea brandului economic de tara, care ar duce la consolidarea imaginii Romaniei in lume.
Infiintarea unui departament in cadrul Ministerului Economiei, format din personal competent pentru
solutionarea problemelor din industria romaneasca si care sa ofere si sa gaseasca solutii, rapid si la obiect,
in interesul producatorilor si investitorilor din industrie.
Cooperarea intre institutiile nationale abilitate si limitarea birocratiei, in sensul rezolvarii centralizate a
tuturor solicitarilor din partea producatorilor din industrie privind emiterea de autorizatii , obtinerea de
aprobari , certificari, competente, informatii, etc.
Asigurarea unui climat prietenos de lucru, profesionist, precum si respect din partea autoritatilor fata
de producatorii din industrie si de investitorii directi.
Infiintarea in cadrul Ministerului Economiei a unui departament sau directii care sa elaboreze impreuna cu
agentii economici, privati sau de stat, o strategie nationala de dezvoltare a industriei pe termen mediu si
lung , pe ramuri de activitate, strategie care sa includa:
industria extractiva
industria energetica
industria metalurgica
industria chimica si petrochimica
industria de masini si utilaje complexe
industria auto si echipamente pentru transport
industria navala
Armonizarea programelor de dezvoltare a industriei din Romania cu cele din statele europene, tinand cont
de resursele naturale si energetice, dar si de resursele umane.
Crearea unui departament pentru promovarea obiectivelor complexe, avand in vedere experienta si
traditia Romaniei in privinta rafinariilor, fabricilor de ciment, obiectivelor metalurgice, etc.
Infiintarea unei companii publice (dupa modelul companiei FINEP din Brazilia), care sa se ocupe de
coordonarea tuturor firmelor de consultanta si proiectare inginereasca industriala din tara. Se va avea
astfel in vedere ca toate proiectele de investitii in bunuri de capital, pentru retehnologizare si modernizare
in industrie, energie, infrastructura, agricultura, etc. sa fie realizate de catre firme nationale cu consultanti
si proiectanti interni. In cazul unor tehnologii care nu exista pe plan national, compania respectiva ar trebui
sa solicite firmelor sa apeleze la tehnologie din strainatate doar pentru achizitionarea ingineriei de baza,
restul de activitati (proiecte de executie, procurare de materiale, fabricatia propriu-zisa, activitatile de
constructii montaj si punerea in functiune) sa se faca prin forte proprii. Aceasta companie ar avea si rolul
de a stimula si asigura mentinerea, utilizarea si dezvoltarea capitalului uman national din institutele
tehnologice in perioadele in care cererea de servicii profesionale ingineresti este scazuta. Compania
publica ar putea finanta studii si cercetari referitoare la fezabilitatea investitiilor in anumite domenii de
interes national strategic, dezvoltarea unor sectoare industriale emergente de inalta tehnologie, etc. O
companie autohtona de consultanta si proiectare inginereasca industriala poate alege mai eficient
tehnologiile adecvate, adaptate la standardele si reglementarile tehnice nationale, precum si la specificul si
conditiile economice si sociale locale.
Infiintarea in cadrul structurilor de comert exterior, din marile capitale ale lumii, a unor posturi de
consilieri economici, destinate reprezentantilor agentilor economici, numirea acestora urmand a se face pe
baza propunerilor asociatiilor profesionale.

b. Cadrul administrativ nivel central si local

Adoptarea unor masuri referitoare la diminuarea fiscalitatii, cresterea stabilitatii legislative privind
regimul investitiilor, programele de finantare etc. in vederea sustinerii mediului de afaceri din Romania.
Constituirea unei retele teritoriale care sa valorifice capitalul de imagine, cunostinte si relatii inter-
institutionale ale ADR-urilor si OTIMM. Emiterea unui news-letter privind promovarea investitiilor , cu un
grad ridicat de vizibilitate in promovarea investitiilor in Romania.
Evaluarea periodica a barierelor administrative in calea dezvoltarii mediului de afaceri, in vederea
reducerii sarcinii administrative inutile si imbunatatirea reglementarilor.
Implicarea activa a autoritatilor locale in sprijinirea producatorilor autohtoni si a investitorilor in
producerea de plus valoare, prin sustinerea acestora cu informatii utile, rezolvarea urgenta a solicitarilor
de ordin administrativ, sustinerea intereselor si problemelor locale in fata organismelor nationale
competente.
Infiintarea si sustinerea parcurilor industriale si a incubatoarelor de afaceri.
Sustinerea, pe langa Ministerul Educatiei Nationale, a solicitarilor de formare a fortei de munca specifica
zonei.
Simplificarea procedurilor pentru companii privind raportarile necesare Institutului National de Statistica,
prin transmiterea on-line a acestora cu garantarea corectitudinii datelor transmise.
Analizarea periodica a activitatii Camerelor de Comert si Industrie in privinta aportului adus pentru
cresterea volumului de contracte la export.
Crearea unei agentii care sa gestioneze impreuna cu agentii economici/institutiile statului, necesarul de
cadre cu studii superioare, pe specialitati si domenii si care sa ofere date planurilor anuale de scolarizare.

c. Cadrul legislativ

lmbunatatirea conditiilor privind creditele pentru investitii, bancile avand o contributie importanta in acest
sens (prestarea unor servicii de consultanta pentru potentialii clienti referitoare la modalitatea optima de
finantare si acordarea de asistenta la intocmirea planurilor de afaceri, etc.).
Dezvoltarea unui mediu de afaceri bazat pe competitivitate si spirit antreprenorial, pentru a putea face
fata concurentei pe piata interna a Uniunii Europene, dar si in afara UE.
Incurajarea si sustinerea activitatilor ce vizeaza capitalizarea intreprinderilor si respectiv mobilizarea
capitalului de pe pietele financiare.
Intarirea drepturilor si protectiei creditorilor si a disciplinei de plati contractuale.
Asigurarea unei legislatii coerente si incurajatoare pentru producatori si investitorii directi.
Armonizarea legislatiei romanesti cu cea europeana.
Corelarea legilor speciale cu cele generale, astfel incat legislatia sa nu mai fie interpretabila si sa poata fi
aplicata unitar.
Adoptarea unei legislatii stimulative pentru producatorii de bunuri, respectiv acordarea de facilitati la
energie si materii prime pentru perioade determinate.
Accesarea facila la sursele de finantare, cu garantii din partea statului si un control riguros asupra costurilor
ascunse practicate de banci.
Urgentarea definitivarii si aprobarii in Camera Deputatilor a Legii holdingului.
Imbunatatirea cadrului legislativ pentru acordarea ajutoarelor de stat, prin revizuirea si reducerea
conditiilor de acordare referitoare la obligativitatea de a inregistra profit in anul precedent , marirea
cuantumului ajutoarelor de minimis pentru intreprinderile mari, precum si abordarea mai flexibila a
perioadei de restanta a platilor datorate la bugetele statului.
Asigurarea cadrului legislativ necesar pentru constituirea unui fond de dezvoltare a cercetarii universitare
pe probleme de know-how adresat societatilor mari.
Revizuirea politicii fiscale in avantajul agentilor economici a caror productie este mai mult decat 50%
destinata exportului.
Modificarea Legii nr. 343/2006, astfel incat de la bugetul de stat sa se efectueze rambursarea de TVA
pentru livrarile de produse la export prin comisionari, in maxim 30 de zile de la depunerea declaratiei.
Diminuarea taxelor asupra fortei de munca, procentul actual de 57,8% constituind un efort prea mare
pentru angajatori.
Acordarea de subventii din bugetul asigurarilor pentru somaj cu sumele necesare recalificarii pentru agentii
economici care trebuie sa recalifice angajatii, in conditiile in care se schimba tehnologiile de fabricatie sau
profilul de fabricatie.
Acordarea de concediu pentru ingrijirea copiilor pana la 2 ani, respectiv 3 ani pentru copiii cu handicap.
Acest concediu sa fie acordat mamei, indiferent de stagiul de cotizare. Majoritatea barbatilor utilizeaza
acest tip de concediu, copilul fiind ingrijit tot de mama, in timp ce barbatii lucreaza la negru.
Elaborarea si aplicarea unor politici coerente pentru asigurarea necesitatilor interne de produse
industriale. Evitarea importurilor nejustificate si asigurarea competitivitatii produselor industriale
romanesti pe piata mondiala.
 d. Cadrul economico-financiar

Reducerea numarului documentelor de impunere fiscala, de contributii, taxe si impozite, precum si

simplificarea fiscalitatii si a procedurilor de plati, concomitent cu eliminarea tuturor exceptiilor.
Sustinerea mediului de afaceri.
Sustinerea, inclusiv prin asistenta financiara sub forma ajutorului de stat, incurajarii formarii zonelor
industriale prin cooperare, consolidare si parteneriat.
Crearea conditiilor pentru stimularea dezvoltarii afacerilor (acces la capital, mediu legislativ coerent ,
simplificarea accesului si implementarii programelor de finantare din fonduri nerambursabile , scutirea
de taxe pentru profitul reinvestit, etc).
Eliminarea reglementarii sau a practicii din partea administratiilor financiare de a obliga agentii economici
sa plateasca datoriile altor agenti economici (prin poprirea sumelor datorate de emitentul facturii catre
Administratiile Financiare), daca plata respectivelor facturi este in divergenta cu emitentul.
Descentralizarea administrarii fiscale prin arondarea tuturor societatilor la administratiile fiscale locale.
Ieftinirea energiei.
Adoptarea unui cadru fiscal stimulativ si facilitati fiscale pentru productia de bunuri.
Sprijinirea de catre stat a firmelor romanesti exportatoare si protejarea intereselor lor in afara granitelor
tarii, prin misiunile diplomatice.
Acordarea de facilitati pentru investitorii romani si straini, care investesc direct in industria producatoare.
Acordarea de facilitati si pentru capitalul de lucru necesar activitatii curente.
Sustinerea agentilor economici in vederea contractarii de credite cu dobanda subventionata de pana la
50% si acordarea unor perioade de gratie la rambursare.
Perfectionarea politicii de incurajare a acordarii de credite destinate sectorului industrial, prin
practicarea/acordarea de dobanzi avantajoase si imbunatatirea sistemelor de creditare pentru productie si
investitii (reducere dobanzi, perioade de gratie mai mari).
Cresterea plafonului de credite la EXIMBANK si acordarea de credite cu dobanzi mici pentru stimularea
productiei destinata exportului.
Generalizarea platii TVA la incasare.
e. Inovare

Atragerea de investitii majore in cercetare si inovare si luarea de masuri in vederea dezvoltarii

tehnologiilor. In contextul unei competitii globale in crestere, ciclul de viata al multor produse, inclusiv al
bunurilor de investitii, scade.
Redirectionarea fondurilor publice pentru cercetare si dezvoltare catre cele mai promitatoare domenii
care consolideaza competitivitatea industriala, respectiv energia si tehnologia de fabricatie.

lnvestirea de sume importante in domeniile care incurajeaza inovatia industriala.

Promovarea transferului de cunostiinte si a inovarii prin sustinerea de parteneriate si colaborari
internationale.
Reducerea cotei financlare de participare la implementarea proiectelor din fonduri nerambursabile.
Crearea unui fond de sustinere a implementarii inventiilor romanesti premiate. Scutiri de taxe pentru
fabricarea acestora.
Reducerea perioadei de decontare. Gradul de inovare depinde, in mare masura, de disponibilitatile banesti
ale firmelor. Atragerea de cofinantari din fonduri UE pentru investitii productive este ingreunata de
perioada mare de timp necesara pentru decontare. In acest sens, perioada de rambursare de maximum 5
zile de la data solicitarii este cea mai potrivita.
Continuarea transferului de tehnologie rezultata din activitatea de cercetare din Romania, finantata pe
bani publici conform HG 1510/2008.
Analizarea periodica a activitatii de cercetare din Romania - venituri si cheltuieli - comparativ cu celelalte
tari ale Uniunii Europene si prezentarea de rapoarte periodice.
Utilizarea fondurilor pentru inovare in vederea achizitionarii de licente si programe de dezvoltare si
retehnologizare vizand o noua generatie de masini si echipamente, in special in sectorul mecanic si
metalurgic.
Deducerea cheltuielilor de inovare din impozitele si taxele datorate bugetului de catre societatile
comerciale.
f. Resurse umane

Cresterea ratei de ocupare a fortei de munca si adoptarea de politici mai bune privind incluziunea
sociala si educatia.
Luarea de masuri active in vederea cresterii numarului de ingineri si tehnicieni, la standarde inalte de
calificare.
Luarea de masuri active in vederea cresterii si numarului de personal specializat de executie (prelucratori
prin aschiere, sudori, macaragi, etc.).

Reducerea fiscalitatii in privinta fortei de munca.

Cooperare eficienta intre factorii care influenteaza cererea si oferta de pe piata fortei de munca : autoritati
industrie educatie.
Adoptarea de masuri in privinta calificarii personalului tanar in meseriile : lacatus, electrician, mecanic,
rectificator, etc.
Rectualizarea invatamantului profesional, in prezent existand un deficit mare de lacatusi, strungari, sudori,
mecanici si tinichigii auto, etc.
Recuperarea costurilor suportate de societatile comerciale pentru calificarea personalului si pentru
perfectionarea acestuia din impozitul pe profit sau din alte taxe.
Refacerea clasificarii ocupatiilor din Romania (COR), acestea corespunzand in foarte putine cazuri cu
diplomele eliberate de institutiile de invatamant.
Luarea de masuri active pe piata muncii. Exista mari dificultati in recrutarea personalului, cauzate de unele
aspecte, cum ar fi:
piata muncii este saraca in personal bine pregatit;
absolventii institutiilor de invatamant superior tehnic sunt slab pregatiti ;
tinerii absolventi nu mai sunt atrasi pentru o cariera profesionala pentru industrii aflate in declin, intr-un
mediu instabil si nesigur;
numarul specialistilor se diminueaza datorita varstei si atractiei spre alte sectoare;
o solutie privind recrutarea fortei de munca, ar fi realocarea scolilor profesionale in custodia
intreprinderilor industriale mari si revizuirea totala a sistemului de invatamant din Romania. Facultatea de
Tehnologia Constructiilor de Masini trebuie sa formeze specialisti cu cunostinte vaste in domeniul
industriei constructoare de masini, inginerii tehnologi fiind baza cresterii productivitatii si a dezvoltarii
industriale.

g. Informare UE

Imbunatatirea comunicarii intre factorii implicati din institutiile publice si mediul de afaceri prin
transmiterea de adrese, comentarii si informari.
Organizarea unor intalniri de lucru, tematice, intre factorii de decizie din institutiile publice si cei interesati
in diverse domenii de afaceri.
Conectarea sistemului energetic national la sistemul energetic al UE, conform Directivei UE/2011 privind
Culoarul nr. 3.
Implicarea si insusirea politicilor de dezvoltare industriala pe termen mediu si lung ale fiecarui stat membru
UE, la nivelul comunitatilor. Astfel se vor dezvolta echilibrat toate ramurile economice, va exista o mai
buna utilizare a fortei de munca si ar putea fi asigurata productia de bunuri materiale, pentru uz intern si
export.
Organizarea trimestriala de catre Ministerul Economiei impreuna cu autoritatile locale de intalniri cu
agentii economici din fiecare judet, pentru informari privind realizarile proprii si noutatile din legislatia si
politicile UE.
Instituirea unor centre de consiliere juridica pe langa camerele de comert locale, care sa sprijine gratuit
agentii economici in interpretarea si aplicarea corecta a legislatiei UE.
Informarea periodica din partea autoritatilor privind legislatia europeana in domeniul serviciilor
profesionale ingineresti furnizate sectoarelor industriale, precum si in domeniul industriei metalurgice,
energetice si de protectie a mediului.

h. Teme diverse

Acordarea de subventii fermierilor in vederea achizitionarii de utilaje si echipamente de specialitate. Piata

interna de masini si utilaje agricole are un potential de crestere apreciabil . Puterea de absortie a pietei
interne de utilaje agricole a fost, pana in prezent, drastic limitata de lipsa sau insuficienta subventiilor
acordate fermierilor, la care se adauga absenta unor programe guvernamentale de incurajare a acestora
in vederea dotarii cu utilaje si echipamente de specialitate, conditie obligatorie pentru cresterea eficientei
in agricultura.
Asigurarea accesului la creditele bancare, intr-un mod facil. Sectoarele industrial si agricol se confrunta cu
un acces redus la creditele acordate de bancile comerciale, care percep industria si agricultura drept
sectoare cu risc ridicat in comparatie cu alte domenii.
Realizarea unui portal de informatii relevante privind investitiile si oportunitatile de afaceri in sectorul
agricol.
Implicarea statului in proiecte de investitii mari, care sa dea un nou avant industriei romanesti.
Stimularea competitiei in industria agentilor economici de depozitare. In acest sens, calitatea serviciilor
oferite si preturile practicate trebuie sa stimuleze producatorii agricoli sa apeleze la serviciile acestora.
Finantarea sectorului rural de catre sistemul bancar, prin implicarea si garantia statului.
Sustinerea de catre stat a unei campanii de informare a populatiei din mediul rural despre necesitatea
asigurarii productiei agricole.
Asigurarea accesului la utilaje si tehnologii noi, avand consum redus de energie si randament mare, care ar
reduce costurile semnificativ.

Analizarea situatiei actuale a industriei metalurgice si a celei constructoare de echipamente complexe din
Romania si luarea de masuri strategice de mentinere si dezvoltare a acestora, pe termen mediu si lung.
Analiza trebuie facuta comparativ cu industriile metalurgice din tarile membre UE.
Cresterea competitivitatii prin scutirea de la plata impozitului a profitului reinvestit.
Cresterea competitivitatii prin investitii in tehnologie, prin achizitionarea de licente, know-how, etc.
Stabilitatea mediului politic, economic, social, tehnologic si legislativ in vederea cresterii competitivitatii in
cadrul companiilor si a sectoarelor industriale.