Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LECCA
DICTIONAR
ISTORIC, ARHEOLOGIC SI GEOGRAFIC
AL ROMANIEI
BUCURESTI
EDITURA UNIVERSUL", S. A.
1 937
www.dacoromanica.ro
CARISSIM1E MATRI
GENEROS1E SVAVIQVE ANIMIE
FILII MEMORIS
PIVS DOLOR
DEDICA VIT
www.dacoromanica.ro
PREFATA
Aceastd lucrare e un informator pentru tot ce
privege trecutul Romelniei (Tara-Romaneascd,
Moldova intreagd, Banatul, Transilvania cu regi-
unile aleiturate, Dobrogea), prezintat sub forma
de dictionar. Ea se adreseazd ateit cercettitorilor,
celor ce cunosc mai de aproape istoria tdrii, cdt
qi persoanelor ce doresc sti aibli la indemdnd des-
luqiri qi date.
Scopul lucrdrii fi intinderea ei, cer o concizi-
une pe care am cdutat-o fi pe care credem cd
am indeplinit-o, evitdnd fraze inutile fi digresiuni,
fi atingdnd numai in treadit lucrurile cunoscute
de ori cine.
Publicdnd aceastd carte, ne-am gdndit in primul
reind di cel doritor sd aibei un reispuns neintarziat
fi leimurit la o chestiune, nu-1 poate aptita dealt
dupd cercetdri in lucrdri speciale, cari nu sunt la
indemdnd, pe cari nu le cunoaste si nici nu le
poate gsi, in afard de subiectele asupra cdror
nu s'a scris nimic.
Lipsurile sunt explicabile inteo publicatie care
e cea dIntdi in felul ei 0 care, pe de altd parte,
s'ar putea intinde ori ceit de mult.
Am autat sd situdm cdt mai bine notiunile In
timp (eptoci, secoli) si In loe (deosebiri de insti-
www.dacoromanica.ro
tutii, de numiri, de obiceiuri, intre Tara-Rom. si
Moldova de ex.), spre a feri pe cititor de confu-
ziuni si de anacronisme.
Articolele din carte sunt privitoare la:
tri, orase, trguri ; cetti, ma' nastiri si
biserici; statiuni arheologice ; ruine de constructii
asezari omenesti (preistorice, daco-getice, ro-
mane, romanesti) ; valuri, brazde, movile ; sate
vechi ; locuri istorice ; ?AMU Archeologia
arte, antichitati. Diplomatica, Numismatica,
Heraldica. Viata Sociald; cldiri; obiecte diverse.
Institutii; stri i clase sociale; organizarea
Statului: slujbe; asezdminte de tot felul. Nu-
me personale si de localiteiti. Numiri archaice.
Oastea, ostasii ; arme. Biserica; locasuri reli-
gioase; episcopi. Cultura; Literatura; Stiinta.
Personale Domnii; Familii boeresti si ltele ai
cdror membrii au avut un rol in viata publica
au alcatuit aristocratia constructiva a trii ; per-
sonalitditi deosebite ; chronologia si filiatia Dom-
nilor; mari demnitari (Voevozi si Guvern. Transilv.,
Banii Craiovei, etc.); straini cari au avut legaturd
sau au scris asupra tdrilor rom. State vecine
fi suveranii lor, in legatura cu ale noastre. Po-
poare cari au trecut sau ramas pe pdmantul ro-
manesc. Etnologia. Tdri i tinuturi romanesti;
Judete, hotare. Evenimente ; fapte politice;
epoci. Geografia fizica (ruri, munti, etc.) in
relatie cu istoria i pentru situarea localittilor
imprejurdrilor. Chestiuni generale au fost
tratate in articole speciale, cu trimeteri la cele
de amanunt. Altele mai mdrunte au fost grupate
sub un titlu general (masuri, monede, etc.).
www.dacoromanica.ro
7
www.dacoromanica.ro
Prescurtilri:
a. Cr. inainte de Crist
b., boer. boeresc
Com. comitat
ep. epoca
J., Jud. Judetul
M., Mold. Moldova
M. mare
magh. __ maghiar
orig. origing, originar
Pr. principe
s., sec. secolul
Tr., Trans. Transilvania
T.-Rom., T.-R. Tara Romneasd.
V. vezi la
NOTA, asupra ordinei literilor.
Sunetul it merge la rand cu a. Litera a, urmeazii. In text
dupa a, inainte de b.
Cuvintele incepand cu i, la sfarsitul lui i.
Litera $ urmeazit dupa S; Litera T (Tz) dupa T.
www.dacoromanica.ro
A
www.dacoromanica.ro
lo
ACCEA. Moneda curentl de argint (asprul), in
sec. 16-17. Cuvant turcesc. (Mold.).
ACIDAVA. Statiune roman la satul de azi Ienu-
sesti, langa Piatra, jud. Romanati, unde s'au gasit
ruine de castru i urmele vechiului drum roman de la
Romula spre Apulum. (Nume dac).
ACMONIA. Asezare daca i roman, in partile Ba-
natului la rasarit de Tibiscum, la Ohaba de azi, pe
Bistra. (J. Severin).
ACPUNAR. Sat in jud. Tulcea. La Cismele", ziduri
baso-reliefuri de la un templu mitraic din sec.
2-3.
ACRIDA. La Grecesti, in. jud. Dolj, aproape de Gura
Jiului, ruine din cetatuia roman& A.
ACSINIA. Doamna lui ptef an Voda Toma al Mol-
dovei (1563).
ADA-KALEII (Rusava). Insula pe Dunare, intre
Orwva i Portile de fier. Fortareata turceasca (ridi-
cat intai de Austriaci, de cari fu ocupat, la 1716-38,
apoi refacuta de Turci). Pana la 1878 a fost a Turciei,
apoi a Austro-Ungariei (trat. de la Berlin). In urma
marelui razboi, prin tratatul 1919, atribuita Roma-
niel (j Ud. Mehedinti). Zidurile cetatei in fiinta.
Numita Orsova-noua" i Rusava". Locuita de
Turci.
ADAM. Monastire in jud. Tutova (de calugarite).
Fondata pe la finele sec. 18, in locul altei vechi de
lemn.
ADAM banul. Boer din T.-Rom. ; prins i taiat de
Leon Voda la 1631 dupa Walla de la Bucuresti.
ADAM-CLISI. Sat in jud. Constanta, langa care se
afl, monumentul triumfal al lui Traian. (v. Tro-
paeum).
AD AQUAS (AQUAE). Localitate cu isvoare ter-
male. cunoscuta de Daci (Idata) i folosita de Ro-
mani. Avea rang de colonie. La satul actual Calan in
jud. Hunedoara, pe drumul roman.
AD MEDIAM. Localitate romana la marginea de tit-
sarit a Banatului, la ape: aquae ad Mediam" (com.
Mehadia de azi). Pe valea Cernei, baile calde consa-
www.dacoromanica.ro
- 11
crate lui Hercule, unde s'au gdsit resturile termelor
romane i numeroase inscriptii (azi: bdile lui Her-
cule"). In documente din 1370, de la Vladislav-Voev.:
apele calde".
AD PANNONIAS. Localitate romand, pe Timis, la
Teregova actuald in Banat (jud. Severin).
AD PONTES. Localitate romand in Banat. (v.
Apo).
ADMINISTRATIA (crmuirea) tdrilor romne.
In vechime marele Vornic erea capul ei (in Oltenia,
Banul). Judetele din Tara-Rom. ereau crmuite
judecate de cdpitamil, parcalabi, vornfici sau bani (sub
ei, cdpitani de plasd); iar din sec. 18 de ispravnici (Cu
vdtafi de plasd). Tinuturile din Moldova ereau sub
parcdlabi sau starosti. Atributiunile administra-
tive au lost desprtite de cele judecdtoresti prin Re-
gulam. organic, sub regimul cruia capii judetelor se
numeau c'armuitori". Prefecturile actuale si Minis-
terul de Interne dateaz'a de la 1864. In trguri
(orase), administratia comunald erea in seama par-
garilor, prezidati de judet in Tara-Rom. 4 de sal-
tuz in Moldova. In sate ereau parcalabi in T.-R
vornici in Mold. Organizarea comunelor cu consilii
com. si Prirnari e din 1864. (v. vornic mare, cdpi-
tan, ispravnic, prcalab, judet, pirgar, staroste, etc).
ADRIAN (P. Aelius Hadrianus). Imperator roman.
Vdr Cu Traian si infiat de acesta, Ii urmd' pe tron de
la 117 la 138. Domnia lui inseamnd o perioadd de
pace si de progres. Numele lui e legat de istoria Da-
ciei: ridic intdriri si castre de-a lungul Dundrii
Olteniei.
ADRIANOPOL, TRATATUL de la. Incheiat la 14
Sept. 1329. (v. Tratate).
ADVON (nartexul exterior). Pridvorul de la intra-
rea in bisericd.
AEGYSSUS. Cetate tracd i romand pe Dundre, ri-
dicatd in sec. I contra Getdlor. In Dobrogea, pe locul
unde e astAzi Tulcea (resturi de constructii, obiecte,
podoabe).
AEL/ANUS, Tib. Plautus Silvanus. Guvernator ro-
www.dacoromanica.ro
12
www.dacoromanica.ro
13
www.dacoromanica.ro
14 --
ALAN'. Popor de step dintre Volga si Don, la N.
Caucazului, neam scito-iranian in amestec Cu Slavi si
alti, care ajunse la Scitia minora. i Dunare in sec.
4-5. Rana tarziu scriitorii bizantini amintesc de
Alanii cari nvleau in imprtie, nume sub care
intelegeau pe Romanii de la Dunre, cu cari A. fu-
seser candva in legdtur.
ALAUTA, luta (laute germ.). Numele vechi al cob-
zei, apoi a vioarei; dela care vine si alutar, lautar.
ALBA. Judet in Transilvania. Vechiul comitat Al-
ba-de-j os (Als-Feher). Regiune romaneasca a Mo-
tilor, in partea muntoas. Riuri: Mures, Tarnava,
Sebe. Orase : Alba Iulia, resedinta, Sebe, Aiud.Urme
antice, dace si romane. Suprafat 3646 k. p. Popu-
latia (1930): 214.000 loc.
ALBA. Sat in jud. Dorohoi, lng Contest. La loen!
numit morm'antul craesc", sepultura unui sef scito-
sarmat de prin sec. 1-3 p. Cr. (asemenea celor din
Rusia de miaza-zi din Kurgane). Sapb,turi fcute
la 1810 au dat, intr'o groap boltit, de scheletul
unui om si al calului s.u: pretioase podoabe de ca-
racter greco-roman (vase de argint ciselate), la mu-
zul Ermitagiului din Petersburg.
ALBA DE JOS (Als6-Fehr). Comitat ungar al
Transilv., astzi judetul Alba.
ALBA DE SUS (Fels-Fehr). Comitat ungar al
Transilvaniei, in sec. 17-18, imprtit la 1784 comita-
telor Sibiu si Fgras; reinfiintat apoi, fu suprimat
din nou in sec. 19.
ALBA-JULIA (Rom. BAlgrad; germ. Karlsburg; ma-
ghiar: Gyula-fehrvar; latin A.-I.). Oras al Transil-
vaniei, pe Mures. Acolo se afla o strveche asezare
dac i apoi orasul roman Apulum. (v. Apulum).
In docum. din sec. 12, cetatea veche a Regiflor
Ungariei 'apare Cu numele de Alba (germ. Weis-
senburg). In locul ei, Eugen de Savoia a ri-
dicat pe cea modern, sub Carol VI, 1716, numit
Karlsburg (Alba Carolina). Interesant biseric catoli-
e, zidita in sec. 11, rezidit la 1443 de Ion Huniadi
(mormantul lui si al lui Ladislas H, a Isabelei Regina,
www.dacoromanica.ro
15
www.dacoromanica.ro
16
www.dacoromanica.ro
17
www.dacoromanica.ro
18
www.dacoromanica.ro
19
www.dacoromanica.ro
20
www.dacoromanica.ro
-- 21
ALSO-FEHER. Numele maghiar al comitatului Alba
de jos (jud. Alba de ast,zi).
ALTAN. Pe varful unui deal, in apropriere de satul
Audia, jud. Neamt, se afla cetatuia medievala A., din
care n'au ramas urme.
ALTSCHANTZ (Santul vechiu). La trecatoarea din
munti n.umita, astfel, spre pasul Bratocea (S. E. de
Brasov), d'asupra pariului Tarlung, fusese o cetatue
a Ordinului. Teutonic, la incep. sec. 13.
ALTINUM. Localitate romana langa Dunaxe, azi sa-
tul Oltina, jud. Constanta.
ALUMS. Fost schit in jud. Buzau, din care a ramas
numai o biseric mica sapata in stanca, care serveste
astazi. Din sec. 16, se pare dela Mircea Ciobanul.
ALUTUS. (Aluta). Numele vechiu dac (Alt, Olt) si
roman al riului Olt.
AMAN. Familie din Craiova. Teodor A. pictor
(1832-1981). Tablouri istorice, de gen, peisage, por-
trete.
AMARADIA. Riu din Oltenia (Gorj, Do1j); afluent
al Jiului.
AMARASTII de jos. Sat in jud. Romanati. Moyne ;
resturi romane. A. de sus (Godenel), sat langa cel
d'intai. Urme de lagar roman (obiecte antice). MA-
guri.
AMIRAS, Alexandru, sluger, de origina'. grec. A co-
plat in greceste o cronica a Moldovei dintre 1662
1733.
AMLAS (Omlas, Amnas, Almas). Tinut In partea de
miaza-zi a Transilvaniei, la apus de Olt, muntii Si-
biului si Sebe s (o parte din jud. Sibiu si Huniedoara
de azi), in jos de Sibiu. Sylva Blacorum" in docum.
medievale. Stpanit de voevozii T.-Rom. ca feud, in a
doua jumat. a sec. 14 si in al 15. Vladislav I poarta
cel d'intai, dupa 1365, titlul de Hertzeg (duce) de
Amlas, la inceput numit nova plantatio", ceeace a-
rata c fusese colonizata sau cuprinsa atunci, sau
formata din mai multe domenii, constituite in ducat
de Regele Ungariei i concedat Domnului roman.
Aceasta numire a pierit de mult, iar hotarele Amla-
www.dacoromanica.ro
22
www.dacoromanica.ro
23 ---
Czarnkovski. 3) Vlad Myszkowski voevod al Craco-
viei. 4) Hatman Stanislas Potocki. Ea fu amestecata
adesea in intrigele politice din Polonia. t 1666.
ANA, sotia lui Constantin Cantemir voev. inainte
de domnie ; mama lui Dimitrie Cantemir. Fiica boe-
rului Bantas, t 1680.
ANAFORA. Raport cAtre Domn sau catre Divan
(termen grecesc, intreb. in sec. 18-19).
ANANIA. Mitropolit al Ungro-Vlahiei 1545, ucis la
1548 de Mircea Voda.
ANARTI. Popor sau trib dac, in partea de nord-
vest a Daciei.
ANASTASIA. Numele mal multor Doamne din Mol-
dova :
ANASTASIA, doamna. Mica lui Latzcu Voev. al
Moldovei; sotia lui Jurg Koriatovici (1373). Morman-
tul ei in bis. din RAdauti.
ANASTASIA. Doamna lui Roman I, varul ei ;
Anastasiei si a lui Jurg. t 1420 (inmormant. la bis.
din Roman).
ANASTASIA. Sotia d'intai a lui,Roman II al Mold.
t 1512 (mormant. la mon. Dobrovat)
ANASTASIA dela LApusna. Mama lui Alexandru V.
LApusneanu. t 1558.
ANASTASIA (Nastasia). Doamna lui Gheorghe
Duca VodA. (1650). Fiica lui Dimitrie Buhus m. vistier-
nic si a Dafinei apoi Doamna lui Istrate Voev. f 1692.
ANASTASE Crimca. Episcop de Roman (1606-12),
apoi Mitropolit al Moldovei 1608-17 si 1619-29. Mi-
niaturist si caligraf. A zidit manast. Dragomirna,
unde se pastreaz6, frumoase lucrari de-ale lui.
ANCA (sau Lenka). Fiica lui Alexandru Domn al
T.-Rom. (v. Lenka).
ANCA. Fiica lui Radu Vodg dela Afumati al T. Rom.;
sotia lui Udriste dela M6.rgineni vistierul. t 1560.
ANCA dela Coiani. Fiica lui Serban banul Craiovei
sia jupan. Marga din Craiovesti. Sotie lui Neagoe
Bariul Cr. t dupa 1570.
ANCUTA, Domnita. Sotia lui Nicolae Pritrascu
Voev. i fiica lui Radu perban V. (v. Ana). AN-
www.dacoromanica.ro
24
www.dacoromanica.ro
25
www.dacoromanica.ro
26
www.dacoromanica.ro
27
www.dacoromanica.ro
28
www.dacoromanica.ro
29
www.dacoromanica.ro
30
www.dacoromanica.ro
31
www.dacoromanica.ro
32
www.dacoromanica.ro
33
www.dacoromanica.ro
34
www.dacoromanica.ro
35 --
Pedestrimea i gloatele intrebuintau Inca: inAciuca
(ghioaca), coasa, toporul, bardisa, prastia, furca,
etc. (v. la numele fiecarei).
ARMELE ROMANIEI (armriile, stema). Prin legea
din 8 Martie 1872, armriile sau armele Romniei au
fost fixate, modificndu-se prima lege din 1867, in
modul urmtor : Scutul imprtit in patru prti
(cartiere) : In primul, pe fond albastru aquila roma-
n. (abaisse") Cu o cruce in gurk cu coroana dom-
neasck sabia si sceptrul, toate de aur; in coltul drept
de sus un sobre (urcn.d), tot de aur ; armele trii
Romnesti. In al doilea, pe fund rosu, capul de taur
cu o stea Cu 6 raze intre coarne, toate de aur, ar-
mele Moldovei. In al treilea, pe rosu, un leu ridicat.
coron.at, esind dintr'o coroank Cu o stea Cu 6 raze
titre labe, tcate de aur, ale Banatului-Craiovei. In
al patrulea, pe albastru, doi delfini cap la cap, cu
coadele inda.te in sus (in pal"), de aur, ale t5x-
murilor mrei Negre (mai trziu Dobrogea). Peste
scut, in mijloc, scutul Domnitorului, scartelat (Imp.
In patru) in 1-ul si al 4-lea cartier, de argint ; in al
2-lea si 3-lea de negru (al casei de Hohenzollern). Pe
scut eoroana regald. Suporti: doi lei privind scutul.
Sub el deviza : Nihil sine Deo" (al casei Domnito-
rului). Mantaua de purpurk captusit, cu hermin si
deasupra coreana regal.
In 1919, dup intregirea Romaniei prin reunirea Cu
Transilvania si cu celelalte tri romnesti, armele
trii au fost prefcute i completate. Ele reprezint
astzi o combinatiune heraldic6 Cu trei scuturi su-
prapuse : Pe cel principal e o aquil conventional,
avnd pe piept scutul cu stemele tdrilor sau tinutu-
rilor, Cu 5 cartiere (Tara-Rom., Moldova. Oltenia-Ba-
nat. Transilvania, Dobrogea), si la mijloc scutul Ca-
sei Regale. (v. si la Sterna).
ARMENII. Inc de la infiintarea Trii-Moldovei in
sec. 14, Armenii se aflau ca negustori in trguri. De
atunci au trait grupati in comunitti (in vechime cu
soltuzii lor), pstrndu-si traditiunea i individuali-
tatea etnicL i religioas, ins asimilandu-se in toate
www.dacoromanica.ro
36
www.dacoromanica.ro
--- 37
www.dacoromanica.ro
38
www.dacoromanica.ro
39
www.dacoromanica.ro
40
www.dacoromanica.ro
41
www.dacoromanica.ro
42
www.dacoromanica.ro
43
www.dacoromanica.ro
44
www.dacoromanica.ro
46 --
BALDOVIN. Boer din Tara-Rom. Sfetnic i logofdt
al lui Mircea Vodd intre 1390-1415.
BALGRAD. Numele popular -romnesc al Albei-
BALICA. Fam. de boeri in Moldova; ramurd a Bu-
zestilor din T.-Rom. Balica Hatmanul, venit in Mol-
-dova in sec. 16. Fiul sdu Isaac B., Hatman i por-
tar de Suceava 1579-85; cUmnat Cu Eremia Vodd
sI sprijinitor puternic al Movilestilor; ucis" de *ter.
Toma la 1612. Urmasii lui trecurd in Polonia.
BALIMEZ. Tunurile mari din sec.16. (bombarda
din Apus).
BALINEFIll. Sat in jud. Dorohoi, pe Siret. Bisericd
Cu interesante sculpturi in piatrd. Ziditd de Ion Tu-
tu mare logofdt al Moldovei, la 1493-9. Portretele
ctitorilor si pietre tombale ale familiei (sec. 15-16).
Clopotnita lipit de intrarea bisericei. Frumoase si
caracteristice fresce induntru.
BALO$, Schitul lui. La Rdeni, jud. Botosani, rui-
_nele unei biserici (sec. 16 sau 17).
BALOTA. Familie boer. din Arges. In sec. 17 mos-
teni mosiile boerilor Cepari.
BALOTESCU. Boerii dela Balotesti (Muscel) ereau
cunoscuti in sec. 15 si 16. Strmosi ai famil. Kretzu-
lescu.
BALOTESTI. Sat in Mehedinti, pe Topolnita. Res-
turi daco-romane. Urme de zidrii. Morminte atri-
buite Jidovilor" la Martalogi i Scanteesti. Amintiri
despre T`atari" sau Jidovi".
BALOTESTI. Sat in Ilfov. Biserica din 1763.
BAL$. Familia boer. Bals e cunoscutd de la incepu-
tul sec. 15 si a rdmas pn in al 19-lea printre cele
mai de seamd ale Moldovei. Dupd traditie se trage din
casa Balsa din Montenegru (sec. 14), ramur a co-
mitilor provensali de Baux.Balos paharnicul Mold.,
1432-9. Teodor B. mare Logofdt, 1525. Cristea
B., mare vornic, 1590, ginerele lui Ldpusneanu Voev.-
Gheorghe, prcdlab de Hotin, 1617, mare logofdt, fiul
-precedentului si fratele sdu Lupu, mare logofdt, la
Anceputul sec. 17. Ionascu, mare vornic, insemnat
www.dacoromanica.ro
47
www.dacoromanica.ro
48
www.dacoromanica.ro
49
www.dacoromanica.ro
-- 50
lesul special de sub-diviziune, moneda divizionara,
o parte din leu. (v. monede).
BANAT. Teritoriul sau tara dintre Dunre-Mures-
Tara-Rom.-Tisa, e numit in mod obisnuit B., prin
traditia vechiului B. de Severin si mai tarziu al
Timisoarei. Banatul a fost atribuit Romaniei prin
tratatul dela 1920, afar, de partea de apus (cam doua
treimi din comit. Torontal si o mica parte din Timis)
data Iugoslaviei. Ban. romanesc coprinde azi jude-
tele Severin, Cara s Timis-Torontal. In antichi-
tate B. erea tara Dacilor. Partea ei de rasrit, mun-
toas, a fost teatrul luptelor cu Romanii. Dui:A cuce-
rirea de Traian, aceasta facu parte din provincia Da-
cia; cea de apus depindea de Moesia inferioara. Nu-
meroase urme dovedesc viata daca si romana in cu-
prinsul lor. Partea rasariteand a fost totdeauna un
centru curat romanesc, si a urmat a fi si dupa sta-
panirea maghiara (sec. 10) pana astazi. Banatul
Severinului, Intemeiat de Regii Ung., In sec. 13, In le-
gatura stransa cu istoria Trii-Rom., a fost prima for-
matie teritoriala sub un Ban carmuitor al trii de
margine, si pana in secolul 16, a servit de pavaza Un-
gariei spre Dunare, aparat de Rol/1'6111i grupati In di-
stricte (v. Severin).-Partea apuseana (Timi i Toron-
tal), a fost colonizata mai tarziu (sec. 17-18) cu Ger-
mani, alaturi de populatia s'arba a Voivodinei.Dupa
caderea Ungariei (1526), B. fu stapanit de Turci pana
la 1716. (Partea de munte, Lugoj si cele 8 districte
rom., ramaserd alipite Transilvaniei pana la 1658).
Dupa gonirea Turcilor, imparatul Carol VI organiza
Banatul TIMISOAREr, din 11 districte, Cu comita-
tele Timis, Torontal i Cara. La 1780 Maria-Tereza
Il anexa Ungariei (afar, de confiniul militar austriac
Infiintat la 1764). De-atunci ramase tarii intregi nu-
mele de Banat.
Banatul de SEVERIN. (v. Severin).
Banatul CRAIOVEI (Oltenia), partea de apus a
Tarii-Rom., dateaza din sec. 15 si erea urmarea tradi-
tionala a B. de Severin, pe care-1 stapanisera Domnii
nostri in sec. 14-15. (v. Ban 0 Oltenia).
www.dacoromanica.ro
- 51 -
BANDINUS, Marcus. Arhiepiscop, administrator al
bis. catolice din Moldova. (Bacau). In raportul su
Visitatio generalis Ecclesiarium cath. rom. in Prov.
Moldaviae", sunt date pretioase asupra Moldovei la
1646 - 48.
BANEASA. Sat la N. de Bucuresti. Biserica dela Ca-
terina Vacareasca, 1792. - Palat neispravit al Princ.
Bibescu (1847).
BANESTI. Boerii de la B. din Tara-Rom. (Dambo-
vita), sunt cunoscuti in sec. 15-17. Dragomir, fiul lui
traia pela 1445. Ctitori ai monast. Butoiul.
BANFFY. Familie de magnati, Cu proprietati vechi
In Transilv., unde au fost guvernatori imper.: -
Gheorghe comite B. la 1691-1707, - i Gheorghe II,
1787-1822.
BANIE. Atributiunile i demnitatea de Ban. - Re-
sedinta, curtea marelui Ban la Craiova.
BANII jiului si ai Craiovei. - Cei dintai bani
cunoscuti in partile Severinului (in Oltenia, dincolo
de Jiu), din vremea lui Mircea Voda: Dragan (Dragu)
1391, Stnil, 1394, Dragan 1398, Radu al lui Calota
1409-20, Aga 1420-1, (Aveau scaunul la Severin sau
Tismana). Sub titlul de Bani de Jiu" (sau de Tis-
mana), cunoastem dupa 1450: Stan si Craciun 1454-6,
Mogo s 1460-, Dumitru Ghizdavat si Datco 1485, Dat-
co 1487-95.
MARII BANI AI CRAIOVEI, (peste intreaga Olte-
nie) pan la 1730 : * Barbu Craiovescul 1492-1520,
Preda 1520-1, Parvu 1521-29, Barbu II 1529-
30, Hamza de la Obislave 1531-3, Barbu III 1533-
35, Serban 1535-39, Vintla 1538, Stroe 1540-44,
Teodosie 1544-45, Stan 1546-52, Draghici 1552-3,
Vlad 1556-8, Teodor 1558-9, Neagoe 1559-67, Do-
bromir de la Corbi 1567-81, Stefan 1572-3, Dumi-
tru 1581-84, Mihai 1582-3, Dumitru 1584-6, Iani
1587-92, Mihai (viit. Domn) 1592-93, Coci 1593, Mi-
halcea de la Cocofasti 1595-1600, Gheorghe Ratz
1600, Udrea de la Baleni 1601, Preda Buzescul 1602-
11. Tudor 1612-14, Ienache Catargiul 1614-5 0. 1618
-20, Dumitru de la- Mogosesti 1616-18, Ivasco B,-
www.dacoromanica.ro
- 52 -
leanul 1624-30, Mihu Lecca 1630-31, Dragomir Cor-
beanul 1631-2, Bail 1632, Radu Buzescu 1633-34,
Hrizea de la Popeti 1634-37, Teodosie Corbeanul
1637-41, Dragomir 1642-3, Barbu Bradescu 1644
-45, Ghiorma Alexeanul 1646-55, Chirca Rudeanu
1655-57, Preda Brncoveanu 1658, Manu 1658-60,
Preda Bucanu 1660-2, Gheorghe BMeanu 1662-9,
Mare BAjescul 1669-71, VintilA Corbeanu 1672-73,
Chirca Rudeanu 1674, Radu NOsturel de la H. 1675-
77, Barbu Milescu 1678, Neagoe Secuianul 1678-79,
Radu NOsturel 1680-83, Barbu Milescu 1683-85, Ra-
du Nasturel 1686-8, VintilA Corbeanu 1688-92, Cor-
nea BrOiloi 1694-1705, Const. tirbei 1707-15, erban
Bujoreanu 1716. (Nominali: Radu Popescul 1716, PanO
Negoescul 1717, erban NO'sturel 1718). - Sub ocupa-
tiunea austriacl a Olteniei: - Barbu Briloi, cOrmui-
tor al Olt. 1716-18, Gheorghe Cantacuzino Mare Ban
1718-26. Apoi prezidenti germani ai tOrii, de la 1727
la 37. - In sec. 18, marii Bani urmeaz1 cu atributiu-
nile mult reduse. Dup-a 1745, insA, nici-unul din ei nu
mai edea la Craiova, unde administra in locul lor un
Caimacan, sau un vechil, pOn la 1831 cand functiu-
nea fu suprimata. - (v. lista Banilor dui:a 1737, la
Anexa 5).
BANII DE SEVERIN, ai Regelui Ungariei. - (v. Se-
verin).
BANILOVSKI (de la BAnila). Boeri din Moldova
(Bucov.) In sec. 16. - Avram B. trimes al lui Petru
Rare in Polonia, POralab, 1555; - fratele sOu Toa-
der, parcalab de Hotin.
BANISORI. Slujbai baneti, agenti de administra-
tie ai M. Ban de la Craiova. - B. se numeau 1 scu-
telnicii i c116,raii ce depindeau de Ban.
BANITA. - Sat In Hunedoara. Ruinele unui turn
de paza, numit Cetatea Bolii" pe deal.
BANOVETI. Vechile cronici numeau astfel nea-
mul Craiovetilor, Bani ai Olteniei. - (v. Craiove0i).
BANTA$. Familie boereasca din Moldova (tinut.
Vaslui), cunoscutl din sec. 16. - NicoarA B. m. vor-
nic pela 1580.
www.dacoromanica.ro
53
www.dacoromanica.ro
54
www.dacoromanica.ro
55
www.dacoromanica.ro
56
www.dacoromanica.ro
57
www.dacoromanica.ro
--- 58
www.dacoromanica.ro
59
www.dacoromanica.ro
60
www.dacoromanica.ro
61
www.dacoromanica.ro
62
www.dacoromanica.ro
63
www.dacoromanica.ro
64
www.dacoromanica.ro
65
www.dacoromanica.ro
66
www.dacoromanica.ro
67
www.dacoromanica.ro
68
www.dacoromanica.ro
69
www.dacoromanica.ro
70
www.dacoromanica.ro
-- 71
BISERICA ALBA. Un schit din secol. 14-15, dispI-
rut in al 18-lea, pe Tisa, in Maramures.
BISERICA DOAMNEI. La Lapos, in j. BuzAu, ruine
atribuite de traditie Doamnei Neaga.
BISERICA JGHIABULUI. 0 capell !rite pesterl,
la Corbi, jud. Muscel, pe RAul Doamnei. Zidita, dupA
traditie, de o Domnit veche (sec. 15 ?).
BISERICANI. MonAstire in j. Neamtu, intre pA-
duri, pe Valea Bistritei (com. PAngarati). FondatA la
1498, de Staretul Iosif; biserica ziditA. de Stefan cel
tAnAr la 1512 s'a risipit. Bis. actual e dela Dum.
Vod. Moruzi din 1786. Zidurile de apArare si turnu-
rile sunt dela Miron VodA Barnovski, 1630. Odoare.
In chilii a fost cAtva timp inchisoare; azi spital.
BISERICUTA. In Dobrogea, j. Tulcea, la cotul Du-
nArii (AzaclAu). Ruine de castru roman. (v. Dino-
getia).
BISERICUTA. Ruine greco-romane in tre lacul Ra-
zelm $i Mare, la rAsArit de Jurilovca, jud. Tulcea.
(Poate Argamum sau Munychia anticA).
BISOCA. Munte in j. Buzdu (973 m.). In pAdure o
scarA de zid pAtrunzAnd lute excavatie in care nu
se poate intra. Pietre Cu inscriptil (?). Gropi pen-
tru exploatarea aurului de Rus!, dup5, 1828.
BISTRET. Sat in Do1j. Pe DunAre ruine de ziduri
romane dintr'un castel, la locul zis Cetatea".
BISTRICIOARA. Afluent al Bistritei, in j. Neamtu.
IsvorAste din Transilvania.
BISTRITA. Mu important al Moldovei, cel mai
mare afluent al Siretului. Ese din muntele Prislop,
In Maramures. Vale si defileu pitoresc. Transport de
lemnArie (plute). Lung. 275 k. Trece prin jud. CAmpu
lung, inainte si Suceava-Baia, Neamt, BacAu. A-
fluenti : Neagra, Bistricioara, Bicaz, TarcAu, CracAu.
BISTRITA, RAu in j. VAlcea, afluent al Oltului.
Ese din munt. Breaota. Defileu sAlbatic in stAncA.
Primeste apele Hurez si OtAsAu. Lung. 53 k.
BISTRITA. Rau in j. Gorj. Ese din muntele Oslea.
Unit cu Tismana se varsA in Jiu.
BISTRITA. RAu de munte in Transilvania (j. NA-
www.dacoromanica.ro
72
www.dacoromanica.ro
73
www.dacoromanica.ro
---- 74 ---
www.dacoromanica.ro
75
www.dacoromanica.ro
-- 76
sec. 19 si din sanul el pornesc renasterea cultural & si
ideile moderne de libertate. Sentimentele de demni-
tate nationalk emanciparile, intreaga epoca a redes-.
teptarii noastre dintre 1820-1870, sunt datorirte boeri-
lor in primul rand. (v. Feodalitate, kneji, mosnen4
jude, boerie, etc.).
In Translvania, boeri" gasim numai pe cei din Fa-
garas, titlu care cuprinde pe nobilii de acolo (in res-
tul Tr. nemesi") si care a ramas din vremea st5411-
nirei Domnilor nostri peste F. (v. si nobinne).
BOERESCU. Familie din Bucuresti. Vasile B.,
om de stat, jurisconsult. La 1859, ca deputat, propuse
sustine alegerea lui Cuza de Domn al T.-R., pentru
realizarea unirel. (1830-83). Constantin, juris-
consult, om politic (1836-1908).
BOERIE. Functiunile boeresti pe langa Domn ereau
boeriile". A boeri" insemna a incredinta cui-va a-
semenea slujba. Boeria erea independenta de nas-
tere, de oarece nu tog boerii de neam (nobilii) aveau
o b. (slujba si mai tarziu numai un titlu), precum
nici toti cei boeritl fuseser, de neam b. Boertile
mari de Curte din T.-Rom. apar in documente de la
finele sec. 14. La inceput putin numeroase, ereau cam
de aceeasi insemnatate. Banul, Vornicul, Spatarul,
Stolnicul, Vistierul, Paharnicul, Logofatul, Comisul, e-
xistau in Tara Rom. inainte de 1400 (sub Mircea);
apoi in al 15-lea sec. apar: Stratornicul i Postelnicul;
Armasul, Pitarul, Portarul, apoi Clucerul, Setrarul,
Slugerul ; in al 17-lea Serdarul, Medelnicerul, Cami-
narul i celelalte. Dregiltorii milit. i cvile in afara de
Curte, ereau din vechi Parcalabii cetatilor (c'zuti in
desuetudine in sec. 17), Capitanul si vornicul de
judet (uneori cu tittlu de ban"), mai tarziu
Ispravrnc ; apoi Aga si Serdaru. In Moldova (a-
f art, de Ban care nu exista) dregatorille sunt aceleasi
ca in T.-Rom., cu mici deosebire in insemnatate si sar-
cini. In sec. 16 apar Hatmanul, Jicnicerul i altele.
Slujba Parcalabului erea insa acolo de la inceput,
printre cele de frunte. In secolul 18 se introduce in
ambele tari multe slujbe mici pentru nevoile Curtei,
www.dacoromanica.ro
77
www.dacoromanica.ro
78 ---
BOGDAN IV. Domn al M. 1568-72. Fiu al lui Alexan-
dru Lapusneanu, caruia ii urma in scaun la 15 ant,
sub grija mamei sale Ruxanda. Inlocuit din pricina
boerilor nemulturniti, pe cand erea in Polonia, ramase
acolo. t Moscova 1574 (n. 1553).
Fli de Domn, pretendenti :
BOGDAN. Fiu al lui Roman I si frate mai mic
lui Alexandru cel bun. t dupa 1411 (mormant in bis.
domn. de la Radauti).
BOGDAN. Un fiu al lui Stefan cel Mare. f 1480.
BOGDAN (tefan), fiu al lui Iancu Sasul. La
1596 Sultanul il trimese Domn In Tara-Rom., Cu oas-
tea lui Mustaf a Poa contra lui Mihai Voda, care batu
pe Turci la Rusciuk si-1 goni. La 1607 erea in Germa-
nia. t 1612 ca sandjac la Brussa.
BOGDAN. Boer in T.-RoM. (1500), insurat Cu
Caplea sora lui Radu Voda, ceeace pricinui amestecul
si gonirea mitrop. Nifon. Omorat de Neagoe Voev.
1512.
BOGDAN. Famille boereasca din Moldova.Gheor-
ghe 13. parcalab de Hotin, sec. 16. Gheorghe, vel
jicnicer; ucis 1679 de Duca Voda. Lupu, Hatman,
ginerele lui Constantin V. Cantemir, juca rol in poli-
tica Moldovei intre 1690-1705. Fiul sail loan, mare
logofat. t 1746. Manolache, mare vornic, decapitat
de Const. Moruzi la 1778. Nicolae B., capitan, t la
Grivita 1877. George, general de caval. (1856
1917).
BOGDAN, loan. Profesor, istoric : Colectil de do-
cumente, Vlad Tepe", si alte importante contribu-
tii la istoria tarilor rom. (1864-1919). Familie
din Brasov.
BOGDAN-SERAI (Palatul Moldovei). La Constan-
tinopol se afla alta data o casa de resedinta a Dom-
nilor Moldovei, pentru ei sau trimisii lor. Ridicata se
pare de Petru Rares, arse la 1784 si disparu. A ramas
numai paraclisul alaturi, o veche constructie bizan-
tina din sec. 12, reparata de Domnii Moldovei, azi in
ruine. (v. si Vlah- Sera!).
BOGDANA. Monastire in jud. Man, la munte.
www.dacoromanica.ro
79
www.dacoromanica.ro
30
www.dacoromanica.ro
81
www.dacoromanica.ro
82 ----
www.dacoromanica.ro
-- 83
BOTOANI. Judetul. Numit dup orasul de resedin-
ta. Infiintat in a doua jumatate a secolului 18 din
Botosani, parte din vechiul tinut al Harlaului,
la desfiintarea canna (1834), teritoriul tinut. B. ca-
pata intin.derea de astazi. Riuri : Prut, Set, Jijia,
Monastiri: Cosula, Todireni, etc. Suprafata 3200 k.
p. Populatia (1930) : 215.000 1.
BOTOETI. In judetul Mehedinti. Movila la Ce-
tate" Cu urme de intrituri (romane).
BOUL. Neam boeresc din Moldova, in sec. 15-17.
Drago Bowl (Bour), Mare vornic al M. 1479-91.
Toader Boul. vistiernic. 1603. La 1632 mare Ban
In Tara-Rom. sub Leon Voda Torna, cumnatul
sau. Safta, Doamna lui Gheorghe Vod5, Stefan,
fica lui Stefan B.
BOUQUET Michel. Pictor desinator francez. A la-
sat un album moldo-valaque" i alte, cu prea intere-
sante veden i din tara (1807-88).
DOUR (Bos urus). Animal al carui cap vzut (1
fat5 figureaza in stema Moldovei, din sec. 14, dupa
traditde de la Drago s Voda. Bourul e boul salbatic
puternic care traia alta dat5,' prin padurile mun-
Vilor Mold., disparut de prin sec. 1'7, si care e alta
specie cleat Zimbrul.
BOURENI. Sat in jud. Baia, pe Moldova. Traditia
lui Drago s Voev. si a descalecarei lui acolo, dupa \TA-
natul unui bour. Un schit de lemn (see. 18).
Thane de asezare preistorica, neolitica i ep. de bronz.
BOZIA. Sat in jud. Falciu. O movila cetatuia", Cu
urme de intarituri (sec. 18).
BOZIANU. Boeri de la Bozieni (Buzau), cunoscutd
la inceputul sec. 16. Calota banul, boer al lui
hai Voda t in aupta la Taxgoviste 1600.
BOZIANU, Const. Om politic din T.-Rom., jurist
(1815-1882).
BOZIENL Sat in judetul Neamtz. Santuri l urme
preistorice la Cetatuie". Biserica zidit5, de Vasile
Lupu pe la 1640.
BOZIOR. Sat in Buzau. Mai multe capele (biseri-
cute) in pesteri sal:ate in munte.
www.dacoromanica.ro
84 ---
BRABOVA. In jud. Dolj. Resturi de zidarie dintr'o
cetatuie romana.
BRAD. Orsel romnesc in jud. Huniedoara, pe Cri-
sul alb. Mine aur. Alta data centrul comitat. Zarand,
4900 loc.
BRAD. (v. Bradu)-.
BRADESCU. Boerii de la Bradesti (Dolj) stapaneau
acest sat si Poiana din sec. 15. Barbu Br. de la
Poiana mare paharnic, pribeag Cu Matei Basarab in
Ardeal (1630). La 1633 comanda Rosii lui Matei in
bat. de la Dudesti. Mare Ban al Cr. 1644. t 1648.
Acelasi neam cu boerii de la Poiana (v. si Poenaru).
BRADESTI. Sat in jud. Dolj, pe Jiu. La Valea-rea,
locul numit ABRADUL, urme de cetate romana (poa-
te Pelendava) si ale vechiului drum (obiecte antice,
arme). Biserica din Br. de jos facuta de boerii Br.
la in.cep. sec. 17, rezidita de vornicul Bradescu la 1751.
BRADETUL. Schit in jud. Arges, pe valea Valsanu-
lui, in sus de C. de Arges. Fondat de Mircea Voda ina-
inte de 1400. Refacut in sec. 17. Azi biserica satului.
BRADICESTI (Bradul). Sat in jud. FklcLu. Bise-
rica unui fost schit din 1692, al Episcopului Varlaam.
BRADU. Monstire in jud. Buzau, pe Niscov, aproa-
pe de Tisau. Fondata la 1642 de Radu comisul Can-
descu si jup. Sofica (prob. in locul altei mai vechi).
Ziduri de cetate i turnuri bine pstrate.
BRADU. Un schit in jud. Valcea, mai sus de mon.
Iezerul, fondat la 1784.
BRADUT (magh. Pardocz). Sat in jud. Odorhei. Lo-
calitate daca protoistorica (arme de bronz, podoabe
de aur).
BRAESCU. Familie din Moldova de sus. La fine-
le sec. 14 boerul Braia, 1390-400. Pan Duma Brae-
vici, vornicul M., unul din sfetnicii de seam5, ai Dom-
nilor, intre 1434-53. Grigore B., mare stolnic,
1605.
BRAWN. Sat in Dorohoi. Movile. La Ridic5,tura",
movile cu urme de intariri de zid. La Vatra Tabe-
rei", tradMa unui lagar de oaste. Satul exista la
finele sec. 14 .
www.dacoromanica.ro
85
www.dacoromanica.ro
86
www.dacoromanica.ro
87
www.dacoromanica.ro
-- 88
romneasca a orasului, numita Schei". Pe mun-
tele Yampa erea un vechiu castel, refacut se pare de
0..Teutonic In sec. 13, si daramat in sec. 15, din care
au ramas urme. Resturi din capela St. Leonard, a unei
sihastrii din sec. 11. Resedinta Jud. Brasov. Popu-
latia (1930) : 56.500 loc.
BRA$OV. Judet al Transilv., marginit la sud Cu
muntii T.-Rom. Cuprinde aproape toata tara Bar-
sei" ; regiune muntaasa. Inainte comitat al Ung., (din
secol. 14). Rauri : Olt Cu afluentii. Resedinta la
Brasov. Centre importante rom. l sasesti. Mai muate
ruine i castele. Suprafata 1491 k. p. Populatia
(1930) : 165.000 1.
BRASOV (Batalii). La 1603, l'angb, Br., Radu
ban al T.-Rom. lovi i infranse oastea lui Moise Sze-
kely, care cazu acolo. La 1611, la San-Petru, langa
Br., tot Radu perban batu pe Gabor Bathori.
BRASTAVAT. In Jud. Romanati. Resturi de con-
structii i drumul roman.
BRATA$ANU. Fam. boer. din Oltenia, numita de la
mosia Brataseni, j. Romanati. Ghinea zis Olarul,
vel vistierul lui Matei Basarab cu care se inrudea
prin sotia sa. Ucis de nemultumiti la 1653. Preda
B. vel spatar, sol al lui Brncoveanu, 1689.
BRATES. Lac intre Dunare i Prut, aproape de
Galati. Formatiune marina; supraf. a.prox. 150 km. p.
BRATIANU. Familie boer. din T.-Rom., avand din
sec. 17 mosia Bratieni in Arges.Ioan Br. (1821-1891),
om de stat, seful partid. liberal. Fruntas al revol. de
la 1848. pef al guvernului intre 1876-88, in domnia lui
Carol I, prezida evenimentele din acea epoca. Du-
mitru (1818-92), fratele sau, om politic, patriot.Con-
stantin (1841-1910), general. loan, fiul lui loan
(1864-1927), om de stat, sef al partidului liberal.
Prim ministru in timpul marelui rasboi. Vintila
(1867-1930), om de stat.
BRATILA. In j. Bacau. La Movila Manestilor",
urme de asezare geto-scitica (obiecte antice). Sat a-
flat in documente din 1399.
BRATO$TITA. Sat in Dolj. Biserica din 1760 de la
Const. Argetoianu, serdar.
www.dacoromanica.ro
89
www.dacoromanica.ro
90
www.dacoromanica.ro
91
www.dacoromanica.ro
92
www.dacoromanica.ro
93
www.dacoromanica.ro
94
www.dacoromanica.ro
95
www.dacoromanica.ro
96
www.dacoromanica.ro
97 --
Kretzulescu, de vornic Iordache Kretzulescu si Dom-
nita Safta, 1722; Sf. Elefterie, 1748; Bis. Foi-
or de la Smaranda Mavrocordat, 1746; Sf. Ilie
din Gorgani, mai veche, rezidita in al 18 s.; Dom-
nita Balas% de fica lui Brancoveanu Vo. 1751;
Barbatescu vechiu (cutitul de Argint) din 1764;
Bucur, paraclis al Mon. Radu Voda, 1743; Icoa-
nei (Ceaus David) ; Popa-Tatu (Fantana boului)
1760 ; Mantuleasa (1732) ; Negustori (1740) ;-
8f. Nicolae Jicnita (1712) ; Popa Soare (1745) ; a
Spirei doctorul (1740 ; Olari (1755) ; Otetari ; Schi-
tu Magureanu (1760); Oborul vechiu (1768) ; Stejar
(1717); Silivestru (1760) ; Olteni (1721) ; Staicu
(1740); Tirchilesti (1773) ; St. tea/1 (1764) ; Isvo-
rul Tamaduirei a lui Mavrogheni (1789) ; Sf. SpiriT
don vechiu (1747) ; Sr. Spiridon nou (1765). Cele
din sec. 19 putin interesante in general. Bis. Amzei
e din 1806. Biserici cari nu mai exista : Sarindar
bis. mare si bogata, zidita de Matei Basarab pe rui-
nele altei din sec. 15; daramata la 1896. St. Sava,
monastire, fondata sec. 16 de Androne Prcalabul.
Acolo era 0. vechea scoala a lui Brancoveanu. Dara-
mata in sec. 19. Stelea, zidita 1580 de Stelea spa-
tarul ; arsa la 1847. SI. loan din sec. 16, de la An-
drei vistierul. Bis. lui Ghiorma banul, zis& a Gre-
cilor", de pe la 1550 ; arsa de mult. Bis. din Evada
Vacarestilor, de la Mih. Cantacuzino, 1760, metoh al
episcopiei Ramnic, de unde numele de Episcopie"
ramas locului ; dardmata 1876. Langa Bucuresti
sunt fostele monastiri Cotroceni, Vacaresti si Plum-
buita (v. la numele lor). Biserici catolice: A Fran-
ciscanilor (Baratia"), din sec. 16, fosta monstire.
La 1578 exista biserica veche, refacuta la 1633 si re-
zidita la 1716. Catedrala SI. Iosif e moderna (1883).
MAHALALE din sec. 16-19, mai insemnate : An-
tim, Sf. Apostoli, Batiste, Balaceanu, Barbatescu, Bo-
teanu, Brezoianu, Caramidari, Coltea, Calicilor, Cre-
tzulescu, Delea, Dudescu, Golescu, SI. Gheorghe,
Gorgani, Lucaci, Mihai Voda (Scortaru), Sapunari,
Slobozia, Selari, Stelea, Silvestru, Tabaci, Trambitasi,
7
www.dacoromanica.ro
--- 98
Vergu. La finele sec. 18, orasul era Impartit in PLA-
SILE : Targului, Gorgan, Brosteni, Targu de-afara,
Podu Mogosoaei, cuprinzand in total 92 mahalale.
In s. 19 fu impartit In cinci despartiri sau vopsele".
ULITE vechi sau PODURI (strade podite Cu bar-
ne), in sec. 17-19 : Podu Mogosoaei, al Brasovului, al
Targului de-al ara, P. Calitei, P. Bericului, U:ita Col-
tei, Ul. Mare (Lipscani de mal tarziu), Bat:4e, Vaca-
rest, Targoviste, Herestrau, Podu de pamant.
TARGURILE vechi erau : Tg. din 'nauntru (intre
ziduri, langA Curtea domneasca) ; T. de sus, unde
sunt azi Lipscanii ; T. din al arl (Mosii) ; T. Cucului
(SI. Gheorghe).
SPITALE (ospicii) : Colea, din 1725 (M. Canta-
cuzino) ; Filantropia, 1815; Brancoveanu, 1834; Ma-
ternitatea, 1839 (Mih. Ghika) ; Colentina, 1864.
PAM din B. au fost distruse de sinistre ca : fpcu-
rile mari din 1719, 1804, 1847; cutremurul din 1802.
Balti si garle ce mergeau In Dambovita, au dispa-
rut, afara de balta lui Dura sau a Cismigiului din s. 18.
Bucurestil sunt capitala Romaniei dela 1861. Popu-
latia (in 1930) : 635.000 loc.
BUCURESTI. ARHIEPISCOPIA ortodoxl (v. MI-
tropolii). ARHIEPISCOPIA CATOLICA de. La 1883
se infiinta pentru catolicii din T.-Rom. un scaun la
Buc. Cu titlul de arhiepiscop-e. (Pana atunci popu-
latia cat. tinea de episc. de Nicopoli, cu sediul la B).
Arhiepiseopi : Ignatius Paoli 1883-85, Paul Ioseph
Palma 1885-92, Otto Zardetti 1894-5, Francisc Xavier
de Hornstein 1896-1905, Raymund Netzhammer 1905-
?4, Alexander Th. Cisar 1924.
BUCIIRESTI. BATAL/I. La 1631, Aug. 23 lang6, B.,
Aga Mate! Basarab cu boerii olteni fur& Invinsi de
Leon Voda. 0 cruce fu ridicata de acesta pe locul
luptei. Bat. dela Arges, numita si de la Buc., Intre
trupele rom. in retragere si cele germane, a avut loe
dela 30 Nov.-4 Dec. 1916. Orasul a fost ocupat de
inimic la 6 Decembrie.
BUCURESTI. TRATATE de pace incheiate la B.,
au fost : 1. Intre Rusia si Turcia la 1812. 2. Intre
www.dacoromanica.ro
Serbia-Bulgaria la 1886. 3. In urma rasboiului balca-
nic, 1913. 4. Intre Puterile Centrale i Romania la
1918. (v. Tratate).
BUDA. Sat in j. Buzau, langl CisMu. Resturi din
curtile intarite ale Doamnei Neaga (spre sfarsit.
sec. 16). In ruinele bisericei de acolo s'a aflat mor-
mantul ei.
BUDA. Sat in j. Tecuci. La Cetatue", urme de san-
turi ; traditie despre tatari.
BUDA!, Petru. Roman nob. din Ardeal, in sec. 17;
secretar influent al princip. Racoczy.
BUDA! de Banul (Deleanu), loan. Scriitor din
Ardeal : lucrari literare i istorice (1775-1820).
BUDANEFIT, Sat in Mehedinti lnga Basest. 3,11-
gure, morminte, ziduri, antichitati romane.
BUDEnI-Ghika. Sat in j. Roman. Biserica zidita
la 1664 de Toma Cantacuzino v. vornic i sotia lui
Ana.
BUDE*TI-BABENI. Sat in Valcea. Biserica zidita
la 1825 de Alex. Diculescu vistier ; refacuta la 1930
de Zoe Golescu si fica sa Maria.
BUDE$TI. Comuna In Maramures. Statiune pre-
istorica.
BUDI$TEANU. Familia boer. din Arges, numita
dupa satul Budeasa (sec. 17). Constantin B., ge-
neral. In 1877 col. comandant de brigada se distinse
la Plevna. Ministru de rasboiu (1838-1911).
BUDI$TENI. In jud. Muscel ; biserica ruinata a u-
nei monastiri fondata de logofatul Stanciu la 1685.
BUDURE$TI. Sat in Valcea. O biserica de lemn
dela 1715.
BUDVAR. Numele ruinelor cetatii de la Odorhei.
BUFEN! (Bufani). In Banat, regiunea muntoasa a
jud. Caras, locuitorii numesc B. si tareni" pe cei
veniti din Oltenia si asezati acolo in sec. 17 si 18.
BUGEK. Conductorul oastei mongole care venind
de peste muntd in Tara-Rom. (Kara Ullag), infrnse
pe voevodul Mislay, in primavara 1241.
BUGIAC. Tinut in stepa, partea de jos a Basara-
biei act. ce se intinde la rasarit de Prut si la N. de
www.dacoromanica.ro
100
www.dacoromanica.ro
101
www.dacoromanica.ro
--- 102
www.dacoromanica.ro
103
www.dacoromanica.ro
104
www.dacoromanica.ro
105
www.dacoromanica.ro
106
www.dacoromanica.ro
107
cei doi boeri. (In sec. 19, la 1866 s'a numit: Locote-
nent domnesc"). Caimacamul CRAIOVEI, indepli-
nea functiunile m. Ban (care sedea atunci la Bucu-
rest) intre 1761-1830.
CALACHIOI. Ruine de fortareata romana pe Du-
flare, in jud. Constanta la sud de Topalu. (v. Ca-
pidava).
CALAFAT. Oras pe Dunare, In J. Do1j. Schela ve-
che: vama de la Calafat exista la 1385. (Dupa o tradi-
tie local, ar fi fost fondat de un Mihai Calaf at, prob.
un calafatar de corabii). Trg reinfintat la 1853.
La 1828 si 1854 au fost in localitate lupte intre Rusi
Turcii de la Vidin. Acolo incepura i ostilitatile Cu
Turcii la 1877. In apropiere ramb,site romane.
Populatia (1830): 8000 loc.
CALAN. Sat In J. Huniedoara pe Strei. Ape terma-
le, bai, cunoscute din vremea daca (Idata) i roma-
na. (v. Ad. aquas). Uzine de fonta.
CALARA$I. Oras pe Borcei. Ca sat si targusor se
numea alta-dat LICHIRESTI. Pe la 1775 incepu sa
fie numit si C. Intre 1852-80 s'a numit Stirbei". De
la 1833 resedinta jud. Ialomita, mutata de la Urziceni.
Populatia (1930): 18.000 loc. La apus de oras e la-
cul sau iezerul CALARA$I (aproxim. 500 ha. supra-
fata).
CALARA$I. Sat In j. Do1j, pe Dunare. Urme antice
(arme, oseminte).
CALARA$I. Cea mal mare parte a cb,larimei crea
formata altadata de calarasi ( = calari, calareti),
osteni de tara (mosneni), cari mergeau la oaste pe
socoteala lor i cari In Tara-Rom. se socoteau pe
cruel", sub comanda generala a marelui spatar. El
se adunau pe judete, ca i Dorobantii (dupa locul de
tabara se numeau C. de Mnesti, Gherghita, etc.).
Pe la 1600 ereau 8 pan& la 10.000; la 1680 se mal nu-
marau 4000; dupa aceea dispar ca i celelalte ele-
mente ale oastei tarii. In Moldova, C. formau de-
asemenea, pe vremea lor bunk 10-11 cete sub capi-
tanii lor ce tineau de Hatman. Calarimea aleasa
crea dinspre Nistru: Lapusna, Orhei, Soroca, Ti-
www.dacoromanica.ro
-- 108
gheci, contra Tatarilor (sec. 15-17). Cal. de Ta-
rigrad" ereau cureni pentru Turcia ; CM. de Ga-
lati" cureni de margine, ate 50 sub un vataf.
Cal. agiei" serveau de cureni In Capitala. (sec 17-
18). In reorganizarea armatei moderne, numele
de CALARAS reapare la 1869 0 1871, Cu infiintarea
regimentelor de cavalerie numite astfel. (recrutarea
teritorialk Cu schimbul, calul proprietatea soldatu-
lui) (v. Cavaleria 1 Calrime).
CALARASAUCA. Un schit din sec. 17 in jud. So-
roca. Biserica din 1782.
CALARIMEA. Oastea veche a tarilor rom. erea in
primul rand alcatuita de calarime (cavalerie), tare
purta in genere numele de CALARASI. Proprietari
de pamant, mo0ieni i oameni liberi de tara, ei ve-
neau la oaste pe seama lor, Cu calul 1 armatura,
condu0 de boerii de care tineau. Fruntea calari-
mei o forma boerii trii, CURTEA sau Curtenii",
0 in Tara-Rom. 0 ROSH, adunati in cete. Ace-
tia decideau in lupte, unde insoteau pe Domn.
Mai multe feluri de trupe calari au existat de-a lun-
gul vremei. (v. Rosii, CIrai, Curtea, Curteni, etc).
-- Din a doua Junin. a sec. 17, dupa ultimele domnii
militare, ale lui Matei Voda 0 Constantin Serban,
cal. tarii cade 1 piere. (Pentru cal. in sec. 19, V.
Cavalerie).
CALDARU$ANI. Monastire In J. Ilfov, pe lacul
C. in ostrov. Fondata la 1638 de Matei Basarab, in lo-
cul unei mici sihastrid. Biserica mare. Case mari mo-
nastiresti (populata cu calugari). Intarita de Matel
V. cu ziduri imprejur.
CALEA TROIANULUI.(v. Trolan si Valul roman).
CALEM. Cancelarla la Divan sau Logofetie, in sec.
18 (T.-R. si Mold.). CALEMGIU erea scriitorul.
CALIACRA. In Dobrogea noua, la Mare (j. CaAia-
cra). In antichitate, pe promotoriu C. se afla loca-
litatea TIRIZIS, locuita de Geti. In epoca bizantina
aparu numele de ACRA,- dela' castelanul lui Vita--
lianus (sec. 5), mal tarziu KALI-AKRA. Cetate im-
portanta in evul mediu, din care au ramas ruine.
www.dacoromanica.ro
109
www.dacoromanica.ro
110
www.dacoromanica.ro
111
www.dacoromanica.ro
112
www.dacoromanica.ro
113
www.dacoromanica.ro
114
www.dacoromanica.ro
115 --
CAPOTICI. Neam de boeri din Moldova (tinut. Su-
cevei), in sec. 16-17.
CAPRIANA (Chiprieni). Monastire in Mold. (Basa-
rabia) langa Kisineu. Exista la 1420, cand e numita
In doc. Mon. de la Visnevat, unde erea staret Chi-
prian", de la care ii vine numele. Fondatiune a lui
Alexandru Voev., care o darui Doamnei sale Ma-
rena la 1429. Biserica fu reinoita la 1545 de Petru
Rares, 4 la 1820.
CAPA.. Familie b. din Moldova (Botosani).
CAPUKEHAIA. Trimesul, agentul, reprezentantul
permanent al Domnilor romani la Constantinopol
(in sec. 17-18).
CAPUT BUBALL Statiune Cu lagr roman la Va-
lea-Boului de azi, in Banat (J. Severin).
CARABAIR. Deal pe Dunavat, la sud de bratul SI.
Gheorghe al Dunarei, J. Tulcea. Urmele unei puter-
nice cetati bizantine (probabil din sec. 4), care a du-
rat pana in epoca genoveza (sec. 14): La Duna-
vici" (Dunavat). Poate PLATEYPEGIIS bizantin.
CARABAT. Neam boeresc din Moldova, in sec. 16.
Petru C., staroste, vornic mare la 1525, batu pe
Tatari la serbanca.
CARACAL. Oras in Oltenia ; resedinta jud. Roma-
nati. In veacul 15-16 erea sat si mosie a Basarabilor-
Craiovesti 4 boerilor de la Brancoveni. Targ pe la
inceputul sec. 19. Biserica SI. Gheorghe, refacuta
de Mated Voda, (apoi la 1817), avea ctitor din s. 16 pe
jup. Barbu fiul Predei Craiovescul. Mihai Voda Isi
avea aici curtile pe mosia domneasca. Matei Basa-
rab rezidi Curtea Cu casele, din cari au ramas ruine
In Potroseni, unde se afla si biserica. Populatia
(1930) : 15.000 1. (Numele C. e cumanic sau tur-
cesc). Urme de asezare preistorica si romana.
CARACALLA, M. Antoninus. Imperator roman,
211-17. In vremea lui aparura Gotii in Dacia.
CARACAS. Familie orig. din Macedonia. Dimi-
trie C. D-rul, stabilit in Bucuresti (1735-1804) si fiul
sau Constantin (1773-1828), ereau medici renumiti.
CARADA, Eugen. Financiar, om politic. (1886-1910).
www.dacoromanica.ro
116
www.dacoromanica.ro
117
www.dacoromanica.ro
118
www.dacoromanica.ro
119
www.dacoromanica.ro
120
www.dacoromanica.ro
121
www.dacoromanica.ro
-- 122
www.dacoromanica.ro
123 ----
www.dacoromanica.ro
124 --
CAZACLII. Negustori, marchitani ru0 sau de mar-
furl ruseti (sec. 18).
CABLA. Masurl de capacitate in T.-Rom. i Ar-
deal, sinonim Cu gleata.
CABLARITUL erea dijma domneasca dela gru.
CAINENL Sat la munte, pe Olt, in Vlcea, lng6,
Raul Vadului. Biseric, interes. din 1733 de la Nico-
lae Petru (fresce exterioare). Vechiul drum roman
care trecea pe acolo, fu refacut de Impratul Carol
VI prin grija grafului Steinville. O lespede de mar-
mor din 1718, cand incepu administr. austriacA a
Olteniei, comemoreaz aceast via Carolina", lu-
crare important care ingdui comunicatia prin de-
f ileul Oltului dela Turnu-Roqu la Rmnic. In a-
propiere statiunea romana Pons Vetus.
CALNWI'EA. Riu in J. Vlawa ; unit cu Neajlovul
se vars in Arge.
CAMPENI (magh. Topanfalva). Sat .la munte, pe
Arieq, Jud. Turda. Centrul Motilor 0 al revolutiei lui
Avram Iancu la 1848.
CAMPINA. Oras; pe Prahova, Jud. Prahova. Exis-
ta ca sat la inceput. sec. 16. In al 18 erea yam& spre
Ardeal pana la 1835, cnd fu mutat mai sus. Cen-
tru important de petrol. Biserica din 1827 dela
Const. Cmpineanu. Populatia (1930) : 17.000 loc.
CAMPINEANU. Familie boereasca din T.-Rom., al
arei nume vine de la Cmpina (Prahova). Vasile
C., cpitanul, fu ucis la 1659 de Mihai Radu V.
Drghici C. erea trimesul lui Brncoveanu la Poart,
In 1705. Pantazi, mare clucer, ginerele lui C. Can-
temir, f 1784. Scarlat C., la 1789 partizan al Aus-
triei, mare vornic, 1800. Constantin, fiul acestuia,
mare Sptar, boer frunta in vremea ocup. ruseqti
(1830). loan C. (1798-1863) patribt, om politic, u-
nul din efii partidului natdonal. La 1842 candidat la
Domnie; membru in guvern /a 1848. loan, fiul
su, om politic, (1841-1888).
CAMPUL LUI DRAGO. Un tinut In Moldova in
sec. 14-15, (intre Bistrita-Tazlu qi Valea Nechiduhn,
In J. Neamt-BacAu), in care se aflau mal multe sate
www.dacoromanica.ro
125
www.dacoromanica.ro
126
www.dacoromanica.ro
127
www.dacoromanica.ro
128
www.dacoromanica.ro
129
www.dacoromanica.ro
130
www.dacoromanica.ro
131
www.dacoromanica.ro
132
www.dacoromanica.ro
133
www.dacoromanica.ro
-- 134
CETATI ROMANE, castre, orase intarite, numeroase
In coprinsul Romaniei de astzi, earl de Moldova.
Printre cele mai de seama In T.-Rom. i Dobrogea :
Drobeta, Daphnae, Dinogetia, Istros, Malva, Troes-
mis, Ulmetum, etc. (v. numele lor i articol. ro-
mane).
CETATI DACE, din care au ramas ruine sau urme:
la Gradiste (Muncel), Costesti, Piatra-rosie, Turda,
bdorhei, in Transilvania. Unele din cet. Dacilor au
fost reintarite si intrebuintate de Romani.
CETATI TURCE5TI pe teritoriul tarei, luate de
Turci de la Domnii T.-Rom. i Mold., sau ridicate de
ei, au fost: Akkerman (Cetatea-Alb), Braila, Ben-
der, Giurgiu, Hotin, Ismail, Kilia, Silistra, Turnu.
(v. aceste nume).
CETATUIA. Locurile unde au fost cetti, intariri
sau alte asezari vechif sunt numite de popor C. (v.
Cetate).
CETATUIA. Schit langa R5,mnic, la N. de oras, pe
vrful unui deal, unde probabil a fost pe vremuri o
eetate. Ca si aliurea in J. Valcea, traditia unui Domn
Basaraba, care locuia acolo si se lupta cu Tatarii.
In sec. 16 exista un schit cu biserica in care fu ucis
la 1529 Radu de la Afumati Cu fiul sau Vlad, de catre
boerii Neagoe i Dragan. Schitul a fost reconstruit
de Mitrop. Teodosie la 1680 (reparatii din sec. 19).
CETATUIA. Monstire aproape de Iasi, in partea
de S. a orasului. Ridicata la 1672 de Duca Voda, care
facu si casele domnesti in care locuia. Biserica
cladiri interesante; boite gotice. Intarita Cu ziduri
de aparare.
CHALCOCONDILAS, Nicola. Cronicar grec bizantin
din sec. 15. In istoria imparatiei (pan la 1463), date
asupra T.-Roman.
CHEIA. Monastire pe valea Teleajenului, in muntii
Prahovei, fondata de Mihail Ghika la 1825 (calugari).
CHEIA. In -muntii Valcei, pe Cheia. Schitul Jezerul,
fondat la 1573. Intr'o petera traditia mormantu-
lui Sf. Andrei. La Valea-lunga" resturi ale unei
exploatari de aur a SasiIor.
www.dacoromanica.ro
135
www.dacoromanica.ro
136
www.dacoromanica.ro
137
www.dacoromanica.ro
138
www.dacoromanica.ro
139
www.dacoromanica.ro
140
www.dacoromanica.ro
141
www.dacoromanica.ro
142
www.dacoromanica.ro
143
www.dacoromanica.ro
144
www.dacoromanica.ro
145
www.dacoromanica.ro
146
www.dacoromanica.ro
147
www.dacoromanica.ro
148
www.dacoromanica.ro
149 ----
www.dacoromanica.ro
150
www.dacoromanica.ro
151
www.dacoromanica.ro
152
www.dacoromanica.ro
153
www.dacoromanica.ro
154
www.dacoromanica.ro
155
www.dacoromanica.ro
156
www.dacoromanica.ro
157
www.dacoromanica.ro
158
www.dacoromanica.ro
159
www.dacoromanica.ro
160
www.dacoromanica.ro
161
www.dacoromanica.ro
162 ---
www.dacoromanica.ro
163
www.dacoromanica.ro
164
www.dacoromanica.ro
-- 165
CRISTIAN (Neustadt). in Jud. Brasov, comuna
saseasc. Biserica fortificata din sec. 15. Urme
de asezare preistorica.
CRIS (magh. Kkiros). Rau, afluent important al
Tisei, in vestul Trans. si Bihor. (Vechiu nume dac,
la Romani: Crisia). Format din Crisul ALB Cu
afluentul sail Cr. NEGRU, si din Crisul REPEDE,
care trece pe la Oradia. Isvoresc din muntii Bihor.
CRIS (Kreisch ; magh. Keresd). Sat in J. Tar-
nava mare. Cetatue din sec. 13 (a inscriptie din
1340), restaurata la 1557.
CRIAN, Gheorghe Marcu, zis. Unul din sefii ras-
coalei tdranesti din Ardeal a lui Horia, alaturi de
si de Closca (1733-784).
CRISANA (Crisiana). Nume conventional ce se da
tinuturilor de la vestul Transilvaniei strabatute de
Crisuri, intre Mures-Tisa-rnuntii Apuseni, si in
care se coprinde Judetele Arad, Bihor, Slaj.
CRISBAV (germ. Krizbach). Comuna in J. Bra-
sov. Ruinele unui burg medieval.
CRISCIOR (Kristyor). Sat in J. Hunedoara. In sec.
13-15 sedeau acolo Voevozii rornani de Zarand.
Biserica idita pe /a finele sec. 14 de Jupan Balea
si sotia sa Visa (fresce ale timpului).
CRIVADIA. Sat in J. Huniedoara. Ruinele unui
turn rotund ce pazca trecatoarea din pasul Streiu-
lui spre Hateg. Ridicat in evil/ mediu, poate pe
un castel roman.
CRIVESTI. Sat in J. Roman.. Biserica de la Du-
mitru Buhus Vistiernicul, inaropat acolo la 164'1,
CRIVINA. In J. Mehedin.ti. Urme romane
monede).
CROBIZII. Triburi dace sau gate din Scitia mica.
CRONICI i LETOPISETI. Ale TARII ROMA-
NESTI: Cronica T.-R. de cand au descalecat Ro-
manii", anonim5 scrisa pe la 1500, apoi continuata
de altit pana la 1688. (public. in Magazin istoric"
lui Laurian-Balcescu). O alta cronlca anonima
urmeaza istoria tarn intre 1689-1715. Istoriile
Domnilor T.-Rom." scrisa de Constantin Capitanui,
www.dacoromanica.ro
166
www.dacoromanica.ro
167
www.dacoromanica.ro
168
www.dacoromanica.ro
169
www.dacoromanica.ro
170
www.dacoromanica.ro
-- 171
CUPCICI, Ivan. Mare Vornlc i Logofat al Moldo-
vet 1427-34.
CUPET. Insemna negustor, In sec. 16-18.
CURCOVA (Curchl). Monastire In Basarabia (J.
Orhei), fond. la 1773.
CURIERI. Pentru serviciul de curler, se Intrebuin-
tau alta data calareti speciali : 6151'4. de Tarl-
grad, lipcani, umblatori (In Mold.), olac, etc.
CURSUL-APEL la. Localitate In J. Ramnic-Sarat,
unde avu loe la 1473, batalla Intre Stefan cel Mare
Radu cel Frumos, care fu Invins.
CURTEA. Locuinta sau palatul domnului, Cu tot
ce tinea de ea (cladiri, etc.), Cu personalul, boerii
slujitorii ce Inconjurau pe Domn, formau Curtea,
Domneasca. Curtile vechi domnesti au fost In
Tara Rom. la Arges, Campulung, Targoviste, Bucu-
resti; lar In Moldova: Baia, Siret, Suceava, (Harlau,
Vaslui), Iai, ca scaun obisnuit, pe lama altele de
odihna sau de petrecere, la mosii, la monastiri, la
In sens figurat, CURTEA sau CASA Domnului co-
prindea pe boerill, dreatorii mari i mici, copii de-
cas i alti slujitori (soldati), toti cei ce tineau de
casa" Domnului, cari I' Insoteau In timp de pace,
lar In razboi formau garda Domnului 1 calarimea
de frunte. Termenul de casa" crea In special In-
trebuintat In Tara-Rom. (v. si Casa si Curteni).
La Craiova, Banul avea, in masurb, mai mica, curtea
lui la B5,nie. La randul lor, curtile boeresti coprin-
deau, pe lama casa de locuinta, pe ale slugilor, ro-
bilor, grajduri, buatarii, ateliere; iar ca personal:
oameni de cas5., vatafi, slugl, robi.
CURTEA DE ARGES. Oras; vechiu scaun al Dom-
nilor T.-Rom. din sec. 13-15. (Pan& mai tarziu s'a
numit numai Arges; numele vine de la radii A.). Erea
targ in sec. 13 and s'au ridicat biserica i curtea
voevozilor. Biserica domneasca e cea mai veche
si mai pretioasa a Wit zidita din piatra 1 c5.ram1da
alternata, In stil bizantin. Fresce admirabile din sec.
14, descoperite sub picturi moderne. Coloan.e patrate,
sculpturi i _chenare la ferestre. A fost necropola
www.dacoromanica.ro
172
www.dacoromanica.ro
173
www.dacoromanica.ro
-- 174
Romb.nia de azi (pana la Carpatii nordici i Tisa)
locuit de Geto-Daci i alte popoare. In urma ras-
boaelor lui Traian, Dacii furl infranti i tara lor
prefacuta In provincie a Imparatiei romane, (an.
107): Provincia se marginea la teritoriul Dacilor pro-
priu zisi, adica Oltenia, Transilvania si partea de
rasarit a Banatului act. Dacia fu colonizata in aceste
locuri Cu locuitori din deosebite parti ale Imparatiel
fu organizata dupa modul celorlalte provincii.
Numeroase orase 1 cetati, ale caror urine le gasim
astazi, Infloreau Intre Dunare-Olt, Somes si Timis,
drumuri de piatra inlesneau legaturile 1 un sir de
castre si de lagrtre se ridicara de-alungul lor si a
valului alutan, dincolo de care se aflau Inca Dacli"
liberi". Provincia imper. a Dacilor (Transilvania,
Banat si Oltenia, Cu parte din J. Arges actuale),
fu impartita de Adrian in Dada superior" paste
munti, si D. Inferior"; lar mal tarziu (Antonin
Pius) in: Dacia Porolissensis, Apulensis i Malvensis
{Oltenia), dupa numele resedintelor. Guvematorul
ei erea Legatus Augusti pro Praetore trium Dacia-
rurn", mal tarziu un proconsul. Tara-Roman, la
stanga Oltului l partile Moldovei de azi, ereau atri-
buite provinCiei Moesla inferior (din care facea
parte si Dobrogea, Scitia acest teritoriu
nu erea organizat ca provincie, cl se afla numai In
zona de influenta romana. Aurelian retrase legiu-
nile, lasand-o Gotilor, de cari erea In parte ocupata.
De atunci, viata i istoria D. se confunda cu a po-
poarelor navalitoare, cari timp de veacuri trecura
si se oprir pe teritoriul el. Poporul roman, a carui
form.atiune incepuse, se desvolta la adapostul mun-
tilor 1 padurilor. Numele Daciei se pierde, si tocmai
In al 13-lea veac, apar ale domniilor romanesti,
nascute pe painantul el. (v. Dad si Romani).
DACII. Poporul care locuia in vremea antica, Ina-
inte de euoca romana, tarile romanesti de astazi,
e cunoscut sub numele de Get sau Dac, erea un con-
glomerat de diferite triburi sau popoare cari, prin
secol. I a. Cr. fusesera reunite pentru Intaia oarti
www.dacoromanica.ro
175
www.dacoromanica.ro
176
www.dacoromanica.ro
177
www.dacoromanica.ro
178
www.dacoromanica.ro
179
www.dacoromanica.ro
180
www.dacoromanica.ro
181
www.dacoromanica.ro
182
www.dacoromanica.ro
183
www.dacoromanica.ro
184
www.dacoromanica.ro
185
www.dacoromanica.ro
186
TATEI D., una din cele mai marete din Ardeal, do-
minand valea Muresului. Castelul a fost zidit de
Regii Ung. probabil pe la 1240-50 si a servit de rese-
dintd Voevozilor Trans. in sec. 13-16. Ridicat se pare
pe urmele unei cet. romane. Refdcut la 1582, 1782,
restaurat 1830, a fost stricat la 1849. La Deva erea
o veche asezare daca si roman (arene, obiecte div.).
Magna Curia" (casa Bethlen), cladita la 1582, a ser-
vilt la palat principilor Ardeal, in sec. 16-17. Muzdu
preistoric si roman. Populatia (930) : 8800 loc.
DIAC. Scriitor de acte, secretar, redactor, in Mol-
dova (sec. 15-18) : Diac de divan" scriitor in can-
celaria domneascd;, D. de logofetie", al marelui Logo-
fdt. (In T.-Rom. se numea Grdmtic").
DIACONIC. Deschizdturd sau firidd in zidul al.
tarului bisericei, In dreapta (pentru pus obiecte de
cult), fatd de proscomidie", care erea In stanga.
DIACONOVICI. Familie rom. din Banat. Cor-
neliu D., publicist (1854-1923).
DICIO-SAN MARTIN (Dics-Szent-Marton : Ko-
kelburg). Ordsel In Transilvania, pe Tarnava. Pand
la 1926 a fost resedinta J. Tarnava-micd. Populatia
(30) : 6500 1.
DICOMES. Rege dac, din campia T.-Rom., amin-
tit la 29 p. Cr.
DIDWrI (Didiati). Sat in Teleorman. Biserica
din sec. 16; altd data, mondstire, fondatd de Nea-
goe Basarab Voev.
DIEGIS. Cdpetenie a Dacilor ; frate cu regele De-
cebal si sol al acestuia la Domitian (an. 89).
DIENIS. Mare spdtar in Moldova, cel dintai cu-,
.noscut, intre 1432-45.
DIERNA (Tierna, Cierna). Numele vechiu dac al
raului Cerna. Localitate dacd, apoi oras roman
(colonie), pe Tierna, la Dunre, unde se afld azi
Orsova.
DHU. Nume ce se da in vechime cetdtei Vidrin din
Bulgaria.
DUMA (dela : decima, zecime) si DIJMARIT. Bi-
rul de a zecea parte (uneori mai mult, sau mal pu-
www.dacoromanica.ro
187
www.dacoromanica.ro
188
www.dacoromanica.ro
189
www.dacoromanica.ro
190
www.dacoromanica.ro
191
www.dacoromanica.ro
192
www.dacoromanica.ro
193
www.dacoromanica.ro
194 --
Dolni-Jiu" pe slavoneste inseamna J. de jos). Re-
giune agricola de camp. Numeroase resturi preisto-
rice i romane. Proprietati i fundatiuni ale Basa-
rabilor-Craiovesti. Monastiri : Bucovat, Jitianu. Sa-
dova. Resedinta la Craiova. Suprafata 6565 k. p.
Populatia (930) : 487.000 loc.
DOLJESTI. Sat in J. Roman, pe Siret. Biserica din
1774 de la Hatm. Vasile Ruset 1 Dionisie Hudici, pe
locul monastirei vechi din sec. 15 a lui, ptefan Voda.
In April 1457 ptefan invinse acolo pe Petru Aron.
DOMITIAN (Titus Flavius Domitianus). Impera-
tor roman, 81-96. In lupta cu Dacii intre 88-90.
DOMN. Titlul romanesc al Suveranului sau Voevo-
dului T.-Rom. si al Mold. Cuvantul vine din latinul
Dominus" si a ramas cu acelas inteles de stapan,
principe, suveran. Filiaia aceasta dovedeste ca ve-
chiul.titlu (inainte de cel oficial, slavonesc, de Voe-
vod, care apare in sec. 13) din evul medriu l in or-
ganizarea patriarhala a Romanilor, a fost cel de
Domn. Pastrat pana in sec. 19. Domnul Tarn Roma-
nesti i apoi Domnul T.-Moldovei, au fost singurii
Domni pe pamantul romb.nesc. Equivalentul lui fata
de titlurile straine e greu de lamurit : stapanitor
deplin, suveran ; si in intelesul vechiu de neatarna-
re : rege sau principe de sine statator. Ca si aiu-
rea, Domnil romani ereau suverani absoluti. Absolu-
tismul lor erea insa infranat de datina tarii si de boeri-
me. Forma de guvernare erea o monarhie ereditara
(sec. 14-17), insa nu prin mostenirea primului nascut:
toti fii, legitimi, bastarzi sau pretinsi, i colateralii, pu-
teau urma in scaun prin alegerea bouillon Acest sis-
tem defectuos a fost cauza luptelor fratricide pentru
tron, a formarei partidelor de nemultumiti, a schim-
barilor neincetate cari saracira tara. In ce pri-
liege domniile ce s'au urmat in ambele ri, deosi-
bim intai epoca dinastiilor nationale, a Basarabilor
In T.-Rom. 0. a urmasilor lui Bogdan si Musat in
Moldova, de vremea cand incep sa patrunda stral-
nii (sec. 17), earl cumprau tronul de la Turci
earl isi legitimau pretentiunile pe inrudirea Cu ve-
www.dacoromanica.ro
195
www.dacoromanica.ro
-- 196
DONICI. Familie boer. din Moldova, aflata din sec.
15-16 in Basarabia de sus. Nicoara D. vistiernicul,
la finele sec. 16. Nicolae, mare Logo!Ot in s. 17.
Darle, mare Vornic o LogofAt (1665-1740). An-
dronache D. mare Logort, legist, f 1830.
DOROBANTZI, (Drabanti). Temeiul pedestrimei
vechi in T.-Rom. ereau D. (Nume de la magh. da-
rabant", trobant). El se ridicau dintre rumni, oa-
meni de la tarl, din fie-care judet, i ereau impartiti
In cete", cari ajungeau la o mie de oameni, sub or-
dinele apitanului. Capul lor general erea COpitanul
cel mare de D. Epoca infiintOrii lor nu se poate fi-
xa, dar e probabil din sec. 15. In prima jumAt. a sec.
17 ereau cam 10.000 (sau 5000 cruel" de cAte doi oa-
meni); mai tarziu gasim d'abea 2000. Pe atunci ei
formau grosul oastei, de valoare mijlocie. La finele
sec. 17 In decOdere, in al 18 existau numai Cu nu-
mele. (Sub Mate! V. ereau si D. strAini cu leaf5 un-
guri o sarbi). In Moldova, DARABANII, militie de
pa25 supt Aga, impOrtiti in opt cete, aveau mai pa-
tina insemnOtate. Dor. au fost inviati in sec. 19 in
t-Rom. ca gendarmerie (la 1843 ereau 4000), oa-
meni calOri, pe judete. Pr. Cuza Ii reorganiz& in
toat5, tara (33 escadroane unul de judet), Cu servi-
ciu de gendarmerie. Reforma armatei la 1872,
transform& Don. In trupO de infanterie teritoriala
(Cu schimbul), in 33 batalioane. La 1877 ereau 18 Re-
gimente. La 1896 ereau 34, schimbate apoi in infante-
rie de linie. Din vechime uniforma lor avea orna-
mente de postav albastre.
DOROHOI. Orasul. Vechi targ al Moldovei,
cut de de la incep. sec. 15 (sub Alexandru Voev. la 1407
avea un staroste). Biserica SI. Nicolae e ziditl
de tefan VodA la 1494 (fresce ale epocei). In
vechime erea scaunul Vornicului de Tara de sus.
In D. au fost si case domnesti, din cari n'au r5mas
unne. Populatia (1930) : 17.000 loc.
DORO/10I. Judet in N. Moldovei, mOrginit cu Pru
tul. Tinut vechiu ; coprinde si o parte din tinutul de
alt data al Hertel. Teatru al luptelor cu Polonii
www.dacoromanica.ro
197
www.dacoromanica.ro
198
www.dacoromanica.ro
199
www.dacoromanica.ro
200
www.dacoromanica.ro
201
www.dacoromanica.ro
202
www.dacoromanica.ro
203
www.dacoromanica.ro
204
www.dacoromanica.ro
205
www.dacoromanica.ro
206
www.dacoromanica.ro
207
E
ECATERINA. (v. Catrina).
EFORII. In sec. 19, dup. Regulamentul Organic,
unele administratii in Tara-Romneasc, si Moldova
se numeau Eforii. Asa erau: Ebria pcoalelor, Ebria
Spitalelor, Ebria Caselor fctoare de bine, con-
duse de Comitete.
EFTIMIE. Mitropolit al U.-Vlahiei, 1596-1605.
EFTIMIE, Staret de Neamt 1553. A scris o cronica
panegiric al lui Alexandru Lapusneanu V.
EGUMEN. Staretul, superiorul, seful unei monstiri
(cuy. grecesc). In secolul 17-19, cei mai multi erau
Greci.
EKRENE. Sat in Jud. Caliacra, la Mare, 16,ngb. gra-
nit. Acolo era vechiul oras Kranea (Krania), al c-
rui nume l'a pstrat. Pe inltime, ruine ale castelu-
lui roman.
ELENA (si Elina). Doamne i Domnite in Tara-
RomneascA, Moldova si Romania
ELENA, Doamna lui Petre V. Rares (pe la 1530)
Mica despotului loan Brancovici al Serbiei. Ucis, In
1552 de Lpusneanu (mormntul la Probota), Femee
energic i priceput ; zidi monumente religioase.
ELENA, Doamna lui Petru Voevod al Trii-Rom.
(1563) de care se desprti. Fiica lui Nicolae Korepo-
vici din Transilvania, sora adoptiva a Regelui Sigis-
mund al Poloniei.
ELINA, Doamna lui Radu perban Basaraba Voe-
vod, flica lui Udriste de la Mrgineni t dup 1620.
ELENA, Doamna lui ptefan Toma al Mold. (1610).
ELENA, sotia lui Matei-Vod Basaraba ; fiica lui
Radu Nsturel dela Fieresti. Doamn, inteleapt
demn sotie a lui Matei, pe care-1 ajuta la ridicarea
de biserici si la treburile tarli. Mormntul ei in bise-
rica domneasc din Targoviste (1598-1653).
ELENA, Fiica lui Radu perban, Domn al Tarii-Ro-
mnesti si a Elinei. Sotia lut Constan tin Cantacuzi-
no ; mama lui perban-Voda. (1611-1687).
ELENA. Soda Principelui Alexandru Ion Cuza,
www.dacoromanica.ro
208
www.dacoromanica.ro
209
www.dacoromanica.ro
210
www.dacoromanica.ro
211
www.dacoromanica.ro
212
www.dacoromanica.ro
213
www.dacoromanica.ro
214
www.dacoromanica.ro
215
www.dacoromanica.ro
216
www.dacoromanica.ro
217
www.dacoromanica.ro
218
www.dacoromanica.ro
219
www.dacoromanica.ro
220
www.dacoromanica.ro
221
www.dacoromanica.ro
222
www.dacoromanica.ro
223
www.dacoromanica.ro
224
www.dacoromanica.ro
225
www.dacoromanica.ro
226
www.dacoromanica.ro
227
www.dacoromanica.ro
228
www.dacoromanica.ro
229
www.dacoromanica.ro
230
www.dacoromanica.ro
231
www.dacoromanica.ro
232
www.dacoromanica.ro
233
www.dacoromanica.ro
234
www.dacoromanica.ro
235
www.dacoromanica.ro
236
www.dacoromanica.ro
237
www.dacoromanica.ro
238
www.dacoromanica.ro
239
www.dacoromanica.ro
240 --
Hateg, In Jud. Hunedoara. Acolo era vechea Sarmi-
(v. Sarmisegetuza).
segetuza.
GRADMEA DE MUNTE. (GrAdistea Muncelului).
Sat pe valea Gradistei, in Judetul Hunedoara (Ha-
teg). Pe muntele MUNCEL se afl. ruinele celei mai
puternice i insemnate cetd,ti a Dacilor (poate rese-
dinta lui Decebal). S'au scos la iveald constructii
marl de piatrd: acropola, turnuri, terase, incinte,
resturi de tot felul ; olaiecte si arme de bronz si de
fier. Cetatea pare a fi fost ridicatd, pe la inceputul
epocei de bronz, in legAturd Cu cettile de la Cos-
testi si de la Luncani.
GRADISTEA. Ruine de castru roman in J. Muscel,
lngd, Cdmpulung. (v. Jidova).
GRADI$TEA. Sat in Wen., pe Valea Oltetului. La
cetate", pe dealul Muerii, urmele unui castel ro-
man.
GRADU5TEA. Deal lngd. Drajna de sus in Aid..
Prahova. Rmdsite dintr'o cetAtue romand. (v.
Drajna).
GRADMEA. In Jud. Orhei, schit in stancd,, lng
o veche cetatue; refdcut la 1756.
GRADI$TEA mare (Fundeanca). In Jud. Ilfov, ln-
g Chiselet, pe balta Dundrei. Statiune protoistoricd
getd (eneolitic i bronz, ceramicd).
GRADMEA Ulmilor. In balta Boian, Jud. Ialomi-
ta. Asezare preistorica, neoliticd.
GRADMEANU. Familie din Tara-Rom., al cdrei
nume vine de la mosia Graditea din Vlasca. O ra-
murd a boerilor de la Mogosesti din sec. 16. Nea-
goe Logofdtul tria pe la 1550. Badea Stolnicul,
sub Mihai Vodd parcAlab de Fdgras. Bunea, vis-
tier mare, t pe la 1645. Nica vel armas sub Duca-
Vodd. Bunea Grddisteanu, mare Vornic, boer de
incredere al lui Brncoveanu. Constantin, om po-
litic (1830-90). Petre Gr., om politic, ziarist (1841-
1922). loan, om
GRAJDANA. Mondstire desfiintatd, din care au
rdmas ruine pe Niscov, Jud. Buzda. Fondata la 1590
de Jup. Grajdana de la Badeni, care a lasat numele
www.dacoromanica.ro
241
www.dacoromanica.ro
242
www.dacoromanica.ro
243
www.dacoromanica.ro
244
www.dacoromanica.ro
245
www.dacoromanica.ro
246
www.dacoromanica.ro
247
www.dacoromanica.ro
248
www.dacoromanica.ro
249
www.dacoromanica.ro
250
www.dacoromanica.ro
251
www.dacoromanica.ro
252 --
<le Mihalcea Hancu stolnicul si fiica sa Paraschiva
(de calugrite pana In sec. 18).
HANSARI. Cuvant vechiu care Insemna Wheat
haiduci. De aci: oaste de strb,nsura, de dobanda, a..
dunata In cete, In sec. 15-16 Moldova. (Numele e
u transformare pejorativa din Husari, cavalerie alea-
sa ungara st polona.
HARBOVA. Sat in Dorohoi. La Cetatu e" urme de
-
www.dacoromanica.ro
253
www.dacoromanica.ro
254
www.dacoromanica.ro
255
www.dacoromanica.ro
256
www.dacoromanica.ro
25'7
www.dacoromanica.ro
258
www.dacoromanica.ro
259
www.dacoromanica.ro
260
www.dacoromanica.ro
261
www.dacoromanica.ro
262
www.dacoromanica.ro
263
www.dacoromanica.ro
264
www.dacoromanica.ro
265
www.dacoromanica.ro
266
www.dacoromanica.ro
267
www.dacoromanica.ro
268
www.dacoromanica.ro
269
www.dacoromanica.ro
270
www.dacoromanica.ro
271
www.dacoromanica.ro
272
www.dacoromanica.ro
273
www.dacoromanica.ro
274
www.dacoromanica.ro
275
www.dacoromanica.ro
276
www.dacoromanica.ro
277
www.dacoromanica.ro
278
www.dacoromanica.ro
279
www.dacoromanica.ro
280
ii
J
JABCA. Manastire de femei In Jud. Soroca, pe Nis-
tru; fondata an sec. 17. Biserica moderna.
JACU rom6,n (magh. Zsakod). In Judetul Tarnava
mica. Asezare daca (obiecte si podoabe diverse).
JALE. Rau de munte In Jud. Gorj, care unit Cu
Bistrita se liana In Jiu.
www.dacoromanica.ro
281
www.dacoromanica.ro
282
www.dacoromanica.ro
283
www.dacoromanica.ro
--- 284 ---
JUCU de Sus. In Jud. Cluj. Ramasite protoistorice
dace (ornamente, obiecte diverse).
JUDEC (Jude, Judet, judeci). Cuvant stravechi ro-
manesc, judec vine de la latin. judex. Odinioara :
stapan ereditar al unui sat sau comunitate, Cu drep-
tul de judecata, subordonat sau nu unui Voevod, in
epoca de oranduire patriarhala a Tarii-Romanesti
inainte de sec. 13. Cu timpul, numirea de judec
s'a intlins la intreaga clasa sociala a oamenilor Lberi,
stapani de mosie, boeri, insemnand in Tara-Roman.
pan& pe la 1700 pe omul liber, proprietar, in opozitie
cu omul serv sau ruman. A judecia" de altfel, In-
seamna a libera din rumanie. In Moldova, sub nu-
mele de Jude (plural : juzi), pare ca, se intelegea in
sec. 15 si capul unui sat (cate unul sau doi). Juridic-
lui se cherna judecie". (v. V cneji).
JUDE CATA (Justitia). Din vechime Inca (sec. 14-
15), prieinele criminale i unele cirile se judecau
In Tara Rom. V In M. de marele Vornic (in Oltenia
de marele Ban). In fiece judet din T. Rom. capitanul
sau vornicul (in Moldova parcalabuti sau starostele)
era V judecator al pricinilor mai mici. Afacerille privi-
toare la proprietate, intariri de stapanire ale Oman-
tului, crimele boerilor ,apelurile judecatei marelui
Vornic, se judecau de Domn in Divan, cu boerli mari
de sfat. (In lipsa-i prezida Mitropolitul sau, in Tara
Rom. marele Ban). Judecata se facea dupa obiceiul
t6xi1 (ea probe : juramantul, juratorii, acte), cu
vechia procedura patriarhala, simpla. (v. V divan si
pedepse). In veacul 18 se introduc forme noi si se
fac condice de legi ; pravilele din sec. 17 erau para-
site de mult (v. Legi). Alexandru Ipsilanti Inftn-
tase (1780) ate un judecator de judet, lar la Bucu-
rest 3 departamenturi" (doua civile 1 unul crimi-
nal). Hotaririle lor se apelau la Departamentul
litilor boeri" (de 12), care se forma in Inalt divan
domnesc, atunci cand prezida Domnul. Reforma
Justitiei prin Regulamentul organic, la 1831, preve-
dea : Inaltul Divan" (prezidat de marele Ban), care
judeca apeluri de la Divanul judecatoresc" (eran
www.dacoromanica.ro
285
www.dacoromanica.ro
286
www.dacoromanica.ro
287
www.dacoromanica.ro
283
www.dacoromanica.ro
289
www.dacoromanica.ro
290
www.dacoromanica.ro
291 ---
www.dacoromanica.ro
292
www.dacoromanica.ro
293
www.dacoromanica.ro
294 --,-
www.dacoromanica.ro
295
www.dacoromanica.ro
296
www.dacoromanica.ro
297
www.dacoromanica.ro
---- 298
www.dacoromanica.ro
299
www.dacoromanica.ro
300
www.dacoromanica.ro
301
www.dacoromanica.ro
302
www.dacoromanica.ro
303
www.dacoromanica.ro
304
www.dacoromanica.ro
305
www.dacoromanica.ro
306
www.dacoromanica.ro
307
www.dacoromanica.ro
---- 308 ---
www.dacoromanica.ro
309
Itsol
www.dacoromanica.ro
310
www.dacoromanica.ro
311
www.dacoromanica.ro
312
www.dacoromanica.ro
313
www.dacoromanica.ro
314
www.dacoromanica.ro
315
www.dacoromanica.ro
316
www.dacoromanica.ro
317
www.dacoromanica.ro
318
www.dacoromanica.ro
319
www.dacoromanica.ro
--- 320 ---
MARIA, filca lui Eremia Voda Movila si a Elisa-
betel ; maritata in Polonia : 1. cu stefan Potockl,
Voevod de Braelaw ; 2. Cu Nicolae Finley, Voev. de
Sandomir.
MARIA. Fiica lui Vasile V. Lupu, sotia (1645)
Kneazului Jan Radziwill in Polonia ; t 1661.
MARIA. Fiica lui Constantin VodO. Brancoveanu,
sotia lui Const. Duca Voev. al Mold. ; 1697.
MARIA, fiica Pr. Dum. Cantemir. Femee inteligenta
si cultivata ; a jucat rol la curtea Rusiei, ea favorita
a tarului Petru cel mare (1700-54).
MARIA Rostowski. Sola dinainte de domnie a lui
Ion eel cumplit ; t 1570.
MARIA lui Rare dela Harlau, sora lui Cernat a-
produl. stefan cel mare avu dela ea un fiu, pe Petru
zis Rases, Domn al Mold.
MARIA. (v. si Marusea).
MARIA-TEREZA, Imparateasa Germaniei 1740-80.
Sub domni,a ei, iobagil din Transilvania capatara
mai multe imbunatb.tiri ale starei lor ; la 1763 Infiin-
ta regimentele de graniceri romani. .
MARIENBURG. Cetate a Ordinului Teutonic si re-
sedinta marelui maestru, zidita la 1222 pe valea 01-
tului. Ruinele ei pe un deal izolat, la Feldioara in J.
Fagaras. (v. Feldioara).
MARINA, Doamna. Sotia treia (pe la 1423) a lid
Alexandru I al Mold. ; mama lui Petru III Vo. Sora
boerului Bratu si fiica lui Marin. (Un epitrafir bro-
dat din 1423 o reprezinta alaturi de 8(4111 ei).
MARINA. Fiica aui Mircea II al T. R. si a Kiaj-
nei ; maritata Cu Stamate Paleologos din Const-pol
(sec. 16).
MARINKA (Maryna Holszanska). Doamna (1425)
lui Ilie Voevod al Moldovei Sera Reginei Sofia a Po-
loniei si fiica lui Andrei Dimitrievici, kneaz de Mo-
jaisk.
MARITA. Sat in. Valcea, langa Polovraci. Biserica
din s. 18 dela Ion Urseanu.
MAROS-VASARIIELY. Numele maghiar al oraplui
Targu-Mures.
www.dacoromanica.ro
321
www.dacoromanica.ro
322
www.dacoromanica.ro
323
www.dacoromanica.ro
324
www.dacoromanica.ro
325
www.dacoromanica.ro
326
www.dacoromanica.ro
327
www.dacoromanica.ro
328
www.dacoromanica.ro
329
www.dacoromanica.ro
330
www.dacoromanica.ro
--- 331 -7-
MICESTI. Sat In J. Arges. Asezare preistoricl ne--
olitick pe deal le Cetatue".
MICIA. Statiune romana In Dacia. La Vetel de as-
tAzi, J. Hunedoara. (v. Vetel).
MICLESCU. Familie boereasa din Mold, de sus,
Cunoscut. din s. 15. Borcea, mare Vornic intro
1456-57. Gavril M. mare Logofat, In prima junat.
a sec. 18.Sofronie mitropolit al M. 1851-60 (t 1863).
Calinic, Mitropolit al Mold., apoi Primat al Ro-
mAniei (1822-1886). Dimitrie, om politic (1820-
9G).
MICLESTI. In J. Vaslui. La Gropi", dup tradi-
tie erea refugiul oamenilor in timpul nvlirilor t.-
taresti.
MICOTA. Boer al lui ptefan cel mare; Parcalab-
de Neamtu, t 1484.
MICSUNESTI marl. Sat in Ilfov. Biserica de la
1743, idita de Iordache Micsunescul, m. stolnic
Smaranda.
MICU. Familie n. din Sad, comit. Sibiu, cunoscuta
sub numele de Klein. (v. Klein).
MICUL-HODCO Cretevici. Familie b. din Basara-
rabia; cunosc. sec. 17.
MIECHOWSKI, Matei. Istoric si medic al Regelul
Poloniei Sigismund I. In Chronica Polonorum" po-
vesteste faptele lui ptefan-Voci, al Moldovei.
MIEREA. In J. Buz,u. Zidul Doamnei Naga", mi-
ne pe dealul Ulmeasa, locul zis la meterez.
MIHAESTI. In J. Muscel. Biseria, pr.sit.
sec. 16. (Pietre morm. a Jup. Badea, Jitian, L'audat,
din 1553, acum la mon. Campulung).
MIHAESTI de jos. In. J. Olt (alt, dat. Rusnesti).
Biserica risipit de la perban Cantacuzino
cul din 1708.
MIHAI (Mihail). Domni al T.rii-Romnesti
MIHAI I Voev., fiul lui Mirce6. I; asociat la dom.
rile din 1391, Domn singur 1418-20. In r'asboi cu Tur-,
cii din cauza neplatei tributului, apoi cu Dan II, ca-
zu in lupt, Cu acesta (1420). Cei doi fii al Rap-
pieria la Turci, unde ereau
www.dacoromanica.ro
4 332
iVIIHAI II CEL VITEAZ. Domn al T.-Rom. 1593-
1601 (n. 1557 t 1601). Fiu al lui Patrascu Voev. In- -
Cepu domnia, ridicandu-se contra Turcilor : ataio3
cetatdle de la Dunre si lua Braila. 0 armata pu-
ternica trimeasa de Sultan sub Sinan-Pasa, infrantl
de M. la Calugareni, inainta apoi si cuprinse Bucu-
rest si Targoviste. Mihai Cu ajutorul lui Sig. Ba-
thori il sill sa treaca inapoi Dunarea (Oct. 1595).
- . In Oct. 1599, Mihai intra in Transilvania, in nu-
niele Impar. Rudolf, cam" se inchinase, surprinse pe
Andrei Batori il batu la Selimberg si ocupa Ardealu1,
proclamandu-se Domn al tarii. In Mai 1600 goni din
Moldova pe Eremia Movila si se proclama si Domn
tl. Mold. avand astfel sub stapanire cele trei tari ro-
tnanesti. Intors in Trans. avu de luptat cu vrajma-
gia nobilimei maghiare, credincioasa lui Bathori, si
e.poi chiar cu Basta, generalul imparatesc, care-1
bAtu la MirAslau. Polonii intrara in Mold. 0 reintro-
nar5. pe Eremia, apoi In T.-R. cu fratele sail Simeon
ca Domn. In Oct. 1600 Mihai pierduse totul. 0 ea-
1atorie la Praga ii readuse increderea Imparatulul.
Impreuna cu Basta invinse pe S. Bathori la Goras-
lau (Aug. 1601); peste cateva zile fu ucis de came-
nil protivnicului sau Basta in cortul sau langa Tur-
da. Mare si inclrasnet general, dar slab politic, M.
cazu vietima dusmanilor ce-si Meuse in Ardeal.
MIHAI III Radu Voev. (v. Mihnea).
In secolul 18 : MIHAI Racovita 1730-31 si 1741-4.
IVITHAI Sultzu 1783-86, 1791-3 si 1301-2.
Domni al Moldovei :
1VIIHAIL Movila, 1607. (v. Movi/a).
In sec. 18-19: MIHAI Racovita 1703-5, 1707-9 s1
1716-26. MIHAI Sutu 1793-5. MIHAI II Sutu
1819-21. MIHAI Sturdza 1934-49. (v. Sturdza).
mum. Pr:ncipe al Romanlei, Mare Voevod de Alba-
rulia, n. 25 Oct. 1921; fiul Regelui Carol II si al Ele.
nei, Principesa de Grecia. Rege, in lipsa parintelut
.85,u, cu o Regenta, 1927-30.
MIHAL Voevod in sec. 13. (v. Lituon).
PrIIHAI Voev. Fiul lui Nicolae Patrascu voev. 0
www.dacoromanica.ro
333
www.dacoromanica.ro
334
www.dacoromanica.ro
335
www.dacoromanica.ro
336
www.dacoromanica.ro
337
www.dacoromanica.ro
- 338 -
episc. de Buzau 1691 t 1702. Discipol al lui Dosoftei,
tiparitor de carti bisericesti.
MITROPOLIL Mitrop. Tarii-Roma,nesti sau a UN-
GRO-VLAHIEL lua inceput sub Alexandru Basaraba
la 1359. (La 1370 se numi un al doilea Mitr. pentru
episcopia partilor Severinului, mai tarziu Episc. de
Rmnic). Resedin0. M. era la Scaunul domnesc (Ar-
ges pana la 1515, Targoviste pana 1668, apol Bucu-
rest). Titlul, ramas din vechime : Arhiepiscop
Mitrop. al Ungro.Vlahiei, Exarh al Plaiurilor". De la
Unire, M. deveni Prirn.at al Romaniei". Episcopil
sufragante : Ramnic, Buzau, Arges. - MITROPO-
LITI al Ungro-Vlahiei : Iacint 1359-72, Harirton
1373-81, Antim 1381.89, Atanasie 1389-1401, Teo-
dor 1402-..., Macarle 1422-60, Iosif 1465-80, Ma-
carte II 1430, Teodor, Nifon 1500-6, Maxim Brancovici
1506-8, Macarie III 1508-21, Ilarion, Mitrof an 1530-35.
Varlaam 1535.44, Anania 1545-58, Simeon 1558-60,
Daniil 1561-69, Eftimie 1569-74, Serafim 1575-8, Mi-
hail 1586-93, (Nichifor, exarh 1590-95), Eftimie II
1593-5, Mihail lar 1595-9, Eftimie lar 1599-1605, Luca
1605-29, Grigore 1629-37, Teofil 1637-48, Stef a.n
1648-53, Ignatiu 1653-59, Stefan lar 1659-68, Teodosie
de la Vestem 1668-72, Dionisie de la Atos 1672, Var-
laam 1673-79, Teodosie lar 1679-1708, Antim de la
Ivir 1708-16, Mitrofan 1716-20, Danill 1720-32, Ste-
fan II 1732-33, Neofit Critanul 1738-54, Fllaret Mi-
halitzi 1754-60, Gregore II 1760-87, Cosma 1787-92,
Filaret II 1792-3, Dositei Filitis 1793-1810, Ignatie
1810-2, Nectarie 1812-19, Dionisie Lupu 1819-21, Gil-
gore IV 1823-34, Neofit 1834-49, Nifon 1850-75, Ca-
linie 1875-86, Iosif Gheorghlan 1886-93, Ghe.
nadie Petrescu 1893-96, Iosif lar 1896-1909, Atanasie
Mironescu 1909-11, Conon Donici 1912-19, Miron
Cristea 1920, Patriarh (1925) si arhiepiscop de Bucu-
resti.
Mitrop. MOLDOVEI e de la sfarsitul sec. 14 (mal
Intai episcopie, pe la 1380-90). Resedinta 'Ana in sec.
16 la Suceava; apoi la Iasi. Titlul Mitr. a ramas: al
Moldovel l Sucevei". De aceasta M. in episcopil-
www.dacoromanica.ro
- 339 -
le de: Roman, Hui si Dunarea de Jos. - MITROPO-
LITI ai Moldovei : Iosif 1401-10, Macarie 1410-29,
Grigore (cat. unit) 1435-8, Damian 1438-51, Teoctist
1451-77, Gheorghe 1477-90, Teoctist II 1490-1503,
David, Teoctist 1509-28, Calistrat, Anastasie, Teofan
1538-41, Grigore Rosca 1541-64, Teofan 1564-72, A-
nastase II 1572-78, Teofan iar 1578-87, Gheorghe
Moghila 1587-91, Agaton, Nicanor 1592-4, Gheorghe
din nou 1595-1600, Anastasie, Dionisie Ralli 1600, Teo-
dosiu Barbovski 1606-8, Anastasie III Crimea 1608-
17, Teofan III 1617-19; Anastasie III lar 1619-29,
Atanasiu 1629-32, Varlaam 1632-53, Ghedeon 1653-
59, Saya 1659-64, Ghedeon II 1664-70, Dosoftei 1670-
74, Teodosie 1674-6, Dosoftei iar 1676-86, Saya de la
Putna 1687-1700, Misail 1701-8, Ghedeon III 1708-
23, Gheorghe dela Neamt 1723-9, Antonie 1730-9,
Nichifor 1740-50, Iacov 1750-60, Gavril Calimah
1760-86, Leon Gheuca 1786-8, Ambrosiu vicar 1788-
2, Gavril, Iacob Stamate 1792-1803, Veniamin Kos-
take 1803-8, Gavril Banulescu lar 1808-12, Venia-
min lar 1812-42, Meletie 1843-48, vicar 1848-51, So-
fronie Miclescu 1851-60, Vicari dela 1860-63, Cali-
Mk Micleseu 1863-75, Iosif Naniescu 1875-1902, Par-
tenie 1902-9, Pimen Georgescu 1909-1935, Nicodim
Munteanu 1935.
Mitr. TRANSILVANIEI, ortodoxa. Fosta alta data
la Alba-Iulia, fu suprimata la 1698. Episcopul ro-
man de Sibiu relua dupa 1850 titlul de Mitropolit.
Scaunul la Sibiu. De ea tin episeopiile de Arad, Ca-
ransebe si Cluj. - (p. Mitropoliti, v. la Sibiu).
Mitr. UNITA a Trans. de Alba-Iulia si Maras",
cu scaunul la Blaj. Pana la 1853 episcopie. Are ca su-
- fragante episcopille de : Cluj (Gherla), Lugo si 0-
radia. (v. Alba-Iulia).
M. BUCOVINEI (arhiepiscopia), de la 1873, e ur-
marea vechei episcopii de Radauti, apoi de Cer-
nauti, unde isi are resedinta..(v. Bucovina, mitr.).
M. BASARABIEI a fost Infiintata la 1929 la Kisi-
neu ; inainte episcopie ruseasca. Depind de ea cele
doua eptsc. din Bas. : Cetatea Alba si Hotin-Balti.
www.dacoromanica.ro
-- 340
MIZIL. Orael in J. Buzau. Inainte erea un sat,
Istau, proprietatea lui Brancoveanu Voda, unde se
facu un targ in sec. 18 0 olac. Ora., dupa 1870. Pop.
act. 6000 1.
MOCIOLITA. Un schit in J. Gorj sau Mehed., la
munte, in sec. 17 0 18.
MOCSONYI (Mocioni). Familie n. din Banat (s.
18).Alexandru M., om politic (1812-1880).
MOESIA INFERIOR. Provincie romana din dreap-
ta Dunarei, care coprindea 0 Scythia minor (Do-
brogea act.). De aceasta provincie depindea nomi-
nal si partea Daciei din stanga Oltului (Tara-Rom.
cu Mold. 0 Basar. de jds), care nu erea colonizata
i ocupata militar decat de-alungul Dunarii 0 a
valului transalutan, pentru ap'ararea Mesiei 0 a Da-
ciei malvense.
MOGA. Familie n. din Transilvania. Vasile M.,
intaiul episcop ortodox rom. dupa reinflintarea ep.
la Sibiu, 1810-45.
MOFLENI. Sat in Dolj, aproape de Craova. Mo-
nastirea Bucovatu vechiu, dela 1566. (v. Buco-
vt).
MOGHILA (Movil.). Neam domnesc din Moldova.
Se tragea din Moghila, Paharnic mare sub Stefan
Voda, 1490-1507. Un Moghila, la 1534, ajutat de
Stefan Mailat voia sa apuce domna T.-Rom. fu insa
respins de Petru V. 0 de Turci. Ion M. mare Lo-
goft al M. 1551-8; tinea pe Maria fica lui Petru
Rare V. Moghila, fratele sau, Paralab de Hotin,
1545. Vascan, Paralab. Gheorghe Mitropolit
al Mold. 1589 0 1595-1600. Eremia, fratele prec.
fiu lui Ion, Domn al Mold. 1595-1606 : devotat Po-
lonilor, ocupa tronul cu ajutorul lor. La 1600 fu in-
Murat de Mihai V. pentru cateva luni. Dup, moar-
tea lui (1606), ambitiunea sotiei sale Elisabeta
1ntre fii si i ai lui Simeon, adusera
vremuri-grele pentru Mold., invadatl de 00i strai-
ne. Simeon V. fratele lu Eremia, ocupa tronui
T.-Rom. prin Poloni. la 1600, g fu gonit de Radu Vo-
da la 1602; Domni 0. in Mold., 1606 f 1607. Con-
www.dacoromanica.ro
341
www.dacoromanica.ro
342
www.dacoromanica.ro
343
www.dacoromanica.ro
- 344 -
94, Stefan I 1394-99, Iuga 1399-400, Alexandru I col
Bun 1400-1432, Ilie (Ilias) 1432-43 si Stefan II 1434-
47, Roman II 1447-48, Alexandru II 1448-9, (Petru
11 1448), Bogdan II 1448-51, Petru III zis Aron 1451-
57 si Alexandru II 1451-55, Stefan III cel Mare
1457-1504, Bogdan III 1504-17, Stefan IV (Stefnit)
1517-27, Petru IV Rares 1527-38, Stefan V (L5.-
cust) 1538-40, Alexandru II (Cornea) 1541, Petru
Rare din nou 1541-46, Ilie II (Rares) 1546-51, Ste-
fan VI (al lui Rares) 1551-2, (Joldea 1552), Aiexan-
dru IV Lpusneanul 1552-61, loan Despot 1561-63,
ptefan VI Toma 1563-4, Alexandru IV din nou
1564-68, Bogdan IV 1568-72, loan cel Cumplit 1572-
74, Petru V (Schiopul) 1574-79, loan (Iancu Sasul)
1579-82, Petru V din nou 1582-91, Aron 1591-5, Ste-
fan VIII Rsvan 1595, Eremia Moghil 1595-1606, Mi-
hai al T.-Eom. 1600, Simian Moghil 1606-7, Mihai Mo-
vil 1607, Constantin Moghild 1607-11, Stefan IX
Tomsa 1611-15 Alexandru V MoghiP., 1615-16, Ha-
du Mihnea 1616-19, Gaspar Graziani 1619-20, A-
lexandru VI Ilias 1620-1, Stefan Toma din nou
1621-3, Radu Mihnea din nou 1623-6, Miron Bar-
novski 1626-29, Alexandru VII (Coconul) 1629-30,
Moise Movil 1630-1, Alexandru VI Ilias din nou
1631-3, Miron Barnovski din nou 1633, Moise Movil.
lar 1633-4, Vasile Lupu 1634-1653, Gheorghe Ste-
fan 1653-58, Gheorghe Ghika 1658-9, Stefan X (Ste-
fnit Lupu) 1659-61, (Constantin Basaraba din
T.-R. 1661), Istratie Dabija 1661-65, Gheorghe Duca
1665-6, Ilias III 1666-68, Gheorghe Duca iar 1668-
72, Stefan XI Petriceicu 1672-74, Dumitrascu Can-
tacuzen 1674-5, Anton Ruset 1675-78, Gheorghe Du-
ca iar 1678-84, Stefan Petriceicu lar 1684, Dumi-
trascu C. lar 1684-5, Constantin Cantemir 1685-93,
(Dumitru Cantemir 1693), Constantin Duca 1693-95,
Antioh Cantemir 1695-1700, Const. Duca din nou 1700-
3, Mihai Racovit 1703-5, Antioh Cantemir 1705-7 Mi-
hai RacoviVa din nou 1707-9, Nicolae Mavrocordat
1709-10, Dumitru CanternIr 1710-11.-Epoca fanariot:
Nicolae Mavrocordat 1711-16, Mih.ai Racovit 1716-
www.dacoromanica.ro
- 345 -
26, G-rigore Ghika II 1726-33, Const. Mavrocor-
dat 1733-35, Grigore Ghika din nou 1735-41, Const.
Mavrocordat din nou 1741-3, Ion Mavrocordat 1743-
7, Grigore Ghika iar 1747-8, Const. Mavrocordat
iar 1748-9. Constantin Racovita 1749-53, Matei Ghi-
ka 1753-56, Const. Racovit, 1756-7, Scarlat Ghika
1757-8, loan Callimakii 1758-61, Grigore Callimaki
1761-64, Grigore Ghika II 1764-67, Grig. Calimaki
1767-9, Const. Mavrocordat 1769. (Ocupatia rusea-
sa. 1769-74), Grigore Ghika iar 1774-77, Constantin
Moruzi 1777-82, Alexandru Mavrocordat (Delibey)
1782-85, Alexandru II Mavrocordat (Firaris) 1785-6,
Alexandru Ipsilanti '1786-8, Manole Giani-Ruset
1788. (Ocupatie ruseasca 1788-92), Alexandru Mo-
ruzi 1792-3, Mihai Sutzu 1793-5, Alexandru Calimaki
1795-99, Const. Ypsilanti 1799-1801, Alex. Sutzu 1801-2,
Alexandru Moruzi 1802-6, Scarlat Calimaki 1806, Alex.
Hangeri 1807, Scarlat Calimaki din nou 1807-10. (Ocu-
patie ruseasca 1810-12), Scarlat Calimaki 1812-19, Mi-
hai Sutzu 1819-21 (Caimacamie 1821-2) - Domni
pamanteni : Ion Sandu Sturdza 1822-28. (Ocupatie
ruseasc, 1828-34), Mihai Sturza 1834-49, Grigo-
re Ghika 1849-56, (Ocupatie rus. 1853-4), Caima-
carni 1856-59, Alexandru I. Cum 1859-1862. - (v. la
numele fiecarui. - Pentru f iliaia vechilor Domni
Musat, la Anexa III).
MOLDOVEL Mitropolia. - (v. la Mitropolli).
MOLDOVA-VECHE. Sat la Dunare in Banat (J.
Cara), in fata insulei mari Moldova. Resturi dace
zidarii romane. - Ruinele unui oastel medieval
de aparare a Dunarii.
MOLDOVITA. Monastire in Bucovina (J. Campu-
lung), pe valea Mold. Fondata de Alexandru cel
Bun la 1402, ruinata din sec. 16 (resturi de ziduri).
Petru Rares ridica mai la vale mon. cu biserica noua
la 1535, azi in fiint, in satul Vatra-Moldovitei
frumoase case domnesti cari au servit episcopilor
de R. (acum in ruina), intarind'o Cu ziduri tur-
nuri imprejur. (Zugraveala exterioara interesanta a
Sculpturi in lemn, jetul domnesc ; icoane.
www.dacoromanica.ro
346
www.dacoromanica.ro
347
www.dacoromanica.ro
348
www.dacoromanica.ro
349
www.dacoromanica.ro
350
www.dacoromanica.ro
351
www.dacoromanica.ro
352
www.dacoromanica.ro
353
www.dacoromanica.ro
354
www.dacoromanica.ro
355
www.dacoromanica.ro
356 ---
www.dacoromanica.ro
357
www.dacoromanica.ro
353
www.dacoromanica.ro
359
www.dacoromanica.ro
360
www.dacoromanica.ro
361 -
NASAUD. Judet de munte, la N. Transilvaniel. Ina-
inte, comitatul a judetul act. se numea : Bistrita-
Nasaud (magh. Besztercze-Nasz6c1). Comitatul magh.
fusese format la 1876 din vechile districte Bistrita,
Nasaud 4 parte din Doboca. Rauri : Somes, Bi,s-
trita. Muntii Rodnei. Paduri, mine metalice. Rese-
dinta la Bistrita. Suprafata : 4330 k. p., Populatia
(930) : 145.500 1.
NASLEDNITA (cuy, slavon, care insemna moste-
nitor). In docum. din sec. 16-17, cu Intelesul de
stapan de mosie, libel'. (v. si monean, dedin).
NASTUREL-HERESCU. Neamul boerilor dela Fie-
resti sau Heresti (din Ilfov), erea poreclit si N. din
sec. 16. Stan de la F., traia la 1470. Udriste si
fiul sau, Cazan portarul In sec. 16. Radu N. dela
F. mare Logofat, t 1641, e tatal lui : Udriste, mare
Logofat. Carturar, traducator de carti religioa.se ; zi-
ditor al bis S-ta. Vineri langa oasele lui din Bucuresti
(1597-1660). Sora lui crea Elena Doamna lui Matei
Basaraba (1598-1652). Radu (Toma), mare Ban
1674-7 si 1680-8 ; comite al Ungar. t 1688. Fiul
sau erban, mare Ban 1718. Constantin, mare
Ban 1753 ; 1. 1765. Constantin ultimul mare Ban
In T.-Rom., general si seful ostirii; filantrop (1798-
1874).
NATALIA. Regina a Serbiei. (v. Kesco).
NAZAR. CuvAnt turcesc : Comandant de cetate,
ca,stelan. (N. de la Braila).
NAZARU. Sat in J. Braila. S'au gash vase scitice.
NEACSA. Domnita. Fica lui Vlad Vocla calugbxul
si sotia lui Calota Vomicul (1499).
NEAGA. Sotia lui Parvu Craiovescul maxele vor-
nic si mama lui Neagoe Basaraba. Sora lui Basara-
ba Voev. col tInar.
NEAGA Doamna. Sola (1582) a lui Mihnea 11I
Turcul, Domn al T.-Rom. Fica lui Vlaicu dela =I-
rani, clucerul. Amintirea ei a ramas In traditda popu-
latiet din Jud. Buzau, unde-si avea curtile si mosii,
ca a unei 'Doamne bune si evlavioase. Multe locali-
OM si ruine ,(la Cislau, Buda, Lapos, Tisau, etc.)
www.dacoromanica.ro
362
www.dacoromanica.ro
363
www.dacoromanica.ro
364
www.dacoromanica.ro
365
www.dacoromanica.ro
366
www.dacoromanica.ro
367
www.dacoromanica.ro
368
www.dacoromanica.ro
369
www.dacoromanica.ro
370
www.dacoromanica.ro
371
www.dacoromanica.ro
372
www.dacoromanica.ro
373
o
OANA (loan). Boer moldovean ; Vornic de Su-
2ceava intre 1397-1425. Fondator al monast. Humor.
OANCEA. Mare logofat al Moldovei, cazut In lupta
,de la Tb,maseni, Oct. 1449.
OASTE. Vechiul nume romanesc al armatel (de la
latin hosts"). Alcatuirea si puterea oastei s'a
schimbat dupa, timpuri, din sec.
14-17. Oastea cea
pare", asa cum se cherna pe vremea lui Mircea,
,semna O. ridicata de tot oamenii de tara (Cu gloate
pedestrime), adunati la chemarea Domnului de
,boerii si de cnejii de cari tineau. Oastea cea mica",
.cea edema, era calarimea boereasca, stransa In jurul
Domnului. Grosul oastei adunata In vreme de rasbol
www.dacoromanica.ro
374
www.dacoromanica.ro
375
www.dacoromanica.ro
376
www.dacoromanica.ro
377
www.dacoromanica.ro
378
www.dacoromanica.ro
379
www.dacoromanica.ro
380
www.dacoromanica.ro
38/
Gorj-Valcea-Romanati. Ese din muntele CurmAtura-
Oltetului. Lung. 150 k. Afluent : Cerna.
OMARGEA. Sat in J. Constanta. Ruine romans
(turc : Eski-duran-tabia).
OMER-MA. La 1848 trimes in locul lui Solimati
Pasa cu armata si pline puteri la Bucuresti, unde-
disolvA guvernul provizor. La 1853 bAtu pe Rust la
Oltenita. In rlzboiul Crimeei comandA armata tur-
cA. (1806-871).
MIAS. Tara Omlasului sau Amlas de peste muntri.
(v. Amlas).
ONCIUL. Familie din Bucovina. Alexandru O.,.
istoric, profesor (1856-1923).
OPCINA. Culme de deal, cumpana apelor. (Ter-
men slay, intrebulintat In acte vechi de proprietate).
OPREA logofAtul. Boer al lui Vlad Tepes (1476),
sI al lui Basarab cel tanAr.
OPREA. Boer din Mold., Mare Logalt la 1593.
OPRI$E$TI. Sat-in Tecuci. Biserica din 1739 de la
Episc. Ioanichie.
OPTATIANA. Asezare romanA; in Transilvania, per
locul unde e azi Guau, la apus de Cluj.
ORADIA (magh. : Nagy-Varad ; Oradla Mare ;.
germ. Grosswardein), Orasul. Pe Crisu repede. Fon-
dat pe vremea Regelui Sf. Ladislau, care a intemeiat
si episcopia cat. de acolo (sec. 11). MonAstire in evul
mediu. Devastat de Mari In sec. 13, se ridicA si,
crescu spre finele sec. 15 ca trg Insemnat al Unga-
eel. Dup 1557 stApanit de Princ. Transilvaniei, caro
1s1 aveau scaun si acolo. Biserica Sf. Ladislau zi-'
dit, la 1723, cu mormntul Regelui (1095) din bi-.
serica lui cea veche. Catedrala cat. din 1752; palat
episcopal. Resedinta Jud. Bihor. Episcopie ca-
tolicA; episc. unitA; vicar ortodox. Urme de a.se-
zare preistoria (ob. de bronz, morminte). Popu-
latia (1930) : 83.000 loc. (multi maghiari si evrei).
ORADIA, EPISCOPII de. Ep. CATOLICA a ion.
Infiintat la 1080 de Reg. Ladislau cel Sfnt. Ep.
UNITA, infiintatl la 1776. (Episcopi : Moise Drago/,
1778-87, Ignat Darabant 1788-1805, Samuil Vulcan
www.dacoromanica.ro
382
www.dacoromanica.ro
383
www.dacoromanica.ro
384
www.dacoromanica.ro
385
www.dacoromanica.ro
386
www.dacoromanica.ro
387
www.dacoromanica.ro
388
www.dacoromanica.ro
389
www.dacoromanica.ro
390
www.dacoromanica.ro
391
www.dacoromanica.ro
392
www.dacoromanica.ro
393
www.dacoromanica.ro
394
www.dacoromanica.ro
395
www.dacoromanica.ro
396
www.dacoromanica.ro
397
www.dacoromanica.ro
398
www.dacoromanica.ro
399
www.dacoromanica.ro
400
www.dacoromanica.ro
401
www.dacoromanica.ro
402
www.dacoromanica.ro
403
www.dacoromanica.ro
404
www.dacoromanica.ro
405
www.dacoromanica.ro
406 --
painei (pitei) si a fainei curtei domnesti (apoi
sec. 17 V. a careteffor domn.) ; sarcina ce implinea, de
asemenea in razboi. Sub el ereau mai multi pitan, lar
pdtareii" tineau de el. In sec. 19 P. enea un rang
onorific secundar.
PITESTEANU. Familie din T.-Rom. (Ialomita).
PITE$TI. Oras vechiu din T.-Rom. Resedinta jud.
Arges. Exista in sec. 14 (hrisoave date de acolo de
Mircea Voev.); in al 15 erea l scaun domnesc : Dom,
sedeau vremelnic, a vii, venind de la Ar,
ges. Tot din sec. 15 ne sunt cunoscuti judetul 0. par-.
garil targului. Pana mai tarziu mestesugarii din P.
(boiangerii, tabacarii) ereau in legaturi comerciale
cu Brasov 0 Sibiul. Imprejur podgorii si livezi. In
dealuI Pitestiffor Brancoveanu zidi case domnesti
(1696). Biserica Sf. Gheorghe (domneasca) e dela
Constantin erban-Vod, i Doamna Balasa, 1656.
Schitul Trivalea (afar& din oras), dela mitropolitul.
Varia-am, 1680. Populatia (1930): 20.000 loc.
PIUA-PETRII. Sat in Ialomita, la gura raului, pe,
Dunare. Urmele orasului de Floci. (v. Floci).
PIVA (Plulita). Tun scurt din vechime, mortier,
Se mail numea i Saca
PIVNICER. Slujba, boer. de curte, in T.-Rom-, pe
care o aflarn intai in docum. dela Mircea-Voda, la
1394. Mai tarziu II inlocui Clucerul, care avea sub el
pivnicerii" cu grij a vinului domnesc.
PLACE, Victor. Consul al Frantei la Bucuresti,
1855-62. Filo-roman (1819-75).
PLAESI (dela plan. Oameni insarcinati cu paza
hotarului si trecatorilor, osteni de la munte, sub as-
cultarea capitanului (vataf) de plai, 'Ana in sec. 18.
PLAGINO. Famine boer., in Mold. pe la sfarsitul sec.
18; de orig. grea,ca.
PLAT. Platou, munte; in termen general pare
tea muntoasa a tarii, de unde si numele
rei administrative : plasa dela munte se cherna plal.
Capitanul de plai, apoi (sec. 18) vataful de p., 11 ad-
ministra.
PLASA. Judetele T. R. se imparteau in mai multe
www.dacoromanica.ro
407
www.dacoromanica.ro
408
www.dacoromanica.ro
409
www.dacoromanica.ro
410
www.dacoromanica.ro
411
www.dacoromanica.ro
412
www.dacoromanica.ro
413
www.dacoromanica.ro
--- 414
POROINA-Mare. In Mehedinti. Pe deal la Isvore-
lul", resturi daco-romane (ceramick un corn de ar-
Tint ciselat).
POROLISSUM (Porolisia). Municipiu roman al
Daciei. Resedinta procuratorului imperial. Situat la
marginea de N-W a Transilv. actuale, unde e satul
Moigrad, pe Crasna (Jud. Salaj). Inscriptii, resturi
antice. Dupa P., partea de sus a Daciei se numea
Porolissensis".
PORTAR mare. Functiune boereasca, cunoscuta
din sec. 15 in T.-Rom., a carel sarcina erea gazduirea
grija de oaspetii Domnului (soli, trimesi ai Suata-
nului, etc.) Avea sub el mai multi portan i si portarei.
Nu erea boer de sfat. In sec. 18 dispare. In Mol-
dova, unde Il aflarn pe la 1440, se cherna mai tarziu
usier". (Numirea vine dela poarta Curtii dom-
nesti).
PORTAR DE SUCEAVA. Castelanul sau Parcalabul
(la inceput : vornicul de S.) cettei Suceava se nu-
mea Portar de S. Cel dintai cunoscut e din 1442. De
pe la mijiocul sec. 16 a,ceast, sarcin6, Cu titlul de
P. o avu Hatmanul Mold. (v. Hatman).
PORTUL in vechime (costume). Portul taranilor a-
proape nu s'a schimbat in cursul veacurilor : intre
infatisarea Dacilor de pe columna Traiank a oame-
nilor dela munte din sec. 14 reprezintata in minia-
turile unei cronici maghiare, i cei din zilele noastre,
exista o continuitate isbitoare. Costumul boerilor
ea si al Domnului a fost influentat in timp de moda
vecinilor Cu cari ereau in mai stranse legaturi. Asa,
in sec. 14-16, boerimea din T.-Rom. se imbraca la fel
cu cea maghiara, iar in Mold. ca cea polonk adica
cu mici deosebiri una de alta. Portul obisnuit consta
dintr'o tunica ornata Cu gaitane, pantaloni Cu cisme
scurte, palaria sau caciula mica cu pene, dulama
scurta ; In rb,sboi zale sau platosa pe deasupra.
mantle ornata sau dulama lunga pentru ceremonie.
Aceasta in linii generale. Pe cap : palril ornate (la
inceputul sec. 15 se importau in tara Walsh fran-
,cesti")i caciuli de blana. Blanurile au fost in
www.dacoromanica.ro
415
www.dacoromanica.ro
416
www.dacoromanica.ro
417
www.dacoromanica.ro
418
www.dacoromanica.ro
4/9
cueni, desflintat in sec. 19. Rawl : Ialomita. pro-
hova. Muntdi Barsei i Bucegi. Mine (petrol), pddurir
industrii. Mondstiri : Mdrgineni, Tdrgsor, Sinaia,
Cheia, Poiana. Resedinta la Ploesti. Alte orase
targuri : Sinaia, CAmpina, Vdleni, Sldnic, Urlati.
Suprafata 4665 k. p. Populatia (1930) : 478.000 1.
PRAJESCU. Famine boer. din Moldova; cunoscutd
din sec. 15: Stanciul paralabul, 1500. Nicoa-
rd P., mare vornic de la 1612-24, erea printre boerii
de seamd ad Mold., impreund Cu fr4i1 sdi Stefan,
Parcalab i m. Stolnic, 4 Vorontar, mare scomis
1616-29. Savin, fiul lui Nicoard, mare vornic 1630.
loan, m. vornic t 1663.
PRAPORGESCU David. General, comand. de di-
vizie ; cdzut pe Valea Oltulud in marele rdsbod
(1865-1916).
PRASTESTI. Sat in Dorohoi. O movild Cu urme de
Intaziri i ziddrid.
PRAVILE. Numele vechilor legjuiri din T.-R. si
Mold. (Slay.). Alta, datd judeatile se fAceau dupd
obiceiul pdmAntului i dupd aprecierea sau vointa
Domnului. Primele legiuiri scrise, pravile, sunt din
sec. 17: Cartea romAneasc de invdtaturi dela pra-
vile impardtesti", a lui Vasile Lupu In Moldova (ti-
pdritd la 1646), i Indreptarea, Legii cu Dumne-
zeu" a lui Matei Basaraba (tip. 1652), precedatd de
Pravila dela Govora din 1640, in Tara-Rom. Tradu-
se (cea din urind de Daniil Panoneanul, cea d'Intai
de Eustratie Logofatul) dupd compilatiuni grecesti,
aceste pravile introduceau la noi principtii strdine,
adesea nepotrivite cu vechiul drept al tdrii, obiceiul
pamantulud. Judecata nu se facea de cat exceptio-
nal dupa aceste pravile, care servird catva timp ca
consultare de judecdtorii Divanului. (v. si Legi).
PRAVILISTI. In prima parte a sec. 19, pravilistii
sau juristli cari au lucrat la alcdtuirea legiuirilor
lui Caragea i Callimaki, au fost: In Tara-Rom. Lo-
gofdtul Stefan Nestor (1760-1838), lar In Moldova
Andronaki Donici (t 1830) si Christian Flechten-
macher (1785-1843).
www.dacoromanica.ro
-.- 420
PREAJBA. Sat in J. Romanati. Biserica din 1778,
dela Ilagi Stan Jianu paharnic. Oscoala de sat, cea:
d'Intai din Oltenia, intemelata atunci. In s. 17-18,
un schit.
FREDA. Mare Ban al Craiovei, 1520, Regent al
domniel pentru nepotul su nevrastnit Teodosde
Voev. In lupta cu Dragomir, zis Radu Voda, fu ucis de
acesta, la Targoviste 1521. (v. Craiovesti).
PREDEAL. Sat si loc climateric in muntii Praho-
Fost punct de granita spre Ungaria. Alta data se
cherna Podu-Neagului, unde la 1774 se Meuse un
schit. Biserica act. din 1829. Asezare protoistorica
din epoca de bronz (arme, podoabe interesante, o-
biecte dace, de pe la anti 1000 a. Cr.). In Oct.
1916 lupte mari intre Germani i Romanii in retra-
gere.
PREFECT. Capul administratiei unui judet este,
dela 1864, prefectul. Depinzand de ministerul de in-
terne, P. are sub ordine pe sefii serviciilor judetene,
administratiile comunale, si in fie-ce plasa-pe sub-
prefect, numit apoi administrator de pl., azi pretor.
Consiliul judetean Cu reprezentanti alesi, comple-
teaza atributiunea lui. (Pref. reprezinta azi Cu
puteri mai intinse, pe Ocarmuitorii, Ispravnicii
Parcdlabii din vechime).
PREISTORIA. Timpurile dininainte de istoria scri-
sa a popoarelor, in cari omul se servea de unelte de
piatra, sunt impartite de arheologi dupa natura a-
cestor unelte, in doua perioade,' foarte inegale ca
durata. Epoca sau varsta pietrei cioplite (PALEOLI-
TICA, a pdetrei vechi), care a tinut cateva mil de
veacuri ; l yarsta pietrei noi sau slefuite (NE0-:
UTICA), cd,nd omul inaintase mult in
si de inceputul carel ne desparte cam 10-12.000 ani.
Timpurile PROTOISTOR/CE cari urmeaza, mal
apropiate de noi, corespund Cu intrebuintarea metale-
lor bronzul (pe la 2000-800 a. Cr.), apol fierul (de pe'
ta an. 1000 a. Cr.).In rile romanesti epoca paleo-.
litic a dat pana acum putine ramasite dela oame-
nii stravechi ce locuiau pe aici (s!au gasit unelte
www.dacoromanica.ro
421 -
Arme raslete In Transilvania si In Moldova de N. la
Prut ; insa neinsotite de oseminte fosile). Din epoca
neolitica in schimb, (si din cea de tranzitiie dela
piatra la bronz, ENEOLITICA), avem foarte multe
urme de asezari omenesti in toata Tara-R,oman.,
Moldova, Transilvania si partile vecine, in cari
s'au gasit unelte si arme, olarie, 1 lucruri casnice.
(Oseminte Oau descoperit numai la Cucuteni). Dupa
obiectele aflate (ceramica in primul rand) arheo-
logii au determinat mai multe tipuri" de civilizatie:
Cucuteni, Turdas, Boian, Giumelnita, Vadastra,
Decea, etc. Armele i sculele din varsta bron-
zului gdsite In T.-Rom., Olt.-Banat 1 Transilv., sunt
asociate eu olrie importata dela iniaza-zi de stra-
mosii Dacilor. Primele epoci arheologice ale fieru-
lui preced formarea statului dac i cucerirea roma-
na. (Sub numele diferitelor localitati unde s'au aflat
resturi preistorice, am inclicat cele mal Insemnate
din aceste asezari cercetate sau cunoscute).
PREJBEANU. Familie boer. din Oltenia (mosia
iPreajba din Romanati) cunoscuta din s. 16.
PREJMER (Tartlau, Kreuzburg). Sat In J. Brasov.
Biserica sus& cu burgul ceft mai mare din Transilv.
Oblecte ,antice dace in imprejurimi.
PREJNA. Sat in Mehedinti la munte. Biserica zi-
,dita de Tudor Vladimirescu, 1818.
PREOTESTI. Sat in J. Baia. La Cetatuia", pe deal,
asezare preistorica (neolitica). In apropiere schi-
tul Adamoaia din sec. 18, cu o biserica de lemn.
PRESAN, Constantin; Maresal. General comand.
al armatei IV, apoi sef al Marelui Cartier In razboiul
tel mare 1916-18. (n. 1861).
PRIMAR Comunele, urbane si rurale, sunt puse
dupa, organizarea dela 1864, sub administrarea unui
primar, ales de consilierii comunali, alesi i el prin
vot obstesc. (Pentru corespunzatorii primarilor
In vechime In T.-Roman., v. Jude, pare5,1ab, par-
gar, i in Moki.: soltuz, vornic).
PRINCIPATELE UNITE. Numele oficial al Roma-
niel, de la proclamarea unirei, 1854, 'Ana la untrea
www.dacoromanica.ro
422
www.dacoromanica.ro
423 --
prin stgrutinta hi VaalIle Lupu, pentru naiaua Brgi-
lei si Basarabia (Ismail, China, Tighina). In sec. 19,
dupg oarecari sehimbari (episcopia Infiintata de
Rusi la Akkerman si Bender), reapgru ea Ep. de Is-
mail, numita apoi (la 1864) a Dungrei de Jos, si. mu.-
tata la Galati. (v. si Dungrea de Jos).
PROIN. Termen grecese, care Insemna : fost, mai
Inainte.
PRONAOS (nartex), partea bisericei dela intrare,
sau tinda. (v. Biserica).
PROPRIETATEA pamantului. (v. mosnan, mo-
judec, cnej, megies, improprietarire, ruman).
PROROCEANU. Boerii dela Proroei (Jud. Olt) e-
reau eunoseuti In T.-Rom. din sec. 16. Dragomir
vornieul, 1630.Preda, vel capitan, partan al poll-
tieei germane eu vgrul au Balgeeanu. La 1693 eon-
spirand Cu Stale() Meriseanu contra lui Braneoveanu,
fura uoisi din ordinal acestuia.
PROSCOMIDIE. Firidg, uneori odaitg, In stanga
altaritui. Aeelasi, in partea dreaptg, se numeste dia-
conicon.
PROSTEA mica (Kis-Kemez). In jud. Tarnava-
ivfieg. Statiune protoistorieg (mormant softie, podoa-
be de bronz).
PROSTIMEA. Poporul de jos, multimea, norodul
(oameni de rand, prosti). In sens restrans, militar,
Insemna gloatele de pedestrime.
PROTIPENDADA. Cuvant greeese care Insemna a-
ristoeratia, boerimea Inalta (Intreb. In sec. 18-19).
FROVITA de sus. In Prahova. Biseriea dela 1629,
rezidita de Mihai vataf de plai la 1787.
FROZOROVSKI, Alexandru, Kneaz. General rus,
guvernator al T.-R. in vremea ocupatiei dela 1807-9.
PRUNARU. Sat in Jud. Vlasea. La 27 Nov. 1916 avu
loe o sarjg vitejeaseg dar neferieitg, a Reg. 2 rosiorf
(coman.d. de colonel Naumeseu).
PRUT. Raul. Unul din marii afluenti al Dunarii.
Isvoreste de sub muntele Covarla (Polonia), strabate
Moldova. Lungime apr. 735 km. Afluenti : Ceremus,
jijia, Elan. In partea de jos navigabil. (Vechiul
www.dacoromanica.ro
424
www.dacoromanica.ro
425
www.dacoromanica.ro
426
www.dacoromanica.ro
427
www.dacoromanica.ro
428
www.dacoromanica.ro
429
www.dacoromanica.ro
430
www.dacoromanica.ro
431
www.dacoromanica.ro
432
www.dacoromanica.ro
433
www.dacoromanica.ro
434
www.dacoromanica.ro
435
www.dacoromanica.ro
436
www.dacoromanica.ro
- 437 -
Eftimie l Mihai; arsa in s. 18, fu rezidit de Climent
care facu i bolnita, si din nou refacuta la
1856. Un paraclis dela ep. Grigore 1750. O cruce de
piatra dela Constantin V. Serban. S-ta Paraschiva e
de la Ptrascu Voev. 1557; renovata in sec. 18. Bi-
serica cu Sfintii de la Episc. Grigore i altii, 1764.
Maica Precista dela Mircea Vv., sec. 16, arsa i refl-
cut& la 1747 de logof. Radu. Sf. Gheorghe din s. 16,
renoita la 1681 de Teodosie mitropolit. - Scaun, de
Episcopie. Populatia (1930): 15.000 loc. (Pana in sec.
17 gsim numele sub forma : Rabnic).-La marginea
orasului dealul Cetatuia (v. aceasta).
RAMNIC. EPISCOPIA de R. si Noul-Severin, da-
teaza din sec. 14. La inceput, Cu titlul de mitropolie,
doua a T.-Roman., numita a Severinului (pe la 1370-
80). Restabilit, cu scaunul la Rmnic ca episcopie, la
sfarsit. sec. 15 de Radu Voda V. Eparhia cuprinde 01-
tenia intreaga. - EPISCOPI: In sec. 15-16: Ilarion,
Ioasaf, Iosif, Grigore, Onufre, Mihail, Daniil, Luca,
Grigore II, Leontie 1535, Paisie, Eftimie, II
1577-91, Efrem 1591-3, Teofil 1593-1605, Efrem 1606-
19, Teofil II 1619-36, Ignatie 1637-53, Dionisie 1654-6,
Ignatie II 1658-67, Serafim 1658-70, Varlaam 1671-2,
Stefan 1673-93, Ibarion II 1693-1705, Antim de la
Ivir 1705-7, Damaschin '1708-25, atefan II 1726-7,
Inocent 1728-35, Climent 1735-49, Grigore 1749-64,
Paxtenie 1764-71, Chesar 1773-80, Filaret 1780-92,
Nectarie 1792-1813, Galacton 1813-24, Neofit 1724-40,
Nifon (loctiltor) 1840-50, Calinic 1850-65, Atanasie
1865, Inocent (loctiitor) 1865-73, Atanasie 1873-80,
Iosif 1880-86, Ghenadie 1886-98. Atanasie II 1898-
1909, Sofronie 1912-18, Antim Petrescu 1918-21,
Vartolomei Stanescu 1921.
RAMNIC-SARAT. Ru; afluent al Siretului in T.-
Rom. Ese din munii Buzaului. Lung. aprox. 120 k.
Primeste: Rmna.
RAMNIC-SARAT. Oras in T.-Rom., pe Ramnic S.
Exista ca sat in sec. 15. Targ In al 17. B1-
serica Sf. Paraschiva (domneasca), azi refacutl, e
de la tefan Voda, din 1474; Adormirea Maicii Dom-
www.dacoromanica.ro
438
www.dacoromanica.ro
439 --,,
RAURENI. La sud de Minnie (Valcea). Targ a-
nual (balciu) la SI. Maria (8 Sept.), datand din vre-
mea lui Matei Basaraba, 1636. Se tinea Inainte si. la
Ocnita. In satul R. o biserica din sec. 18.
REBRISOARA. In Jud. rsaud, pe Somesu mare.
Arme din epoca de bronz (celte, dace).
REGHIN (germ. Regen; magh. Szs-Regen). Oras
din Transilv. pe Mures (J. Mures). Vechiu targ sas.
Popul. (1930): 9200 1.
REGHINARI. Sat in J. Buzau (Vintla Voda). Rui-
nele monast. Menedec pe deal, si ale cetatuei lui Vin-
tin. Voda.
REGI AI ROMANIEL Carol I, Domn al Romaniei,
suveran independent, fu proclamat Rege la 14 Martie
1881. Ferdinand I Ii urma de la 1914 la 1927. Mi-
hai, manor Cu Regenta, 1927-30. Carol II, Rege
de la 1930.
REGULAMENTUL ORGANIC. Dupa rasboiuI ruso-
tuc, prin tratatul de la Adrianopol, Rusia devine pu-
tere protectoare" a tarilor romane, si pana la Impli-
nirea despagubirilor impuse Turcilor, le ()cup& din Feb.
1829 pana In Apr. 1834. Sub administratia lui Kiseleff
se promulga la 1831 Regul. organic, pregatit de adu-
narea boerilor, un fel de constitutie In care se preve-
dea si reglementa: Adunarea obsteasca (Camera),
compusa din deputatl boeri. Alegerea Domnului. Fl-
nantele; recensamantul; controlul, Raporturile Intre
proprietari si tarani. Sfatul administrativ (guvernul);
secretan i de stat (ministrii). Administratia. Comer-
tul, navigatia. Carantina. Armata : Ostirea Oman-
teasca". Justitia. Boerimea. Functiuni si pensiuni.
Invatamant; eforiile. Monastiri. De si prea putin li-
beral, R. O. a fost o institutie bunk fiindca punea or-
dine Intr'o administratie Inapoiata si introducea
principiile unei guvernari mai moderne. Reg. Org. a
ramas In vigoare pana la Conventia dela Paris, 1858.
REICHERSDORF, Georg von. Secretarul Regelui
Ferdinand si solul acestuia la Petru Rares. In 1514 a
publicat: Moldaviae, quae olim Daciae pars, Choreo-
graphia", important& pentru istoria noastra.
www.dacoromanica.ro
440
www.dacoromanica.ro
441.
Columna Jul Traian" ale lui Hasdeu. Convorbiri Li-
terare (Junimea: I. Negruzzi). la 1867. Albina Pin-
dului" (Gr. Grandea) 1868-75. Rev.. Contemporana"
1873-6. Contimporanul" (1. Nadejde) la Iasi, 1881.
Literatorul" (A. Macedonski) 1880. Cimpolul"
(Dame) 1882-91. Rev. pentru Istorie i Arheologie"
(Tocilescu) 1882-1906. Revista nou6." (Hasdeu) 1887-
95. Arhiva Soc. din Iasi, 1889. Viata" (A. VlahutA)
1893-6. Literatura si Art6. romana" (011anescu-Pe-
trascu) 1896-1905. Sem6,n6lorul" (Vlahuta-Cosbuc.
Iorga), 1901-10; Viata noua" (Densusianu) 1905-
25. Noua Revista romana" (Rad.-Motru), 1906-16.
rom6,neasca" (Stere) 1906. In Transilvania
tinuturile din prejur : Biblioteca romaneasca"
(Zaharia Karkaleki, 1787-1856), 1821 si 1829-34, cea
dintai revista rom6.n. Foaia pentru minte i lite-
ratura (G. Bar4iu) la Brasov, 1838-65. Foalia Po-
porului" (Russu irianu) Sibiu, 1892-7. Familia"
(Vulcan) la Oradia 1865-1906.
REVOLUTH. RO.scoale sau ra'smerite ocasionale, au
avut loe adesea in trecutul tarilor noastre. Pana la o
vreme insa, nu avem cunostinta de miscari populare,
ci numai de acpuni politice ale boerilor contra unor
Domni, pe cari reuseau sau nu s6.-i rastoarne. Mis-
earl sociale sunt de insemnat in sec. 17 in T.-Rom.
impotriva Grecilor prea mul4 de cari se inconjurau
unii Dommi : La 1617-8 sub Alexandru Dias boerii 01-
teni condusi de Lupu Mehedinteanul fac cea dint6.1
r6,scoala, care se sfarsi Cu moartea lui Lupu. Tot
boerii Olteni, sub Matei Basaraba, se ridic6. la 1631
contra Grecilor lui Leon-Voda care invinse pe boeri
la Dudesti, dar o noua luptl a lor, 1632, rasturna
Radu-Voda i aduse Domn pe Matei. (In Mold. la
1634, o r6.svratire la Ia.si sub Alex. Ilia, dete domnia
lui Vasile Lupu). O alta miscare avu loe la 1668,
In vremea lui Radu Leon. Rascoala Seimenilor,
care ins6,ngera ultimul an al domniei lui Matei, avu--
sese un caracter special (v. Seimeni). In Ardeal
O rascoala populara a fost condusa de Horia (v. Ho-
ria. Revolutia greceasca (Eteria) de la 1821, a
www.dacoromanica.ro
442
www.dacoromanica.ro
-- 443 --
tei Vv., de Popa Robu, de la care poarta numele R.
In sec. 18 numit i Plopul". O biserica ruinata.
ROBESCU. Familie boer. din T.-Rom. (Jud. Ram-
nic-Sarat) ; cunosc. din sec. 17.
ROBE5TI. Sat In Valcea. Biserica dela Const. Ro-
bescu vataful, 1777.
ROBOTA. Se numea. claca (lucrul datorit stapanu-
lui de mosie) in Transilvania.
ROBII, ROBIA. rn stare de robie (sclavie) se ga-
seau in mod exceptional, in T.-Rom. si Mold., Tiganii,
4 la o vreme (in Mold. sec. 14-17) si Tatartil prinsi
Tiganhl apar -ea robi in sec. 14 si fura liberati d'abia,
la mijlocul celui d'al 19. Robul erea deplina pro-
prietate a stapanulM, ca un bun mobil, putand fi
vandut, schimbat, daruit. Progenitura lui area tot a
stapanului. In unele privinte insk robul tigan se deo-
sebea de sclavul antic : aa, proprietarul nu avea a-
supra lui dreptul de moarte ; conditia lui erea mal
/mina in general. Robli ereau : domnesti, boeresti,
monastiresti. R. a fost desfiintata definitiv, prin actul
de emancipare al Tiganilor la 1854. (v. si Tiganii).
ROBAIA. Schit, pe Valea R. la munte in Arges.
Fondat se pare la finele sec. 16 de Armega banul
neamul lui.
RODNA. Comuna Insemnata In Jud. Nasaud, la
raunte, pe Somes. Centra minier din vremea roman&
(aur, plumb, argint). Exista din sec. 12: colonie sa-
seasca. La 1241 lua)ta de Tatari. In sec. 13 e amin-
tit districtul rom. al R. (Vallis Roclnensis),Ialipit
tnitei la 1475.Cetatea, riclicata poate la sfarsitul sec.
11, erea din sec. 13 proprietatea Reginei Ungariel.
Pop. 4700 loc.
ROESTI Pestena. In Jud. Valcea. Asezare pre-
istori
ROGERIUS. Calugar din sec. 13. A lasat o des1
criere a navalirei Tatarilor in Transilvania la 1241.
ROGOZ. Schit in Jud. Ramnic-Sarat, la Slobozia ;
facut la 1825 In locul altui de lemn de C. Ghimulea.
ROLES. Sef sau principe get, din partea de sud a
I)-obrogei actuale. Aliat al Romanilor la 29-30 p. Cr.
www.dacoromanica.ro
- 444 -
ROMALO. Famine b. din Mold., aflata acolo din s,
18; de orig. greaca.
ROMAN. Orasul. La 1391-2, Roman-Voc16, ridica pe
maul Moldovei cetatea Romanului (in documente
slavone ale timpului: Novograd). De atunci dateaza
tOrgul, intocmit in preajma cetOtei, numit in sec.
15 si Thrgul de jos". Din cetate (ars6, de Corvin
reacutO de Stefan, 1483) n'a mal ramas nimic. Ro-
man I 1i avea scaunul acolo i cateodatO si alti
Domni. Biserici : S-ta Paraschiva pare a fi o fon--
datiune a lui Roman I (sotia sa Anastasia fusese In-
gropata acolo) ; - Episcopia actual4 e fOcut din nou
de Petru Rares la 1542 si tenninatO de fiul sOu Iliaq.
Bis. Precista e de la Doamna Ruxanda a lui Ale-
xandru-Voda din 1568 (rezidit Cu un spita11, 1787)
Bis. Alba (SI. Voevozi) de la Stefan Toma 1612, re-
Malta, de Vasile Cantacuzen 1695; - Bis. catolica
de la 1647; - o bis. armeana din 1609. - R. e din-
vechime resedinta Jud. Roman si a episcopiei. -
Populatia (1930) : 29.000 loc.
ROMAN, CETATEA nouA de la. (v. Smedorova). -
Cetatea veche (v. mai sus Roman, orasul).
ROMAN, Judetul. Tinut din centrul Moldovei ; pe
Siret si Moldova. Agricol. Numele de la cetatea si
tOrgul Roman, resedinta jud. - Cateva locuri istori-
ce. - Intindere 2095 km. p. Populatio, (1930): 151.000
locuitori.
ROMAN. EPISCOPIA de R. e intemeiatO de Alexan-
dru cel Bun pe la 1410. - Episcopul de R., care pang,
la finele sec. 16 se numea Mitropolit (al Tarn de
jos), venea in rang dup6, Mitrop. Mold. si Sucevei. -
EPISCOPII : Calixt 1444-56, Visarion 1456-66, Tara-
sie 1466-88, Vasiie 1488-1511, Macarie 1514-28, Dosof-
tei 1528-31, Macarie I 1531-58, Anastasie 1558-72,
Gheorghe 1572, Eftilnie, Efstatie 1577-80, Nfcanor, A-
gaton 1584-95, Grigore 1595-7, Agaton iax 1597-1606,
Atanasie 1616-30, Dionisie 1630-3, Mitrofan XI 1633-
41, Benedict 1641-2, Evgloghie 1642-51, Anastase 111,-
1651-8, Saya 1658-9, Dosoftel 1659-72, Teodosie 1672-
'74, Sava 1685-92, Misail 1693-1701, Laurente 1701-7,
www.dacoromanica.ro
445
www.dacoromanica.ro
448
www.dacoromanica.ro
447
www.dacoromanica.ro
448
www.dacoromanica.ro
449
www.dacoromanica.ro
450
www.dacoromanica.ro
451
www.dacoromanica.ro
452
www.dacoromanica.ro
453
www.dacoromanica.ro
--- 454 ---
parte sunt reduse numai la urme de zidarli sau de
santuri, asa c. nu se poate determina niel epoca,
nici natura lor : unele sunt asezari da,co-gete, altele
romane, din epoca barbara, din yeacurile de mij loe
sau modeme.(Pentru ruinele cetatilor cunoscute, y.
la numele fie-carei. Pentru cele anonime sau neiden-
tlficate, numite obisnuit cetatuia, cetatea, gradis-
tea, v. numele locallitatii unde se afila).
RUMAN ; RUMANIA. Taranu/ neliber dfn 1.-Rom.
(serb, elaca.$) se numea In vechime rumn", in Mol-
dova vecin". (In docum. slavone sunt numiti ve-
cini", uneori vlahi", alte ori poslusnici"). Ruman
era lucratorul de pamant, a carui munca apartinea-
stapanului de mosie, boerului. Din sec. 14, de cand e
constatata in T.-Rom. pana in al 17-lea, rumania era
fixata prin datina, In urrna (sec. 17) nu se mai de-
bandea decat prin vanzarea formal& Inchinarea o-
mului ea minan. Proprietarul monean, care 41 vin-
dea pamantul, devenea din obicei minan. R. forma,u
o clasa sociala deosebita, probabil Inainte de alctui-
rea Statului, oposabila categoriel oamenilor liberi,
proprietari (eneji, judeci, mosneni, boeri-stapani).
Rumania era o situatie mostenita. Esirea din aceast
stare, iertare de rumanie" (judecire, megiesire), se
prezinta ea o mila a stapanului, se facea prin
rascumparare de la acesta si era consfntita prin
dobandirea unel proprietati. Femeile toate erau li-
bere. R. nu puteau paras!: mosia far, invorea
stapanului, i atunci In schimbul despgubirii g6.-
beata". R. erau de obicei vanduti ()data cu pamn-
tul, dar se puteau vnde i singuri vindeau capul").
R. nu puteau avea proprietate personara. Ei puteau
fi cumpikrati de aiurea pentru mosii pustii. Ema.n-
ciparea rum'artilor (rascumpararea) se inmullti in sec.
17, sporind numrul taranilor liberi. Pe la mijlocul
sec. 18, rumania dispare. Sub numele de sat"
uneort de case", Re intelegea (sec. 15-10 colectivi-
tatea rumanilor dintriun sat. Indatoririle rum, ca-
tre stapan constau In: claca sau lucru, dijma sau
galeata", adica parte din recolta de gru si fan de
www.dacoromanica.ro
455
www.dacoromanica.ro
rusty formeza majoritatea. Acesti din urma sunt,
numerosi si In Bucovina. (v. Ruteni).
RILTI. SO zicea In romaneste orasului bulgar Russe
(numele turcesc : Rusciuk) din Bulgaria, la Dunare,
Uncle se afla si un pasa turc. La 1595, Ian. 25, MI-
hai Voda ataca R. si Infranse pe Mustafa Pasa.
RUTENII. Ucrainenii si Malorusii (Rusnaci), cobo-
rati din Podolia si Galitia sunt numerosi In Bucovd-
na de sus, unde patrunderea lor Incepuse din vechi-
Me, si In Basarabia de sus. Numarul lor crescu mult
In sec. 19, pe timpul stapanirei austriace In Bucovi-
na (Cu deosebire In Jud. Cernauti, Storojinet, parl,e
din Radauti) si rusesti In Basarabia. Hutanii sau
Hutulii din sudul Bucovinei sunt R. amestecati Cu
Romani.
RUXANDA. Doamne si Domnite :
RUXANDA. Doamna lui Bogdan III al Mcild. (1513),
ilea lui Mihnea Voev. al Tarii-Rom. ; 1. 1518. Fusese
Intai sotie lui Dragomir Logofatul.
RUXANDA. A doua sotie a lui Radu Voda de la
Afumati, al Tarii-Rom. (1526) ; fica lui Neagoe Ba-
saraba si a Despinei. Mai tarziu sotia varului ei Ba-
saraba pretendentul.
RUXANDA. A doua softie a lui Radu Voda VII (Pai-
sie) al T.-Rom.
RUXANDA. Fica lui Petru Rares si a Elenel. Lo-
godita Cu Joldea, fu luata de sotie de Alexandru La-
pusneanu al Mold. (1554) ; tutoare in domnia fiului
ei nevrastnic Bogdan IV; n. pe la 1534, t 1569
(mormantul In mon. Slatina).
RUXANDA. Fica lui Skarlatos din Constantinopol.
Doamna lui Alexandru III Coconul al T.-Rom. (1622);
apoi sotia lui Mavrocordatos ; t 1648.
RUXANDA. Fica lui Vasile Lupu al Moldovei; so-
tia (1650) lui Timus Hmielnitzki Hatmanul Caza-
cilor. t 1687, ucisa de talhari la Neamtu.
www.dacoromanica.ro
457
S
SAAC. Numele prescurtat al vechiului judet Secu-
eni din Tara-Rom. (v. Secueni).
SABAR. (Rstoaca). Riusor, in J. Dmbovita-Ilfov,
afluent al Argesului.
SABIA. Nume obisnuit pentru arma de tiere a c-
lrimei. Cea dreapt Cu doul tisuri, intrebutnta.t
In vremea mal veche s'a numit 1 spat." (in sec.
15 in T.-R. se numea i corda" i meci") sau pa-
los. Sabia incovoiatk dup felul oriental, inlocul pe
cea dreapt, 1 din sec. 16 erea cea obisnuit in
noastre.
SABINUS, Oppius. Proconsul in Maesia, pe vremea
lui Domitian. Atacat de Dad i ucis la 85 p. Cr.
SACALUSE. Se numeau in vechime tunurile scurte
(mortiere) sau piulite.
SACEA. Cpetenie a Curnaniler si Romnilor din
pxtile Dobrogei, a 1090.
SACEL. In J. Gorj, pe dealul Jidovul, urme de zi-
drii (remane).
SACELE. Sat romnesc din J. Sibiu. In sec. 14 f-
cea parte din districtul Amlasului al Domnilor T.-Rom.
SACI. Erau Scitii din Asia, din cari unele triburi a-
junseser in Dacia. (v. Scitl).
SACIDAVA. Locaitate daco-roman la S. W. de
Apuhun in Transilv. ; pe la Sebe s sau la Miercurea
actual. (J. Sibiu).
SACNASIU. Odaie sau balcon inchis cu geamuri, la
easele vechi, loe de sedere sau de lucru al femellor
(dup felul turc., sec. 17-19). La Curte, data de se-
dere a Doamnei.
SADOVA. Monstire In J. Dolj ; fondatiune a Ba-
nului Bazbu Craioveseu din s. 16. Biserica actual
zadit de Mate! Vod la 1633 (reinoit la 1792). Al-
turi o bolnit prsit din aceeasi epock Zidurile
mari de inconjur, ruinate. In apropiere, la 1781
lupt intre Austriaci i Turci.
SAETA. Doamna lui Gheorghe V. Stefan al Mold.
Din neamul boerilor Boul ; t dup 1665.
www.dacoromanica.ro
4511
www.dacoromanica.ro
--- 459
www.dacoromanica.ro
460
www.dacoromanica.ro
461 ----
www.dacoromanica.ro
462
www.dacoromanica.ro
463
www.dacoromanica.ro
464
www.dacoromanica.ro
485
www.dacoromanica.ro
466
www.dacoromanica.ro
467
www.dacoromanica.ro
---- 468
www.dacoromanica.ro
469
www.dacoromanica.ro
470
www.dacoromanica.ro
47/
www.dacoromanica.ro
- 472 -
S. Pe vremea lui Vladislav (paate chiair a lui Basaraba)
partea olteand, dela rsrit de Cerna, erea ramas,
definitiv Trii-Romn. Pentru aceast parte numai,
Wadislav urmasili lui purtau titlul de Rani de S. Sub
Mircea aflni infiintat un Ban de Jiu (mai trziu al
Craiovei), pentru aprarea si carmuirea acestei parti.
(v. Ban, Banat, Oltenia).
BANII DE SEVERIN (ai Regelui Ungariei): Luca
1233, Oslu 1240, tefan Csaki 1243; Pous (Pousa)
1249-52, stefan 1257-62, Laurentiu Oslu de Ciorna
1263-72, Ponid 1270; Paul de Solmos comit de Dobo-
ka 1272-75 si Albert, Paul cu Ugrin 1274-5, Micud
1275-79, Timoteu 1280-83, Makou de Cianad 1284-6,
Rophoinus de Katha 1287-9, Laurent 1290-93, Pousa de
Solymos 1294-6, Ladislau de Ratholt 1297-9, Andrei
de Trnuk 1299-1313, Andrei cu Martin 1308-13, Do-
minic Osa de Ciorna 1314-18, Ladislau RathoIt 1319-
23, Dionisiu de Zech 1323-41, tefan de Lossoncz
1342-50, Nitolae de Zeech 1350-55, Dionis Bubek 1355-
59, Gregore de Alsan 1360-63, Ladislau de Korog (Cu
Konya de Zechen 1364) 1364-68, Benedict Hem 1368-
71, Paul de Lisko 1372-75, loan Trentul 1376-78, loan
de Alsn 1378-81, Ladislau 1381-3, tefan de Losonz
1384-87, loan de Kapia 1387-90, Nieces- de Pern 1390-2,
Diftrih Bubek de Pelsebcz 1392-3, Mimeo, 1394-5, vacant
1396-1408, Pipo de Ozora comitele de Timisoara 1409,
Laurent 1410, teflan de Losonz, vacant 1410-30, atefan
de Rozgon si comite de Timisoara 1430-33, Nicolae de
Radvitz 1433-5, Frank de Thaloucz 1436-7, Frap. Loan
de Huniad 1438-43, Mihai i Blasie de Marna 1443-4,
Nicolae de Uylak I loan de Huniad 1445-6, Nicolae
de Uilak 1 tef an de Chaak 1447-9, Osvald Korlath-
keby i Mih. de Charna 1450-53, vacant 1453-65, loan
Pongracz de Dengelegh 1466, vacant 1467-71, Emeric
Hedervra 1471-18, Barthoaomeu Pats:Sky 1479-80, Cu
Francisc de Harazth 1480-4, Francisc Harazth si An-
drei de Za.kol 1485-89, Emeric de Ozora 1490, id. Cu
Andrei Banffy 1491-2, Georgiu More de Chula si
Francisc Balassa 1492-94, Petru Tarnok de Macizad
Iacob de Gerliste 1495-1503, id. Iacob i Barna.ba de
www.dacoromanica.ro
473
www.dacoromanica.ro
474
www.dacoromanica.ro
475
www.dacoromanica.ro
476
www.dacoromanica.ro
477
www.dacoromanica.ro
478
www.dacoromanica.ro
479
www.dacoromanica.ro
--- 480
www.dacoromanica.ro
481
www.dacoromanica.ro
482
www.dacoromanica.ro
483
www.dacoromanica.ro
484
www.dacoromanica.ro
--- 485
www.dacoromanica.ro
--- 486
CETATEA Sorocei, in marginea targului, a fast ri-
dicata de tef an Voda la. 1499 sau inainte, in spre
=art (poate pe locul unui fort genovez) ; refacuta
de zid de Petru Rare la 1543. E un castel patrat cu
4 turnuri, far& alte ziduri exterioare, i Cu santuri
Cu apa ; Inca bine pastrat.
SOROCA, Judet in Basarabia. Ca si Orhei i La-
puna, e vechiu tinut de margine al Tarii de jos
Mold., in drumul navalirilor tataresti. Suprafa,ta.
4330 k. p. Populatia (930) : 315.000 loc. Resedinta
la Soroca.
SOROCA (stanca). Aproape de S., pe Nistru, o pe-
tera adanca, adapost pe vremuri de invazii.
SOVEJA. Monastire din J. Putna, in Vrancea. Fon-
data la 1644 de Matei V. Basaraba al T.-Roman., In
urma pacii facuta cu Vastle V. al Mold. Azi biserica
satului.
SPAIIII. Formau garda calare a Sultanului.
SPALNACA. In Jud. Alba. A$ezare protoistorica
(numeroase obiecte din epoca de bronz).
SPANCIOC Spatarul. Partizan al lui Toma, taiat
impreuna ou acesta de Regetle Polonitel la Lvov, 1565.
SPANTOV. Sat in J. Ilfov, la Dunare, langa, Olte-
nita. Resturi din cetatea antica Daphnae Constan-
tiniana. (v. Daphne).
SPATA (spada). Arma de Mere, sable dreapta.
SPATAR mare. Rang boeresc militar. In Tara-Rom.
apare In doc. sub Micrcea pe la 1390 (demnttate im-
prumutata de la Bizant). Comandant general al oastei
in T.-Rom. $i in deosebi al calarimei. Avea sub as-
cultarea lui pe ceilalti sefi militari (aga, capitani
marl, serdar). La ceremonii purta spada langa Domn
(la pranzuri de curte o purta spatarul 2-lea, lar de
obicei al 3-lea spat.). Erea ajutat de alti spatari,
(2-lea si 3-lea), ca locotenenti al lui. In Divan.erea
al 4-lea boer ca rang. (La venitul spatarului m. con-
tribulau caltrasii, in cruel" de 1-4 dupa avere, cu
cate 1 leu i provizii). In Moldova, Sp. apare pe la
1434.- Comanda oastea o avea acdlo Vornicul apoi
Ilatmanul, carul Sp. erea. subordonat, .avand apot
www.dacoromanica.ro
487
www.dacoromanica.ro
488
www.dacoromanica.ro
489
www.dacoromanica.ro
490
www.dacoromanica.ro
491
www.dacoromanica.ro
492
www.dacoromanica.ro
493
www.dacoromanica.ro
494
www.dacoromanica.ro
495
www.dacoromanica.ro
496
www.dacoromanica.ro
497
www.dacoromanica.ro
498
www.dacoromanica.ro
499
www.dacoromanica.ro
500
www.dacoromanica.ro
501
www.dacoromanica.ro
502
www.dacoromanica.ro
508 --
pELLV/BERG (Schellenberg). Sat in Tigansilv. 16.ng5,
Sibiu. La 1599, Oct. 28 Mihai-VodO, infranse pe Pr.
Andrei Bathori.
pEMLACU mic. Com. in Timi-Torontal. O monas-
tire (M. SOzaca"), probabil din sec. 15, desfi1ntat5, in
al 18-lea. Biserica, refb.,cut5. la 1740.
PENDREA. Neam boer. din Mold. in sec. 14-16.
Un boer penclre la 1395. Sendrea, Portarul de Su-
seava, cumnat al lui ptefan Vod'a pieri in batIlia, de
15110 Focpni, cu Basaraba al T.-Rom., la 1475.
SENDRENI. Sat in Covurlui. Urme de asezare geto-
roman6, (016;rie, urme, altar votiv, etc.) (v. si Gher-
ghina, Barbosi).
SENDREPTI. Un sat desfit4at 15110. Hurueti,
Tecuci. Biserica din 1707 a familiei Balq.
*EPTELICI. Famine din Mold., cunosc. din sec. 15.
Un boer Pepteffici fu talat de Petru Rares la 1543.
Cosma S. Crhenghe, jicnioer de Suceava, sal in Polo-
nia, 1545. Septilici Hatmanul, baer ail lui Gaspar
Graziani, impreunl Cu Goia ucid pe Domn la 1621;
la randul lui fu tiat de Alexandru Voev.
SERBAN VODA, Domn al T.-R. (v. Canitacuzino).
pERBAN Banul. Boer insemnat din sec. 16; maze
Varnic 1531-5 atol m. Ban al Craiovei sub Radu Vod5.,
1535-39. La 1539 se ridia contra Domnului, care se
intoarse in scaun cu ajutorua Turcilor lar p. se re-
fugid in Ardeal. In,surat cu Marga din Cradoveti, erea
stramosul lui Radu Vod6, perban.
pERBAN. Mare Postelintc in T.-Rom., in sec. 16, ne-
pot de Mob, precedentului, Boer dela Coiani ; tatAi
lui Radu parban Basarab V. (v. Coiani).
$ERBAN diaconul. Zugrav de biserica i icoane, in
sec. 18,dela Cmpulung.
SERBANESTI. Schit parbsit in Valcea ; fondat la
1740 de Matei Morunglavu.
pERBANEpTI-Domnesti. Sat in jud. Olt. Mosia lui
Radu perban la 1600. Biseria din 1747 dela jup.
Safta Kretzuleasca.
PERBANESTI. In jud. Dorohoi. Biserica din 1788 de
la Ion Stircea.
www.dacoromanica.ro
504
www.dacoromanica.ro
505
www.dacoromanica.ro
506
www.dacoromanica.ro
507
www.dacoromanica.ro
508
www.dacoromanica.ro
-- 509
68 (fost episcop de Buzau 1636-48). A dat avant tipa-
rirei de cart bisericesti. Pe vremea lui se introduse
limba tarii in biserica si se mut scaunul mitropolief
la Bucuresti.
STEFAN L.custeanu. Episcop de Ramnic 1673-93.
Fondator i reziditor monastiri; a dus o viata de a,scet.
$TEFAN de Losonz. comite al Timisoarei. (v.
Losonz).
STEFANA Mihailovna. Sotie a lui Gheorghe ptef an
Voda al Mold. pe cand erea pribeag in Prusia, 1662-8.
STEFANE$T1. Targ din jud. Botosani. Exista la
1500 cand fu ars de Poloni. Biserica S-ta Para.schiva
de la incep. sec. 17, pare dela Stefan Tomsa. (Popul.
8000 loc.).
STIINTA. Pana in sec. 19 nu se poate vorbi de cul-
tivarea stintelor propriu zise, In Wile romane. Cat
va dascali greci din sec. 17-19 dedeau elevilor notuni
elementaxe de matematici, fizica i istorie naturala,
dupa nevoia i putinta vremii. Cei dinti romani
care studiara In *collie Apusului, Incep sa rdspan-
deasca tlina moderna pe la jumat. sec. 19. In eel din
urma 40-50 de anti, Stan% In toate domeniile el, a fost
ilustrata de o pleiada de savanti, profesori i scriitori.
Fiziciani i chimisti : C. Istrati (1850-1918), P. Poni
(1841-1925), Dr. Hurmuzescu (n. 1865). Naturalist:
Gr. Cobalcescu (1832-92), Gr. Stefanescu (1838-1911),
Brandzia (1846-95), A. Vitzu (t 1903), L. Mrazec
(n. 1867), Gr. Antipa (n. 1867), N. Leon 1862 t 1931),
Racovitza (n. 1868), I. Simionescu (n. 1873), M.
Vladescu (n. 1865), D. Voinov (n. 1867). Bactereo-
logi : V. Babes (1854-1926), J. Cantacuzino (1863-
1938). Geografi : S. Mehedinti (n. 1868), Valsan
(1885-1935), Matematici I ingineri : S. Haret
(1851-1912), A. Saligny (1854-1925), E. Radu (1853-
1921), D. Emanuel (1853-1921), N. Coculescu (n. 1866),
G. Titeica (n. 1873). Medici i fiziologi (v. Medi-
cina). Mai multi savanti dthn generatia noul, cer-
cetatori de merit, contribuesc astazi la Inaintarea
stiintelor.
STIRBAT. Sat in j. Bala. Urme preistorice neolitiee_
www.dacoromanica.ro
510
www.dacoromanica.ro
511
www.dacoromanica.ro
512
www.dacoromanica.ro
513
www.dacoromanica.ro
514
www.dacoromanica.ro
515
www.dacoromanica.ro
516
www.dacoromanica.ro
517
www.dacoromanica.ro
5/8
TEATRU. Cele dintai reprezentatii teatrale rom-
nesbi au fost organizate de Soc. Pilarmonia din Bu-
curesti, la 1834. Teatrul National din Buc. a fost
ridicat la 1852. Societatea dramatic e infiintat
1877. Printre actorii cari au ilustrat scena in sec.
19: M. Millo (1813.96), M. Pascaly (1829-82), S. Ve-
lescu (1836-903), Gr. Manolescu (1857-92), St. Iulian
(1853-92), Aristizza Romanescu (1855-1918), C. Not-
tara (1861-1935), Agata Barseseu (n. 1861), I. Pe-
trescu, I. Brezeanu (n. 1869), Ar. Demetriad (1871-
1930), Liciu, Divescu.
TEBEUCA. Mtase orientar sau de Italia; intreb.
acopermant de sea; sec. 15-16.
TECUCI. Oras din Mold., pe rul Barlad. La 1434
e mentionat ea trg, proprietate domneasc6,. Bi-
serica domneascl e din sec. 17 (refAcut5, 1828);
Sf. Nlcolae din aceiasi epoc. Scaun din vechime
tinutullui Tecuci. Populatia (930): 17.000 loc.
TECUCI, judetul. Dupa numele targului, tinut a/
Moldovei din Tara de jos. Ruri: Siret, Brlad.
Monumente i locuri istorice- patine. Vii. Su-
prafata 2548 k. p. Populatia (1930): 156.000 loc.
TEGULICIUM. Castru roman, din care au rAmas zi-
darii la satul Vetren pe Dunre, jud. Durostor, In
Dobrogea noua.
TE!, la. Imprejurime a Bucurestilor, lacul Tel.
Palat al lui Grigore Vod Ghika (1820) ; loe de plim-
bare in sec. 18-19.
TEIUS. In jud. Valcea. Biserica satului dela 1720,
de Nicolae ieromonah.
TEI$ANI. In Prahova. La 14 Sept. 1602 b5.tlie In-
tre Radu Vod l erban cu Simeon Movil i T-
tarii, cari fur btuti. Urme de Gene exploatate
pn in sec. 17.
TEKE. Sat in jud. Caliacra, la N. de Ekrene. Vechl
loc de pelerrinagiu musulman. Altdat mondostire de
dervisi, cu mausoleul lui Akjazili-Baba ridicat de So-
liman II.
TELCIU. In jud. Naslud. In sec. 16 exista acolo
mona.stire, cladita la 1523 In locua alteta vechi.
www.dacoromanica.ro
-- 519
TELEAJEN. Rau in jud. Prahova; afluent al Pra-
hovei ; isvorit din muntii Bratocea.
TELEAJEN, batalla dela. In apropiare de Bucov,
oastea polona a lui Zamoisky infranse pe Mihai
Voda, 20 Oct. 1600.
TELEAJEN, Cetatea pe. Cetate a Domnilor T.-R.,
din sec. 1445. Asediat5, si ars5, de Stefan cel Mare la
1474. Risipita de mult. Era asezata aproape de Va-
leni, la Drajna de jos unde se vad ruine de zidaril
la cetate", sau poate chiar la Valeni. Cet. de la Draj-
na pare a fi ridicata pe urmale unui castru sau post
roman, intrebuintat in sec. 13 si de Ordinal teutonic.
TELEGA. Anroape de Campina, in jud. Prahova.
Vechi ocne de sare.
TELEORMAN. Judet din T.-Rom., la Dun5.re. Apa-
re in docum. din sec. 15. In vechime, o parte din el
era coprinsa in jud. Olt, care ajungea, la Dunre ; o
alta mai mica in raiaua turceasc5, -de la Turnu.
Regime boga)b5 agricultura. Rauri: Olt, Vedea.
Teleorman. rase : Turnu Magurele, resedinta,
Alexandria, Zimnicea, Rosiorii de Vede. Urme ro-
mane. Statiuni preistorice; foarte multe movile. Nu-
me cumanic : Tell-Orman. Suprafata 4685 k. p.
Populatia (1930): 348.000 loc.
TELEORMAN. Rau, afluent al Vedei. In jud. Ar-
ges si Teleorman, carui i-a dat numele.
TELESTI. Sat in Gorj, pe Bistrita. Maguri pre-
istorice.
TELIU (Nyen). Sat in Tara Barsei (jud. Brasov).
La 1212, ordinul Teutonic ridie acolo cetatea care se
crede a fi, Kreuzburg.
TELIUC de jos. Sat la S. de Hunedoara. Urmele
exploatarei romane a minelor de fier. La T. de
SUS era in sec. 15-18 o monastire: Plosca.
TELL, Cristian. Om politic, general si unul din
capii miscarii revolutionare dela 1848 (1807-84).
TEMESVAR. Numele maghiar al Timkoarei.
TEOCTIST. Mitropolit al Mold. si Sucevei 1451-77,
avu un rol politic insemnat in domnia lui stefan cel
Mare. Un tetravanghel saris de el, la mon. Neamtu.
www.dacoromanica.ro
520
www.dacoromanica.ro
521
www.dacoromanica.ro
522
www.dacoromanica.ro
523
www.dacoromanica.ro
524
www.dacoromanica.ro
525
www.dacoromanica.ro
526
www.dacoromanica.ro
527
www.dacoromanica.ro
528
www.dacoromanica.ro
529
www.dacoromanica.ro
530
www.dacoromanica.ro
531
www.dacoromanica.ro
532 --
transalpina". Insemna tara de dincolo de munti (fat
de Ungaria, unde aceasta denumire ramose pana In
sec. 17). si la Titlu domnesc).
TRANSILVANIA (Ardeal). Impreuna Cu Oltenia de
azi si mare parte a Banatului, 'Trans. erea in anti-
Chitate .ara Dacilor si forma dupa cucerirea lui
Traian (sec. 2) o provincie romana (Dacia, Apulensis
Porolissensis). Acolo se afla si capitala provinciei,
in tara de mai a.poi a Hateguilui care ramose pani
tarziu un centru de rezistenta al poporului roman,
dupa formareo. lui. Epoca daca-romana, ca i vremide
preistorice, au lasat pretutindeni in Trans. mugte
importante urme. Pe la sfarsit. sec. 10, Maghiat.i.
din Panonia patrund in Tr., pe care o ocupar intrea-
ga in sec. 12. Partide mai putin locuite fura populate
In sec. 12-13 cu coloni germani i cu asezariie secu-
iesti de la rasarit. Paza i administrarea taxii erea in
mama Voevozilor numiti de Rege, cani apar la finele
sec. 12 si cari urma,ra pana. In al 16. Dupa caderea
Ungariei sub Turci i Germani (1526), Transilv. scapa
de c,otropirea turce,asca: Ion Zapolia se proclama rege
si de atunci tara (la care se adaose cateva comitate
de la Nord) fu guvernata de principl nationali au-
tohtoni, sub suzeranitatea Turciei, pana la 1691, cand
deveni provincie a Imper. german, cu un guvernator
si o dieta locala. De la 1765 (Marna-Terezra,) Tr. avu ti-
tlul de mare principat". Revolutia din 1848 pregati
reunirea ei Ungariei, indeplinita la 1867 odata cu sta-
tutul duo.lismului austro-ungar. Rasboiul cel mare
aduse, prin desmembrarea A.-U., alipirea Trans. si
a tarilor vecine (Bihar, Satmar, Maramures) la Ro-
mania (1919). Trans. avu o soarta deosebita de a
si de a Mold. a caror evolutie paralela e o.,,:e-
manata. Istoria politica i teritoriala a Tr, se con.-
funda cu a Ungarien (care de altfel in sec. 16-17,
fiind supusa de Turci ,erea reprezintata numai prin
Trans. si comitatele alturate ei). Istoria Romanilor
de acoto e a unui popor trait sub stpanire straina,
care le-a restrans sau rapit drepturile. Olasa ve-
chilor cneji si voevozi romani disparu de tunpuriu
www.dacoromanica.ro
533
www.dacoromanica.ro
- 534 -
TRANSILVANIA. VOEVOZII. Din sec. 12 pan& la
1540, Voevozii Trans. ereau demnitari numiti de Rege,
filn.d de obieci i comiti ai Secu (Printre ei au fost
catd-va romani): - Iula 1196-1203, Benedict,
1204-9, Mihail 1209-12, Bertold episcopul 1212, Nicolae
1213, Lila Kean de Sikls 1214-16, Ipouc comite de Zo-
nuk 1216-7, Rophoinus 1217-18, Neuka 1219-20, Paul
1221-23, Hertwig de Mica 1224-26, Toma de Sadan
1227-29, Lila II fiug. lui Leustahius 1230-32, Dion%
1233-36, Pousa, fiul lui Solomon 1236-39, Herbord de
Lindwa 1240-43, Laurent de Guthkeled 1244-51, Nicolae
1252-55 si comite de Zonok, Henric de Thamasy 125G-
60 si com. de Zonok, Laditslau frate lui Iula com. de Zo-
nuk 1260-70, Nicolae Puk 1270-2, cu Matei de Me-
gyes 1271-2, id. cu loan 1273-4, Matei singur 1275,
Ugrin Csak i Ladislau 1275-77, Langveus de
Guekeld 1277-8, Petru de Bana 1278-80, Nicolae
de Poth-Harazta 1281-2, Rorand 1283-4, Opor
(Apor) 1235-7, Pouka de Alap 1288-190, Roland
1290-1303, Nlcolae de Puky i comite de Maramures
1303-6, Ladislau de Rathold 1307-13, Nicolae de Med-
gyes 1314-19, Dausa (Teodosiu) de Debrezin 1320-1,
Toma Kathiz de Zchen 1321-42, Nicolae de Iobagy
1342-3, Stefan Bubek de Pelsecz 1344-51, Nicolae
Konth 1351-56, Andrei de Debregezth 1356-59, Dionis
Bubek de Pelseticz 1359-67, Nicolae de Debregezth
1367-9, Emeric Bubek de Pelscz 1369-72, Stefan Bu-
bek de Pelscz 1372-77, Ladislau de Losoncz 1377-91,
Emeric Bubek de P. 1392-3, Frank de Zchen 1394, C1.1
Stibor 1395-7, Stibor de Stiborich singur 1398-1401,
Nicolae Lie Csaki i Nieolae de Marcsaly 1401-3, loan de
Thama,sy i Iacob Laczk de Zanto 1403-09, Stiborius de
St. lar 1410-14, Nicolae de Chaak (Csaki) 1415-26, La-.
dislau de Chaak (Csaki) 1427-36, Petru Cheh de Lvva
1436-39, Desider de Losonz 1439, Ladislau Jakchy 1440,
Nicolae de Ujlak comite de Telchak si Mihail Jakchy
1441-2, Moolae 1443 si loan de Hunyad 1443-46, Eme-
ric de Pelsecz pentru Huniady 1446-51, Nicolae Ui-
laky 1452, Nicolae Ujlaky si loan de Rozgon 1453-58,
Sebastian de Ro7,gon 1458, cu La,dislau de Kanisa
www.dacoromanica.ro
- 535 -
1459, cu loan de Rozgon 1460, Mihail Zilagyi de Ho-
rogzeg 14604, Nicolae de Ujlak 1 loan Pongratz
1462-5, loan i Sigismund de Sancto Georgio
Bozyn 1 Berthold Elderboch 1466-7, loan Pongratz
de Dengelegh i Nicolae Csupor de Monaslo 1468-72,
Nicolae de Ujlak 1472, Blasius Magyar si Ion Ungor
de Nadasd 1473-5, loan Pongratz de Dengelegh 1475-6,
Petro Gereb de Wingarth 1477-8, tefan Bathori 1479-
93, Bartolomeo Dragffy de Belthek siLadislau de Lo-
sontz 1493-4, Bartolomeo Dragffy singur 1495-98, Pe-
tro comitte de Sanct Georgiu l Bozyn 1499-1511, Ion
Zapolya 1511-26. - Urmar5, apoi Principii neat:Ar-
m% ai Transilvaniei (v. mai sus). - Sub Pr. Zapolya
au mai fost Voevozi ai Transilv., numiti de el: Petro
ParanYi i tef an Bathorl 1529, Emeric Balassa 1533
sl SteLan Maffiath 1535-40.
TRANSILVANIA, COMANDANTI GENERALI
In. - De la alipirea de Austria (1691), generalii
comandanti al trupelor din Trans. si regiunile vecine,
avor de f apt in man, i govemarea rii. Comandan-
ti rnilitari au fost: - Maresal Graf Veterani 23 Apr.
1691-95, Gener. Donat Heissler 1695, Gen. Principe
de Lotaringia 1695, Graf de Bussy-Rabutin mares.
16964708, Gen. Bar. Kriechbaum 1708-10, Gen.
Max. Graf Steinville 1710-21, Gen. Graf Viremont
1721-2, Gen. Graf. Knigsegg 1722-26, Graf Tige Gen.
1726-29, Graf Franz Paul Wallis Gen. 1729-37, Prin-
cipe Lobkowitz Gen. 1737-41, Graf Czernin Gen.
1741-47, Graf v. Abensberg-Traun Mar.. 1747-8, Graf
V. Plaz Gen. 1748-9, Graf Browne de Camus 1749-
51, Graf Bernes Gen. 1751, Graf Fr. Wenzel Wallis
Mar. 1751-60, Graf Sorbeloni mar. 1760-1, Bar. Buc-
cow Gen. 1761-64, Graf Haclik Gen. 1764-67, Graf
O'Donnell gen. 1767-71, Bar. von Preiss gen. 1771-84,
Graf Fabris de Santo-Tomlioitti Gen. 1784-88, Bar. von
Raal Gen. 1788-90, Graf Mittrowski 1790-1806, Graf
Kollowrat-Liabstein 1806-11, Bar. Stipsicz Gen. 1811-
14, Bar. Ktenmayer 1814-20, Bar. Schustekh v. Herve
1820-27, Bar. von Mohr 1827-30, Graf Hardegg 1830-1,
20-30, Graf v. Rothkirch 1831-3, Graf Mensdorff-
www.dacoromanica.ro
536
www.dacoromanica.ro
537
www.dacoromanica.ro
538
www.dacoromanica.ro
539
www.dacoromanica.ro
540
www.dacoromanica.ro
541
www.dacoromanica.ro
542
www.dacoromanica.ro
543
www.dacoromanica.ro
544
www.dacoromanica.ro
545
www.dacoromanica.ro
546
www.dacoromanica.ro
547
T (Tz)
TARA-ROMANEASCA. Statul intemeiat intre munti
Dunre in sec. 13-14 de intaii lui Voevoat, s'a che-
mat de atunci T.-Rom.". Pentru straini, in gene-
ral erea VALACHIA ; In documente latinesti inca
din secolul 14: TRANSALPINA. Greca i apoi
o muneau Ungro-Vlahia", i Cu porecla de neagra" :
Mauro-Vlachia", Kara Vlaska", care la Turci eres
Kara:Iflak". (Dupa numele Domnului Basaraba din
sec. 14, unii o numeau : Basarabia, Tara-Basarabea-
sca). De Moldoveni si de Poloni a fost numita Mun-
tenia". Tittlul Domn!illor erea: Domn al Tarii-Ro-
ma,nesti", i nici o alta numire n'a fost intrebuintata
de locuitorii ei. Geografic, coprinde terittoriul (cam
77.000 k. p.) dintre Dunre, Munti i Moldova. Partea
de la .apus de Olt, e OLTENIA (Valachia mica la
strairlii). T.-Rom. e impartita din vechi In 17 judete
/*amase pana astazi (la cari se mai adaogau : J. Se-
cueni desflintait in sec. 19; Motru, Gilort, Jales, Bal-
ta, numiri disparute din sec. 15). Scaunul tarli a
fost pe rand la Arges, Campulung, Targoviste, Bucu-
resti. Odinioara Domnii 1.-R. au stapanit 1 alte
tari : Fagaras, Severin, Amla.s, Ba,sarabia Cu Kilia,
partea de jos a Moldovei de mai tarziu.(Vrancea-Put-
na spre Trotus) si. parte din Dobrogea, pana in a doua
jumat. a sec. 15. Domnia T.-Rom. lua fiinta in sec.
13, Cu Voevozi tinand de Regefle Ungartlei i stapanind
regiunea dealurilor din dreapta i stanga Oltului (v.
Litton, Mislav, Seneslav. Domnii de la Argesli
intinsera puterea, asa ca la inceputul sec. 14 dom-
www.dacoromanica.ro
548
www.dacoromanica.ro
549
www.dacoromanica.ro
550
www.dacoromanica.ro
551
www.dacoromanica.ro
552
www.dacoromanica.ro
553
www.dacoromanica.ro
554
www.dacoromanica.ro
555
www.dacoromanica.ro
556
www.dacoromanica.ro
557
www.dacoromanica.ro
558
www.dacoromanica.ro
559
www.dacoromanica.ro
560
www.dacoromanica.ro
561
www.dacoromanica.ro
562
www.dacoromanica.ro
563
www.dacoromanica.ro
564
www.dacoromanica.ro
565
www.dacoromanica.ro
566
www.dacoromanica.ro
--- 567
www.dacoromanica.ro
--- 568
www.dacoromanica.ro
56
www.dacoromanica.ro
570
www.dacoromanica.ro
-- 571
VICINA. Targ si port la DunAre din epoca bizan-
tina ; in Dobrogea act. La 1086 area stapanit de
Bestlav, sef slay. Se afla probabil la Isaccea de
mail tarziu sau poate la Tulcea (a,ntioul Aegysirus).
Resedinta unui episcop grecesc din a doua jum. a
sec. 13. pan& la mijlocul sec. 14. 0 mon. francisoa,na
la aceeasi epoca. Erea schela genoveza la 1281. Dupa
1460 nu mai e amintit.
VICOMERCAT, Atilio. Capitan si sol al lui Radu V.
*erban al T.-Rom., 1602-5. Italian din Cremona.
VICTORIA. Doamna lui Leon Vodrt Toma (1629).
Din Constantinopol.
VIDIN. Oras In Bulgaria, la Dunare. Cetate bulga-
ra, coprinsa de Vladislav al T.-Rom. la 1369. Luata
de Turci, fu marita si puternic intarita de ei; rese-
dinta tmui Pasa in sec. 15-19. Asediata de Romani, se
preda in Febr. 1878. Numit in vechirne DIEU.
VIDRA. Sat in Ilfov, pe Sabar. Asezare pre si pro-
toistorica (neolitic si eneolltic). S'au descoperit im-
portante obiecte din mileniul II a. Cr.: ceramic& or-
nata, statuete, idoli, vase antropomorfe, morminte
(La Muz. municipal Bucuresti).
VIDRAKU. Familie boer. din Moldova de jos.
VIER0*. Monastire in Mascel, pe rani Doamnei.
Zidit5 la 1573 de Ivasco de la Golest marele vornic;
reparata' in sec. 17 de Stroe Leordeanul. Bis. refacuta
la 1834 de arhim. Samoil Tartkfescu. Morminte in
biseria.: Albul de la Golest (1573) si sotia lui Irina
a lui Milos Voev.; al Leordenilor din sec. 17. Sculpturi.
VIFORATA. Monastire de calugarite in Dmbovita.
Zidita la 1530 de Vlad Voevod. 0 icoa.na din 1630 de
la Victoria Doamna lul Leon WO,.
VIG. Masura pentru stofe, care se socotea cu bu-
cata (sec. 15-17).
VII$OARA. Sat in Romanati. Brazda lui Novae.
Maguri. La 1530 Walla intre Moise voev. venit cu
oaste din Ardeal si Vlad voev.: Moise si cumnatul au
Barbu banul cazura in lupta.
VIJNITA. Orasel de munte, la N. Bucovinei, pe Ce-
remus. In sec. 18 erea acolo un schit de calug&rite.
www.dacoromanica.ro
572
www.dacoromanica.ro
573
www.dacoromanica.ro
574 --
valer (miles). Vdtejii formau calsimea aleasa, Cu
oamenii lor. Ca si In Apus, viteji se fb.ceau ostenii
sau voinicii pentru fapte deosebite In razboi, raspla-
tindu-se de Domn 1 cu pamnt sau mosie.
VITO PILUTIO de la Vignanello. Misionar catolit
In Moldova (1653), apoi Vicar si Episcop de Bacau
1679-87. A tradus In romneste doctrina cretina",
tiparita Ia. Roma (1677).
VITOMIRETI. In Arges. Biserica din 1820, de Mi-
hai Lahovary.
VIZANTEA. Monastire In Vrancea (J. Putna), fon-
data de Eremia Vv. Movila i Doamna Elisabeta pe la
1595-1600, de lemn. Biserica noua zidita la 1850.
VIZIGOTII. Gotil apuseni, ramura Tervingilor, au
stapanit catva timp, pana la 376, Tara Rom. regiunea
Buzaului ea centru, de unde pomira spre Apus, In
urma navalirli Hunilor. (v. Goti i Atha,narlc).
VIZIRU. In Jud. Braila. Dupa traditie satul e In-
filntat cu locuttorii robiti din judetele vecints i libe-
rati acolo din ordinul SultarmIui (s. 16-17).
VLAD. Domni ai Tarii-Romanesti:
VLAD 1, Voevod 1394-95. Flu al lui Vladislav I sau
al luI Raclu I. Sprijinit de Turci ocupa scaunul lui
Mireea. Ataca pe Regele Sigismund In munt1 la e.si-
rea din Vara,; invins de Mircea si de Unguri, fu dus
la Buda (1395). La 1399 se afla pe langa Imparatul
bizantin. La 1395 si 1403 facuse inchinare Regelui
polon.
VLAD II zis Dracul. Damn al T.-Rom. 1435-46. Fiu
al lui Mircea. Domn viteaz 1 destoinic, prieten al Reg.
SigiSimmd care-I ajuta sa la dornnia. Intre 1431-35 In
lupta pentru caun cu Alexanciru Aldea, ocupand tro-
nul vremeandic la 1433, si urmndu-11 la 1435. Aliat cu
Hun:lad In razboaele contra Turcilor, trimese acestuia
la Varna (1444) un ajutor de oaste Cu fiul sau Vlad. La
Intoarcerea lui Hun. din expeditia nenorocita, Il opri
prizonder. Huniad se rzbuna (Dec. 1446) intrand In
T.-R. eu Dan III; Vlad fu grins i decapitat la Bal-
tend Impreuna eu finl su Mircea. Doamna lui, Ma-
rta, erea Elealas Voda al Mold.
www.dacoromanica.ro
575
www.dacoromanica.ro
576
www.dacoromanica.ro
577
www.dacoromanica.ro
578
www.dacoromanica.ro
579
www.dacoromanica.ro
580
www.dacoromanica.ro
581
www.dacoromanica.ro
582
www.dacoromanica.ro
583
www.dacoromanica.ro
584
XY
XENOPOL, Alexandru. Istoric; profesor la :
Istoria Romanilor ; Teorla lud Roesler. (1847-1920).
YPSILANTI (Hypsilants). Familie greceasca, din
care Poarta numi doi Domni in tarile noastre, in sec.
18-19: Alexandru, Domn al T.-Romanesti 1774-82 si
1796-7. Facu mal multe inbunatatiri in administra:tie,
suprimnd abuzuri. Incerc o organizare a ostirii de
paza; publica o condica de legi. Domni J in Moldova
1786-88. Constantin, fiul sau, Domn Mold. 1799-
1801 si in Tara Rom. 1802-6 (t 1816). Alexandru,
fiul lui Constantin; capul Eteriei grecestd. Venit din
Rusia, proclama revolta contra Turcilor la 1821. Ucise
pe Tudor Vladimirescu 1 jefui Tara-Rom. Batut de
Turd., fugi peste munti. t 1828.
www.dacoromanica.ro
585
www.dacoromanica.ro
586
www.dacoromanica.ro
587
www.dacoromanica.ro
588
www.dacoromanica.ro
589
www.dacoromanica.ro
ANEXE
www.dacoromanica.ro
593
I
DOMNII TARII ROMANE$T1
Dinastia nationala a lui Basaraba
A.
(Ramura lui Dan).
THIOMIR
voevod pe la 1300
1
BASARABA
Domn al T.-Rbm. 1315-52
1
ALEXANDRE' I
Domn 1340-64
VLADISLAV I RADII I
1364-75
--,...--,
(Negru) 1375-84
38
www.dacoromanica.ro
594
X
DOMNI1 TAR11 ROMAN4TI
Dinastia lui Basaraba
B.
(Ramura lui Mircea;
unja lui Vlad III).
*MIRCEA
cel mare 1386-1418
OIN.,111.1,
I
RADU IX
1611-16; 20-3
si D. Mold. 1616-26
ALEXANDRU MIHNEA
(Coconul) Mihal 1658-9
1623-27
www.dacoromanica.ro
595
rrV
%
www.dacoromanica.ro
oot
p
- -4 W4 C.)
N rfr
1;`4 d
.2." co
--ACD
4dg
2 C..)
rr4
r-r CA
lf3
" rz4
p. el '121 e-4
ic
o i-t
)-4 i 0 mm
0.)-4 "c'":1 "9 p..)
rmr ,--. ,,T, p
(34 , Ca I
g c-4 1.4S.
0 01 cl g :13C
g tn 6'1 o co
*4 V
..-1
E.4
*1
" &T,1 "' :54
iso
g (14
04
> co
*. cz,
in
3;4 , 1..i''''
al 11.5
rel .44
0. )Cd 2
A o co,i
r.:5 r
0: rzd
g ". 00 11-3
1
*4
IQ ,-4 =.1
>
...4
+3.
0. cd
1 0
al ':*G. CI
&'''
I 4 __oN=
m4 r--
Ind *4 w .0 0. "
zi
596
H
BASARABI-CRAIOVESTI
I BRANCOVENI
Domni ai Tarii Romneqti
NEAGOE
dela Craioya
I
PARVU = NEAGA
mare y rnic sora lui
t 1512 Basaraba III
CONSTANTIN II
Brancoyeanu
Domn 1688-1714
www.dacoromanica.ro
597
In
DOMNII MOLDOVII
A. Dinastia nationala a Jul
Bogdan si Musat
..1
I
SAS BOGDAN I
Voevod in Doran al T.-Mold.
Mold. 1350-65
.
I
BALC LATCIT MARGARETA = COSTEA MUSAT
1350 Domn
1365-1372
-------,
I
I I
IUGA *ALEXANDRU I
1399 (v. pl. III, B)
www.dacoromanica.ro
598
03 r4 ... o
rT, tt -1_,,,m t%
14 ;`.
1
T 4. V.'2' ;,Z tz Z
g`'
0Z 03 0 ou
1-1
1-1
C _,0
x.-4 >
re
-ri) g:. m
n
rp n 1.3 to' X
0 '0) tr, at tx9
,, 0 03 ',";', '-'
ta
'ti04/_,
E+-34--725-71a
tID V'' Z 1 7 0
j> Z 4"1 cn
e.
P
<-,-
-0 rrt
,91
;'..
Ftt
r4
X
pi.
Z 50
CO
0
cry
s4
ii
7-.
g `I'i- 44t1
171 Z
> .- No
r, d
i..4 its 3 0.3
....8 3t m
0.4
p4 1.4
*4 -----"
t--.
Od
4 41.
co co
7. e0 l'i
i-+ > -a "
tn bO' tig F, t.4
0 et t..2t" k21
t.., -ri) td
cs g r, I-,
.c,00o ti-x 01, i*".
4,..
(4 l'i 0
to .., .. 03 ........ ..r.n cn (a, tt5 P". 0
FP
1,..2 ',3 Itt Z' 1 PA ).11 14,
'.7 J
I
CoJ "Iw Z
tv co 0
-4 Z '-"D 1:0 f., cs, co ,..., FA 5
www.dacoromanica.ro FJ '-. 61 4%
t '4
o 21CS:;' I-I ,-- z
Pd ,cio' . ...,z. 1.4 *4
.
"I
.,:71. Di;.,
0--.. % e.
el PJ ;''',..., So eg
ta 0 l.-1 44 eil
P I a,
1-- a 1
z --- a tml
,-. 4* r-, tZ .T.'
...,
cm r
co ...., ,....
C3 > C0
1 P,i It
4. -rA J I -DI 6, rzl
).-.3 0,3
*,,,
C3:: b"
';'. x Xi
CS) d
N.7
7 4. -I 04
-Z 4:
I ""
C3
1tx. 021.4> 0
al
tO X er
,40 '' ' n
na `--.
599
LLI
1 www.dacoromanica.ro
v3
0
cu
..a)
O
el bn
tko ca z
g 2
... el cl) 1-3
7- ca C.4
CCI 1.1
1tan Cd k
bn
Qop
h0 a., o
.s-d B ...1 a.)
._ ca o
1-1 42
o
F.,--44,- Cl
(Cd C.
C..)
I A o ir) CL) ,--1
C,3
Z E cq cp ca
i
A --. cr3 01 o _9 'O ....N
0 '75 2
XI N I
-cs F.1
Cd 1 ---Z rd "I' ),3v) 1
,..., O
... o C,'3 A "T's ,,'-' a) a)
LTZ .0 154
04 o -,.1:1"-I
1 co g
T.T4ao
o
,=I r:VO
"8 )03
M O W1 o v)
<I) ..i.a IZ ;-I 1
.0 g 111 o
=C
G) ea al
-1 C.)
-9.' ii i.. cl) CI)
C) as
'"o'
o
t.
Pi 8
P., Pg
c's
r-- a) ea
'N.
7403
r.r)
fc:14)
DI
Ped
600
www.dacoromanica.ro
601
www.dacoromanica.ro
602
www.dacoromanica.ro
603 --
VI
ARMATA ROMANA IN CAMPANIA 1877-'78
www.dacoromanica.ro
-- 604 --
VII
RASBOIUL CEL MARE 1916-17
A. COMANDAMENTUL SUPERIOR AL TRUPELOR
ROMANE LA 15 AUGUST 1916
*ef de stat-major: Geneir. div. V. Zotta. (Sub-
Sef: Gen. D. Iliescu).
Comandanti de armat. Armata I: General
div. I. Culcer. Armata II: Gen. div. A. Averescu.
Armata III : Gen. div. M. Asian. Armata IV de
nord: Gen. div. Presan.
Corpul I armatfi: Gen. div. I. Popovici. DiVizia I:
Gen. Dragglina. Div. II: Gen. C. Manolescu - Ml.
11: Gen. I. Muic6. Brigada I C5Arasi.Cor-pul II: Gen.
div. D. Cottescu. Div. 3: Gen. M. Niculescu. Div. 4: Gen.
G. Burghele. Div. 12: Gen. T. Caiseanu. Brig. 2 CA,15.-
rasi. Corpul III: Gen. drily. C. TOndsescu. Div. 5
(Gen. FrunzO). Div. 6 (Gen. div. C. Costescu). Div. 13
(Gen. A. Socec). Brig. 3 C5,1rai. Corp. IV: General
div. C. Presan. Div. 7 (Gen. I. Istrate). DiV. 8 (Gen.
I. POtracu). Div. 14 (Gen. P. Vasilescu). Brig. 4 ca-
Mr*. Corpul V: Gen. de div. I. Georgescu. Div. 10
(Gen. A. VOitoianu). Div. 15 (Gen. E. Grigorescu).
Brigada V Cklarasi. Corp. VI: Gen. G. VOleanu.
Div. 16 (Gen. Anastasiad). Div. 17 (Gen. C. Teado-
rescu). Div. 18 (Gen. A. Referendaru). Corp. VII:
Gen. div. I. Rascu. Div. 9 (Gen. I. Basarabescu). Div.
19 (Gen. Arghirescu). Div. 20 (Gen. D. Praporgescu).
Brigada de GrOniceri. Cavaleria armatei: Div. 1
(Gen. I. Herescu). Div. 2 (Gen. Gr. Basarabescu).
www.dacoromanica.ro
605
www.dacoromanica.ro
606
VIII
CAMPANIA DIN UNGARIA, 1919
Comandantul trupelor de opera* : Gen. div. G.
MrdArescu.
COMANDAMENTUL SUP. IN BATAL1A DELA TISA
(Grupul de manevrA (nord). Gen. Tr. Mosolu :
Div. 1 inf. (gen. Obogeanu), DIV. 6 (gen. Olteanu) ;
Div. 2 caval. (gen. Davidoglu).
Detasamentua Est, gen. F1app Brig. 2 vklat. ;
brig. inf. Ardeal; regilm. pe jos din Div. 2 cav.
Detasamentul Sud, gen. A. Lea: Brig. 1 vanAt.,
o brig. din Div. 18; Brig. 4 rosibri.
COMANDAM. SUP. IN OPERATIILE TISA-
BUDAPESTA
Grupufl de avantgard gener. St. Holban : Div.
1 VanAtori ; Brig. 1 si 2 rosiori.
Grupua de manevra centru, gen. Mosoiu Div. 1
liai.; Div. 2 vanAtori.
Grupul dreapta, gen. Dumitrescu Div. 7; Reg.
munte ; Brig. 1 rosiori.
Grupufl stnga, gen. Olteanu Div. 6, Brig. 4 ro-
siori.
La N. grupul gen. Davidoglu.
(Budapesta a fost ocupatd la 3 si 4 August de Brig.
4 eaval. Rusescu si Diviolla gen. Hoilban, numit guver-
nator).
www.dacoromanica.ro
-- 607 --
IX
ONOMASTICA
Nume de botez
De brbati: Adam, Adrian (Andrian), Afteni, Aga Albu,
Aldea, Aif 5man, Alexandru (Alexe, Sandtk Sandru, Liiandru,
Alecu, Lic), Alionte, Aldornir (Aadimir), Ambrosia, Amza,
Anastase (Nasta.s,e), Anghel, Antohie (Antioh), Andianir, An-
drei (Andreias, Andreie, Andreian, 'Udrea, Udrea, Andri-
t), Antonia (Anton, Andone), Androne (Andronic), Anania,
Antim Anostol, Arie, Arghir, Ariton, Aron, Arsenie Asan.
Atanake (ranase), Avram, Avei, Avesalan, Aver, Axinte.
De femei: Attinia (Afteania), Agafia, Agin; Agiaiia, Aggica,
Agatia, Agatona, Agripina Agnita Acrivita, Alexandra (Lu-
xandra, Lisandra, Sanda, Alexandrina, Dida, Didia. Didina),
Ana (Anca, Matta, Anita, Ancuta, Ardsoara, Anica), Anasta-
sia (Nastasia, Sia, Sica), Anisia, Anghelina, Antemia, Andre-
iana (Andrein, Andrica, Andrusca), Anexia. Arca, Arfa, Ar-
ghira, Aristia (Aristita), Anima, Anona', Aspra, Aspasia, A-
vramia, Axinia.
De brbati: Badea (Bdica, Badu), Baciu, Men Bd-
Jan, Balea (Balu, Bailea), Balaban, Balomir, Baklovin, i3aia,
Balaur, Balu, Bale, Banu (Bnild, Bnic), Barbat Barbu,
Warcan, Basarab, Bratu, Bejan, Belot, Benedict, Berivoi, Be_
risaav, Bernat (Bernard), BEV, Ulan, Brsu (Barsan), Bledu,
Bobea, Bogdan, (Bogdea), Baldea (Boldu), Borcea, Bordea,
Borzea, Bora, Botta, Bran Brat B(ratosin), Bucur, Bucsa,
Bujor, Bunea (Bunu, Buncea), Buzea, Buzdugan. Femei:
Baba, Baaea, Bagasa, Blana Bica, Bita, Baba, Bogdan, Boao-
sina, Boghina, Buda.
BArbati: Cain, Cafelin, Calot, Caltea (Calclu), Cr
liman, Caloian, Calomfir Chnda (Cndres), Cntea, Caran,
Cazimir, Cnstilan (Crstea, Cristea, Crisgtian., Ristea), Czan,
Cernea (Cernat, ,Cernica), Chiriac (Chirea, Chirlan, Chiriac,
Chirit, Chira), Chirca, Chisar (Chesar, Cesar), Chiprian,
Chita, Ciolca, Climent. Colea, Coman, Conda (Condea), Coa-
d, Codrea (Oondrea), Coica, Corlat, Corbea (Corbu, Corban),
Cosnea, Constantin (Oosbea, Costin, Costan Costache, Cadin,
DinA Dined, Costied), Coma, Cosma, Cornea, Crciun, Cra-
www.dacoromanica.ro
-- 608
cea, Cretui, Curea. Femei: Cala (Calina, Catlita), Caplea,
Calliope, Catrina, Catarina, Catalina, Ecaterina, Catinca, Tin-
ca), Callinikia, Catltuna, Casandra, Candakia, Chera (Chira,
Chirana, Chiriana, Chirata), Chiajna, Chita, Chiriaca, Cars-
tina (Cristina), Clara, Cleopatra, Comana, Condesa, Cocona,
Craciuna. Crasa, Creata.
Brbati: Dan (Danciul, Dancu), Dabu, Dade, Dalban,
Damian, Darman, DandI, Darle, Date, Delea Deftea, Dediu,
Diana (Duanitru), Dinu (C-tin), Diicu, Dionisie, Dimir, Do-
bromir (Dobrisan., Dobre, Dobrislav, Dobrin), Donea, Dorof-
tei (Donate), Dragomir, Drag, Dragusran, Dragas, Dragusin,
Dragota, Dragodan, Dragu, Dragan, Dr'ghicean, Draghici,
Dragoi, Dragalin Dragulici, Draghle, Dragnea, Dracea, Duflea,
Drumea. Durnitru (Dimitrie, Mitrea, Mitru), Dumitrasco, Dima,
Tache, Mitica), Dusrnan. Femei: Dafina, Daica, Dana, Dat-
ca, Despina (Despa). Deva, Dima, Dimiana (Dkniana), Domni-
ca Dola, Dolca (Doilc:ma), Dada, Dobra (Dobrina, Dobrita),
Daina (Doinita), Dochia, Dorotia, Dragna (Drahna), Draga
(Dragana, Dr.agomira, Druma, Dumitra (Dumitrana, 1Vlitrana,
Mitra).
Barbati: Eremia, Eftimie (Iftianie), Enea (Ene, Iane,
Enache, de la Ion), Emanail (Manole, Manea), Eraole, Evghe-
nie (Eugen), Eustatie (Istrate, State), Esia. Femei: Elena
(Mina, Ileaina, Ilinca, Lena, Leanca, Lina), Elea, Elisaveta, (E-
lisabeta, Elisa, Salta, Veta), Evdochia (Dochia, Odochia, Evda),
Ecaterina (Catrina, Catinca), Eudoxia, Erina (Irina), Eftinca,
Eufirnia, Eftinia, Efrosina (Frusina, Frujina, Frosa), Eva,
Evda, Dv/Thew:a (Eugenia), Ezla.
Brbati: Farcas, Fartat, Fatu, Fiera (Hiera, Fierea),
Filcea. Finat, Finta, Fiat, Filip, Florea (Flcrrin, Florian), Fota,
Fratil (Fratian, Fratea, Frates), Francu, Fraartea (Franz,
Fran. .16), Franea (Sofronie), Fedco. Femei: Filotia (Filof-
tea) ,Floarea (Florica, Florina), Frusina (Efrcrsina), Fronia.
Barbati: Gavril (Gabriel, Gavrilas), Galea, Gaspar,
Gancea, Ganea, Gheorghe (Giurgiu, Jurj, Gherghe, Gher-
ghina, Giurea, Jurg, Iorgu, Iordache George), Gherman
(Ghiorznan, Ghiorma), Ghetea, Ghioca, dhinciu, Ghirea, Ghe-
rasim, Giula (Giura. Ghiure, Ghiula, Giurcan), Glurman,
Gardoman, Goran, Gonte (Gontea), Gaga, Gostea (Gosit
Gostean), Golea, Grigore (Grigoras, Gligore, Guta, G-ogu),
Grozea (Grozav), Gruia, Goban, Guga. Femei: Gaia, Gata
(Agalla), Gavrila, Gherghiva, (Gherghita, Ghina), Grajdana,
Granda, Greaca, Grzava.
H. Barbati: Hamza, Hariton, Hamlamb, Harvat, Harbor
(Hrabarea), Hasan, Herea (Fiera), Herba Hiju, Hargot, Hris-
tea (Cristea), Hrizea (Hrizan, Rizea), Husu. Femei: Halda,
Harirtina, Harsava, Hrana, Hrisatina, Hnisia Hru-
sana.
L Barbati: Iacav (Iacob), Ion-loan (Ionascu, Oana, Iona,
www.dacoromanica.ro
609
www.dacoromanica.ro
610
www.dacoromanica.ro
HART'
www.dacoromanica.ro
to\
(e.11103mil
V3011bryA :ke
www.dacoromanica.ro
TARA ROMANEASCA si TARA MOLDOVEI
Jj HOTIN
vremea lui Vladisrav j 1365-75
i '51-'-'-'81'1--).40RAllET
UTI
C.
I ity ' 4 JO \-SUb VA
i - i 0 -14
ov
0 H*ARLAU
40 \4/to
0 11LNEDAvIvIAT
V is
C
46...
-e- m.4 CO.
AT ARI
GETATEA ALE3
Trotus
2-;
st,
*ow mola .mowmosome.0."...m..
OItu
1 BASARABIA
ts_ 4
r'i\GptRAk.
)xCAMBOVITA
.... 190 1?
BIR"lLA 0
e"GPHILIA
r- lofty x A. . 1 k
06
_
s ARGES .? ..
*I0 Tismana FCAMNIC
o L
IRGOVIST
MPULUNGT 'rI FLOCI 0
els
t'S EVERIN
SEVERIN
C.
Turnu n
CELE10 X u1/4 r
www.dacoromanica.ro
TARA ROMANEASa si MOLDOVA HOTIN \\\
la strsitul secoltilui XIV
k I e
vtleaVe
o
I RADAU p o
MARANUR ES
SU GEAVA N
/70/61,a BAIA
c.1.3 OHARLAU
NEATIT 0 10 o
"so TIGHRIA
OBIST RITA
ROMAN
Crisu
GLUJ
GETAT E A ALBA
BARLAD
OTIMI5OARA
BA N AT BUZAlit.
C-1
Stmhaia Slab na
o
GRAIOVA
RIASTOR
o
GIURGIU
o Calafat
Turnu .4440 PM%
www.dacoromanica.ro
Sohimbide teritoriale
SOROCA
in secolul 18 i 19 CERNAUTI
kohile holane ale $ Romnessil
si Noldoveipd iDongre)inecold15-17
kt1
VA
SUGEAVA
..i856 o
Romnia .1878 .;
" " . 1913 IASI 0
(M) Raiale pin la 1829 6401sace,,t,
TIGHIN
ROMAN k
PIATRA
VASLUI
RRLPID
I co BUG1AG
'
RAI
GAL
-1E31A
mi.
.4400.
--t.
0 CAMPULUNG CJI
BUZAU
owoezito
RAMN IC ARGES
,\
RGOVISTE
14r
uJ
PITESTI
(0
o
tt'
o
R RO ri
LATINA
CURESTI cr)
CONSTANTAO
'
CRAIOVA
GM: I'
A
www.dacoromanica.ro
;Corr
O LO N A I
ROMANIA \\
CERNAUTI
dup 1919 Lik HOTIN
V nCiA
A
STW HET ;
OsIrt o
I DOROHOI
'"5 SO ROCA
%)
-r."-- ---3i7feava (
o 1
Sighs/ '-, i ---'I
R DAUT o
\ S s\-4gdu o
,..
<t- SA LAJI
i 0 0O17...,
rg oFlticeni;
I A
,4,,
HEI
M U/ E VAL '.,Hui
wel l.: 16 o 16HINA
_ ;1gMurev4 ss\,. G I 'FALGIU
ARAD
TUR A
7 rarnara ODORH
BAGA I\'qUTOV
1
\s,
4.
,
AVA MC ,nava 'J1,41 Barlar
I ALBA Blaj 5ighissar-a's-, 1 CETATEA ALBA
TARNAVA MARE `
C A 11
SCAUNE
TIMIS TORONTAL
ST Gheorghe
( PUT N A o
ollmioara/ (m_Deva o Oit
o
HUN OA RA
ugoj SIBIU FAGARA5 \-COVURLUI
r---',ss SE ERIN -
'
------ /BRoAS Galati
I 5MA
....it I.. oRA
a
oc Lung: S HIGUARAT
GARAS 1
s
.or
o \ gOt.i
MUSGEL
Maims
d'OravIta
SO 1
PRAM VA TULCEA
Tg.diu RGES I
1
\BUZAU S BRAILA o
6 g t A(.GEA oPliesti
Trgovist
Lra
Severin
IAMB0.1.11TA ti
0 LT
MEHEDINTI `N IALOM I TA
BR. PEST,
J
Cram o' oSlatina
I L 0V
"r BOLL, VLASGA , CO NSTANTA
,)Caracal Nona
L.., o Silistra
Nst Giurglu
eutierea
TELEOR M DUROSTOR
riOMANATI
oTn Mgursle
GALIAGRA
oBazargic
B U L G
www.dacoromanica.ro
A RI A
"tr
ROMiNIA ,Ct
4". DOROHOt
la 1916 ts
co
C.3 o
OT SA I
4 'ante I \
\_) SU t A VA AS1
-
-
\tL?Ira 0
;r/j) RO
BAC
4,h rlat1
TEtti
covew
G
1.%**/
f\ R SANT
Gala \I
2go
to
44,-\
PWEL o ' TU LZEA
itgtatc, o ?RAH VA BUtikU L,BR-AILA
oP1*es L.
GE.,5
0R
&CIA
411). idowe
--"") er
Inlet/trip
ttl Uttlfft
.\\ LO Pi I T A
mEMEDINTI ) 0V GIrast
Gram o A es CONSTANT, A
vLASCA Stftstra
001J area
(raraca1 o
T ELE0 R Pt A
s--)1Wrgiu ..N. DUROSTORf.s...\
r- , N.
CALI AGRA ..\-
ROP1ANAT1 oitt RigurcIe N.'N., -.......7-
otazarstc.
,ea ".....,,.
/1
U L G AR 1 A
www.dacoromanica.ro
625
INDREPTARI
Cititoral e rugat e treac5 eu vederea greselile de tipai
(litere, semne de punetuatie, cifre lips sau schimbate,
cuvinte incomplete, etc.) ce s'au strecurat eu toat grija
noastra. Notm aiei cateva mai importante :
Pag. 19, articol Alexandru Cuza" ; In loe de 18566 se va
eiti : 1859.
Pag. 20, art. Alfabet ; In loe de : I), se va
eiti : (in).
Pag. 21, art. Aman ; In loe de 1981, trebue : 1891.
Pag. 72, art. Bistrita ; in loe de Nsserland. trebue citit:
Neisnerland.
Pag. 90, art. Bresle ; lxi loe die: (sec. 1-19), trebue :
(sec. 18-19).
Pag. 118, art. Carpati, in loe de Marcel, se va eiti :
Marcelin.
Pag. 123, art. Cavaleria, rndul ultim; In lac de 9,
va : 10 de Cal.
Pag. 127, art. C"a#a (Kerz) ; in loe de : In sec. 13, se va
citi: din sec. 12-15.
Pag. 125, art. Chilia, Verhe; in loc de : In sec. 14-16, se
va ctti : dupd 1405.
Pag. 188, art. Distnete romnesti. Rndul 9: alte dis-
rtriete in parten, de apus", urmeaz. dupa Bar-
zava. Randul 11 urmeaza dula& 9. Textufl trebue
eitit a,stfel : ...Berzava. Mai sunt amintite
alte districte in partea de apus. Reese din pri-
vilegiul Regelui Laiddslaiu, V din 1457...". Idem,
randul 9; in lac de Ludovie VI, se va :
Ladislau V.
Pag. 199, art. Dragomir. In loe de : (v. Rada!), se va citi:
(v. Vlad).
Pag. 264, art. Dumbrava (al doilea). Rndurile 22 si 23
trebue suprimate si inlocuite cu : Da/ni:II-aya
Roqie. Traditia pdstratd de crontearii molde-
veni, spune ci$tefan. Vadd invingtind pe..."
(urmeaz5. rndul 24).
Pag. 216, art. Feedalitate. Raidu1 10, dup5, sulite", In loe
de : ,se va eiti
Pag. 218, art. Ferdinand ; in loe de 1566, trebue : 1556.
Pag. 234, art. Giurgiu, rand. 6_7; in loe de : luat, relea-
patat, se va eiti : reedpcitatd.
Pag. 250, art. Haromiszek ; in loe de Haromszg, se va
eiti : Hdrcnnszk.
40
www.dacoromanica.ro
- 626 -
Pag. 254, art. Herm.an, se va citi Hdrman i trebue pus
la pag. 250.
Pag. 271, art. Inesriptil ; r6.ndul 7: Jo Nitolae Alexanclru
Voevod, fiul marelui Basarab", trebue inlocuit
: Dumnezeu, Domn al rdrii Moldavei, fiul
lui Bogdan.
Pag. 275, art. Io (Iw), din eroare aflat acolo, In loe de
pagina 272.
Pag. 277, art. Joliclea. In loe de 1562, trebue : 1552.
Pag. 289, art. Kiseleff. In loc de Dimitreivicit, trebue
Dimitrieviei.
Pag. 297, art. Legi, rndul 7. In loe de 1810, trebue 1816.
Pag. 328, art. Mehedintianu, rand 5. In loe de adica, se
va citi :
Pag. 338, art. Mitropolitii T.-Rom., rand. 2. Se va citi :
Antim. 1381-1401 (Atanosie la Severin).
Pag. 345, art. Moldovita, rand. 7. In loe de R., se va citi :
Reirlduti.
Pag. 348, art. Monede, rand. 5. In loe de : ateea, se va
eiti : accen.
Pag. 356, art. Muntii. Rndul 15 intors.
Pag. 359, art. Muzica. Randul 14 trebue sters.
Pag. 369, art. Noarich. Se va citi Nocrichi.
Pag. 373, art. Nyen. De suprimat : Naeni.
Pag. 412, art. Polonia, rnd 1 sil 2. In loc de 11697, trebue
1696; - i In loe de Augutst I, August II.
?ag. 421, art. Preistoria, rand 11. In loe de Giumegnitta.,
trebue Gumelnita.
flag. 421, art. Frezan In loc de Frezan.
flag. 424 sus, art. Prut : - Pyretos grec, Pyretus reinan.
Pag. 430, mand. 3: de pus o virgul du Mihnea.
Pag. 437, art. Ramnic, rand. 16: in loe de 1724, ttrebrie 1824.
Pag. 440: In loe de Relissmarkt, trebue Reussmarkt.
Pag. 444, art. epise. Roman, rand. 10, intercaleaza: Anas-
tasie Crinica 1606-12, Mitrofan 1612, Pavel
1613-16; si la Talad 13 intercaleaza: loan
1674-85.
Pag. 447, art. Romana, rand. 10. In lec de via46, romanea-
sea' eiteste : viata romanei.
Pag. 44)7, randul 12; sterge romana".
Pag. 448, art. Roma* rand. 7: Gordian I, 237; in loe de II.
Pag. 449, art. Romftnia, randul penultim, punct g. vrgula
In loe desi". Se va citi: loe.; in 1930.
flag. 455, Rusava, rand. 2, a se (v. Orsorva i Adakale).
Pag. 462, art. Sasii. In loe de ; ,,Un,iversitas Saxarrium",
se va citi : Universitas Saxonurm.
Pag. 462, rand. 12: Tarnava mare si mica.
Pag. 470, art. Serbia; adaoga: in sec. 14-15.
Pag. 483, art. Snagov, rand. 7 trebue ridicate la
1453 de Vladislav II, renoistcI de Mitr. Serafin.
www.dacoromanica.ro
627
Pag. 521, art. Teutonic, rand. 14; in loe de: ridileatk tre-
bue ridicard.
Pag. 546, art. Turtucaia. In loe de : August, se va citi :
Salptembre.
ADAOSE
La AN1NOASA din Gorj: ,Schit din 1709 langa,
satul Vialea Cu apl.
BABENI, in Valcea. Un schlt al man. Bistrita in
sec. 16.
BIRTHAL1VI (Birtan). Comuna. in Ardeaa; nurnele
german, (v. Simian).
BRANICA. In j. Huniedaara. Castel din sec. 14.
Dramat de Martinuzzi la 1550, fu recl&dit de familia
Joasica.
La CARANSESES. A se ada,oga: (v. si Sebe).
CHINEZ (kitnez, chenez). Numire a cnejiilor in Ba-
nat unde se matt chiama astfel i azi primarul satului.
La CINCIS in Huniedolara: Bilsorica romaneasca
din seco!. 15.
La DRENCOVA, in Banat: Castel al cnezatullui
romnesc Minas pinl in sec. 16.
La JEUD In Maramures: Siserilca veche amintl-
W. la 1364.
KOSLINSKI. Familie din T.-R., de veche orig. po-
tool.
La LEGI: Un nou cod penal Carol II" e azi in
vigoare.
La LOGOFAT: M. Logoflt de slrni, in T.-Rom.
in sec. 18-19, insarcinat cu supravegherea ocrott-
rea straindlor.
LUSARDEA. Sat in j. Somes. Biserica de la Mihal
Viteazul, 1600.
La MUZEE: Muzee arheol. In Transilvania, la:
&bin (M. Bruckenthal: arta., etnografie, antic.); la
.Cluj (M. Nat.ional i Etnografic); St. Gheorghe (al
Secuidor); Brasov (sas, al Tarii-aarsei); Sighisoara;
Alba Iulia; Sighet (etnogr.), Tlrgu-Mures, Bistritfx,
www.dacoromanica.ro
628
www.dacoromanica.ro
INDEX
DE TABLOURI SI LISTE SPECIALE
.......
Comandanti generali ai Transilvaniei . . . 535
Banii de Severin . . .
.
601
602
Guvernele Romaniei de la 1864 (Presidentii de
Consiliu) 246
Mitropoliti ai Ungro-Vlahiei 338
Mitropoliti ai Moldovei 339
Mitropoliti ai Transilvaniei 476
Episcopi, Arhiepiscopi si Mitropoliti (la numele
fiecarei episcopii sau mitropolii)
www.dacoromanica.ro
630
Comandamente Pag.
De mari unitati in rasboiul 1877 603
De mari unitati In rasboiul 1916-19 604
Artiele generale (persoane)
Literatura 302
Stiinta 509
Pictura, Medicina, Filosofia etc., etc.
Name personale (Onomastice) 606
Dacia 613
Domniile romanesti in sec. 13 614
Tara Romaneasca si Tara Moldovei In sec. 14 615
Tara Romaneasca si Moldova la 1400 . . . 617
Schimbarlie teritoriale ale Tarii Romanesti
Moldovei in sec. 18-19 . . . 619
Romania la 1916 621
Romania aetuala (judete) 623
Indreptari 625
Ada,ose 627
Index 629
www.dacoromanica.ro