Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
O societate emite o factura in valoare de 2.000 lei, plus TVA 480 lei. Dupa 40 de zile se
incaseaza suma de 800 lei, iar diferenta de 1.680 lei se incaseaza dupa 100 de zile de la data
emiterii facturii. Societatea aplica TVA la incasare.
La data emiterii facturii, taxa pe valoarea adaugata aferenta in suma de 480 lei este TVA
neexigibila. Aceasta se inregistreaza in analitic al contului 4428 "TVA neexigibila".
La momentul incasarii sumei de 800 lei, TVA cuprinsa in aceasta suma devine exigibila.
TVA aferenta:
800 x 24% x 100 / 124 = 155 lei.
Suma devenita exigibila prin incasare se transfera in contul 4427 "TVA colectata" prin
inregistrarea contabila:
Aceasta suma se va declara prin decontul 300 "Decont privind taxa pe valoarea adaugata"
aferent perioadei in care taxa a devenit exigibila.
Astfel, pentru facturile emise anterior datei de intrare in sistemul TVA la incasare se aplica
regimul normal de TVA.
Reduceri comerciale i financiare primite i acordate
De ctre ECAF / 30 iulie, 2015
Reglementare legal:
Reducerile de pre acordate clienilor sau primite de la furnizori sunt reglementate din punct de
vedere contabil de Ordinul 3055/2009, ce a intrat n vigoare ncepnd cu 01.01.2010. astfel,
conform art.51 din actul normativ amintit mai sus:
Reducerile financiare sunt sub form de sconturi de decontare acordate pentru achiatrea
datoriilor nainte de termenul normal de exigibilitate.
Reducerile comerciale i financiare sunt negociate de partenerii contractuali sub forma unui
procent aplicat asupar preului de vnzare i sunt detaliate n contractele comerciale, pe baza
condiiilor agreate(cantitatea la care se aplic, termenul de livrare , termenul de plat, termnul de
facturare).
Relaiile comerciale implic mai multe tipuri de reduceri sau bonusuri. Putem ntlni reduceri
pentru atingerea volumelor de achiziii i reduceri sub forma bonusurilor, pentru activiti de
promovare a produselor de ctre comerciani(publicitate n magazine, deschiderea unui magazin
nou, publicitate n cataloage i reviste, poziionare preferenial n raft).
Cele dou tipuri de reduceri(reduceri i bonusuri) se disting din mai multe considerente(mod
facturare, mod de calcul, etc). Astfel doar reducerea pentru atingerea unor volume de achiziii
este considerat reducere comercial, n timp ce bonusurile de promovare sunt asimilate
serviciilor de publicitate sau de promovare.
Conform pct 51 ali. (3) din Ordinul nr.3055/2009, aceste reduceri ajusteaz costul de achiziie n
sensul reducerii. Aceste reduceri comerciale nu se vor nregistra n mod distinct n contabilitate,
ci pur i simplu ajusteaz costul de achiziie. Astfel la cumprtor stocurile vor fi nregistrate la
valoarea lor net comercial, n timp ce la vnztor veniturile vor fi nregistrate la valoarea
rezulatat dup scderea reducerii comerciale. Scderea din gestiune a stocurilor se va face la
vnztor la valoarea de nregistrare n contabilitate , fara a se ine cont de valoarea reducerii
comerciale acordate la momentul vnzrii,
Conform pct.51 alin (4) din Ordinul nr.3055/2009 , indiferent de perioada la care se refer ,
reducerile comerciale se evideniaz distinct n contabilitate(contul 609 Reduceri comerciale
primite respectiv contul 709 Reduceri comerciale acordate) pe seama conturilor de teri.
nregistrarea n contabilitate a reducerilor comerciale acordate ulterior facturrii se va evidenia
astfel:
Pentru acest caz se vor evidenia n conturile de venituri i creane pentru care nu a fost
ntocmit nc factura(contul 418Clienti facturi de ntocmit) respectiv n conturile de
cheltuieli sau bunuri, datoriile pentru care nu s-a primit nc factura(contul 408Furnizori-facturi
nesosite).
La momentul primirii/emiterii facturii nregistrarea iniial efectuat prin conturile 408 sau 418
va fi nchis prin conturile 401Furnizori sau 4111 Clieni. n situaia n care valoarea
reducerii difer de estimarea nregistrat iniial, diferena va fi nregistrat pe cheltuielile anului
precedent(dac factura este primit pn n momentul depunerii situaiilor financiare) sau pe
cheltuielile anului curent/rezultatul reportat, n funcie de politica contabil a fiecrei companii.
Reducerile financiare primite de la furnizor reprezint venituri ale perioadei indiferent de
perioada la care se refer i se nregistreaz n contul 767 Venituri din sconturi obinute. La
furnizor, aceste reduceri acordate reprezint cheltuieli ale perioadei, indiferent de perioada la
care se refer i se nregistreaz n contul 667Cheltuieli privind sconturile acordate.
Reducerile comerciale acordate/primite ulterior facturrii, facturate n alt perioad dect cea la
care se refer:
Potrivit Codului Fiscal, baza de impozitare pentru livrri de bunuri i prestri de servicii
efectuate n interiorul rii NU cuprinde rabaturile, remizele , risturnele, sconturile i alte
reduceri de pre acordate de furnizori direct clienilor la data exigibilitii taxei.
Conform Codului Fiscal, art.138 ali.(1) lit.c) Cod Fiscal, n cazul n care
rabaturile,remizele,risturnele i celelalte reduceri de pret prevzute la art.137 alin (3) lit.a) sunt
acordate dup livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor, baza de impozitare a taxei pe valoare
adugat se va reduce.
-o reducere comercial trebuie evideniat distinct cu semnul minus n factura emis de vnztor
sau prin emiterea unei facturi cu semnul minus (in cazul reducerilor ulterioare), factura care
trebuie s conin toate elementele menionate la art.155 alin (5) Cod Fiscal.
Cu privire la raportarea operaiunilor din punct de vedere al taxei pe valoare adaugat reducerile
comerciale i financiare vor fi evideniate n:
- Jurnalul de Cumprri sau de Vnzri n mod distinct n cazul n care sunt acordate
ulterior facturrii
- Declaraia 300- Decontul de taxa pe valoare adugat n mod distinctn cazul n care sunt
acordate ulterior facturrii. n cazul operaiunilor interne nregistrarea va fi efectuat la rndurile
de achiziii de bunuri i servicii taxabile, respectiv livrri de bunuri i prestri de servicii n
funcie de cota deTVA aplicabil operaiunii;
n concluzie, pentru a aplica un tratament corect, att din punct de vedere contabil,ct i fiscal,
trebuie analizat nc de la nceput dac reducerea este ntr-adevr o reducere
comercial/financiar sau este n fapt un serviciu prestat.
Contabilitatea de gestiune financiara: Metode privind calculatia
costurilor
Calculatia costurilor reprezinta ansamblul lucrarilor efectuate intr-o forma organizata cu scopul
de a obtine informatii privind costul bunurilor, lucrarilor, serviciilor, activitatilor sau altor
obiecte de calculatie. Calculatia costurilor are rolul de a identifica si evalua toate consumurile
implicate in determinarea costurilor. Astfel, se pot grupa si repartiza cheltuielile efectuate pe
locuri (centre) de calculatie, iar in cadrul acestora, gruparea se poate face pe articole de calculatie
si pe purtatori de costuri.
In scopul determinarii costurilor unitare astfel incat bunurile, lucrarile, serviciile sa poata
fi evaluate si recunoscute in contabilitatea financiara, iar preturile de vanzare sa poata fi
stabilite si verificate, precum si pentru analiza costurilor si a eficientei activitatii, in
contabilitatea de gestiune cheltuielile se clasifica in:
costuri de achizitie;
costuri de productie;
costuri de prelucrare;
cheltuieli ale perioadei.
Pentru asigurarea unui continut real si exact al structurii costurilor este necesara separarea
cheltuielilor care privesc obtinerea bunurilor, lucrarilor, serviciilor de cheltuielile care nu sunt
legate de achizitia, productia sau prelucrarea etc. a acestora.
Declaratia 101. Modificari de ultima ora
Vezi detalii
Costul stocurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitiei, productiei, prelucrarii,
precum si alte costuri suportate pentru a aduce bunurile, lucrarile, serviciile in forma si in locul
in care se gasesc in prezent.
Costul de achizitie al bunurilor cuprinde pretul de cumparare, taxele de import si alte taxe (cu
exceptia acelora pe care persoana juridica le poate recupera de la autoritatile fiscale), cheltuielile
de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achizitiei bunurilor
respective.
In costul de achizitie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu
obtinerea de autorizatii si alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective.
Cheltuielile de transport sunt incluse in costul de achizitie si atunci cand functia de aprovizionare
este externalizata. Reducerile comerciale acordate de furnizor si inscrise pe factura de achizitie
ajusteaza in sensul reducerii costul de achizitie al bunurilor.
Costul de productie al unui bun cuprinde costul de achizitie a materiilor prime si materialelor
consumabile si cheltuielile de productie direct atribuibile bunului. Costul de productie sau de
prelucrare al stocurilor, precum si costul de productie al imobilizarilor cuprind cheltuielile
directe aferente productiei, si anume: materiale directe, energie consumata in scopuri
tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor
indirecte de productie alocata in mod rational ca fiind legata de fabricatia acestora.
Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera si alte cheltuieli legate de
personalul direct angajat in furnizarea serviciilor, inclusiv personalul insarcinat cu
supravegherea, precum si regiile corespunzatoare. In costul de productie poate fi inclusa o
proportie rezonabila din cheltuielile care sunt indirect atribuibile bunului, in masura in care
acestea sunt legate de perioada de productie.
Cheltuieli directe
Cheltuielile directe sunt acele cheltuieli care se identifica pe un anumit obiect de calculatie inca
din momentul efectuarii lor si se includ direct in costul obiectelor respective. Cheltuielile directe
cuprind: costul de achizitie al materiilor prime si materialelor directe consumate, energia
consumata in scopuri tehnologice, manopera directa (salarii, asigurari si protectia sociala etc.),
alte cheltuieli directe.
Cheltuieli indirecte
Aceste cheltuieli privesc obtinerea mai multor produse, executarea mai multor lucrari, servicii
sau comenzi, respectiv faze, activitati etc., sau chiar entitatea in ansamblul ei.
In scopul determinarii costurilor unitare astfel incat bunurile, lucrarile, serviciile sa poata
fi evaluate si recunoscute in contabilitatea financiara, iar preturile de vanzare sa poata fi
stabilite si verificate, precum si pentru analiza costurilor si a eficientei activitatii, in
contabilitatea de gestiune cheltuielile se clasifica in:
costuri de achizitie;
costuri de productie;
costuri de prelucrare;
cheltuieli ale perioadei.
Pentru asigurarea unui continut real si exact al structurii costurilor este necesara separarea
cheltuielilor care privesc obtinerea bunurilor, lucrarilor, serviciilor de cheltuielile care nu sunt
legate de achizitia, productia sau prelucrarea etc. a acestora.
Declaratia 101. Modificari de ultima ora
Vezi detalii
Costul stocurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitiei, productiei, prelucrarii,
precum si alte costuri suportate pentru a aduce bunurile, lucrarile, serviciile in forma si in locul
in care se gasesc in prezent.
Costul de achizitie al bunurilor cuprinde pretul de cumparare, taxele de import si alte taxe (cu
exceptia acelora pe care persoana juridica le poate recupera de la autoritatile fiscale), cheltuielile
de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achizitiei bunurilor
respective.
Costul de productie al unui bun cuprinde costul de achizitie a materiilor prime si materialelor
consumabile si cheltuielile de productie direct atribuibile bunului. Costul de productie sau de
prelucrare al stocurilor, precum si costul de productie al imobilizarilor cuprind cheltuielile
directe aferente productiei, si anume: materiale directe, energie consumata in scopuri
tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor
indirecte de productie alocata in mod rational ca fiind legata de fabricatia acestora.
Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera si alte cheltuieli legate de
personalul direct angajat in furnizarea serviciilor, inclusiv personalul insarcinat cu
supravegherea, precum si regiile corespunzatoare. In costul de productie poate fi inclusa o
proportie rezonabila din cheltuielile care sunt indirect atribuibile bunului, in masura in care
acestea sunt legate de perioada de productie.
Cheltuieli directe
Cheltuielile directe sunt acele cheltuieli care se identifica pe un anumit obiect de calculatie inca
din momentul efectuarii lor si se includ direct in costul obiectelor respective. Cheltuielile directe
cuprind: costul de achizitie al materiilor prime si materialelor directe consumate, energia
consumata in scopuri tehnologice, manopera directa (salarii, asigurari si protectia sociala etc.),
alte cheltuieli directe.
Cheltuieli indirecte
Aceste cheltuieli privesc obtinerea mai multor produse, executarea mai multor lucrari, servicii
sau comenzi, respectiv faze, activitati etc., sau chiar entitatea in ansamblul ei.
PFA)
190
Venitul net anual rezultat din activitati independente, determinat pe baza contabilitatii in partida
simpla potrivit Codului Fiscal, se stabileste ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile aferente
realizarii venitului, deductibile conform datelor contabile.
Veniturile din activitati independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere
si veniturile din drepturi de proprietate intelectual.
Pentru a putea fi deduse, cheltuielile efectuate in scopul realizarii veniturilor trebuie sa respecte
urmatoarele conditii generale:
-sa fie efectuate in cadrul activitatilor desfasurate in scopul realizarii venitului;
-sa corespunda unor cheltuieli efective si sa fie justificate cu documente;
-sa fie cuprinse in cheltuielile exercitiului financiar al anului in cursul caruia au fost platite;
-sa respecte regulile privind amortizarea;
-sa respecte regulile privind deducerea cheltuielilor reprezentand investitii in mijloace fixe
pentru cabinetele medicale, in conformitate cu prevederile art. 24 alin. (16) din Codul Fiscal.
-cheltuielile cu primele de asigurare s fie efectuate pentru:
1. active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii;
2. activele ce servesc ca garanie bancar pentru creditele utilizate n desfurarea activitii
pentru care este autorizat contribuabilul;
3. prime de asigurare pentru asigurarea de risc profesional;
4. persoane care obin venituri din salarii, potrivit prevederilor capitolului 3 din prezentul titlu,
cu condiia impozitrii sumei reprezentnd prima de asigurare, la beneficiarul acesteia, la
momentul plii de ctre suportator.
Baza legala: art. 48 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile si completarile
aprobate prin OUG 125/2011, pct. 38 41 din Hotararea Guvernului nr. 44/2004 pentru
aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal.
*Baza legala: art. 48 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile si
completarile ulterioare, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 927/23.12.2003;
pct. 38 41 din Hotararea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 112/06.02.2004.
Dubla impunere internaional reprezint supunerea
la impozit a aceleiai materii impozabile i pentru
aceiai perioad de timp de ctre dou autoriti fiscale
din ri diferite. Dubla impunere poate aprea n cazul
realizrii de ctre rezidenii unui stat a unor venituri pe
teritoriul altor state.
Dubla impunere poate aprea doar n cazul impozitelor directe; respectiv al
impozitelor pe venit i al celor pe avere. n cazul impozitelor indirecte nu se pune
problema dublei impunere, deoarece cetenii unui stat, atunci cnd se afl pe
teritoriul altui stat, suport, n calitate de cumprtori, acelai impozite cuprinse n
preurile mrfurilor cumprate sau n tarifele serviciilor ca i cetenii statului
respectiv.
Apariia dublei impuneri trebuie privit n strns legtur cu particularitile
politicii fiscale i ale sistemelor de impozitare existente ntr-o ar sau alta.
n practica fiscal internaional se folosesc mai multe criterii (criteriul
rezidenei, criteriul originii veniturilor, criteriul naionalitii), care stau la baza
impunerii veniturilor sau averii, ceea ce duce la apariia dublei impunerii.
Conform criteriului rezidenei, impunerea veniturilor se efectueaz de
autoritatea fiscal din ara creia aparine rezidentul, indiferent de locul provenienei
veniturilor sau averii.
n cazul criteriului originii veniturilor impunerea se efectueaz de ctre
organele fiscale din ara pe teritoriul creia s-a realizat acest venit sau se afl averea,
fcndu-se abstracie de rezidena sau naionalitatea beneficiarilor de venituri.
Criteriul naionalitii are n vedere c un stat impune rezidenii si, care
realizeaz venituri sau posed avere din/n statul respectiv, indiferent dac ei
locuiesc sau nu n ara lor.
Dac ntr-o ar impunerea se bazeaz pe criteriul rezidenei (domiciliul
fiscal), iar n alta pe criteriul originii veniturilor, atunci o persoan din prima ar,
obinnd venituri n cea de-a doua ar va plti impozit n ambele state, ceea ce, de
fapt, nseamn impunere dubl.
Consecinele negative pe care le are dubla impunere asupra dezvoltrii
relaiilor economice dintre diferite ri au condus la cutarea soluiilor de evitare a
ei. Dubla impunere poate fi evitat prin ncheierea acordurilor respective, bilaterale
sau multilaterale, ntre state sau unilateral, prin modificarea propriei legislaii fiscale
n vederea aplicrii anumitor procedee tehnice de scutire de la impunere.
Cea mai potrivit soluie pentru evitarea dublei impuneri internaionale este
ncheierea de convenii bilaterale sau multilaterale ntre state. Ele se aplic
impozitelor pe venit i pe avere instituite de fiecare din statele contractante i de
ctre subdiviziunile lor administrativ-teritoriale. Sub incidena conveniei respective
intr persoanele care sunt rezidente ale unui stat sau ale fiecrui dintre cele dou
state, referindu-se att la persoanele juridice, ct i la cele fizice.
Conform conveniilor ncheiate ntre diferite state, au fost gsite mai multe
modaliti de impunere a veniturilor provenite din diferite surse:
- veniturile realizate din bunurile imobile sunt impuse n statul contractant n care
sunt situate bunurile respective;
- beneficiile obinute de ntreprinderile unui stat contractant sunt impuse de organele
fiscale ale acestui stat;
- beneficiile unei ntreprinderi, obinute n cadrul mai multor sedii aflate n ambele
state semnatare a conveniei, se impune proporional de fiecare stat;
- beneficiile rezultate din exploatarea navelor sau aeronavelor n trafic internaional
se impun n statul contractant n care este situat conducerea efectiv a ntreprinderii
etc;
- veniturile din salarii i alte remuneraii similare se impun n statul n care se
desfoar activitatea respectiv etc.
Averea format din bunurile imobile se impune statul n care se afl bunurile
respective.
Pentru evitarea dublei impuneri, practica internaional propune aplicarea
urmtoarelor metode:
- scutirea total venitul obinut de rezidentul unei ri n alt tar contractant, unde
acest venit a fost impus, se deduce n ntregime din venitul total impozabil n statul
de reziden;
- scutirea progresiv venitul obinut de rezidentul unui stat n strintate se adaug
la veniturile realizate de acesta n statul de reziden, urmrind apoi ca la venitul
total astfel obinut s se stabileasc cota progresiv corespunztoare, ns se aplic
numai asupra venitului obinut n statul de reziden; prin urmare, nsumarea
venitului realizat n strintate cu cel obinut n statul de reziden are drept scop
numai stabilirea cotei progresive cu care va fi impus venitul intern;
- creditarea ordinar impozitul pltit statului strin pentru venitul realizat pe
teritoriul acestuia de rezidentul unui alt stat se deduce direct din impozitul datorat
statului de reziden, ns numai pn la limita impozitului intern care revine la un
venit egal cu venitul obinut n strintate;
- creditarea total a impozitului impozitul pltit n strintate pentru venitul
realizat se deduce integral din impozitele datorate n statul de reziden; deducerea
integral se face inclusiv n situaiile n care impozitul pltit n strintate este mai
mare dect impozitul aferent aceluiai venit n statul de reziden.
Metodele de calculare a impozitului n ara de reedin expuse mai sus, admit
recunoaterea impozitelor pltite n strintate i permit diminuarea cuantumului
impozitului datorat statului de rezident.
Evaluarea bunurilor n situaiile financiare anuale
Feb 6, 2015 Postat de Eugen Staicu in Financiar-Contabil Etichete bunuri, evaluare, reglementari
contabile, situatii financiare Comentarii 0
V semnalm unele prevederi privind evaluarea bunurilor, astfel cum sunt prezentate n Ordinul
MFP nr. 1802/2014, n msura n care acestea comport modificri fa de OMFP nr. 3055/2009
care a fost abrogat, cu ncepere de la 1 ianuarie al acestui an.
Ordinul nr. 1802/2014, dat pentru aprobarea Reglementrilor contabile privind situaiile financiare
anuale individuale i situaiile financiare anuale consolidate, a fost publicat n Monitorul Oficial nr.
963/2014.
n cazurile evalurii la valoarea de aport sau la valoarea just, valoarea de aport i, respectiv, valoarea
just se substituie costului de achiziie.
Valoarea just a activelor se determin, n general, dup datele de eviden de pe pia, printr-o
evaluare efectuat, de regul, de evaluatori autorizai, potrivit legii.
n situaia n care nu exist date pe pia privind valoarea just, din cauza naturii specializate a
activelor i a frecvenei reduse a tranzaciilor, valoarea just se poate determina prin alte metode
utilizate, de regul, de ctre evaluatori autorizai, potrivit legii.
Reducerile comerciale primite ulterior facturrii corecteaz costul stocurilor la care se refer, dac
acestea mai sunt n gestiune. Dac stocurile pentru care au fost primite reducerile ulterioare nu mai
sunt n gestiune, acestea se evideniaz distinct n contabilitate (contul 609 Reduceri comerciale
primite), pe seama conturilor de teri.
Atunci cnd vnzarea de produse i acordarea reducerii comerciale sunt tratate mpreun, reducerile
comerciale acordate ulterior facturrii ajusteaz veniturile din vnzare.
Reducerile comerciale legate de prestrile de servicii, primite ulterior facturrii, respectiv acordate
ulterior facturrii, indiferent de perioada la care se refer, se evideniaz distinct n contabilitate (contul
609 Reduceri comerciale primite, respectiv contul 709 Reduceri comerciale acordate), pe seama
conturilor de teri.
n cazul n care reducerile comerciale reprezint evenimente ulterioare datei bilanului care conduc la
ajustarea situaiilor financiare anuale, acestea se nregistreaz la data bilanului n contul 408
Furnizori facturi nesosite, respectiv contul 418 Clieni facturi de ntocmit, i se reflect n
situaiile financiare ale exerciiului pentru care se face raportarea, pe baza documentelor justificative.
Reducerile care urmeaz a fi primite, nregistrate la data bilanului n contul 408 Furnizori facturi
nesosite, corecteaz costul stocurilor la care se refer, dac acestea mai sunt n gestiune.
Reducerile financiare sunt sub form de sconturi de decontare acordate pentru achitarea datoriilor
nainte de termenul normal de exigibilitate.
Reducerile financiare primite de la furnizor reprezint venituri ale perioadei indiferent de perioada la
care se refer (contul 767 Venituri din sconturi obinute). La furnizor, aceste reduceri acordate
reprezint cheltuieli ale perioadei, indiferent de perioada la care se refer (contul 667 Cheltuieli privind
sconturile acordate).
Exemple de costuri care nu trebuie incluse n costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale
perioadei n care au survenit, sunt urmtoarele:
pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producie nregistrate peste limitele normal
admise, inclusiv pierderile datorate risipei;
cheltuielile de depozitare, cu excepia cazurilor n care aceste costuri sunt necesare n procesul
de producie, anterior trecerii ntr-o nou faz de fabricaie. Cheltuielile de depozitare se includ n
costul de producie atunci cnd sunt necesare pentru a aduce stocurile n locul i n starea n care
se gsesc;
regiile (cheltuielile) generale de administraie care nu particip la aducerea stocurilor n forma i
locul final;
regia fix nealocat costului, care se recunoate drept cheltuial n perioada n care a aprut.
Alocarea regiei fixe asupra costurilor se face pe baza capacitii normale de producie (activitate).
Costurile ndatorrii atribuibile activelor cu ciclu lung de fabricaie sunt incluse n costurile de
producie ale acestora, n msura n care sunt legate de perioada de producie. n costurile ndatorrii
se include dobnda la capitalul mprumutat pentru finanarea achiziiei, construciei sau produciei de
active cu ciclu lung de fabricaie.
Prin activ cu ciclu lung de fabricaie se nelege un activ care solicit n mod necesar o perioad
substanial de timp pentru a fi gata n vederea utilizrii sale prestabilite sau pentru vnzare.
Activele financiare i stocurile care sunt fabricate pe o baz repetitiv de-a lungul unei perioade
scurte de timp nu sunt considerate active cu ciclu lung de fabricaie. Nu sunt active cu ciclu lung de
fabricaie nici activele care n momentul achiziiei sunt gata pentru utilizarea lor prestabilit sau pentru
vnzare.
Capitalizarea costurilor ndatorrii trebuie s nceteze cnd se realizeaz cea mai mare parte a
activitilor necesare pentru pregtirea activului cu ciclu lung de fabricaie, n vederea utilizrii
prestabilite sau a vnzrii acestuia.
Entitile care au inclus n valoarea activelor cu ciclu lung de fabricaie costuri ale ndatorrii prezint
informaii corespunztoare n notele explicative la situaiile financiare.
Cu titlu tranzitoriu, reglementrile prevd c, atunci cnd aplicarea reglementrilor privind regimul
costurilor ndatorrii atribuibile activelor cu ciclu lung de fabricaie constituie o modificare a politicii
contabile, entitatea aplic prevederile pentru costurile ndatorrii aferente activelor cu ciclu lung de
fabricaie pentru care data de ncepere a capitalizrii este ulterioar datei de 1 ianuarie 2015.
La ce folosesc conventiile de evitare a dublei
impuneri?
Din punct de vedere juridic, dubla impunere internationala apare
atunci cand acelasi venit obtinut de catre un contribuabil este
impozitat de catre doua state. Pentru a combate efectele daunatoare
pe care dubla impunere internationala le imprima asupra liberului
schimb de bunuri si servicii si miscarii de capital, tehnologiei si
persoanelor, statele lumii au incheiat conventii bilaterale sau
multilaterale prin care ofera un mijloc de solutionare, pe o baza
unitara, a celor mai des intalnite probleme care apar in domeniul
dublei impuneri internationale.
Autor
FiNEXPERT
18 Aprilie 2013
6 comentariiPrinteaz articol
Comenteaz 6
Printeaz articol
napoi la articol
descrierea scopului conventiei si definirea unor termeni utilizati in mai mult de un articol
al conventiei;
stabilirea regulilor de impunere pentru venituri si castiguri de capital si a metodelor de
eliminare a dublei impuneri;
dispozitii speciale cu privire la nediscriminare, procedura amiabila, schimbul de
informatii, asistenta la incasare, membrii misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare,
extinderea teritoriala
venituri si castiguri de capital care pot fi impozitate fara nicio limitare in Statul Sursa si
pentru care Statul de Rezidenta nu are drept de impunere;
Exemplu: venituri din proprietati imobiliare, veniturile unui sediu permanent, veniturile
realizate de artisti si sportivi, remuneratiile membrilor consiliului de administratie,
remuneratiile primite de o persoana fizica rezidenta intr-un stat, pentru activitatea
dependenta pe care o desfasoara in celalalt stat.
venituri si castiguri de capital care pot fi subiect de impunere limitata in Statul Sursa, iar
Statul de Rezidenta trebuie sa acorde o reducere a impozitului;
Nota: Statul Sursa este statul de pe al carui teritoriu se nasc veniturile sau castigurile
de capital, respectiv in cazul veniturilor din afaceri, statul pe al carui teritoriu sunt
efectuate afacerile, iar in cazul castigurilor din investitii, fie statul al carui rezident este
persoana care dispune platile, fie statul in care este situat activul care genereaza
veniturile.
Platitorul de venit este raspunzator pentru primirea in termenul stabilit a originalului sau
a copiei legalizate a certificatului de rezidenta fiscala si pentru aplicarea prevederilor din
conventiile de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu diverse state.
In situatia in care legislatia domestica a unui stat cu care Romania are incheiata
conventie de evitare a dublei impuneri solicita de la un rezident roman certificatul de
rezidenta fiscala pentru a aplica prevederile conventiei, rezidentul roman va depune o
cerere pentru eliberarea certificatului la autoritatea fiscala competenta. Modelul cererii si
al certificatului sunt prevazute in anexele la Ordinul 724/2011 pentru aprobarea
formularisticii prevzute de art. 118 si 120 din Codul fiscal si stabilirea competentelor in
ceea ce priveste semnarea acestor formulare.
Din punct de vedere al taxarii internationale, analiza fiscala a unei tranzactii incheiate
de un rezident roman in calitate de platitor al unui venit cu o persoana rezidenta a unui
alt stat in calitate de beneficiar al unui venit, trebuie sa aiba in vedere urmatoarele:
Conform Codului fiscal, completat si modificat, art. 7, alin. (1), pct. 28, lit. b), "Nu se
considera redeventa, in sensul prezentei legi, remuneratia in bani sau in natura platita
pentru achizitiile de software destinate exclusiv operarii respectivului software, fara alte
modificari decat cele determinate de instalarea, implementarea, stocarea sau utilizarea
acestuia. De asemenea, nu va fi considerata redeventa, in sensul prezentei legi,
remuneratia in bani sau in natura platita pentru achizitia in intregime a drepturilor de
autor asupra unui program pentru calculator."