Sunteți pe pagina 1din 29

Metoda 100 marite

O societate emite o factura in valoare de 2.000 lei, plus TVA 480 lei. Dupa 40 de zile se
incaseaza suma de 800 lei, iar diferenta de 1.680 lei se incaseaza dupa 100 de zile de la data
emiterii facturii. Societatea aplica TVA la incasare.
La data emiterii facturii, taxa pe valoarea adaugata aferenta in suma de 480 lei este TVA
neexigibila. Aceasta se inregistreaza in analitic al contului 4428 "TVA neexigibila".
La momentul incasarii sumei de 800 lei, TVA cuprinsa in aceasta suma devine exigibila.
TVA aferenta:
800 x 24% x 100 / 124 = 155 lei.
Suma devenita exigibila prin incasare se transfera in contul 4427 "TVA colectata" prin
inregistrarea contabila:

4428 = 4427 155


"TVA neexigibila" "TVA colectata"

Aceasta suma se va declara prin decontul 300 "Decont privind taxa pe valoarea adaugata"
aferent perioadei in care taxa a devenit exigibila.

Pentru suma neincasata pana la sfarsitul perioadei de 90 de zile prevazute de legislatie,


TVA devine exigibila in cea de a 90-a zi.

Suma neincasata: 2.480 - 800 = 1.680 lei


TVA aferenta sumei neincasate: 1.680 x 100 / 124 x 24% = 325 lei.
Astfel, desi factura nu a fost total incasata, taxa aferenta sumei neincasate se va inregistra ca taxa
colectata in a 90-a zi de la data emiterii facturii, prin inregistrarea contabila:

4428 = 4427 325


"TVA neexigibila" "TVA colectata"

Facturile emise inainte de intrarea in sistemul de TVA la plata

Pentru facturile reprezentand contravaloarea totala a livrarilor de bunuri sau prestarilor de


servicii emise in perioada aplicarii regimului normal de exigibilitate a TVA, pentru care faptul
generator de taxa intervine dupa intrarea in sistemul TVA la incasare indiferent daca acestea sunt
sau nu incasate, total sau partial, se aplica regimul normal de TVA.
Pentru facturile reprezentand contravaloarea partiala a livrarilor de bunuri sau prestarilor
de servicii emise in perioada aplicarii regimului normal de exigibilitate a TVA, pentru care faptul
generator de taxa intervine dupa data intrarii persoanei impozabile in sistemul TVA la incasare
se va aplica regimul de TVA la incasare numai pentru sumele ce vor fi facturate ulterior.

Astfel, pentru facturile emise anterior datei de intrare in sistemul TVA la incasare se aplica
regimul normal de TVA.
Reduceri comerciale i financiare primite i acordate
De ctre ECAF / 30 iulie, 2015

Reglementare legal:

Reducerile de pre acordate clienilor sau primite de la furnizori sunt reglementate din punct de
vedere contabil de Ordinul 3055/2009, ce a intrat n vigoare ncepnd cu 01.01.2010. astfel,
conform art.51 din actul normativ amintit mai sus:

Reducerile comerciale acordate de furnizor i nscrise pe factura de achiziie ajusteaz n sensul


reducerii costul de achiziie a bunurilor.

Reducerile comerciale primite ulterior facturrii, respectiv acordate ulterior facturrii,


indiferent de perioada la care se refer, se evideniaz distinct n contabilitate(contul 609
Reduceri comerciale primite,respectiv contul 709 Reduceri comerciale acordate) pe seama
conturilor de teri.

Reducerile comerciale pot fi, de exemplu:

a) Rabaturile-se primesc pentru defecte de calitate i se practic asupra preului de vnzare

b) Remizele-se primesc n cazul vnzrilor superioare volumului convenit sau dac


cumprtorul are un statut preferenial,

c) Risturnele-sunt reduceri de pre calculate asupra ansamblului tranzaciilor efectuate cu


acelai ter, n decursul unei perioade determinate.

Reducerile financiare sunt sub form de sconturi de decontare acordate pentru achiatrea
datoriilor nainte de termenul normal de exigibilitate.

Reducerile financiare primite de la furnizor reprezint venituri ale perioadei indiferent de


perioada la care se refer(contul 767 Venituri din sconturi obinute). La furnizor, aceste
reduceri acordate reprezint cheltuieli ale perioadei , indiferent dde perioada la care se refer
(contul 667Cheltuieli privind sconturile acordate).
Aspecte practice

Reducerile comerciale i financiare sunt negociate de partenerii contractuali sub forma unui
procent aplicat asupar preului de vnzare i sunt detaliate n contractele comerciale, pe baza
condiiilor agreate(cantitatea la care se aplic, termenul de livrare , termenul de plat, termnul de
facturare).

Relaiile comerciale implic mai multe tipuri de reduceri sau bonusuri. Putem ntlni reduceri
pentru atingerea volumelor de achiziii i reduceri sub forma bonusurilor, pentru activiti de
promovare a produselor de ctre comerciani(publicitate n magazine, deschiderea unui magazin
nou, publicitate n cataloage i reviste, poziionare preferenial n raft).

Cele dou tipuri de reduceri(reduceri i bonusuri) se disting din mai multe considerente(mod
facturare, mod de calcul, etc). Astfel doar reducerea pentru atingerea unor volume de achiziii
este considerat reducere comercial, n timp ce bonusurile de promovare sunt asimilate
serviciilor de publicitate sau de promovare.

Aceast distincie(reducere comercial vs bonus) este foarte important i trebuie efectuat de la


nceput pentru a aplica tratamentul contabil i fiscal adecvat.

Pentru a identifica tratamentul contabil al reducerilor comerciale trebuie analizat momentul n


care sunt primite /acordate acestea.

n practic pot exista doua cazuri:

A.Reduceri acordate de furnizor i nscrise pe faactura de achiziie.

Conform pct 51 ali. (3) din Ordinul nr.3055/2009, aceste reduceri ajusteaz costul de achiziie n
sensul reducerii. Aceste reduceri comerciale nu se vor nregistra n mod distinct n contabilitate,
ci pur i simplu ajusteaz costul de achiziie. Astfel la cumprtor stocurile vor fi nregistrate la
valoarea lor net comercial, n timp ce la vnztor veniturile vor fi nregistrate la valoarea
rezulatat dup scderea reducerii comerciale. Scderea din gestiune a stocurilor se va face la
vnztor la valoarea de nregistrare n contabilitate , fara a se ine cont de valoarea reducerii
comerciale acordate la momentul vnzrii,

B. reduceri comerciale primite ulterior facturrii, respectiv acordate ulterior facturrii.

Conform pct.51 alin (4) din Ordinul nr.3055/2009 , indiferent de perioada la care se refer ,
reducerile comerciale se evideniaz distinct n contabilitate(contul 609 Reduceri comerciale
primite respectiv contul 709 Reduceri comerciale acordate) pe seama conturilor de teri.
nregistrarea n contabilitate a reducerilor comerciale acordate ulterior facturrii se va evidenia
astfel:

a) nregistrarea reducerii comerciale primite- n cazul cumprtorului

401 Furnizori = 609 Reduceri comerciale primite

b) nregistrarea reducerii comerciale acordate- n cazul furnizorului

709 Reduceri comerciale = 4111Clienti


acordate

Mod de prezentare a reducerilor comerciale i financiare:

- n Contul de Profit i Pierdere formular 20, reducerile comerciale acordate se vor


prezenta la rndul 4 iar reducerile comerciale primite se vor prezenta la rndul 17.

Un caz distinct l reprezint reducerile comerciale acordate/primite, n baza prevederilor


contractuale, la nceputul unui an financiar, dar care se refer la perioada precedent. Acest lucru
este des ntlnit n cazul remizelor sau al risturnurilor.

n aceast situaie trebuie respectate prevederile Ordinului nr.3055/2009 privind principiul


independentei exercitiului, conform cruia trebuie s se in cont de veniturile i cheltuielile
aferente exerciiului financiar, indiferent de data ncasrii veniturilor sau data plii cheltuielilor.

Pentru acest caz se vor evidenia n conturile de venituri i creane pentru care nu a fost
ntocmit nc factura(contul 418Clienti facturi de ntocmit) respectiv n conturile de
cheltuieli sau bunuri, datoriile pentru care nu s-a primit nc factura(contul 408Furnizori-facturi
nesosite).

La momentul primirii/emiterii facturii nregistrarea iniial efectuat prin conturile 408 sau 418
va fi nchis prin conturile 401Furnizori sau 4111 Clieni. n situaia n care valoarea
reducerii difer de estimarea nregistrat iniial, diferena va fi nregistrat pe cheltuielile anului
precedent(dac factura este primit pn n momentul depunerii situaiilor financiare) sau pe
cheltuielile anului curent/rezultatul reportat, n funcie de politica contabil a fiecrei companii.
Reducerile financiare primite de la furnizor reprezint venituri ale perioadei indiferent de
perioada la care se refer i se nregistreaz n contul 767 Venituri din sconturi obinute. La
furnizor, aceste reduceri acordate reprezint cheltuieli ale perioadei, indiferent de perioada la
care se refer i se nregistreaz n contul 667Cheltuieli privind sconturile acordate.

nregistrarea n contabilitate a reducerilor financiare se va evidenia astfel:

a) nregistrarea reducerii financiare primite n cazul cumprtorului

401 Furnizori = 767 Venituri din sconturi


obinute

b) nregistrarea reducerii financiare acordate n cazul furnizorului

667Cheltuieli privind = 411Clienti


sconturile acordate

Aspecte privind tratamentul fiscal al reducerilor comerciale/financiare

Din punct de vedere al impozitului pe profit

Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal specific c profitul impozabil se calculeaz ca


diferen ntre veniturile realizate din orice surs i cheltuielile efectuate n scopul realizrii de
venituri, dintr-un an fiscla, din care se scad veniturile neimpozabile i la care se adaug
cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau n calcul i alte elemente
similare veniturilor i cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.

Reducerile comerciale acordate/primite ulterior facturrii, facturate n alt perioad dect cea la
care se refer:

- Conform principiului independenei exerciiului societatea trebuie s


nregistreze cheltuiala, respectiv venitul n exerciiul financiar la care se refer, estimarea fiind
efectuata pe baza contractului dintre pri n care sunt menionate condiiile de acordare/primirea
a acestor reduceri.

n consecin, pe baza prevederilor contratuale, aceste cheltuieli/venituri vor fi


considerate deductibile, respectiv impozabile la calculul impozitului pe profit pentru an ul la
care se refer.

Din punct de vedere al taxei pe valoare adugat

Potrivit Codului Fiscal, baza de impozitare pentru livrri de bunuri i prestri de servicii
efectuate n interiorul rii NU cuprinde rabaturile, remizele , risturnele, sconturile i alte
reduceri de pre acordate de furnizori direct clienilor la data exigibilitii taxei.

Conform Codului Fiscal, art.138 ali.(1) lit.c) Cod Fiscal, n cazul n care
rabaturile,remizele,risturnele i celelalte reduceri de pret prevzute la art.137 alin (3) lit.a) sunt
acordate dup livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor, baza de impozitare a taxei pe valoare
adugat se va reduce.

Modalitatea de facturare a reducerilor comerciale din punct de vedere al TVA:

-o reducere comercial trebuie evideniat distinct cu semnul minus n factura emis de vnztor
sau prin emiterea unei facturi cu semnul minus (in cazul reducerilor ulterioare), factura care
trebuie s conin toate elementele menionate la art.155 alin (5) Cod Fiscal.

Cu privire la raportarea operaiunilor din punct de vedere al taxei pe valoare adaugat reducerile
comerciale i financiare vor fi evideniate n:

- Jurnalul de Cumprri sau de Vnzri n mod distinct n cazul n care sunt acordate
ulterior facturrii

- Declaraia 300- Decontul de taxa pe valoare adugat n mod distinctn cazul n care sunt
acordate ulterior facturrii. n cazul operaiunilor interne nregistrarea va fi efectuat la rndurile
de achiziii de bunuri i servicii taxabile, respectiv livrri de bunuri i prestri de servicii n
funcie de cota deTVA aplicabil operaiunii;

- Declaraia 394-Declaraia informativ privind livrrile/prestrile i achiziiile efectuate


pe teritoriul naional pentru reducerile primite/acordate partenerilor comerciali romni;
- Declaraia 390- Declaraia recapitulativ privind livrrile/achiziiile/prestrile de servicii
intracomunitare pentru reducerile primite/acordate partenerilor comerciali din Uniunea
European.

n concluzie, pentru a aplica un tratament corect, att din punct de vedere contabil,ct i fiscal,
trebuie analizat nc de la nceput dac reducerea este ntr-adevr o reducere
comercial/financiar sau este n fapt un serviciu prestat.
Contabilitatea de gestiune financiara: Metode privind calculatia
costurilor
Calculatia costurilor reprezinta ansamblul lucrarilor efectuate intr-o forma organizata cu scopul
de a obtine informatii privind costul bunurilor, lucrarilor, serviciilor, activitatilor sau altor
obiecte de calculatie. Calculatia costurilor are rolul de a identifica si evalua toate consumurile
implicate in determinarea costurilor. Astfel, se pot grupa si repartiza cheltuielile efectuate pe
locuri (centre) de calculatie, iar in cadrul acestora, gruparea se poate face pe articole de calculatie
si pe purtatori de costuri.

In scopul determinarii costurilor unitare astfel incat bunurile, lucrarile, serviciile sa poata
fi evaluate si recunoscute in contabilitatea financiara, iar preturile de vanzare sa poata fi
stabilite si verificate, precum si pentru analiza costurilor si a eficientei activitatii, in
contabilitatea de gestiune cheltuielile se clasifica in:

costuri de achizitie;
costuri de productie;
costuri de prelucrare;
cheltuieli ale perioadei.

Pentru asigurarea unui continut real si exact al structurii costurilor este necesara separarea
cheltuielilor care privesc obtinerea bunurilor, lucrarilor, serviciilor de cheltuielile care nu sunt
legate de achizitia, productia sau prelucrarea etc. a acestora.
Declaratia 101. Modificari de ultima ora
Vezi detalii

Cheltuielile care nu participa la obtinerea obiectelor de calculatie cum ar fi cheltuielile de


administratie, cheltuielile de desfacere, regia fixa nealocata costului, cheltuielile financiare,
cheltuielile extraordinare etc., nu se includ in costul acestora. Includerea cheltuielilor in costuri
se efectueaza in perioada de gestiune careia ii apartin cheltuielile in cauza.

Costul stocurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitiei, productiei, prelucrarii,
precum si alte costuri suportate pentru a aduce bunurile, lucrarile, serviciile in forma si in locul
in care se gasesc in prezent.

Costul de achizitie al bunurilor cuprinde pretul de cumparare, taxele de import si alte taxe (cu
exceptia acelora pe care persoana juridica le poate recupera de la autoritatile fiscale), cheltuielile
de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achizitiei bunurilor
respective.
In costul de achizitie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu
obtinerea de autorizatii si alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective.
Cheltuielile de transport sunt incluse in costul de achizitie si atunci cand functia de aprovizionare
este externalizata. Reducerile comerciale acordate de furnizor si inscrise pe factura de achizitie
ajusteaza in sensul reducerii costul de achizitie al bunurilor.

Costul de productie al unui bun cuprinde costul de achizitie a materiilor prime si materialelor
consumabile si cheltuielile de productie direct atribuibile bunului. Costul de productie sau de
prelucrare al stocurilor, precum si costul de productie al imobilizarilor cuprind cheltuielile
directe aferente productiei, si anume: materiale directe, energie consumata in scopuri
tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor
indirecte de productie alocata in mod rational ca fiind legata de fabricatia acestora.

Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera si alte cheltuieli legate de
personalul direct angajat in furnizarea serviciilor, inclusiv personalul insarcinat cu
supravegherea, precum si regiile corespunzatoare. In costul de productie poate fi inclusa o
proportie rezonabila din cheltuielile care sunt indirect atribuibile bunului, in masura in care
acestea sunt legate de perioada de productie.

Costul complet cuprinde costul de productie plus cheltuielile generale de administratie si


cheltuielile de desfacere, repartizate rational. Alte cheltuieli se includ in costul bunurilor,
lucrarilor, serviciilor numai in masura in care reprezinta costuri suportate pentru a aduce
stocurile in forma si in locul in care se gasesc in prezent.

Pentru calculul costurilor bunurilor, lucrarilor, serviciilor si al costurilor perioadei,


cheltuielile inregistrate in contabilitatea financiara dupa natura lor se grupeaza in
contabilitatea de gestiune astfel:

Cheltuieli directe

Cheltuielile directe sunt acele cheltuieli care se identifica pe un anumit obiect de calculatie inca
din momentul efectuarii lor si se includ direct in costul obiectelor respective. Cheltuielile directe
cuprind: costul de achizitie al materiilor prime si materialelor directe consumate, energia
consumata in scopuri tehnologice, manopera directa (salarii, asigurari si protectia sociala etc.),
alte cheltuieli directe.

Cheltuieli indirecte

Aceste cheltuieli privesc obtinerea mai multor produse, executarea mai multor lucrari, servicii
sau comenzi, respectiv faze, activitati etc., sau chiar entitatea in ansamblul ei.

Includerea cheltuielilor indirecte in costul obiectelor de calculatie/purtatorilor de cost se


realizeaza in mod indirect, prin repartizare, pe baza unor procedee rationale, aplicate cu
consecventa, adecvate tipului de cheltuieli care urmeaza a fi repartizate si obiectelor/purtatorilor
de costuri asupra carora se repartizeaza.
Contabilitatea de gestiune financiara: Metode privind calculatia costurilor
Calculatia costurilor reprezinta ansamblul lucrarilor efectuate intr-o forma organizata cu scopul
de a obtine informatii privind costul bunurilor, lucrarilor, serviciilor, activitatilor sau altor
obiecte de calculatie. Calculatia costurilor are rolul de a identifica si evalua toate consumurile
implicate in determinarea costurilor. Astfel, se pot grupa si repartiza cheltuielile efectuate pe
locuri (centre) de calculatie, iar in cadrul acestora, gruparea se poate face pe articole de calculatie
si pe purtatori de costuri.

In scopul determinarii costurilor unitare astfel incat bunurile, lucrarile, serviciile sa poata
fi evaluate si recunoscute in contabilitatea financiara, iar preturile de vanzare sa poata fi
stabilite si verificate, precum si pentru analiza costurilor si a eficientei activitatii, in
contabilitatea de gestiune cheltuielile se clasifica in:

costuri de achizitie;
costuri de productie;
costuri de prelucrare;
cheltuieli ale perioadei.

Pentru asigurarea unui continut real si exact al structurii costurilor este necesara separarea
cheltuielilor care privesc obtinerea bunurilor, lucrarilor, serviciilor de cheltuielile care nu sunt
legate de achizitia, productia sau prelucrarea etc. a acestora.
Declaratia 101. Modificari de ultima ora
Vezi detalii

Cheltuielile care nu participa la obtinerea obiectelor de calculatie cum ar fi cheltuielile de


administratie, cheltuielile de desfacere, regia fixa nealocata costului, cheltuielile financiare,
cheltuielile extraordinare etc., nu se includ in costul acestora. Includerea cheltuielilor in costuri
se efectueaza in perioada de gestiune careia ii apartin cheltuielile in cauza.

Costul stocurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitiei, productiei, prelucrarii,
precum si alte costuri suportate pentru a aduce bunurile, lucrarile, serviciile in forma si in locul
in care se gasesc in prezent.

Costul de achizitie al bunurilor cuprinde pretul de cumparare, taxele de import si alte taxe (cu
exceptia acelora pe care persoana juridica le poate recupera de la autoritatile fiscale), cheltuielile
de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achizitiei bunurilor
respective.

In costul de achizitie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu


obtinerea de autorizatii si alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective.
Cheltuielile de transport sunt incluse in costul de achizitie si atunci cand functia de aprovizionare
este externalizata. Reducerile comerciale acordate de furnizor si inscrise pe factura de achizitie
ajusteaza in sensul reducerii costul de achizitie al bunurilor.

Costul de productie al unui bun cuprinde costul de achizitie a materiilor prime si materialelor
consumabile si cheltuielile de productie direct atribuibile bunului. Costul de productie sau de
prelucrare al stocurilor, precum si costul de productie al imobilizarilor cuprind cheltuielile
directe aferente productiei, si anume: materiale directe, energie consumata in scopuri
tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor
indirecte de productie alocata in mod rational ca fiind legata de fabricatia acestora.

Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera si alte cheltuieli legate de
personalul direct angajat in furnizarea serviciilor, inclusiv personalul insarcinat cu
supravegherea, precum si regiile corespunzatoare. In costul de productie poate fi inclusa o
proportie rezonabila din cheltuielile care sunt indirect atribuibile bunului, in masura in care
acestea sunt legate de perioada de productie.

Costul complet cuprinde costul de productie plus cheltuielile generale de administratie si


cheltuielile de desfacere, repartizate rational. Alte cheltuieli se includ in costul bunurilor,
lucrarilor, serviciilor numai in masura in care reprezinta costuri suportate pentru a aduce
stocurile in forma si in locul in care se gasesc in prezent.

Pentru calculul costurilor bunurilor, lucrarilor, serviciilor si al costurilor perioadei,


cheltuielile inregistrate in contabilitatea financiara dupa natura lor se grupeaza in
contabilitatea de gestiune astfel:

Cheltuieli directe

Cheltuielile directe sunt acele cheltuieli care se identifica pe un anumit obiect de calculatie inca
din momentul efectuarii lor si se includ direct in costul obiectelor respective. Cheltuielile directe
cuprind: costul de achizitie al materiilor prime si materialelor directe consumate, energia
consumata in scopuri tehnologice, manopera directa (salarii, asigurari si protectia sociala etc.),
alte cheltuieli directe.

Cheltuieli indirecte

Aceste cheltuieli privesc obtinerea mai multor produse, executarea mai multor lucrari, servicii
sau comenzi, respectiv faze, activitati etc., sau chiar entitatea in ansamblul ei.

Includerea cheltuielilor indirecte in costul obiectelor de calculatie/purtatorilor de cost se


realizeaza in mod indirect, prin repartizare, pe baza unor procedee rationale, aplicate cu
consecventa, adecvate tipului de cheltuieli care urmeaza a fi repartizate si obiectelor/purtatorilor
de costuri asupra carora se repartizeaza.
Deductibilitatea cheltuielilor la calculul impozitului pe venitul net anual (persoane fizice,

PFA)
190
Venitul net anual rezultat din activitati independente, determinat pe baza contabilitatii in partida
simpla potrivit Codului Fiscal, se stabileste ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile aferente
realizarii venitului, deductibile conform datelor contabile.
Veniturile din activitati independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere
si veniturile din drepturi de proprietate intelectual.

Pentru a putea fi deduse, cheltuielile efectuate in scopul realizarii veniturilor trebuie sa respecte
urmatoarele conditii generale:
-sa fie efectuate in cadrul activitatilor desfasurate in scopul realizarii venitului;
-sa corespunda unor cheltuieli efective si sa fie justificate cu documente;
-sa fie cuprinse in cheltuielile exercitiului financiar al anului in cursul caruia au fost platite;
-sa respecte regulile privind amortizarea;
-sa respecte regulile privind deducerea cheltuielilor reprezentand investitii in mijloace fixe
pentru cabinetele medicale, in conformitate cu prevederile art. 24 alin. (16) din Codul Fiscal.
-cheltuielile cu primele de asigurare s fie efectuate pentru:
1. active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii;
2. activele ce servesc ca garanie bancar pentru creditele utilizate n desfurarea activitii
pentru care este autorizat contribuabilul;
3. prime de asigurare pentru asigurarea de risc profesional;
4. persoane care obin venituri din salarii, potrivit prevederilor capitolului 3 din prezentul titlu,
cu condiia impozitrii sumei reprezentnd prima de asigurare, la beneficiarul acesteia, la
momentul plii de ctre suportator.

Baza legala: art. 48 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile si completarile
aprobate prin OUG 125/2011, pct. 38 41 din Hotararea Guvernului nr. 44/2004 pentru
aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal.

Principalelor categorii de cheltuieli la calculul venitului net pe anul 2012 sunt:

Cheltuieli deductibile Sunt cheltuieli deductibile:


cheltuielile cu achizitionarea de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar si
marfuri;
cheltuielile cu lucrarile executate si serviciile prestate de terti, precum si cele efectuate de
contribuabil pentru executarea de lucrari si prestarea de servicii pentru clienti;
chiria aferenta spatiului in care se desfasoara activitatea, cea aferenta utilajelor si altor instalatii
utilizate in desfasurarea activitatii, in baza unui contract de inchiriere;
dobanzile aferente creditelor bancare si cheltuielile cu comisioanele si cu alte servicii bancare;
cheltuielile cu primele de asigurare care privesc imobilizarile corporale si necorporale, inclusiv
pentru stocurile detinute, precum si primele de asigurare pentru asigurarea de risc profesional
potrivit legii;
cheltuielile cu primele de asigurare pentru bunurile din patrimoniul personal, cand acestea
reprezinta garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii independente a
contribuabilului;
cheltuielile postale si taxele de telecomunicatii, cu energia si apa;
cheltuielile cu transportul de bunuri si de persoane;
cheltuieli de natura salariala si cele reprezentand contributiile pentru asigurarile sociale, pentru
constituirea Fondului pentru plata ajutorului de somaj, pentru asigurarile sociale de sanatate,
pentru accidente de munca si boli profesionale, precum si alte contributii obligatorii pentru
contribuabil si angajatii acestuia;
cheltuielile cu impozitele, taxele, altele decat impozitul pe venit;
cheltuielile cu amortizarea, in conformitate cu reglementarile Titlului II din Codul Fiscal,
precum si valoarea ramasa neamortizata a bunurilor si drepturilor amortizabile instrainate,
determinata prin deducerea din pretul de cumparare a amortizarii incluse pe costuri in cursul
exploatarii si limitata la nivelul venitului realizat din instrainare;
cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentand chiria (rata de leasing) in cazul contractelor de
leasing operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea si dobanzile pentru contractele de
leasing financiar, stabilite in conformitate cu prevederile privind operatiunile de leasing si
societatile de leasing;
cheltuielile cu pregatirea profesionala pentru contribuabili si salariatii lor;
cheltuielile cu functionarea si intretinerea, aferente bunurilor care fac obiectul unui contract de
comodat, potrivit intelegerii din contract, pentru partea aferenta utilizarii in scopul afacerii;
cheltuielile de reclama si publicitate care reprezinta cheltuieli efectuate pentru popularizarea
numelui contribuabilului, produsului sau serviciului in baza unui contract scris, precum si
costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare cand
reclama si publicitatea se efectueaza prin mijloace proprii. Se includ in categoria cheltuielilor de
reclama si publicitate si bunurile care se acorda in cadrul unor campanii publicitare ca mostre,
pentru incercarea produselor si demonstratii la punctele de vanzare, precum si alte bunuri
acordate cu scopul stimularii vanzarilor si alte cheltuieli efectuate in scopul realizarii veniturilor.
cheltuieli deductibile si cele efectuate pentru intretinerea si functionarea spatiilor folosite
pentru desfasurarea afacerilor chiar daca documentele sunt emise pe numele proprietarului, si nu
pe numele contribuabilului (incepand cu 1 ianuarie 2010).

Cheltuieli cu deductibilitate limitata Sunt deductibile limitat:


cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum si pentru acordarea de burse private, efectuate
conform legii, in limita unei cote de 5% din baza de calcul.
cheltuielile de protocol ocazionate de acordarea unor cadouri, tratatii si mese partenerilor de
afaceri, efectuate in scopul afacerii, in limita unei cote de 2% din baza de calcul;
cheltuieli reprezentand cotizatii platite asociatiilor profesionale si contributii profesionale
obligatorii platite organizatiilor profesionale din care fac parte contribuabilii si datorate potrivit
legii;
cheltuielile cu indemnizatia de delegare si detasare in alta localitate, in tara si in strainatate, in
interesul serviciului, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;
cheltuielile sociale, in limita sumei obtinute prin aplicarea unei cote de pana la 2% la fondul de
salarii realizat anual si acordate pentru salariatii proprii sau alte persoane, astfel cum este
prevazut in contractul de munca, sub forma: ajutoarelor de inmormantare, ajutoarelor pentru
pierderi produse in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarelor pentru
bolile grave sau incurabile, inclusiv proteze, ajutoarelor pentru nastere, tichetelor de cresa
acordate de angajator in conformitate cu legislatia in vigoare, cadourilor pentru copiii minori ai
salariatilor, cadourilor oferite salariatelor, contravalorii transportului la si de la locul de munca al
salariatului, costului prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul, pentru salariatii
proprii si membrii de familie ai acestora. Cadourile oferite de angajatori in beneficiul copiilor
minori ai angajatilor cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale
altor culte religioase, precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt
deductibile in masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie dintre
cele de mai sus, nu depaseste 150 lei;
pierderile privind bunurile perisabile, in limitele prevazute de actele normative in materie;
cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii, precum si cele
reprezentand tichetele de vacanta acordate de angajatori, potrivit legii;
contributiile efectuate in numele angajatilor la fonduri de pensii facultative, in conformitate cu
legislatia in vigoare, in limita echivalentului in lei a 400 euro anual pentru o persoana;
prima de asigurare voluntara de sanatate, conform legii, in limita echivalentului in lei a 250
euro anual pentru o persoana;
Atentie! Limita echivalentului in euro a acestor contributii se transforma in lei la cursul mediu
anual comunicat de Banca Nationala a Romaniei.
cheltuielile efectuate atat pentru activitatea independenta, cat si in scopul personal al
contribuabilului sau asociatilor sunt deductibile numai pentru partea de cheltuiala care este
aferenta activitatii independente;
dobanzi aferente imprumuturilor de la persoane fizice si juridice, altele decat institutiile care
desfasoara activitatea de creditare cu titlu profesional, utilizate in desfasurarea activitatii, pe baza
contractului incheiat intre parti, in limita nivelului dobanzii de referinta a Bancii Nationale a
Romaniei;
cotizatii platite la asociatiile profesionale in limita a 2% din baza de calcul care se determina ca
diferenta intre venitul brut si cheltuielile deductibile, altele decat cheltuielile de sponsorizare,
mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol, cotizatiile platite la
asociatiile profesionale.
cheltuielile reprezentand contributiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii,
organizatiilor profesionale din care fac parte contribuabilii, in limita a 5% din venitul brut
realizat.

Cheltuieli nedeductibile n categoria cheltuielilor nedeductibile intra:


sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;
cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile ale caror surse se afla pe teritoriul Romaniei sau
in strainatate;
impozitul pe venit datorat, inclusiv impozitul pe venitul realizat in strainatate;
cheltuielile cu primele de asigurare, altele decat cele mentionate mai sus;
donatii de orice fel;
amenzile, confiscarile, dobanzile, penalitatile de intarziere si penalitatile datorate autoritatilor
romane si straine, potrivit prevederilor legale, altele decat cele platite conform clauzelor din
contractele comerciale;
ratele aferente creditelor angajate;
cheltuielile privind bunurile constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile, daca
inventarul nu este acoperit de o polita de asigurare;
sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a incalcarii dispozitiilor legale in vigoare;
impozitul pe venit suportat de platitorul venitului in contul beneficiarilor de venit, precum si
alte sume prevazute prin legislatia in vigoare.
incepand cu 1 ianuarie 2012, 50% din cheltuielile privind combustibilul pentru vehiculele
rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu o greutate
maxima autorizata care sa nu depaseasca 3.500 kg si care sa nu aiba mai mult de 9 scaune de
pasageri, incluzand si scaunul soferului, cu exceptia situatiei in care vehiculele se inscriu in
oricare dintre urmatoarele categorii:
1. vehiculele utilizate exclusiv pentru: interventie, reparatii, paza si protectie, curierat, transport
de personal la si de la locul de desfasurare a activitatii, precum si vehiculele special adaptate
pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de agenti de vanzari si de agenti de
recrutare a fortei de munca;
2. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plata, inclusiv pentru activitatea de taxi;
3. vehiculele utilizate pentru inchirierea catre alte persoane, inclusiv pentru desfasurarea
activitatii de instruire in cadrul scolilor de soferi.

*Baza legala: art. 48 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile si
completarile ulterioare, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 927/23.12.2003;
pct. 38 41 din Hotararea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 112/06.02.2004.
Dubla impunere internaional reprezint supunerea
la impozit a aceleiai materii impozabile i pentru
aceiai perioad de timp de ctre dou autoriti fiscale
din ri diferite. Dubla impunere poate aprea n cazul
realizrii de ctre rezidenii unui stat a unor venituri pe
teritoriul altor state.
Dubla impunere poate aprea doar n cazul impozitelor directe; respectiv al
impozitelor pe venit i al celor pe avere. n cazul impozitelor indirecte nu se pune
problema dublei impunere, deoarece cetenii unui stat, atunci cnd se afl pe
teritoriul altui stat, suport, n calitate de cumprtori, acelai impozite cuprinse n
preurile mrfurilor cumprate sau n tarifele serviciilor ca i cetenii statului
respectiv.
Apariia dublei impuneri trebuie privit n strns legtur cu particularitile
politicii fiscale i ale sistemelor de impozitare existente ntr-o ar sau alta.
n practica fiscal internaional se folosesc mai multe criterii (criteriul
rezidenei, criteriul originii veniturilor, criteriul naionalitii), care stau la baza
impunerii veniturilor sau averii, ceea ce duce la apariia dublei impunerii.
Conform criteriului rezidenei, impunerea veniturilor se efectueaz de
autoritatea fiscal din ara creia aparine rezidentul, indiferent de locul provenienei
veniturilor sau averii.
n cazul criteriului originii veniturilor impunerea se efectueaz de ctre
organele fiscale din ara pe teritoriul creia s-a realizat acest venit sau se afl averea,
fcndu-se abstracie de rezidena sau naionalitatea beneficiarilor de venituri.
Criteriul naionalitii are n vedere c un stat impune rezidenii si, care
realizeaz venituri sau posed avere din/n statul respectiv, indiferent dac ei
locuiesc sau nu n ara lor.
Dac ntr-o ar impunerea se bazeaz pe criteriul rezidenei (domiciliul
fiscal), iar n alta pe criteriul originii veniturilor, atunci o persoan din prima ar,
obinnd venituri n cea de-a doua ar va plti impozit n ambele state, ceea ce, de
fapt, nseamn impunere dubl.
Consecinele negative pe care le are dubla impunere asupra dezvoltrii
relaiilor economice dintre diferite ri au condus la cutarea soluiilor de evitare a
ei. Dubla impunere poate fi evitat prin ncheierea acordurilor respective, bilaterale
sau multilaterale, ntre state sau unilateral, prin modificarea propriei legislaii fiscale
n vederea aplicrii anumitor procedee tehnice de scutire de la impunere.
Cea mai potrivit soluie pentru evitarea dublei impuneri internaionale este
ncheierea de convenii bilaterale sau multilaterale ntre state. Ele se aplic
impozitelor pe venit i pe avere instituite de fiecare din statele contractante i de
ctre subdiviziunile lor administrativ-teritoriale. Sub incidena conveniei respective
intr persoanele care sunt rezidente ale unui stat sau ale fiecrui dintre cele dou
state, referindu-se att la persoanele juridice, ct i la cele fizice.
Conform conveniilor ncheiate ntre diferite state, au fost gsite mai multe
modaliti de impunere a veniturilor provenite din diferite surse:
- veniturile realizate din bunurile imobile sunt impuse n statul contractant n care
sunt situate bunurile respective;
- beneficiile obinute de ntreprinderile unui stat contractant sunt impuse de organele
fiscale ale acestui stat;
- beneficiile unei ntreprinderi, obinute n cadrul mai multor sedii aflate n ambele
state semnatare a conveniei, se impune proporional de fiecare stat;
- beneficiile rezultate din exploatarea navelor sau aeronavelor n trafic internaional
se impun n statul contractant n care este situat conducerea efectiv a ntreprinderii
etc;
- veniturile din salarii i alte remuneraii similare se impun n statul n care se
desfoar activitatea respectiv etc.
Averea format din bunurile imobile se impune statul n care se afl bunurile
respective.
Pentru evitarea dublei impuneri, practica internaional propune aplicarea
urmtoarelor metode:
- scutirea total venitul obinut de rezidentul unei ri n alt tar contractant, unde
acest venit a fost impus, se deduce n ntregime din venitul total impozabil n statul
de reziden;
- scutirea progresiv venitul obinut de rezidentul unui stat n strintate se adaug
la veniturile realizate de acesta n statul de reziden, urmrind apoi ca la venitul
total astfel obinut s se stabileasc cota progresiv corespunztoare, ns se aplic
numai asupra venitului obinut n statul de reziden; prin urmare, nsumarea
venitului realizat n strintate cu cel obinut n statul de reziden are drept scop
numai stabilirea cotei progresive cu care va fi impus venitul intern;
- creditarea ordinar impozitul pltit statului strin pentru venitul realizat pe
teritoriul acestuia de rezidentul unui alt stat se deduce direct din impozitul datorat
statului de reziden, ns numai pn la limita impozitului intern care revine la un
venit egal cu venitul obinut n strintate;
- creditarea total a impozitului impozitul pltit n strintate pentru venitul
realizat se deduce integral din impozitele datorate n statul de reziden; deducerea
integral se face inclusiv n situaiile n care impozitul pltit n strintate este mai
mare dect impozitul aferent aceluiai venit n statul de reziden.
Metodele de calculare a impozitului n ara de reedin expuse mai sus, admit
recunoaterea impozitelor pltite n strintate i permit diminuarea cuantumului
impozitului datorat statului de rezident.
Evaluarea bunurilor n situaiile financiare anuale
Feb 6, 2015 Postat de Eugen Staicu in Financiar-Contabil Etichete bunuri, evaluare, reglementari
contabile, situatii financiare Comentarii 0

V semnalm unele prevederi privind evaluarea bunurilor, astfel cum sunt prezentate n Ordinul
MFP nr. 1802/2014, n msura n care acestea comport modificri fa de OMFP nr. 3055/2009
care a fost abrogat, cu ncepere de la 1 ianuarie al acestui an.

Ordinul nr. 1802/2014, dat pentru aprobarea Reglementrilor contabile privind situaiile financiare
anuale individuale i situaiile financiare anuale consolidate, a fost publicat n Monitorul Oficial nr.
963/2014.

Evaluarea la data intrrii n entitate

La data intrrii n entitate, bunurile se evalueaz i se nregistreaz n contabilitate la valoarea de


intrare, care se stabilete astfel:

la cost de achiziie pentru bunurile procurate cu titlu oneros;


la cost de producie pentru bunurile produse n entitate;
la valoarea de aport, stabilit n urma evalurii pentru bunurile reprezentnd aport la capitalul
social;
la valoarea just pentru bunurile obinute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere.

n cazurile evalurii la valoarea de aport sau la valoarea just, valoarea de aport i, respectiv, valoarea
just se substituie costului de achiziie.

Valoarea just a activelor se determin, n general, dup datele de eviden de pe pia, printr-o
evaluare efectuat, de regul, de evaluatori autorizai, potrivit legii.

n situaia n care nu exist date pe pia privind valoarea just, din cauza naturii specializate a
activelor i a frecvenei reduse a tranzaciilor, valoarea just se poate determina prin alte metode
utilizate, de regul, de ctre evaluatori autorizai, potrivit legii.

Reducerile comerciale acordate de furnizor i nscrise pe factura de achiziie ajusteaz n sensul


reducerii costul de achiziie al bunurilor. Atunci cnd achiziia de produse i primirea reducerii
comerciale sunt tratate mpreun, reducerile comerciale primite ulterior facturrii ajusteaz, de
asemenea, costul de achiziie al bunurilor.

Reducerile comerciale primite ulterior facturrii corecteaz costul stocurilor la care se refer, dac
acestea mai sunt n gestiune. Dac stocurile pentru care au fost primite reducerile ulterioare nu mai
sunt n gestiune, acestea se evideniaz distinct n contabilitate (contul 609 Reduceri comerciale
primite), pe seama conturilor de teri.

Atunci cnd vnzarea de produse i acordarea reducerii comerciale sunt tratate mpreun, reducerile
comerciale acordate ulterior facturrii ajusteaz veniturile din vnzare.

Reducerile comerciale acordate ulterior facturrii, indiferent de perioada la care se refer, se


evideniaz distinct n contabilitate (contul 709 Reduceri comerciale acordate), pe seama conturilor
de teri.

Reducerile comerciale legate de prestrile de servicii, primite ulterior facturrii, respectiv acordate
ulterior facturrii, indiferent de perioada la care se refer, se evideniaz distinct n contabilitate (contul
609 Reduceri comerciale primite, respectiv contul 709 Reduceri comerciale acordate), pe seama
conturilor de teri.

n cazul n care reducerile comerciale reprezint evenimente ulterioare datei bilanului care conduc la
ajustarea situaiilor financiare anuale, acestea se nregistreaz la data bilanului n contul 408
Furnizori facturi nesosite, respectiv contul 418 Clieni facturi de ntocmit, i se reflect n
situaiile financiare ale exerciiului pentru care se face raportarea, pe baza documentelor justificative.
Reducerile care urmeaz a fi primite, nregistrate la data bilanului n contul 408 Furnizori facturi
nesosite, corecteaz costul stocurilor la care se refer, dac acestea mai sunt n gestiune.

Reducerile comerciale pot fi, de exemplu:

rabaturile se primesc pentru defecte de calitate i se practic asupra preului de vnzare;


remizele se primesc n cazul vnzrilor superioare volumului convenit sau dac cumprtorul
are un statut preferenial; i
risturnele sunt reduceri de pre calculate asupra ansamblului tranzaciilor efectuate cu acelai
ter, n decursul unei perioade determinate.

Reducerile financiare sunt sub form de sconturi de decontare acordate pentru achitarea datoriilor
nainte de termenul normal de exigibilitate.

Reducerile financiare primite de la furnizor reprezint venituri ale perioadei indiferent de perioada la
care se refer (contul 767 Venituri din sconturi obinute). La furnizor, aceste reduceri acordate
reprezint cheltuieli ale perioadei, indiferent de perioada la care se refer (contul 667 Cheltuieli privind
sconturile acordate).

n cazul valorilor mobiliare pe termen scurt admise la tranzacionare pe o pia reglementat,


costul de achiziie nu include costurile de tranzacionare direct atribuibile achiziiei lor, aceste costuri
fiind nregistrate n conturile de cheltuieli corespunztoare.
n cazul valorilor mobiliare pe termen scurt care nu sunt admise la tranzacionare pe o pia
reglementat, precum i al valorilor mobiliare pe termen lung, costul de achiziie include i costurile
direct atribuibile achiziiei lor (de exemplu, costuri legate de onorarii pltite avocailor, evaluatorilor).

Exemple de costuri care nu trebuie incluse n costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale
perioadei n care au survenit, sunt urmtoarele:

pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producie nregistrate peste limitele normal
admise, inclusiv pierderile datorate risipei;
cheltuielile de depozitare, cu excepia cazurilor n care aceste costuri sunt necesare n procesul
de producie, anterior trecerii ntr-o nou faz de fabricaie. Cheltuielile de depozitare se includ n
costul de producie atunci cnd sunt necesare pentru a aduce stocurile n locul i n starea n care
se gsesc;
regiile (cheltuielile) generale de administraie care nu particip la aducerea stocurilor n forma i
locul final;
regia fix nealocat costului, care se recunoate drept cheltuial n perioada n care a aprut.
Alocarea regiei fixe asupra costurilor se face pe baza capacitii normale de producie (activitate).

Costurile ndatorrii atribuibile activelor cu ciclu lung de fabricaie sunt incluse n costurile de
producie ale acestora, n msura n care sunt legate de perioada de producie. n costurile ndatorrii
se include dobnda la capitalul mprumutat pentru finanarea achiziiei, construciei sau produciei de
active cu ciclu lung de fabricaie.

Costurile ndatorrii suportate de entitate n legtur cu mprumutul de fonduri se includ n costul


bunurilor sau serviciilor cu ciclu lung de fabricaie, cu respectarea prevederilor pct. 51 alin. (1) din
prezentele reglementri.

Prin activ cu ciclu lung de fabricaie se nelege un activ care solicit n mod necesar o perioad
substanial de timp pentru a fi gata n vederea utilizrii sale prestabilite sau pentru vnzare.

Activele financiare i stocurile care sunt fabricate pe o baz repetitiv de-a lungul unei perioade
scurte de timp nu sunt considerate active cu ciclu lung de fabricaie. Nu sunt active cu ciclu lung de
fabricaie nici activele care n momentul achiziiei sunt gata pentru utilizarea lor prestabilit sau pentru
vnzare.

Capitalizarea costurilor ndatorrii trebuie s nceteze cnd se realizeaz cea mai mare parte a
activitilor necesare pentru pregtirea activului cu ciclu lung de fabricaie, n vederea utilizrii
prestabilite sau a vnzrii acestuia.

Entitile care au inclus n valoarea activelor cu ciclu lung de fabricaie costuri ale ndatorrii prezint
informaii corespunztoare n notele explicative la situaiile financiare.
Cu titlu tranzitoriu, reglementrile prevd c, atunci cnd aplicarea reglementrilor privind regimul
costurilor ndatorrii atribuibile activelor cu ciclu lung de fabricaie constituie o modificare a politicii
contabile, entitatea aplic prevederile pentru costurile ndatorrii aferente activelor cu ciclu lung de
fabricaie pentru care data de ncepere a capitalizrii este ulterioar datei de 1 ianuarie 2015.
La ce folosesc conventiile de evitare a dublei
impuneri?
Din punct de vedere juridic, dubla impunere internationala apare
atunci cand acelasi venit obtinut de catre un contribuabil este
impozitat de catre doua state. Pentru a combate efectele daunatoare
pe care dubla impunere internationala le imprima asupra liberului
schimb de bunuri si servicii si miscarii de capital, tehnologiei si
persoanelor, statele lumii au incheiat conventii bilaterale sau
multilaterale prin care ofera un mijloc de solutionare, pe o baza
unitara, a celor mai des intalnite probleme care apar in domeniul
dublei impuneri internationale.

Autor
FiNEXPERT
18 Aprilie 2013

6 comentariiPrinteaz articol

Comenteaz 6
Printeaz articol
napoi la articol

Astfel, conventiile de evitare a dublei impuneri pot fi definite ca reprezentand dorinta


statelor de a clarifica, standardiza si confirma situatia fiscala a contribuabililor care sunt
angajati in activitati comerciale, industriale, financiare sau orice alte activitati in alte tari,
prin aplicarea de catre toate statele a unei solutii unitare in cazuri identice de dubla
taxare.

In prezent Romania are incheiate un numar de 82 de conventii de evitare a dublei


impuneri cu state din intreaga lume. Prima conventie incheiata de Romania a fost cea
cu Germania (aplicabila de la 1.01.1972) iar ultima conventie incheiata de Romania a
fost cea cu Arabia Saudita. Un numar de 8 conventii au fost renegociate de-a lungul
timpului astfel incat vechea conventie si-a incetat aplicabilitatea si o noua conventie
este aplicabila in relatia cu tarile respective (Austria, Belgia, Canada, Finlanda,
Germania, Maroc, Olanda, Pakistan).

Prevederile conventiilor de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania se pot


consulta pe site-ul ANAF, aici.
De regula toate conventiile de evitare a dublei impuneri urmeaza acelasi tipar:

descrierea scopului conventiei si definirea unor termeni utilizati in mai mult de un articol
al conventiei;
stabilirea regulilor de impunere pentru venituri si castiguri de capital si a metodelor de
eliminare a dublei impuneri;
dispozitii speciale cu privire la nediscriminare, procedura amiabila, schimbul de
informatii, asistenta la incasare, membrii misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare,
extinderea teritoriala

Conform conventiilor, regulile de impunere pentru venituri si capital pot fi clasificate


astfel:

venituri si castiguri de capital care pot fi impozitate fara nicio limitare in Statul Sursa si
pentru care Statul de Rezidenta nu are drept de impunere;

Exemplu: venituri din proprietati imobiliare, veniturile unui sediu permanent, veniturile
realizate de artisti si sportivi, remuneratiile membrilor consiliului de administratie,
remuneratiile primite de o persoana fizica rezidenta intr-un stat, pentru activitatea
dependenta pe care o desfasoara in celalalt stat.

venituri si castiguri de capital care pot fi subiect de impunere limitata in Statul Sursa, iar
Statul de Rezidenta trebuie sa acorde o reducere a impozitului;

Exemplu: dividende, dobanzi, comisioane si redevente.

venituri si castiguri de capital care nu pot fi impozitate in Statul Sursa si se impoziteaza


exclusiv in Statul de Rezidenta

Exemplu: profiturile din activitatea de afaceri si din transporturile internationale, castiguri


de capital, venituri obtinute de studenti.

Nota: Statul Sursa este statul de pe al carui teritoriu se nasc veniturile sau castigurile
de capital, respectiv in cazul veniturilor din afaceri, statul pe al carui teritoriu sunt
efectuate afacerile, iar in cazul castigurilor din investitii, fie statul al carui rezident este
persoana care dispune platile, fie statul in care este situat activul care genereaza
veniturile.

Legislatia nationala a Romaniei solicita ca pentru aplicarea prevederilor conventiei de


evitare a dublei impuneri nerezidentul sa prezinte platitorului de venit, in momentul
realizarii venitului, certificatul de rezidenta fiscala eliberat de catre autoritatea
competenta din statul sau de rezidenta, insotit de o traducere autorizata in limba
romana. Daca certificatul de rezidenta fiscala nu se prezinta in acest termen, se aplica
prevederile titlului V din Codul Fiscal. In momentul prezentarii certificatului de rezidenta
fiscala se aplica prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri si se face
regularizarea impozitului in cadrul termenului legal de prescriptie.
Certificatul de rezidenta fiscala prezentat in cursul anului pentru care se fac platile este
valabil si in primele 60 de zile calendaristice din anul urmator, cu exceptia situatiei in
care se schimba conditiile de rezidenta.

In certificatul de rezidenta fiscala prezentat de nerezidentii care au obtinut venituri din


Romania, trebuie sa se ateste ca acestia au fost rezidenti in statele cu care Romania
are incheiate conventii de evitare a dublei impuneri, in anul/perioada obtinerii veniturilor
sau in anul/perioada pentru care a fost emis certificatul de rezidenta fiscala. Forma si
continutul certificatului de rezidenta fiscala pentru nerezidenti sunt cele emise de
autoritatea din statul de rezidenta al beneficiarului venitului. Acesta trebuie sa cuprinda,
in principal, elemente de identificare a nerezidentului, precum si a autoritatii care a emis
certificatul de rezidenta fiscala, de exemplu: numele, denumirea, adresa, codul de
identificare fiscala, mentiunea ca este rezident fiscal in statul emitent, precum si data
emiterii certificatului sau a documentului.

Platitorul de venit este raspunzator pentru primirea in termenul stabilit a originalului sau
a copiei legalizate a certificatului de rezidenta fiscala si pentru aplicarea prevederilor din
conventiile de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu diverse state.

In situatia in care legislatia domestica a unui stat cu care Romania are incheiata
conventie de evitare a dublei impuneri solicita de la un rezident roman certificatul de
rezidenta fiscala pentru a aplica prevederile conventiei, rezidentul roman va depune o
cerere pentru eliberarea certificatului la autoritatea fiscala competenta. Modelul cererii si
al certificatului sunt prevazute in anexele la Ordinul 724/2011 pentru aprobarea
formularisticii prevzute de art. 118 si 120 din Codul fiscal si stabilirea competentelor in
ceea ce priveste semnarea acestor formulare.

Exemple practice de aplicare a conventiilor

Din punct de vedere al taxarii internationale, analiza fiscala a unei tranzactii incheiate
de un rezident roman in calitate de platitor al unui venit cu o persoana rezidenta a unui
alt stat in calitate de beneficiar al unui venit, trebuie sa aiba in vedere urmatoarele:

stabilirea tipului de venit pe care persoana nerezidenta in Romania il obtine de la


rezidentul roman (ex: dobanzi, redevente, venituri din prestari de servicii, venituri din
activitate de comert, etc.);
identificarea tratamentului fiscal pe care legislatia domestica, respectiv Codul Fiscal, il
aplica tipului de venit (ex: potrivit Codului Fiscal, veniturile obtinute de un nerezident din
prestari de servicii se impoziteaza in Romania in timp ce veniturile din activitatea de
comert nu se impoziteaza in Romania);
daca exista conventie de evitare a dublei impuneri intre Romania si statul in care este
rezidenta persoana beneficiara a venitului;
daca se poate face dovada rezidentei in statul respectiv al persoanei nerezidente;
in cazul in care raspunsul la precedentele doua intrebari este pozitiv, urmeaza
identificarea si aplicarea prevederilor conventiei;
in cazul in care dupa aplicarea prevederilor conventiei rezulta un impozit care trebuie
retinut in Romania, trebuie facuta dovada retinerii si platii impozitului in Romania astfel
incat persoana nerezidenta sa poata beneficia de credit fiscal in tara de rezidenta.
Exemplul 1: Presupunem ca o persoana fizica rezidenta in Marea Britanie
cesioneaza partile sociale detinute la o persoana juridica romana catre o
persoana fizica rezidenta in Romania.

in urma operatiunii de vanzare cumparare a partilor sociale se obtine un venit din


investitii;
venitul din investitii obtinut de persoana fizica nerezidenta se impoziteaza in Romania
potrivit prevederilor titlului III Impozitul pe venit din Codul Fiscal;
exista conventie de evitare a dublei impuneri incheiata intre Romania si Marea Britanie;
presupunem ca persoana fizica nerezidenta poate face dovada rezidentei in Marea
Britanie prin prezentarea unui cerificat valid de rezidenta fiscala;
potrivit prevederilor art. 14 - Castiguri din capital, alin. 4. din Conventia de evitare a
dublei impuneri incheiate intre Romania si Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de
Nord, veniturile obtinute din cesionarea partilor sociale detinute la o societate romana se
impun numai in statul de rezidenta al beneficiarului de venit, respectiv in Marea Britanie.

Prin urmare prin aplicarea prevederilor conventiei niciun impozit nu se va retine si


plati in Romania.

Exemplul 2: Presupunem ca o persoana juridica rezidenta in Maroc acorda un


imprumut purtator de dobanda unei persoane juridice din Romania.

in urma contractului de imprumut, persoana juridica nerezidenta in Romania obtine un


venit din dobanzi;
venitul din dobanzi obtinut de persoana juridica nerezidenta de la o persoana rezidenta
in Romania se impoziteaza in Romania potrivit prevederilor titlului V Impozitul pe
veniturile obtinute din Romania de nerezidenti si impozitul pe reprezentantele firmelor
straine infiintate in Romania din Codul Fiscal;
exista conventie de evitare a dublei impuneri incheiata intre Romania si Maroc;
presupunem ca persoana juridica nerezidenta poate face dovada rezidentei in Maroc
prin prezentarea unui cerificat valid de rezidenta fiscala;
potrivit prevederilor art. 11 - Dobanzi, alin. 2. din Conventia de evitare a dublei impuneri
incheiate intre Romania si Regatul Maroc, veniturile din dobanzi sunt impozabile in statul
contractant din care provin, respectiv Romania, cota de impozit fiind limitata la 10% din
suma bruta a dobanzilor.

Prin urmare, prin aplicarea prevederilor conventiei, impozitul retinut in Romania


este limitat la 10% din suma bruta a dobanzilor.

Exemplul 3: Presupunem ca o persoana rezidenta in Romania plateste o suma de


bani catre o persoana rezidenta in SUA in baza unui contract de achizitie a unui
program informatic exclusiv in scopul utilizarii acestuia, precum si in baza
contractelor de actualizare/mentenanta a respectivului software.

Conform Codului fiscal, completat si modificat, art. 7, alin. (1), pct. 28, lit. b), "Nu se
considera redeventa, in sensul prezentei legi, remuneratia in bani sau in natura platita
pentru achizitiile de software destinate exclusiv operarii respectivului software, fara alte
modificari decat cele determinate de instalarea, implementarea, stocarea sau utilizarea
acestuia. De asemenea, nu va fi considerata redeventa, in sensul prezentei legi,
remuneratia in bani sau in natura platita pentru achizitia in intregime a drepturilor de
autor asupra unui program pentru calculator."

De asemenea, in baza HG nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de


aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile
ulterioare, art. 115, pct. 2, alin. (4), "In analiza caracterului unei tranzactii care implica
transferul de software nu se tine cont de dreptul de a copia un program exclusiv in
scopul de a permite exploatarea efectiva a programului de catre utilizator. In consecinta,
o suma care trebuie platita nu este o redeventa daca singurul drept transferat este un
drept limitat de a copia un program, in scopul de a permite utilizatorului sa-l exploateze.
Acelasi rezultat se aplica si pentru "drepturi de retea sau site", in care primitorul obtine
dreptul de a face multiple copii ale unui program, exclusiv in scopul de a permite
exploatarea programului pe mai multe computere sau in reteaua primitorului."

Astfel, in baza reglementarilor legale de mai sus, achizitiile de software destinate in


exclusivitate utilizarii acestuia, la care nu se opereaza alte modificari decat cele
prevazute de art. 7, alin. (1), pct. 28, lit. b) din Codul fiscal, completat si modificat, nu
reprezinta redeventa. De asemenea, in conformitate cu definitia data redeventelor in
Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, modificarile aduse
programelor informatice in scopul utilizarii acestora, inclusiv actualizarile operate in
vederea utilizarii respectivului software, nu pot fi incadrate in categoria redeventelor, ci
reprezinta prestari de servicii.

In concluzie nerezidentul obtine in acest exemplu doua tipuri de venit:


a) venit din activitate de comert cu programe informatice;
b) venit din prestari de servicii de asistenta tehnica

venitul nerezidentului din activitate de comert cu programe informatice nu se


impoziteaza in Romania;
venitul nerezidentului din prestari de servicii de asistenta tehnica se impoziteaza in
Romania potrivit prevederilor titlului V Impozitul pe veniturile obtinute din Romania de
nerezidenti si impozitul pe reprezentantele firmelor straine infiintate in Romania;
exista conventie de evitare a dublei impuneri incheiata intre Romania si SUA;
presupunem ca persoana nerezidenta poate face dovada rezidentei in SUA prin
prezentarea unui cerificat valid de rezidenta fiscala;
potrivit prevederilor art. 7 Profituri din afaceri, alin. 1. din Conventia de evitare a dublei
impuneri incheiate intre Romania si Statele Unite ale Americii, profiturile industriale sau
comerciale se impun numai in statul de rezidenta al beneficiarului de venit, respectiv in
SUA.

Prin urmare, prin aplicarea prevederilor conventiei niciun impozit nu se va retine si


plati in Romania.

S-ar putea să vă placă și