Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
G Rile Complete
G Rile Complete
246. Interveniile autonome ale asistentei medicale n cazul unui pacient cu dureri abdominale
difuze, greuri, vrsturi, absena scaunului i a eliminrii gazelor sunt:
a) clisma evacuatoare
b) administrarea medicaiei antialgice
c) transportul de urgen la spital.
247. n sarcina extrauterin apar ca manifestri de dependen urmatoarele, cu exceptia:
a) durere acut n fosa iliac;
b) metroragie;
c) retenie acut de urin;
d) lipotimie.
248. n intoxicaiile cu substane organofosforate asistenta medical pregtete ca antidot
specific:
a) crbune animal;
b) atropin;
c) ap bicarbonat 10%.
249. n vederea stabilirii diagnosticului de sarcin extrauterin asistenta medical pregtete:
a) materiale pentru puncia rahidian;
b) materiale pentru puncia fundului de sac Douglas;
c) ambele.
250. Avei de administrat la ora 12 penicilin i gentamicina unui pacient care are o perfuzie cu
glucoza 5%. Cum procedai?
a) injectai intramuscular separat de cele dou antibiotice;
b) asociai cele dou soluii de antibiotice i le injectai intramuscular;
c) introducei soluia de antibiotice n punga cu glucoza.
251. Elementele de mai jos nu sunt caracteristice hemoragiei arteriale:
a) culoarea sngelui este nchis;
b) sngele nete sincron cu sistola cardiac;
c) fora cu care se pierde sngele este concordant cu tensiunea accidentatului.
252. n hemoragiile capilare:
a) sngele iese n jet continuu;
b) sngerarea este difuz;
c) sngele nete sincron cu diastola cardiac.
253. Melena este un scaun:
a) rou-aprins;
b) negru ca pcura;
c) aspect de za de cafea.
254. Hemoptizia poate fi difereniat de hematemez prin faptul c hemoptizia:
a) conine resturi alimentare;
b) sngele este aerat;
c) apare n timpul unui efort de vrstur.
255. Sunt cauze de hemoragie digestiv superioar:
a) rectocolitele ulcerohemoragice;
b) varice esofagiene;
c) hemoroizii.
256. n cazul ulcerului sunt prezente urmtoarele simptome:
a) durere n epigastru nsoit de greuri i vrsturi;
b) senzaia de arsur retrosternal care cedeaz la repaus, transpiraii profuze;
c) greuri, vrsturi, cldur retrosternal.
257. Transfuzia cu snge integral este recomandat n urmtoarele situaii:
a) ocul prin arsuri;
b) anemia hemofilicilor n criza hemoragic;
c) anemii hipocrome produse prin hemoragii cronice.
258. Semnele unei hemoragii mari sunt:
a) paliditate, tahicardie i hipertensiune;
b) paliditate, tahipnee, hipotensiune;
c) hipotensiune, tahicardie, cianoz.
259. Inflamaia din bronita acut intereseaz:
a) tot arborele bronic;
b) bronhiile mari i mijlocii;
c) nu intereseaz frecvent traheea.
260. Bronita cronic:
a) apare la populaia de peste 40 de ani (n special brbai);
b) este o boal uoar i frecvent;
c) nu face parte din tabloul de bronhopneumopatie cronic obstructiv nespecific.
261. Alergia din bronita cronic:
a) acioneaz prin sensibilizare la pneumoalergeni;
b) nu acioneaz prin sensibilizare la alergeni microbieni;
c) nu este un factor cauzal.
262. Sfritul crizei de astm bronic este anunat de:
a) apariia sputei vscoase, albicioase (perlate);
b) polipnee i transpiraii profuze;
c) apariia cianozei.
263. n tratamentul astmului bronic, corticoterapia:
a) nu se administreaz n formele grave;
b) este tratamentul cel mai eficace;
c) administrat pe cale oral, nu prezint riscuri.
264. Simptomatologia n insuficiena respiratorie acut, nu depinde de:
a) lipsa de oxigen;
b) excesul de oxigen;
c) retenia de oxigen.
265. Perioada de stare din pneumonia pneumococic se instaleaz:
a) la 1-2 zile de la debut;
b) la 3-4 zile de la debut;
c) la cteva ore de la debut.
266. Tuberculoza pulmonar este o boal infecto-contagioas cu urmtoarele caracteristici:
a) este provocat de bacilul Koch;
b) are de obicei o evoluie acut;
c) afecteaz organismul n ntregime, interesnd cu precdere plmnul.
267. Ptrunderea n organism a bacilului Koch determin:
a) semne clinice constante;
b) reacii la tuberculin negative;
c) leziuni anatomice.
268. Cauza principal a anginei pectorale este:
a) coronarita;
b) ateroscleroza coronarian;
c) embolii sau anomalii congenitale ale arterelor coronare.
269. Durata crizelor din angina pectoral este de:
a) cteva minute;
b) cteva ore;
c) 1-2 zile.
270. Cauza principal a infarctului miocardic este:
a) aortita luetic;
b) coronarita reumatic,
c) ateroscleroza 90-95%.
271. Conduita de urgen n IMA este:
a) prevenirea morii subite i prentmpinarea complicaiilor;
b) prelungirea timpului pn la internarea n spital;
c) mobilizare precoce.
272. Semnele clinice n stopul cardio-respirator sunt:
a) pstrarea cunotinei;
b) mobilitatea globilor oculari;
c) absena pulsului la artera carotid, oprirea micrilor respiratorii, toracice i
abdominale.
273. Unde are loc schimbul de gaze in arborele respirator:
a) la nivelul bronhiilor segmentare
b) la nivelul membranei alveolo-capilare
c) la nivelul canalelor aeriene
274. In care din urmatoarele boli, dispneea este simptom dominant:
a) edem pulmonar acut
b) pleurezie
c) pneumotorax
275. Care este manevra corecta a introducerii sondei nasofaringiene pentru administrarea O2:
a) se introduce sonda prin cavitatea bucala , se roteste la 180 grade in timp ce se
avanseaza
b) se alege o sonda potrivita si se masoara lungimea sondei pe obraz de la narina la tragus
c) se pozitioneaza pacientul sezand cand se introduce sonda
276. Efectuarea punctiei pleurale explorator poate determina urmatoarele accidente vitale:
a) tromboflebita prounda a membrelor superioare
b) stop cardio- respirator reflex
c) criza de astm bronsic
277. Aparitia la un bolnav imobilizat la pat postoperator a dispneei, cianoze , tahicardiei, febrei,
junghiului toracic, sugereaza asistentei medicale:
a) o embolie pulmonara
b) o atelectazie pulmonara
c) un pneumotorax
278. Carei tulburari de ritm cardiac ii apartin contractiile cardiace premature si ectopice:
a) fibrilatie atriala
b) aritmie extrasistolica
c).fluter atrial
279. Durerea toracica aparuta in urma unui efort este caracteristica pentru:
a) infarctul miocardic
b) pericardita
c) angina pectorala
280. Durerea din angina pectorala este cel mai frecvent declansata de:
a) pauza alimentara
b) efort fizic
c) lipsa aportului de vitamina C
281. Durerea precordiala este o manifestare pentru :
a) bronsite
b) infarctul de miocard
c) pneumotoraxul spontan
282. Absenta pulsului arterial si racirea extremitatilor afectate sunt caracteristice pentru :
a) sindromul de ischiemie periferica acuta
b) tromboflebitelor
c) boli varicoase
283. Care din urmatoarele manifestari sunt prezente la un bolnav cu ulcer gastric:
a) dureri nocturne si inainte de mese
b) dureri in epigastru, greturi si varsaturi postprandiale
c) durere in bara in etajul abdominal superior
284. Cum se combate staza in ocluzia intestinala?
a) se suspenda orice alimentatie peros si reechilibrarea volemica
b) prin administrarea de antispastice
c) aspiratie prin sonda tip duodenala
285. Gastrita atipica prezinta urmatoarele semne cu exceptia:
a) hiperaciditate
b) anaclorhidrie
c) pliurile mucoasei gastrice sterse
286. Tratamentul hemoragiei gastrice presupune urmatoarele manevre cu exceptia :
a) cateterizarea intravenoasa si transfuzii de sange izogrup
b) punga cu gheata pe abdomen
c) mobilizarea precoce a pacientului
416. Pentru o simptomatologie cu tensiunea arterial <9 mmHg, AV=110 b/min, Hemoglobina
sub 9, putem pune diagnosticul de:
a) hemoragie digestiva masiva;
b) hemoragie digestiva mica;
c) hemoragie digestiva moderata;
417. Scarlatina este o boala infectioasa acuta, produsa de:
a) streptococ beta-hemolitic grup A;
b) stafilococ auriu;
c) virusul gripal;
418. Exantemul scarlatinos apare mai intai pe:
a) membre si extremitati;
b) gat si torace;
c) torace si membre;
419. Perioada preerupriva din rujeola se caracterizeaza prin:
a) exantem;
b) catar;
c) febra ridicata;
420. Incubatia in rubeola este:
a) 3-6 zile;
b) fixa, 10 zile;
c) lunga, 2-3 saptamani;
421. Elementul eruptive din varicella apare:
a) macula-maculopapula-vezicula;
b) vezicula-macula-maculopapula;
c) maculopapula-macula-vezicula;
422. Debutul din tusea convulsive se manifesta prin:
a) infectie conjunctivala, cu aspect de facies plans;
b) febra ridicata;
c) semne catarale respiratorii: rinita, raguseala, tuse;
423. Din cauza efortului de tuse din cadrul tusei convulsive pot apare urmatoarele complicatii:
a) hemoragii conjuctivale;
b) hemoragii digestive superioare;
c) deshidratare;
424. Oreionul apare:
a) frecvent la batrani si sugari;
b) doar la sugari;
c) mai frecvent in a doua copilarie, producand focare epidemice in scoli si colectivitati de
tineri;
425. La cea mai mica suspiciune de afectare meningiana se efectueaza:
a) punctia hepatica;
b) punctia lombara;
c) punctia pleurala;
464. Care este atitudinea corect la locul accidentului in cazul unui traumatism abdominal
inchis:
a) administrare de calmante;
b) transport de urgen la spital;
c) hemostaz local.
465. In cazul unui pacient politraumatizat prioritatea in acordarea primului ajutor const in:
a) oprirea hemoragiei externe;
b) permeabilizarea cilor respiratorii superioare;
c) imobilizarea fracturilor osoase.
466. Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafaa corpului poate evolua astfel:
a) cu stare de oc hipovolemic;
b) fr complicaii;
c) cu stare de oc toxicoseptic.
467. Primul ajutor in caz de arsur const in:
a) administrarea de antialgice;
b) administrarea de antialergice;
c) administrarea de antiinflamatoare steroide.
468. Degeraturile de gradul I se caracterizeaz prin.
a) eritem;
b) flictene;
c) gangrena.
469. Care sunt factorii care favorizeaz degeraturile:
a) frigul umed;
b) frigul uscat;
c) imobilitatea prelungit;
d) inclmintea lejer.
470. In cazul electrocutrii la locul de intrare i ieire a curentului electric se produc arsuri:
a) de gradul II;
b) de gradul III;
c) de gradul IV.
471. Primul ajutor in cazul unui pacient cu intoxicaie acut const in:
a) efectuarea unei splaturi gastrice i provocarea vomei;
b) efectuarea unui tubaj duodenal cu administrare de antidot;
c) efectuarea manevrelor de respiraie artificial i administrare de antidot.
472. In cazul intoxicaiilor voluntare pentru a efectua spltura gastric este strict necesar:
a) acordul pacientului;
b) s catigi increderea pacientului;
c) s cunoti natura substanei ingerate.
473. In cazul otoragiilor posttraumatice conduita de urgen este efectuarea de:
a) splaturi auriculare cu ser fiziologic sau ap distilat;
b) tamponament local;
c) instalaii auriculare cu glicerina boraxat.
492. Durerea coronarian ce survine la efort, emoii, frig, are o durat intre 3-15 min. i care
cedeaz la nitroglicerin este caracteristic in:
a) angina pectoral;
b) infarct miocardic acut;
c) stenoz mitral.
493. Unul din semnele pneumotoraxului este:
a) sput cu sange;
b) durere toracic surd;
c) absena micrilor toracice in timpul respiraiei.
494. Crui grad de com ii este caracteristic pstrarea reflexelor osteo-tendinoase i
cutanate:
a) com profund grad III;
b) com vigil grad I;
c) com propriu-zis grad II;
d) com ireversibil grad IV.
495. Pacientul incontient, comatos, poate fi transportat in poziie:
a) decubit dorsal far pern;
b) decubit lateral sau semi-ventral;
c) Trendelenburg.
496. Care sunt simptomele caracteristice care preced coma de cauz meningean:
a) cefalee, fotofobie, redoare de ceafa;
b) hemiplegie, afazie;
c) agitaie psiho-motorie, sete de aer.
497. Existena hemiplegiei in cadrul comelor semnific:
a) o leziune meningean;
b) o leziune cerebral;
c) o leziune medular.
498. Semnul caracteristic al sindromului meningean din cadrul comei este:
a) redoarea de ceaf;
b) hemiplegia;
c) hipertensiunea arterial.
499. Conduita de urgen in cazul corpilor strini vii auriculari este:
a) instilaii cu ulei sau glicerina i spltur cu seringa Guyon;
b) extracia corpului cu pensa;
c) spltur cu seringa Guyon - ap distilat.
500. Conduita de urgen in cazul corpilor strini esofagieni este:
a) provocarea de vrsturi pentru eliminarea corpului strin;
b) suprimarea alimentaiei pe cale oral;
c) extragerea sau impingerea corpului strin prin procedee oarbe.