INTRODUCERE

Apele subterane reprezint o important bogaie pentru orice zon n

care se regsesc, potenialul turistic pe care acestea l dezvolt fiind
impresionant .

Lucrarea Potenialul hidroturistic al apelor subterane din grupa central a

Carpailor Orientali urmrete sa pun n eviden valorificarea zonelor cu ape
subterane din grupa central a Carpailor Orientali.

Carpaii Orientali, respectiv grupa central a acestora, beneficiaz de

numeroase zone n care apele subterane sunt intens valorificate, aces fapt fiind
dovedit de existena numeroaselor staiuni balneoclimaterice, a importantelor
izvoare de ap mineral, dar i a lacurilor care reprezint bogaiile natural ale
acestor zone.

Ca studiu al acestei lucrri, am urmrit sa prezint n mod deosebit

valorificarea ctorva staiuni din aceast zon.n aceast scurt introducere, voi
ncerca s fac o scurt prezentare a acestora, pentru ca mai apoi ele s se
regseasc detaliat pe tot parcursul lucrrii.

Voi ncepe cu staiunea Borsec, staiune deschisa tot timpul anului, cu

numeroase izvoare de ape minerale carbo-gazoase, sau continnd calciu,
magneziu. Aceste ape sunt cunoscute pentru efectul lor benefic nca din a doua
jumatate a secolului al XVI-lea. Efectele terapeutice ale acestor izvoare de ape
minerale au fost recunoscute pe plan international. Statiunea Borsec este
recomandata n tratamentul bolilor cardiovasculare (insuficienta mitrala
compensatorie si insuficienta cardiaca, hipertensiune, varice), al bolilor endocrine
(hipertiroidie, boala Basedow, starea de prepubertate la copii supraponderali),
dischinezie biliara, boli digestive (gastrita cronica hipoacida, constipatie cronica,
colita cronica nespecifica), colicistita cronica necalcaroasa, tulburari renale si ale

1
aparatului urinar, nevroza astenica, boli dermatologice, metabolice si de nutritie,
etc.

Bile Tunad sunt o statiune cu sezon permanent, cu numeroase izvoare

de ape minerale (cunoscute nca de la nceputul secolului al XIX-lea, dar
inaugurata abia n anul 1860). Statiunea este recomandata pentru tratamentul
bolilor sistemului nervos central (nevroza astenica, stari astenice secundare,
stres fizic si intelectual), al bolilor cardiovasculare (infarct miocardic,
hipertensiune, arteriopatie periferica, stari postflebite, varice), al bolilor sistemului
urinar (litiasa renala, inflamatii) si al unor boli nrudite (boli digestive, endocrine,
ginecologice etc.).

Pentru refacerea sanatatii, Vatra Dornei ofera factori naturali de cura cum
sunt:
- izvoarele cu apa minerala carbogazoase, atermale, bicarbonatate,
calcice, magnezice si sulfuroase
- mofete naturale de saruri de mare puritate si concentratie de CO2
- namolul de turba din zona Poiana Stampei.

Statiunea Bilbor ofera turistului atat un loc de recreere cat si posibilitatea

de a se aventura pe cateva trasee.

Bilbor este o localitate cu peste 100 de izvoare cu apa minerala, dar

numai 17 sunt exploatate.

Datorit coninutului mineral, apele minerale din Toplia sunt folosite n

terapeutic sub forma de cur intern i extern. n cur intern izvoarele din
Toplia sunt indicate n boli ale tubului digestiv i ale glandelor anexe. In cur
extern izvoarele de aici sunt recomandate n boli ale aparatului locomotor (n
spondiloze, afeciuni reumatice degenerative), n ale sistemului nervos periferic
(nevrite, nevralgii, sechele postpoliomelitice, encefalopatii sechelare) i n
nevroze la aduli sau copii.

2
 Apele minerale de la Stnceni au importan turistic, ntruct au efecte
terapeutice dintre cele mai diverse.Predomin apele minerale bicarbonatat-
carbogazoase, aflate n aureola mofetic Climani - Gurghiu, urmate de cele
feruginoase.

Pentru staiunea Slnic Moldova potentialul il constituie calitatea apelor,

inalta lor valoare terapeutica si capacitatea corespunzatoare a debitelor,
apreciate ca rezerve ce imprima statiunii un profil balnear, de tratament al
afectiunilor digestive, ale glandelor anexe, ale aparatului respirator, boli de
nutritie si metabolism.

Zona Izvoarelor Minerale impresioneaza atat prin peisajele deosebite cat

si prin calitatile terapeutice ale izoarelor minerale.

Ca i puncte de atracie turistic avem n aceast zon i cele trei

importante lacuri: Lacul Rou, Lacul Sf. Ana i Lacul Izvorul Muntelui.

INTRODUCTION
3
 Groundwater is a significant wealth, for every area where is found their
touristic potential that develop is impressive.

The hidrotouristic potential of groundwaters from central group of the

Eastern Carpathians project, seeks to emphasize groundwater exploitation
areas of the Eastern Carpathians central group.

The central gropu of Eastern Carpathians, have many areas where

groundwater is highly valued, this fact being proved by the existence of
numerous spas, important mineral water springs and lakes that are natural
treasures of these areas.

As the study of this work, I particularly tryed to present the potential of

several resorts in this area. In this brief introduction, Ill try to make a short
presentation of these areas, so then they can be reflected in detail throughout
the work.

Ill start with Borsec , an resort open all year round, with plenty sources of
carbonated mineral water, or containing calcium, magnesium. These waters are
well known for their health benefit since the second half of the sixteenth century.
Their therapeutic benefits have been recognized internationally. Borsec is
recommended to treat cardiovascular diseases (compensated mitral and aortic
insufficiency, hypertension, varices), endocrine diseases (hyperthyroidism,
Basedow disease, the state of prepubertal overweight children), biliary
dyskinesia, digestive diseases (hypoacid chronic gastritis, chronic constipation ,
nonspecific chronic colitis), chronic cholecystitis, kidney and urinary system
disorders, asthenic neurosis, dermatological diseases, metabolic and nutritional.

Tusnad is a permanent season resort with many mineral water springs

(known since the early nineteenth century, but only inaugurated in 1860). This
spa is recommended for the treatment of central nervous system (asthenic
neurosis, secondary asthenic conditions, physical and intellectual strain),

4
cardiovascular diseases (myocardial infarction, hypertension, peripheral arterial
disease, postflebite states, varicose veins), urinary system diseases (renal litiasa,
inflammations ) and related diseases (digestive, endocrine, gynecological).

As health benefits, Vatra Dornei has natural cure factors such as:

- carbonated mineral water springs, cold mineral water, bicarbonate,

calcium, magnesium and sulfur

- natural sea salt pits purity and concentration of CO2

- peat mud from Stampa Glade.

Bilbor is a place for recreation and opportunity of venture on some routes.

Bilbor is a town with over 100 mineral water springs, but only 17 are
exploited.

Because of the mineral content, Toplia mineral waters are used in

therapeutics as internal and external cleaning. In the internal cure, Toplias
mineral springs are indicated in diseases of the digestive tract and annexes
glands. In external cure, the mineral water springs are recommended for
musculoskeletal diseases (in spondylosis, degenerative rheumatic diseases) in
the peripheral nervous system (neuritis, neuralgia, sequelae postpoliomyelitis,
disabling encephalopathy) and neuroses in adults and children.

Stancenis mineral waters have a major importance for tourism, because

thei have some of the various therapeutical effects. Bicarbonate-carbonated
mineral waters prevail in halo mofette Climani - Gurghiu, followed by
ferruginous.

For Slanic Moldova the potential is water quality, their important

therapeutical value and proper flow capacity, appreciated as a reserve, that give
to the resort a spa profile, of treatment of digestive diseases, of the annexed
glands, respiratory, nutritional and metabolic diseases.

5
 Mineral Springs area impresses mostly by landscape and therapeutical
qualities of mineral springs.

As touristical attractions we have in this area the three major lakes: Red
Lake, Mountain Lake and St Anne Lake.

CAPITOLUL 1

6
 ASPECTE GENERALE I ELEMENTE
TERITORIALE

1.1. Grupa central a Carpailor Orientali (Carpaii

Moldo-Transilvani)

Grupa central a Carpailor Orientali se afl n partea de mijloc a

Carpailor Orientali, i se desfasoar de la Depresiunea Dornelor-pasul
Mestecni-depresiunea Cmpulung-valea Moldovei pn la Depresiunea
Braovului i pasul Oituz. n vest se nvecineaz cu Depresiunea Transilvaniei,
iar n est cu Subcarpaii Moldovei.

Vrfurile cele mai nalte ale munilor depesc numai n Munii Climani
altitudinea de 2000 m (Vf. Pietrosu -2100m).

Culmile muntoase din aceast grup se ntind pe direcia NV-SE.

Munii sunt dispui pe trei iruri paralele: n vest se gsesc muni vulcanici
(constituii din andezite, bazalte), n partea central se gsesc muni constituii
din isturi cristaline (roci metamorfice), iar n est muni formai din roci
sedimentare:fli (calcare, argile, conglomerate, gresii). Munii din partea central
i estic au fost formai prin ncreirea scoarei.

Munii vulcanici sunt mai tineri dect cei din grupa nordic, de aceea i-au
pstrat craterele. n partea SE a Munilor Harghita, n masivul Ciomatu se afl
singurul lac vulcanic din estul Europei: lacul Sfnta Ana.

Munii sunt foarte bine mpdurii (pduri de molid, fag i brad).

7
 Aceast zon este bogat n izvoare minerale, minereuri neferoase
(Blan), crbuni, petrol si sare (Depresiunea Comneti), roci de construcie.

n aceasta grup se gsesc mai multe depresiuni intramontane bine

populate i numeroase pasuri i trectori (Pasul Tulghe, Bicaz, Izvorul
Mureului, Ghime, Oituz, Tunad, Vlahia, defileul Toplia-Deda)

Din aceast grup fac parte: Munii Climani, Gurghiului i Harghita ( sunt
muni vulcanici); Giumalu, Raru; Munii Bistriei, Giurgeului, Hmau Mare,
Ciucului, Nemira, Ceahlu avnd 1907 m n vf. Ocolau Mare, Munii Tarcului,
Stnioarei, Gomanu, Berzuni; precum i Munii Perani, Baraolt, Bodocului,
care mrginesc dinspre nord Depresiunea Brasovului. Depresiunile din grupa
central sunt: Depresiunea Giurgeului, D. Ciucului, D. Comneti, D. Borsec.

Aceast grup se caracterizeaz printr-un climat montan (temperatura

medie anual este sub 8 oC,cu precipitaii de peste 800, chiar 1000 mm, iar
vnturile dominante sunt cele vestice.

Rurile care traverseaz aceast grup sunt: Bistria, Mureul, Oltul,

Trotuul, Bicazul, de aici izvorsc Trnava Mic i Trnava Mare, cele dou
Homoroade. Dintre lacuri trebuie s amintim: lacul vulcanic Sfnta Ana, lacul de
baraj natural Lacu Rou, precum si cel de acumulare: Lacul Izvorul Muntelui.

Limitele grupei centrale a Carpatilor Orientali:

N-culoarul depresionar Dorna-Campulung

S-Deprs.Brasovului si Valea Oltului
E-Subcarpatii Moldovei
V-Podisul Transilvaniei

8
 Fig. 1.1. Harta Carpaior Orientali
(http://profudegeogra.wordpress.com/2011/05/04/475/carpatii-orientali)

Muntii vulcanici ai grupei centrale a Carpatilor Orientali sunt urmatorii:

Muntii Calimani; Muntii Gurghiu; Muntii Harghita; Masivul Ciomatu.

Culmi muntoase ale grupei centrale a Carpatilor Orientali:Caliman 2100

m in Vf.Pietrosu; Gurghiu -1776 m; Harghita -1800 m; Comatu - 1301 m;
Giumalau; Rarau; Bistritei -1859 m; Ceahlau - 1907 m; Tarcau - 1664 m;
Giurgeu; Hasmasu Mare; Ciucului; Nemira; Stanisoarei; Gosmanu; Berzunt;
Persani; Baraolt; Bodoc.

9
 Depresiuni si culoare tectonice ale grupei centrale a Carpatilor Orientali:
Bilbor; Borsec; Giurgeu; Ciuc; Varsag; Baraolt; Casin; Ghimes; Comanesti.

Pasuri, trecatori, defilee ale grupei centrale a Carpatilor Orientali: Tihuta

1201 m; Bucin 1273 m; Sicas 1000m; Tusnad; Oituz 886 m; Tulghes; Bicaz;
Racos; Vladeni; Ghimes- Faget; Izvorul Muresului; Defileul Toplita-Deda (Mures);
Defileul Tusnad (Olt).

Ape curgatoare din grupei centrale a Carpatilor Orientali: Bistrita; Dorna;

Neagra; Bistricioara; Bicaz; Tarcau; Cracau; Mures; Gurghiu; Niraj; Tarnava
Mare; Tarnava Mica; Olt; Homorodul Mare; Homorodul Mic; Trotus; Uz; Slanic;
Oituz; Tazlau; Neamt (Ozana); Bistrita; Sieu.

Lac de crater vulcanic din grupa centrala a Carpatilor Orientali:Sfanta Ana.

Lac de baraj natural din grupa centrala a Carpatilor Orientali:Lacul Rou.

Rezervatii floristice din grupa centrala a Carpatilor Orientali: Bilbor;

Tulghes; Sancraieni; Baile Tusnad.

Rezervatii floristice si faunistice din grupa centrala a Carpatilor Orientali:

Slanic Moldova.

Rezervatii forestiere din grupa centrala a Carpatilor Orientali : Ceahlau.

Rezervatii paleontologice si geologice din grupa centrala a Carpatilor

Orientali: Racos; Carhaga; Cozla.

1.2. Apele din grupa central a Carpailor Orientali

Mureul
10
 Adaptat la cel mai vechi traseu de legtura tectonica si hidrografica, are o
suprafaa de 27 919 km2 a bazinului hidrografic.

Muresul izvoraste de pe pantele sudice ale Munilor Hasmas de la 850 m

altitudine. Strbate regiuni de munte (25%), de podi (55%) si de cmpie (25%).
Are o direcie de curgere S-E, N-V, apoi spre V, S-S-V, E-V pe tot parcursul sau,
avnd o lungime de 761 km. Formeaz un spectaculos defileu intre Toplia si
Deda lung de 50 km si lat de 100-80 m, tiat in andezite si piroclaste. Panta
reliefului variaz de la 2,7 in depresiunea Giurgeu, 20-25% in munii vulcanici,
0,5% in podiul Transilvaniei, la 0,3 in cmpie.

Principalii aflueni sunt: Comlod, Ludus, Aries, Trnava, Ampoi, Sebes,

Cugir, Strei.
Formeaz sectoare:
- Muresul superior ce cuprinde Depresiunea Giurgeului si Defileul Toplita-Deda
(110 km);
- Muresul mijlociu axat pe zona centrala a Podiului Transilvaniei, intre Deda si
Alba Iulia(266 km);
- Culoarul Muresului inferior cuprins intre Munii Apuseni, Carpatii Meridionali si
Munii Banatului, intre Alba Iulia si Lipova (225 km).
- Muresul inferior din Cmpia de Vest, intre Lipova si Ungaria (grania), 117 km.

Oltul este unul din cele mai importante rauri din Romania. Izvoraste din
muntii Hasmasul Mare, in Carpatii Orientali. Curge prin judetele Harghita,
Covasna, Brasov, Sibiu, Valcea, Olt si Teleorman. Principalele orase prin care
trece sunt: Miercurea Ciuc, Sfantu Gheorghe, Fagaras, Ramnicu Valcea si
Slatina. Oltul se varsa in Dunare langa Turnu Magurele.Altitudinea la izvor este
de 1.440 m deasupra nivelului marii, iar la varsare, deasupra nivelului marii.
Bazin hidrografic: 24.050 km?. Afluenti: Barsa, Cibin, Raul Negru, Ghimbasel.

11
 Fig. 1.2. Harta hidrografic a Romniei
(http://www.rapitori.ro/harti/harta_hidrografica.gif)

Oltul dreneaza Depresiunea Ciuc, pe care o paraseste prin defileul de la

Tusnad, patrunde in Depresiunea Brasovului unde primeste pe stanga Raul
Negru, cu Tarlungul, Ghimbaselul cu Timisul, Barsa cu Raul Turcului, trece prin
Depresiunea Baraolt, defileul de la Racos din Muntii Persani, patrunde in
Depresiunea Colinara a Transilvaniei, primind pe stanga din Muntii Fagaras rauri
scurte cu debit bogat (Sercaia, Sambata, Cartisoara, etc.), apoi pe dreapta
Cibinul cu Hartibaciu si Sadu, dupa care Oltul intra intr-un sector de vale
transversala, trece prin Defileul Turnu-Rosu, Depresiunea Lovistei, unde
primeste pe dreapta Lotru, Defileul Cozia, apoi prin Subcarpatii Getici, unde
12
primeste raurile: Luncavatul, pe dreapta, si Topologul, pe stanga, trece prin
Podisul Getic primind pe dreapta oltetul, trece prin Campia Romana si se varsa
in Dunare langa Turnu-Magurele.

Pe Olt s-au construit si urmeaza sa se finalizeze un numar mare de lacuri

de acumulare cu hidrocentrale, din aval de orasul Fagaras din Depresiunea
Fagarasului pana la varsare in Dunare.

Bistria

Rul Bistrita are un bazin hidrografic cu o suprafa de 7039 km2.

Altitudinea medie a bazinului hidrografic este de cca. 920 m, iar relieful se
caracterizeaz prin masivitate i altitudini mai mari n vest i n partea superioar
a bazinului hidrografic, apoi tot mai reduse spre est i sud-est .
Dup anul 1960, cursul mijlociu i inferior al rului Bistria a fost amenajat
hidroenergetic prin construirea unui numr de 9 lacuri de acumulare i a 13
hidrocentrale. Cel mai mare lac de acumulare este Izvorul Muntelui, cu un volum
de 1,12 miliarde mc.

Pn la realizarea sistemului hidroenergetic ( ale crui obiective se ntind

de la lacul Izvorul Muntelui - Barajul Bicaz pn la Bacu ), rul Bistria juca rolul
de veritabil artera de comunicaie de care depindea viaa economica a oraului.
Pe Bistria veneau plutele care asigurau materia prim necesar fabricilor de
cherestea i de hrtie i tot ea constituia o cale sigur de legtur cu Bacul i
porturiledunrene.
In zona oraului, rul avea o lime medie de 50 m i un debit de 50mc/s, care
ns avea variaii impresionante ce oscilau ntre 3 i 1080 mc/s, astfel c uneori
marile viituri aveau caracter devastator pentru zona riveran.
Dup construirea lacului de acumulare de la Bicaz i punerea n funciune a
ntregului sistem hidroenergetic, rolul economic i aspectul Bistriei s-au
schimbat. Plutele au disprut, au aprut hidrocentralele ca surs nepoluant de
energie, debitul apei nu mai cunoate variaiile din trecut , au aprut frumoase
13
lacuri de acumulare i baraje care modifica n ntregime aspectul albiei Bistriei.
Astfel s-a accentuat pitorescul regiunii i a crescut potenialul su turistic.

Trotuul
Bazinul hidrografic al rului Trotu nsumeaz o suprafa de 4456 Km2,
ceea ce reprezint 9,9% din suprafaa bazinului hidrografic Siret, n care se
integreaz i circa 1,87% din suprafaa rii.
Dintre afluentii Trotusului cel mai important cu un bazin hidrografic de 24
km in avalul teritoriului administrativ este paraul Supan. Raul Trotus are o albie
dezvoltata, unitara si rectilinie. Afluentii au albii reduse iar pantele mari de
scurgere scad brusc la intrarea in albia majora a Trotusului, fapt ce favorizeaza
producerea inundatiilor locale.
Apele raului Trotus sunt incadrate de clasa apelor bicarbonate cu un grad
mijlociu de mineralizare intre 200-500 mg/l. Debitul Trotusului si a afluentilor
importanti este in medie constant, 30% din debit provenind din panzele freatice
ale bazinului superior al raului Trotus, din precipitatiile in zona montana in
perioada calda a anului, care au fost frecvente pana in urma cu doi ani cand tara
noastra a inceput sa se confrunte cu o seceta neobisnuita pentru pozitia ei
geografica, precum si din topirea zapezilor primavara.
Debitele medii lunare (pana acum doi ani) minime au avut probabilitatea
de 80% in cazul unui debit de 1,20 mc/s si 95% pentru un debit de 0,886 mc/s
(masuratorile au fost realizate pe sectiunea Goioasa-Agas).
Debite maxime se produc de regula primavara (aprilie-mai) si provoaca topirea
zapezilor in zona montana, combinata cu ploi. In timpul marilor viituri, nivelurile
pot creste cu 3-3,5m pe raul Trotus si 2,5-3m pe afluenti, producand inundatii
locale. Legat de regimul scurgerilor trebuie sa avem in vedere si debitul solid
care este determinat de formele de relief si de litologia acestora. In zona
Comanesti scurgerea solida inregistreaza valori intre 0,1 t/ha/an si 0,25 t/ha/an.
Turbitatea apei este redusa cu valori medii de 100 g/mc.
Analizele efectuate asupra apei potabile din fantani si reteaua de
alimentare cu apa a orasului au parametrii cuprinsi intre limitele admise.
14
 Bicazul

Rul Bicaz este un curs de apa, afluent al raului Bistrita. Se formeaza din
Lacul Rosu la confluenta bratelor Veleschia si Haghimas.

Trnava Mic (n german Kleine Kokel, n maghiar Kis-Kkll) este un

ru cu o lungime de 191 kilometri, care formeaz la Blaj mpreun cu Trnava
Mare rul Trnava. Exista mai multa ipoteze privitoare la originea numelui
"Trnava" care ar proveni fie din limba slavon (in care nseamn "ru cu spini")
sau -mai plauzibil- din latinescul "Terra Nova".

Trnava Mare este un ru cu o lungime de 221 kilometri, care se unete

la Blaj cu Trnava Mic, formnd rul Trnava.

Homorodul Mic

Rul Homorodul Mic este unul din cele dou brae care formeaz rul
Homorod.

Homorodul Mic izvorte n dreptul vrfului Fagul Rotund, n maghiar

Falbkk, 1.106 m, Munii Harghita, strbate judeele Harghita i Braov.
Localitile traversate sunt: Cplnia, Lueta, Mereti, Crciunel, Ocland, Jimbor,
Mercheaa i Homorod.

Homorodul Mare

15
 Rul Homorodul Mare este unul din cele dou brae care formeaz rul
Homorod.

Homorodul Mare izvorte n dreptul vrfului Fagul Rotund, n maghiar

Falbkk, 1.106 m, Munii Harghita, strbate judeele Harghita i Braov.
Localitile traversate sunt: Bile Homorod, Comneti, Aldea, Mrtini, Rare,
Snpaul Petreni Oreni Ioneti, Drueni, Caa i Homorod.

Lacul Sf. Ana

Lacul Sfnta Ana (n maghiar Szent-Anna t) este un lac vulcanic, fiind

singurul astfel de lac de pe ntreg teritoriul Romniei. Este situat n masivul
Ciomatu, de pe stnga Oltului, n apropiere de Tunad. Lacul este aezat pe
fundul craterului unui vulcan stins, denumit Ciomatu (sau, dup alte surse,
Ciomadu), din masivul vulcanic Puciosu, locul celei mai recente erupii vulcanice
n Carpai i n Europa de Est, care a avut loc acum cteva zeci de mii de ani
(probabil mai recent de acum 42.000 ani).

Lacul Sfnta Ana se afl la o altitudine de 946 m. De form aproape

circular, similar cu o palet de pictor, are o lungime de 620 m i o lime
maxim de 460 m, o suprafa de 19,50 ha i o adncime maxim de 7 m. Lacul
i completeaz apele numai din precipitaii, neavnd izvoare. Puritatea apei se
apropie de aceea a apei distilate, cu numai 0,0029 ml minerale. n ap nu exist
oxigen, motiv pentru care n aceasta nu triete nici o vietate. Capacitatea trofic
redus a apei lacului se datoreaz i emanaiilor mofetice prin fundul lacului i
prin pereii craterului.

Turitii venii la lacul Sfnta Ana nu au nevoie de prognozele

meteorologilor pentru a afla cum va fi vremea, ei avnd la ndemn o metod
empiric, dar exact, oferit de muntele vulcanic: cele dou fisuri formate n
munte care prevestesc vremea. Localnicii tiu c "Dac emanaiile din fisuri pic
la nas, atunci e semn de furtun, iar dac nu, ziua va fi nsorit, tocmai potrivit
pentru drumeii". Fenomenul are o explicaie tiinific. n munte se desfoar
16
nc o activitate post-vulcanic, sensibil la orice schimbare a presiunii
atmosferice. Cnd presiunea atmosferic scade, gazele, precum bioxidul de
carbon i sulful, urc spre suprafa i inund fisurile cu un miros neptor, semn
c vine ploaia.

Lacul Sfnta Ana, este o rezervaie complex natural, geologic,

floristic i faunistic, fiind legat de Bile Tunad prin poteci turistice.

Lacul Rou

Lacul Rou este un lac de baraj natural format n 1837 i situat lng
Cheile Bicazului la poalele lui Hmaul Mare, n apropierea oraului Gheorgheni
din judeul Harghita. Dup msurtorile din anul 1987 dimensiunile lacului sunt
urmtoarele: perimetrul 2.830 m, aria 114.676 m, volumul apei acumulate
587.503 m.

Este cel mai mare lac natural montan din Romnia. S-a format prin
surparea unui flanc al Muntelui Ghilco. Numele su provine de la Prul Rou
care traverseaz straturi de culoare roie cu oxizi i hidroxizi de fier. n limba
german se cheam "Mrdersee" ("Lacul Ucigaul"; n l.magh. "gyilkos" =
"uciga"), deoarece - potrivit legendei - surparea de teren ar fi ngropat un pstor
mpreun cu turma sa de oi.

Lacul Izvorul Muntelui

Lacul Izvorul Muntelui (cunoscut i sub denumirea de Lacul Bicaz) este un

lac de acumulare aflat pe rul Bistria la civa kilometri n amonte fa de oraul
Bicaz. Apa acumulat n lac este folosit pentru producerea de energie electric
n centrala hidroelectric Bicaz-Stejaru. Centrala are o capacitate de 210 MW.

Barajul unete Muntele Gicovanu cu Obcina Hortei. A fost construit ntre

1950 i 1960, are o nlime de 127 m, o lungime de 435 m i o lime maxim la

17
baz de 119 m. Lacul n sine are o lungime de 40 km, o suprafa de 33 km i
un volum maxim de ap de 1.250 milioane m.

CAPITOLUL 2

CARACTERISTICI GENERALE ALE APELOR

18
 2.1. Apele de suprafa

Apele dulci de suprafa reprezint majoritatea rezervei de ap dulce

lichid. Ele formeaz reeaua hidrografic, fr de care peisajul geografic ne-ar fi
multora de neconceput. Morfologic, ele fac impresia unui sistem vascular al
pmntului, ceea ce n anumite privine i sunt.

Clasificare i caracteristici

Apele de suprafa se clasific n ape stttoare (mri i oceane, lacuri

etc.), ape curgtoare (izvor - pru - ru - fluviu) i ape stagnante. Distingem
lacuri naturale i lacuri artificiale, cursuri de ap naturale, modificate artificial /
regularizate sau construite artificial (canale).

Apele dulci de suprafa difer dup foarte multe caracteristici: debitul i

variaiile sale (la cele curgtoare), temperatura, concentraia i natura
substanelor dizolvate sau aflate n suspensie, coninutul biologic i microbiologic
etc., fiecare mas de ap lichid cu albia ei i vieuitoarele din ea fiind un
ecosistem distinct. Totodat, apele dulci de suprafa au i numeroase caractere
comune: Spre deosebire de cele subterane, ele sunt de regul mai puin
mineralizate, mai bogate n elemente biologice, mai influenabile de ctre ali
factori (naturali i antropici), mai uor poluabile, mai puin stabile n caracteristici,
dar totodat au i capaciti mai crescute de a-i automenine calitatea.

Utilizare de ctre oameni

Apele dulci de suprafa sunt folosite in situ (navigaie, mbiere, sporturi

nautice, piscicultur, hidroenergetic etc.), dar mai ales captate i folosite ex situ
pentru nevoile cele mai diverse - pentru potabilizare, n industrie, transporturi,
agricultur etc. Neadmis oficial, utilizarea direct n scop potabil nu este o
raritate. Din diversele utilizri, crucial pentru oameni rmne satisfacerea
nevoilor populaiei, fiind interzis prin lege limitarea accesului ei n detrimentul
altor folosine. La fel de important ar trebui s devin i asigurarea apei
19
necesare vieii slbatice. n Romnia, apele de suprafa constituie sursa major
pentru necesitile umane, inclusiv pentru apa potabil.

Principalele ape dulci de suprafa: rurile i lacurile

Rurile

Cele mai mari 15 ruri duc 1/3 din scurgerea global de ap pe

continente. Cel mai lung e Nilul iar debitul cel mai mare l are Amazonul.

Curgerea rurilor este foarte diferit n funcie de pant, configuraia albiei

(rugozitate, form, adncime etc.) i de ali factori. Viteza de parcurs variaz pe
diversele seciuni i este important de cunoscut, mai ales pentru a putea
prezice poziia la un moment dat a unei unde de viitur sau de poluare. Aceste
lucruri se deduc prin analizarea datelor hidrologice (debit) i de calitate a apei n
diversele puncte ale unui ru, date din care se poate observa viteza de naintare
a unei anume mase de ap mai voluminoase sau cu o anume compoziie
distinct (de exemplu o und de poluare) ntre dou seciuni de control. Modele
de curgere se pot stabili i experimental prin marcarea apei cu trasori cum sunt
coloranii (fluorescein) sau trasorii radioactivi. Cunoscnd bine morfologia albiei
i alte elemente se pot face i modelri teoretice, dar de obicei albia unui ru are
o complexitate prea ridicat pentru a permite o modelare teoretic a curgerii a
crei rezultate s fie utile practic, cu excepia unor poriuni scurte sau a rurilor
mari i lente.

n cadrul aceluiai ru, apa nu curge cu vitez uniform, ci lent spre fund
i maluri i mai rapid spre suprafa i mijloc. Dar de regul curgerea nu e
laminar ci turbulent iar variaiile de pant, lime, adncime a albiei, pragurile
i obstacolele i ali factori determin o curgere de mare complexitate i
variabilitate, incluznd vrtejuri, bulboane, zone de contracurent sau
cvasistaionare alternnd cu repeziuri. Acest fapt la rndul su determin o
20
variaie spaial i temporal a albiei rului i curgerii apei. Toate aceste au o
mare importan pentru autoepurarea apei i pentru calitatea ecologic, oferind
habitate variate n cadrul aceluiai ru, ceea ce este esenial pentru
biodiversitate.

O molecul de ap face n unele ruri zile sau sptmni, dar n Nil

drumul ei spre mare poate dura un an. Dac pe parcurs ntlnete un lac,
molecula de ap poate fi "ntrziat" mult, de la zile sau sptmni pn la
secole ntregi n lacuri mari precum Tanganyka sau Superior.

Rurile cu curgere rapid i turbulent duc la un continuu amestec al apei

i deci la o compoziie relativ uniform. La rurile mari i lente amestecul se face
mai puin. Astfel, apele Amazonului i ale lui Rio Negro sunt n continuare
separate chiar la mai multe sute de kilometri aval de confluen, la fel i cele ale
lui MIssissippi cu Missouri! n lacuri de asemenea nu se tinde oriunde spre
uniformizare i exist gradiente persistente n echilibru dinamic, nu doar pe
vertical, ci i pe orizontal, de la o zon la alta, chiar dac exist cureni. Acest
factor are mare importan n prelevarea de probe de ap, unde supraestimarea
uniformitii poate duce la falsificarea rezultatelor.

Rul este un sistem dinamic, a crui morfologie e normal s sufere

anumite modificri n timp, att ca i configuraie intern a albiei minore, ct i c
modificare a traiectului albiei, prin migrarea meandrelor i alte fenomene.

Fitoplanctonul n ruri exist mult mai mult de ct se credea i e de origine

chiar din ru dac acesta e destul de lung sau lent sau cu destul golfuri, nie de
contracurent etc. Pn la nceputul anilor '90 subiectul a fost sistematic neglijat,
considerndu-se c fitoplanctonul din ruri e nerelevant deoarece dac exist e
adus din lacuri i nu autohton.

n ruri, n spatele obstacolelor (bolovani, picioare de pod, arbori etc.)

apar vrtejuri, contracureni etc. car sunt de fapt microretenii de ap care,
nsumate, dovedesc c ntr-un ru putem avea de fapt un important procent de
21
ap stagnant i nu "curgtoare" dup modelul clasic. Evaluri cantitative direct
s-au putut face numai relativ recent, cu ajutorul teledeteciei termice, deoarece
apa din microretenii e mai cald ca cea ce curge normal pe ru. Aceste rezultate
influeneaz predicia evoluiei concentraiei unor poluani sau a posibilitilor de
productivitate biologic a unui ru. De asemenea trebuie luat n calcul
hyporheosul, zona de sub fundul apei unde sunt multe vieuitoare acvatice ce
triesc continuu sau doar temporar n sedimente.

De la izvoare spre aval, rurile i modific treptat caracteristicile de

curgere, configuraia albiei i calitatea apei. Corespunztor variaz i structura
biocenozelor. Pentru peti putem distinge n zona noastr geografic pe un ru
poriuni de dominan a unei specii sau asocieri: zona fntnelului; zona
pstrvului (specii nsoitoare: boitean, grindel, zlvoac); zona lipanului i
moioagei (specii nsoitoare: lostri, clean dungat) etc.

Lacurile

Lacurile sunt ape stttoare i se mpart n naturale i artificiale. Cele

naturale sunt majoritatea situate ntr-o depresiune natural nchis a scoarei
pmntului, dar exist i lacuri de alt origine, cum sunt cele de baraj natural,
sau n cratere vulcanice etc. Majoritatea sunt lacuri cu ap dulce, ns exist
multe cu ap srat, mai ales n zone aride, dar i n alte mprejurri cum sunt
foste saline inundate, golfuri marine ce au fost separate de mare etc. Unele lacuri
sunt alimentate de ruri sau praie / izvoare, altele aparent numai de precipitaii
i eventual izvoare submerse. Unele au scurgere prin ruri sau chiar fluvii, altele
sunt lipsite de scurgere. Majoritatea lacurilor sunt permanente, dar exist i
numeroase lacuri temporare n zone carstice sau aride, unele de foarte mari
dimensiuni cum sunt lacul Erie din Australia, pe care geografii voiau s l tearg

22
de pe hri cci nu avusese ap multe decenii dar brusc s-a reumplut dup ploi
puternice.

Suprafaa total a lacurilor este de circa 2,7 milioane km 2, adic

aproximativ 1,8% din suprafaa uscatului). Cel mai mare lac este Marea Caspic,
cu 400.000 km2 (dar cu ap srat i considerat de unii ca fiind o mare, chiar
dac nu are legtur cu oceanul planetar) Urmeaz ca mrime lacul Superior
(80.000 km2), apoi lacul Victoria i alte circa 30 de lacuri cu peste 5000 km 2. Cel
mai adnc lac este lacul Baikal, , ce atinge 1620 metri profunzime, fiind cel mai
mare rezervor de ap dulce lichid de pe Terra.

Lacurile artificiale sunt n marea lor majoritate lacuri de acumulare create

prin bararea vilor cu baraje de beton sau anrocamente, crend n spatele lor
lacuri de acumulare. Primul baraj se pare c a fost construit n Egipt acum peste
5000 de ani. La nivelul anului 1982, numrul de mari lacuri de acumulare era de:
peste 18.500 n China, peste 5300 n SUA; peste 2100 n Japonia, peste 1000 n
India, peste 690 n Spania, peste 600 n Coreea, peste 580 n Canada, peste
520 n Marea Britanie, peste 490 n Brazilia, 432 n Frana, 408 n Italia, 219 n
Norvegia, 184 Germania, 142 Cehoslovacia, 134 Suedia, 130 Elveia, 114
Yugoslavia, 112 Austria, 108 Bulgaria.Principala folosin pentru majoritatea
acumulrilor este cea hidroenergetic. Hidrocentralele sunt de diverse tipuri,
determinate mai ales de caracteristicile de debit i cdere. Astfel, turbinele tip
Pelton se folosesc la debite reduse cu cderi mari de ap, cele tip Francis la
cderi medii dar debite medii sau meri, cele tip Kaplan la cderi mici sau debite
oscilante... Exist i turbine tubulare, turbine reversibile (ce pot funciona i ca
pompe) iar pentru stocare de energie se construiesc hidrocentrale prin pompaj.

2.2. Apele subterane

23
 Ape subterane reprezint ansamblul apelor care se afl n golurile scoarei
pmntului, care se formeaz sub aciunea forei gravitaionale a planetei
noastre.

Sub aciunea forei gravitaionale, apele subterane curg prin golurile

subterane, la aceasta se adaug proprietile caracteristice apei precum efectul
capilar (important pentru plante, sau migrrii apei prin rocile poroase), tensiunea
superficial a apei care determin formarea picturilor de ap i meninerea
solurilor umede. Apa subteran ia parte la recircularea apei n natur, tot n
cadrul apelor subterane sunt considerate i apele fosile care au luat natere n
Sahara cu milioane de ani n urm.

Formarea apei subterane

Principiul de formare a unei fntni arteziene

Apa freatic se afl sub presiune ntre dou straturi impermeabile de argil

Apele subterane iau natere din precipitaiile care se nfiltreaz n pmnt,

sau nfiltraiile de ap din albia apelor curgtoare i stttoare (ruri, fluvii,
lacuri), aceast ptrundere a apei prin straturile permeabile (lat. Aquifer) va fi
oprit de o roc impermeabil (Aquiklud) care joac rolul unui canal acest sistem
de canale poate s fie supraetajat.

Nivelul sau oglinda apei freatice se poate observa n fntni fiind un

indicator al cantitii de ap subteran (potenialul hidrologic). Frecvent apele
subterane se afl sub presiune, ceea ce explic formarea fntnilor arteziene.
Apele subterane, la fel ca cele de la suprafa, curg sub aciunea forei
gravitaionale, ns viteza de scurgere a apelor subterane este mai redus, fiind
influenat de natura rocii (mrimea granulelor sau porilor) care joac i rolul de
filtru, poziia apelor fiind schiat pe hri hidrografice.
Apele subterane ies la suprafa sub form de izvoare, a cror ap este filtrat i
are o concentraie diferit n minerale.

24
 Apele subterane reprezint o bogie natural a crei importan este
legat de folosirea lor tot mai intens n alimentarea cu ap potabil a localitilor
urbane i rurale, n activitile industriale sau pentru acoperirea necesitilor
crescnde din agricultur. Ele ofer o serie de avantaje printre care
compensarea debitelor de ap prin acumulare natural, protecia mpotriva
pierderilor prin evaporare i o protecie relativ crescut fa de posibilitile de
poluare de la suprafa.

Datorit condiiilor specifice de formare i de micare a apelor subterane

n stratul freatic acvifer, calitatea lor este determinat de structura geologic a
stratului strbtut i de factorii hidrodinamici. Cunoaterea structurii litologice a
formaiilor dintr-o zon permite s se trag concluzii cu privire la posibilitile de
acumulare a apelor subterane.

n situaii particulare, prin infiltrare sau direct, diferii poluani pot ajunge n
contact cu apele subterane, provocnd impurificarea i deprecierea lor.

Accidente de acest fel se ntmpl n special n zona apelor subterane de

mic adncime, cu nivel liber, la care se disting dou subzone: una saturat
situat pe patul impermeabil i alta nesaturat, sau, cum i se mai spune, aerat,
dispus deasupra celei saturate. Ptrunderea poluanilor n aceste zone
declaneaz un ansamblu de fenomene complexe de natur fizic, ca adsorbie,
retenie capilar i schimb ionic, de natur chimic, cum sunt precipitarea
diferitelor sruri i formarea de geluri, i de natur bilogic, manifestate prin
procese de biodegradare.

Sursele subterane de ap sunt caracterizate, n general, printr-o

mineralizare mai ridicat, coninutul n sruri minerale dizolvate fiind, n general,
peste 400mg/l i format, n principal din bicarbonai, cloruri i sulfai de sodiu,
potasiu, calciu i magneziu. Duritatea total este cuprins n general, ntre 10 i
20 grade G, fiind format, n cea mai mare parte, din duritate bicarbonatat.
Concentraia ionilor de hidrogen (pH ) se situeaz n jurul valorii neutre, fiind
cuprins, n general, ntre 6,5 si 7. Dintre gazele dizolvate predomin dioxidul de

25
carbon liber, coninutul n oxigen fiind foarte sczut (sub 3 mg 0 2/l ). n funcie de
compoziia mineralogic a zonelor strbtute, unele surse subterane conin
cantiti nsemnate de fier, mangan, hidrogen sulfurat i sulfuri, compui ai
azotului, etc.

Importana i avantajele apelor subterane

Apele subterane sunt o sursa importanta deoarece spre deosebire de

apele de suprafata, cele subterane sunt de regula mai putin sau deloc poluate si
pot fi potabilizate cu masuri minimale, uneori doar cu dezinfectie sau fara vreo
prelucrare.[2,15]

Romnia are un potential dispensabil de 380 m3/s din apele freatice si 80

m3/s din apele de adncime. Totalul resurselor de apa este de cca 6 11 miliarde
m3/an.

Sursele subterane sunt caracterizate, n general, printr o mineralizare mai

ridicata, continutul n saruri minerale dizolvate fiind, n general. Peste 400mg/l si
format, n principal, din bicarbonati, cloruri si sulfati de sodiu, potasiu, calciu si
magneziu. Duritatea totala este cuprinsa, n general, ntre 10 si 20 grade G, fiind
formata, n cea mai mare parte, din duritate bicarbonatata.

Concentratia ionilor de hidrogen (pH) se situeaza n jurul valorii neutre,

fiind cuprinsa, n general ntre 6, 5 si 7.
Dintre gazele dizolvate predomina bioxidul de carbon liber, continutul n oxigen
fiind foarte scazut(sub 3 mg O2 / l).

n functie de compozitia mineralogica a zonelor strabatute, unele surse

subterane contin cantitati nsemnate de fier, mangan, hidrogen sulfurat, sulfuri,
compusi ai azotului etc.

Activitatea de cunoastere a calitatii apelor subterane freatice se

desfasoara la nivelul marilor bazine hidrografice, pe unitati morfologice, iar n
26
cadrul acestora, pe structuri acvifere (subterane), prin intermediul statiilor
hidrogeologice, cuprinznd unul sau mai multe foraje de observatie.

Avantajele apelor subterane

n raport cu apele de suprafa, cele subterane prezint numeroase avantaje:

- au o extindere mult mai mare n suprafa, comparativ cu rurile,

adic o repartiie geografic mai bun;
- fiind protejate de poluare prin stratele acoperitoare, apele subterane
prezint o calitate mai bun; proprietile lor fizico-chimice sunt sensibil constante,
de unde i efectuarea unor economii notabile asupra costului tratrii apei;
- acviferul constituie un adevrat rezervor natural, ntocmai unui baraj
de suprafa, numai c de data aceasta este acoperit.
Pentru o nelegere mai bun a originii i micrii apei subterane, este util
studierea circuitului general al apei pe Glob.

n natur, dup cum bine se tie, apa se prezint sub trei forme: gazoas,
lichid i solid. Totodat, ea ocup dou medii distincte: la suprafa i n interiorul
scoarei.

Pe continente, se pot separa dou circuite ale scurgerii; suprafaa

topografic, n cazul de fa, constituie un franj de contact i de repartiie:

- un circuit rapid, care se desfoar la suprafaa continentelor; se

poate manifesta pe un interval de timp scurt (de la cteva ore la cteva zile);
urmeaz sistemul: precipitaii - scurgerea de suprafa - cursuri de ap - ocean;
- un circuit lent, ntrziat, mult mai complex, care se desfoar n
acvifer (subteran); se poate manifesta pe civa ani, pn la sute de mii de ani;
urmeaz sistemul: precipitaii -infiltraie - scurgere subteran - emergen - curs
de ap - ocean; scurgerea de fa st la originea debitului cursurilor de ap n
absena precipitaiilor (corespunde debilelor mici ale etiajului).

27
 Alimentarea apelor subterane depinde de cinci mari factori condiionali:

- hidroclimatici (precipitaii, evaporaie);

- geomorfologici (relief);
- geologici (litostratigrafie, permeabilitatea vertical i orizontal,
structura);
- hidrogeologici ai solului;
- natura cuverturii vegetale.

Apa subteran, resurs mineral regenerabil

Relaiile dintre apa de suprafa i apele subterane arat independena lor;

ambele nu sunt dect fraciunile unui singur volum total de ap disponibil. Din
aceast cauz prelevarea unora se efectueaz n detrimentul altora. Exploatarea
apelor subterane diminueaz debitul scurgerii subterane, deci a emergentelor,
apoi a cursurilor de ap pe care le alimenteaz. Aceste aciuni se repercuteaz n
adncime, mai ales n bazinele sedimentare.

Noiunea de unitate este important n vederea prevenirii polurilor deoarece

ea demonstreaz c apa este un agent transportor i dispersator foarte important.

Resursele de ap subteran

Resursele de ap subteran reprezint cantitatea de ap

utilizabil care este fizic posibil i economic avantajos de a fi prelevat
d i n acvifere. ntr-un domeniu i n timpul unei perioade definite, innd
cont de diversele caracteristici tehnice i practice (exprimate n m3/an).

Resursele poteniale totale de ap reprezint totalitatea

resurselor poteniale, fracionale n resurse poteniale de ap de
suprafa i resurse poteniale de ap subteran.

28
 Resursele regenerabile de ap subteran sunt exploatate cu
condiia conservrii
unui echilibru a! alimentrii i fr a depi iezervele Provin esenialmente
din captarea apei pnzei libere. n acest caz, echilibru! este tradus prin
stabilizarea suprafeei piezometrice medii. Resursele sunt aproximativ egale
la debit mediu al scurgerii subterane.

Resursele neregenerabile de ap subteran provin esenialmente din

exploatarea rezervelor pnzelor captive cu slab regenerare. Pot depi
rezerva permanent a pnzelor libere. Durata lor este limitat n timp.

Pentru o mai bun administrare a apelor subterane trebuie realizate

probleme de o deosebit actualitate:

- managementul resurselor de ape subterane, n general, i

al sistemelor naionale, n special;
- dimensionarea i instituirea zonelor de protecie din preajma
captrilor;
- studierea influenei condiiilor naturale asupra proceselor de
poluare;
- evaluarea vulnerabilitii la poluare a sistemelor acvifere;
- punearea n eviden a unor noi soluii, neconvenionale,
aplicabile n condiiile Romniei, care s aib n vedere remedierea calitii
apelor subterane poluate;estimarea cantitativ i calicativ a influenei apelor
subterane n managementul teritorial (combaterea procesului de nmltinire
i a fenomenelor de srturare a solurilor, studierea i combaterea
alunecrilor de teren, reabilitarea stabilitii i calitii mediului n sectoarele
de carier i exploatare minier, amplasarea depozitelor de deeuri etc.)
(Zamfirescu, 1997)

29
 CAPITOLUL 3

POTENIALUL HIDROTURISTIC AL
APELOR //SUBTERANE DIN GRUPA CENTRAL A
CARPAILOR ORIENTALI

3.1. Potenialul hidroturistic al apelor minerale

Apele minerale sunt apele ce au un continut variabil de saruri, gaze,

substante minerale, elemente radioactive, care le confera proprietati terapeutice.
30
n trecut, denumirea de apa minerala se atribuia tuturor apelor subterane sau
superficiale care puteau fi utilizate n scopuri terapeutice. n ultimii ani, apelor
minerale destinate scopurilor terapeutice li s-a dat denumirea de ape curative.

n tara noastra exista numeroase izvoare de ape minerale n jurul carora

au fost amenajate importante statiuni. Apele minerale constituie factorii naturali
de baza n tratamentul bolilor indicate. Apele minerale sunt sarate-iodurate-
bromurate, sarate-sufluroase si izvoare de cura interna cu apa slaba mineralizata
sulfuroasa, bicarbonata, sulfatata, calcinata sodica, magneziana. Apele doro-
sodice iodurate bromurate cu degajari de gaze (hidrocarburi usoare printre care
predomina metanul) sunt ape de adncime cu concentratie mare, exploatate prin
sonde.

Apele minerale sunt valorificate n industria de bauturi racoritoare. Unele

ape minerale au devenit, n ultimii ani, datorita compozitiei chimice si continutului
n CO2, "materie prima" de baza la prepararea unor sorturi de bauturi
racoritoare. Principala concluzie la care au ajuns experimentatorii consta n
aceea ca aroma bauturii racoritoare este scoasa n evidenta, n mod surprinzator,
de catre apa minerala, chiar n conditia de numai 2% zahar n produsul finit, fata
de 9-12% ct se utilizeaza la bauturile racoritoare obisnuite. Debutnd modest la
Zizin, producerea de bauturi racoritoare si dietetice pe baza de apa minerala s-a
extins la scara larga, devenind o preocupare de interes pentru diferitele unitati de
mbuteliere, ca: Borsec, Vlcele, Poiana Vinului, Poiana Cosnei, etc.

De-a lungul anilor au existat numeroase ipoteze, privind originea apelor

minerale, dar numai doua teorii au fost acceptate: originea vadoasa sau
meteoritica si originea magmatica sau juvenila.

Conform conceptului originii vadoase, apa minerala ar rezulta din apele

superficiale meteoritice infiltrate n sol si dirijate n circuit subteran de reteaua
accidentelor tectonice, unde, sub imperiul gravitatiei, sunt obligate sa patrunda
adesea n scoarta terestra la adncimi mari. Pe tot parcursul lor, apele minerale

31
spala rocile strabatute, achizitionnd, prin dizolvare, saruri minerale si gaze
libere aflate n zonele adnci ale apei (de exemplu CO2).

Desi mai atractiv, conceptul originii magmatice sau juvenile a apelor

minerale, conform careia apa minerala ar proveni din zonele foarte adnci ale
scoartei terestre si din cele ale mantalei superioare, si pierde treptat sustinatorii.
Ar fi vorba de apa provenita prin deshidratarea magmei sau o apa de sinteza
chimica pe baza gazelor care nsotesc magma. Sustinatorii acestui concept
pleaca de la considerentul ca magmele contin mai multa apa dect rocile
cristalizate din care provin.

ntre cele doua concepte s-a gasit o solutie mediatoare, conform careia
majoritatea apelor minerale au origine vadoasa si ca se pot ncorpora n unele
zone adnci ale scoartei terestre cantitati de elemente de origine juvenila.

Tipuri de ape minerale

Apele minerale din Romnia prezinta o mare varietate hidrochimica. Se

desprind trei tipuri predominante de ape minerale: sarate, sulfuroase-sulfate si
carbogazoase, n cadrul lor aparnd, n functie de natura rocilor levigate local,
unele caractere hidrochimice secundare (fier, arsen, potasiu, calciu, magneziu,
clor, etc.)

Apele minerale carbogazoase

ntreaga suita de zacaminte hidrominerale din bazinele Oasului, Ciucului,

Baraoltului si Brsei - cum ar fi cele de la Negresti-Certeze, Bixad, Sncraieni,
Biborteni - sunt acumulate n depozite sedimentare recente. O parte din restul
zacamintelor cunoscute, cum ar fi cele de la Poiana Negrii, Poiana Cosnei,
Poiana Vinului, Slanic-Moldova, Casin, Covasna, Malnas, Poian si Vlcele au ape
acumulate n formatiuni stncoase ale flisului carpatic, iar o alta parte cum ar fi

32
cele de la Borsec si Bilbor au ape acumulate n calcare cristaline carstificate.
Zacamintele cu ape minerale carbogazoase aflate n Cmpia de Vest, sunt
cantonate n formatiuni sedimentare relativ recente care au umplut, la finele
Pliocenului si n Cuaternar, extremitatea estica a depresiunii Panonice, extinsa
pe teritoriul Romniei.

Fig. 3.1. - Harta zcmintelor hidrominerale

(http://www.snam.ro/RO/fila41.htm)

Exploatarea zacamintelor enumerate se face n acord cu modul de

acumulare, cu adncimea la care se gasesc si cu tipul de manifestari la zi ale
apelor minerale carbogazoase. Lucrarile de captare sunt adaptate pentru
adncimile mici ale surselor (clopote de captare, drenuri, puturi si galerii de

33
coasta) sau pentru adncimi mai mari (lucrari adecvate de foraj). Cnd
zacamntul este asociat rocilor stncoase si se manifesta la zi prin izvoare,
exploatarea lui se face prin captarea la suprafata a surselor (Borsec, Poiana
Cosnei, Poiana Vinului, Slanic-Moldova, Casin, Caciulata) sau prin executarea
unor puturi putin adnci, de ctiva metri (Sarul Dornei, Covasna si Boholt).

Apele minerale mbuteliate n Romnia pot fi denumite si ape gazoase

deoarece contin importante cantitati de gaze, reprezentate n speciale de dioxid
de carbon. Caracterul lor cabogazos l obtin prin ncorporarea dioxidului de
carbon ntlnit n calea lor de circulatie subterana. Interceptia CO2 poate avea
loc la adncimi diferite, dar ntotdeauna n lungul accidentelor tectonice care i
nlesnesc miscarea ascensionala si difuzia laterala pna la distante de zeci de
kilometri. Caracterul chimic al apelor de circulatie este determinat de natura si
compozitia rocilor levigate de acestea, att n miscarea lor descendenta ct si n
cea ascensionala. n acest mod iau nastere apele minerale cu compozitii chimice
specifice si uneori complexe, ca: acid-carbonice (arsenicale, ferugioase), cloruro-
sodice, bicarbonatate calcice, etc.

n cazul unor ape minerale, dioxidul de carbon se gaseste n proportie de

70% din mineralizatia lui totala. Cteva exemple sunt elocvente: Poiana Cosna
(76%), Zizin (75%), Poiana Vinului (62%). Apele minerale cu continut de CO2
sensibil egal cu suma ionilor (anioni si cationi) - cum este cazul apelor minerale
carbogazoase de la Borsec (59%), Sncraieni (54.6 %), Biborteni (43%), Boholt
(44%) - au cea mai mare stabilitate chimica, au calitati primare bune pentru
mbuteliere, suporta transportul la distante mari si CO2 este retinut de apa o
perioada foarte ndelungata. n general, concentratia de dioxid de carbon a
apelor minerale carbogazoase din Romnia este cuprinsa ntre: 1100 mg/l - cele
de Casin si Covasna - si putin peste 3000 mg/l - cele de la Borsec, Buzias,
Vlcele si Bodoc. Restul apelor minerale au concentratii n CO2 situate ntre
limitele mentionate.

Apele minerale sarate (clorosodice, iodurate, bromurate) au o concentratie

puternica si cunosc cea mai mare raspndire pe teritoriul tarii. Unele dintre ele
34
sunt legate genetic de zacamintele de hidrocarburi din exteriorul sau interiorul
arcului carpatic, n timp ce altele provin din spalarea masivelor de sare sau a
sarurilor reziduale de apele subterane sau superficiale.

Apele minerale sulfuroase si sulfatate au si ele o raspndire relativ mare,

fiind asociate genetic formatiunilor gipsifere din Miocenul Carpatilor Orientali,
conglomeratelor din flisul carpatic, conglomeratelor de vrsta eocena din
Depresiunea Getica si sulfurilor din rocile metamorfozate ale Carpatilor Orientali
sau celor din zacamintele de carbuni.

Apele minerale bicarbonatate

Ionul HCO3- se afla n proportie ridicata n urmatoarele ape: Sapnta (6.0

g/l), Bixad (5.6 g/l), Malnas (5.4 g/l), Sngeorz-Bai si Slanic-Moldova (4.0 g/l).
Ionul bicarbonic nu depaseste o concentratie de 1 g/l, cu exceptia apelor de
la Poiana Cosnei si Cosnita.

Ionul fier variaza ntre limite foarte largi ntre 1.5-1.7 mg/l n apele de la
Borsec si Slanic-Moldova si 22-24 mg/l n cele de la Poian si Vlcele, majoritatea
apelor avnd un continut cuprins ntre 7 si 14 mg/l. Pentru mbuteliere, fierul sub
forma bivalenta prezinta dificultatea ca poate precipita n sticle, daunnd calitatii
comerciale ale acestor ape. Pentru nlaturarea acestui neajuns sunt prevazute
instalatii de deferizare a apei minerale din zacamnt, nainte de a fi mbuteliata.

Ionul litiu este relativ frecvent, cea mai importanta apa litinifera fiind Perla
Casinului (6.6 mg/l), dupa care urmeaza celealte, avnd continuturi cuprinse
ntre 0.8 si 0.1 mg/l.

Anionul iod este absent n majoritatea apelor, mai ales n cele destinate
consumului alimentar. n cantitati mici este prezent n urmatoarele ape minerale:
Malnas (3.4 mg/l), Bodoc (1.3 mg/l), Vlcele si Perla Casinului (0.8 mg/l),
Stnceni si Slanic-Moldova (0.6 mg/l), Tinca (0.37 mg/l) si Sarul Dornei (0.1
mg/l).

35
 Apele magneziene sunt numeroase, cea mai mare proportie avnd-o apa
de la Vlcele (320.2 mg/l), urmata de apele de la Stoiceni (107 mg/l), Sngeorz-
Bai (110 mg/l), Borsec si Poian (107 mg/l), Covasna (68 mg/l), Boholt (67.7 mg/l),
Vrghis (58.3 mg/l), Biborteni (56.9 mg/l), Bodoc (49.5 mg/l), Casin (48.5 mg/l),
Bixad (46.8 mg/l) si Sncraieni (41.0 mg/l).

Apele plate

Exista un curent de gndire printre specialistii hidrogeologi si hidrochimisti

prin care se afirma ca este gresit sa se considere drept ape minerale numai
acelea care depasesc un anumit grad de mineralizare si care, neconditionat
trebuie sa fie si carbogazoase. Este drept ca apele carbogazoase sunt mai
cautate, adaugnd la calitatile lor intrinseci si pe acelea de a fi comerciale.
Totusi, n consum si fac loc si apele plate, unele dintre avnd calitati terapeutice.

Apele minerale de consum alimentar - avnd totodata si proprietati

terapeutice- au o mineralizatie totala sub 6.0 g/l si se grupeaza n doua categorii.
Din prima categorie fac parte ape minerale cu mineralizatie care nu difera cu mai
mult de 5 g/l: Borsec ( 5.6 g/l ), Boholt ( 4.79 g/l ), Sarul Dornei ( 4.78 g/l ),
Poiana Vinului ( 4.71 g/l ), Covasna ( 4.4 g/ ). Din categoria a doua, cu ape slab
mineralizate si putin diferite una fata de alta, fac parte : Poiana Cosnei ( 3.4 g/l ),
Buziasi (3.6 g/l), Sncraieni ( 3.0 g/l ).

3.2. Turismul de agrement, recreere i curativ

Staiunile

3.2.1. Borsec

Statiunea Borsec este situata n Carpatii Orientali, n depresiunea cu

acelasi nume formata de muntii Calimani (Vf. Pietrosul 2100m), Bistritei (1859),

36
Ceahlau (Ocolasul Mare 1907 m) si Giurgeului. Este la o distanta de 91 km de
Bicaz, 120 km de Tg Mures, 125 km de Miercurea Ciuc si 186 km de Brasov.

O veche statiune (cunoscuta din 1804), deschisa tot timpul anului, cu

numeroase izvoare de ape minerale carbo-gazoase, sau continnd calciu,
magneziu. Aceste ape sunt cunoscute pentru efectul lor benefic nca din a doua
jumatate a secolului al XVI-lea. Efectele terapeutice ale acestor izvoare de ape
minerale au fost recunoscute pe plan international. Statiunea Borsec este
recomandata n tratamentul bolilor cardiovasculare (insuficienta mitrala
compensatorie si insuficienta cardiaca, hipertensiune, varice), al bolilor endocrine
(hipertiroidie, boala Basedow, starea de prepubertate la copii supraponderali),
dischinezie biliara, boli digestive (gastrita cronica hipoacida, constipatie cronica,
colita cronica nespecifica), colicistita cronica necalcaroasa, tulburari renale si ale
aparatului urinar, nevroza astenica, boli dermatologice, metabolice si de nutritie,
etc.

Avnd n vedere gustul placut acidulat, care-si pastreaza calitatile

terapeutice, apa minerala Borsec este mbuteliata de APEMIN Borsec.
Zacamntul mineral Borsec are o apa bicarbonata, calcica, magneziena, cu o
mineralizatie totala de 6873 mg/l, precum si cu un continut foarte redus de fier.
Apele minerale carbogazoase sunt acumulate n calcarele cristaline-dolomitice
prinse ntre sisturile cristaline care predomina n zona. Prin fisurile si golurile
carstice ale calcarelor, apele subterane au o circulatie turbulenta, ceea ce
favorizeaza solubilitatea mai accentuata a bicarbonatilor. Continutul n CO2 este
obtinut de apele subterane pe tot parcursul circulatiei lor.

Dezvoltarea deosebita a industriei de mbuteliere a Borsecului se

datoreaza, n primul rnd, cererii consumatorilor, care apreciaza gustul placut al
apei, lipsei de precipitare n buteliile n care o transporta, precum si marea ei
stabilitate chimica ce o recomanda printre apele de prim rang din Europa.

Borsec - apa minerala de calitate ideala, premiata n 1873 la Trgul

international de la Viena cu medalia de aur mpreuna cu titlul onorific "Regina

37
Apelor Minerale", medalia de argint si diploma de onoare la expozitiile organizate
n 1876 la Berlin si respectiv, Trieste, diploma de onoare a Expozitiei de la Paris
(1878), produs si mbuteliat n Romnia de catre Romaqua Group S.A. Borsec,
Fabrica Regina Apelor Minerale - Borsec.

Tabelul Nr. 1 Analiza chimic a apelor minerale Borsec

ANIONI Mg/dm3 CATIONI Mg/dm3

Cl- 18.37 Na+ 79.4
SO42- 30.87 Ca2+ 328.65
CO2min 2500 Mg2+ 16.73
Reziduu sec. 1445
la 180C

38
 Fig. 3.1. Bulevardul 7 Izvoare

Printre punctele turistice locale de seama aflate in padurile de brazi, care

ofera bolnavilor si turistilor posibilitatea unor plimbari zilnice prescrise de medici,
se numara: Sapte Izvoare aflat la 1550m de centrul statiunii. Denumirea vine de
la numarul izvoarelor care alimenteaza statiunea cu apa potabila. Distanta pana
la acest obiectiv se parcurge in circa o jumatate de ora. Drumul nu este marcat,
dar pe tot acest parcurs, remarcabila este ambianta frumusetiilor naturale
momentane, reconfortanta oaza de odihna si liniste; Poiana Zinelor si "cariara de
travertin" - toate formand un ansamblu de obiective invecinate intre ele si
constituind un singur peisaj de mare atractie turistica. Fiind insotit tot timpul zilei,
acest ansamblu natural atrage un mare numar de amatori de plaja si distractie
sportiva.
Obiectivele de mai sus sunt situate la cca 400m de centrul statiunii, distanta
putand fi parcursa intr-un sfert de ora. Drumul pana aici este clar orientat si poate
fi parcurs si cu autoturismele, n drum se gasesc izvoarele 10 si 11 pentru cura
interna, precum si stadionul cu amenajarile sportive respective.
39
 Fig.3.2. Grota Urilor

Mergand in continuare pe acest drum, se ajunge, dupa un parcurs de

1145m de centrul statiunii (cca o jumatate de ora) la Grota ursilor, un ansamblu
de goluri adanci formate prin fenomenul de eroziune naturala a rocilor sub
actiunea apelor de infiltratie (fenomen carstic). Intreaga zona este strajuita de
brazi imensi, impresionanti prin robustea si sobrietatea lor.

Abatandu-se din drumul care duce la Grota ursilor si urmand traseul

marcat pe copaci cu o linie verticala alba, ajungem in 30-35 minute la Pestera de
Gheata. Este o adancitura intunecoasa intre doua stanci separate tot prin
eroziune ca si Grota ursilor, de aceeasi spectaculozitate si maretie.

40
 Fig. 3.3. Petera de ghea

n drumul spre Pestera de Gheata intalnim Izvorul Stravechi (Mofeta) unul

dintre cele mai vechi izvoare de cura din statiune.

Fig. 3.4. Izvorul Strvechi (Mofeta)

41
 Ocolind drumul dinspre Pestera de Gheata si strabatand o vale adanca,
ajungem la Izvorul Pierre Curie, aflat la o distanta de cca 1800m de centrul
statiunii. Este izvorul cu cea mai radioactiva apa minerala din statiune.

Pe versantul apus al vaii in care se afla izvorul aratat mai sus, parcungand
distanta de cca 2500m de centrul statiunii in conditii mai grele de drumetie (timp
de mers cca 2 ore), ajungem la Cetatra Bufnitelor, aflata pe o panta abrupta si
inalta. Aici pot fi vizitate ruinele unor constructii militare din primul razboi mondial.

Fig. 3.5. Izvorul Pierre Curie

Trasee montane locale

42
 Centrul statiunii - Muntele Faget (1305m). Distanta de parcurs cca 3200m
din centrul statiunii. La acest punct se poate ajunge pe mai multe poteci.
Centrul statiunii - Piciorul Fagetelului (900m). Distanta de cnetru este de
cca 2850m.
Centrul statiunii - Muntele Arcoza (1224m). Distanta de cca 3000m de
centrul statiunii poate fi parcursa in cca 2 ore, pe traseul care incepe din valea
Hanckel.

3.2.2. Bile Tunad

Fig. 3.6. Bile Tunad (http://cazare-baile-tusnad.la-famiglia.ro)

Localitate situata n partea central-estica a Romniei (Judetul Harghita),

pe rul Olt, n partea sudica extrema a Depresiunii Ciucului, altitudine 656m, 32
km sud de Miercurea Ciuc (resedinta Judetului Harghita), BaileTusnad este o
43
cunoscuta statiune din Romnia. Depresiunea este delimitata de Muntii Harghitei
n partea de nord-vest si de Masivul Ciumatu Mare n sud-est- munti vulcanici.
Cheile Tusnad-Malnas ale Oltului, aerul puternic ozonat, linistea, confortul si
tratamentul cu ape minerale au facut din Baile Tusnad o statiune minunata si un
loc ideal de petrecere a vacantei n orice anotimp.

Statiune cu sezon permanent, cu numeroase izvoare de ape minerale

(cunoscute nca de la nceputul secolului al XIX-lea, dar inaugurata abia n anul
1860). Statiunea este recomandata pentru tratamentul bolilor sistemului nervos
central (nevroza astenica, stari astenice secundare, stres fizic si intelectual), al
bolilor cardiovasculare (infarct miocardic, hipertensiune, arteriopatie periferica,
stari postflebite, varice), al bolilor sistemului urinar (litiasa renala, inflamatii) si al
unor boli nrudite (boli digestive, endocrine, ginecologice etc.).

Denumita Perla Ardealului, Tusnadul este una dintre cele mai frumoase
asezari balneare din tara noastra. Activitatea balneara in Baile Tusnad se
desfasoara inca de la jumatatea secolului XIX. In anul 1968 statiunea Baile
Tusnad a fost declarata oras turistic. Statiunea Baile Tusnad, cu izvoarele sale
de ape minerale, mezotermale este recomandat pentru tratamentul bolilor cardio
vasculare, urinare si a sistemului nervos. Exista 44 izvoare naturale si foraje din
care in prezent sunt utilizate 6 izvoare naturale, din care patru (Izv. Stanescu,
Apor, Ileana si Mikes) pentru cura externa. Prin cura interna se pot trata afectiuni
digestive, gastrite hipoacide, precum si hepato-colecistite cronice, boli
metabolice si neuro endocrine. Prin cura externa baile sunt recomandate in
afectiuni cardiovasculare, tulburari circulare, reumatice si nevroza astenica sau
de suprasolicitare, bolile ale aparatului locomotor.

Apa minerala este bicarbonatata, calcica, magneziana, clorosodica,

potasica, feruginoasa si apa mezotermala, avnd o mineralizatie totala de 2.5 g/l,
din care gazul CO2 detine 1.14 g/l. Apa minerala carbogazoasa de Tusnad are
un gust placut, dulceag si o cantitate ridicata de CO2 (provenita, n principal, din
reimpregnarea n exces a apei deferizate si filtrate, n timpul mbutelierii).
Dioxidul de carbon necesar completarii celui existent n apa este obtinut din
44
acelasi zacamnt hidromineral, deoarece sonda n exploatare produce pe lnga
apa destinata mbutelierii si o importanta cantitate de CO2 liber ( de circa 45
tone/an ).

Tabelul Nr. 2 Analiza chimic a apelor minerale de la Bile Tunad

ANIONI Mg/l CATIONI Mg/l

Cl- 10.2 Ca2+ 360
NO3- Absent Mg2+ 11.8
NH4 Absent Na+ 22
ph: 6.6

Obiective turistice:

Lacul Sfanta Ana 950 m situat la 25 km de statiune, lac de origine

vulcanica, unicat in Europa Centrala si de Est.
Tinovul Mohos 1056 m situat langa Lacul Sf. Ana, declarat rezervatie
naturala, adaposteste specii rare de plante.
Miercurea Ciuc - 30 km Cetatea Miko, Muzeul Etnografic.
Biserica franciscana in stil baroc din Sumuleu 35 km, care detine una dintre
cele mari instalatii de orga din Ardeal.
Lacul Rosu 115 km cel mai mare lac de baraj natural din Romania.
Defileul rului Olt.
Stanca soimilor 848 m.
Siculeni: Monumentul Szekler.
Toplita: Manastirea Ortodoxa Sf. Proroc Ilie.
45
 Carta: cetatea taraneasca fortificata.
Odorheiul Secuiesc: cetatea medievala ce dateaza din sec XVI.
Lazarea: Movila Tatarilor si Castelul Contelui Lazar.
Sfantu Gheorghe: Muzeul National Secuiesc, Muzeul de Arta, Biserica
reformata, in stil gotic.

Statiunea Baile Tusnad, cu izvoarele sale de ape minerale, mezotermale

este recomandat pentru tratamentul bolilor cardio vasculare, urinare si a
sistemului nervos.
Exista 44 izvoare naturale si foraje din care in prezent sunt utilizate 6
izvoare naturale, din care patru (Izv. Stanescu, Apor, Ileana si Mikes) pentru cura
externa. Prin cura interna se pot trata afectiuni digestive, gastrite hipoacide,
precum si hepato-colecistite cronice, boli metabolice si neuro endocrine.

46
 Fig.3.7. Izvor de ap mineral (http://cazare-baile-tusnad.la-
famiglia.ro)

Prin cura externa baile sunt recomandate in afectiuni cardiovasculare,

tulburari circulare, reumatice si nevroza astenica sau de suprasolicitare, bolile ale
aparatului locomotor. Statiunea dispune de baza de tratament, unde se
efectueaza bai carbogazoase calde, aplicatii cu parafina, hidroterapii si
fizioterapii, gimnastica medicala, electroterapie. Complexul este dotat cu 40 de
vane si poate cura 800 de pacienti pe zi. Bazinul in aer liber este alimentat de
apele Izvorului Bailor.

3.2.3. Vatra Dornei

Situat n nordul Romniei, ntr-o depresiune a Carpailor Orientali

Depresiunea DornelorVatra Dornei este o localitate turistic foarte cutat
datorit apelor termale, peisajului, climei i facilitilor de practicare a schiului.
Oraul-staiune este nconjurat de muni mpdurii: Munii Giumalu, Munii
Bistria, Munii Climani, Munii Rodna, Munii Obcina Mestecni. Se practic
alpinismul i sporturile de iarn, iar localitatea este n acelai timp i o important
staiune balnear.

47
 Fig. 3.8. Staiunea Vatra Dornei
(http://www.turistinfo.ro/vatra_dornei/poze_vatra_dornei.html)

Pentru refacerea sanatatii Vatra Dornei ofera factori naturali de cura cum
sunt:- izvoarele cu apa minerala carbogazoase, atermale, bicarbonatate, calcice,
magnezice si sulfuroase
- mofete naturale de saruri de mare puritate si concentratie de CO2
- namolul de turba din zona Poiana Stampei.

Parcul natural din centrul staiunii, renumit pentru veveriele sale, precum
i cazinoul amintesc de faimoasele staiuni balneare din vestul Europei. n ora,
cele mai interesante atracii turistice sunt Muzeul etnografic al Bucovinei i
Muzeul vnatorii i al tiinelor natural.

In imprejurimi se afl mici staiuni cu izvoare minerale Dorna Cndrenilor

(3 Km), Poiana Negri (8 Km), aru Dornei (10 Km), Poiana Stampei (15 Km),
unde se afl i o interesant rezervaie de turb; comuna Ciocneti (22 Km),
renumit pentru frumuseea caselor, impodobite cu ornamente de lemn lucrate

48
cu mult art i cu faadele decorate cu motive geometrice multicolore; Cheia
Zugrenilor (20 Km) interesant rezervaie geologic i floristic.

Tabelul Nr. 3 Analiza chimic a apelor minerale de la Vatra Dornei

Anioni Mg/l Cationi Mg/l

Sulfai (SO42-) 7.6 Sodiu (Na+) 6.0
Azotai (NO3-) 0.2 Potasiu (K+) 0.6
Hidrogencarbonai 199.7 Magneziu 13.37
(HCO3-) (Mg2+)
Azotii (NO2-) <0.02 Calciu (Ca2+) 46.09
Dioxid de carbon min 2500
alimentar (CO2)

n perioada sezonului rece turitilor le stau la dispoziie dou prtii de schi:

Prtia de schi Dealu Negru, care are o lungime de 3000 m, cu o diferen de
nivel de 400 m i prtia de schi Parc, de 900 m lungime, cu o nclinare medie de
28,5 grade i diferen de nivel 150 m. Prtia de schi Dealu Negru este cea care
beneficiaz de instalaia de transport cu telescaun, iar prtia de schi Parc este
dotat cu un baby-schi -pentru copii- i un teleschi.Prtia Dealu Negru are o
dificultate medie fiind destinat mai degrab schiorilor amatori dect celor
profesioniti, avnd i pante mai abrupte, dar care nu provoac probleme
practicanilor acestui sport. Durata de urcare cu telescaunul este de aproximativ
20 de minute, timp n care iubitorii de munte pot admira peisajele pitoreti ale
ctorva masive muntoase ce nconjoar depresiunea, cum ar fi: Munii Giumalau,
Munii Bistrita, Munii Climani, Munii Rodna, Munii Suhard i Munii Obcina
Mestecani. Transportul cu telescaun este disponibil n toate anotimpurile, dar
cel mai solicitat este vara i iarna.

49
 3.2.4. Bilbor

Fig. 3.9. Bilbor

Bilbor este o statiune montana desosebita, asezata la poalele muntilor

Calimani, la izvoarele Bistricioarei.Etimologia slavona atribuie numele localitatii
traducerea de Locul bradului alb.

Fiind inconjurata de munti, localitatea Bilbor se prezinta ca pe un platou

inalt, brazdat de cateva cursuri de paraie si strajuit de masivele muntoase ale
Calimanilor, Bistritei si Giurgeului.

50
 Fig. 3.10. Pdure din zona Bilbor

Bilbor se afla localizata in nordul judetului Harghita, pe Valea Bistricioarei,

la altitudinea 900-1053 m si are ca vecini in partea vestica orasul Toplita, in
partea sudica statiunea Borsec si comuna Corbu, in nord fiind limita de judet
inspre Suceava.

De-a lungul timpului, numele localitatii a variat de la Beldor (in secolul

XVIII-XIX), Belabora (1850) la Gyergyo-Belbor in 1851. In 1918 este mentionat in
documentele ca Bilbor. Autorii contemoprani din domeniul folclor sustin ca prima
denumire a fost satul lui Stan.

Bilbor este o localitate cu peste 100 de izvoare cu apa minerala, dar

numai 17 sunt exploatate.

Statiunea Bilbor ofera turistului atat un loc de recreere cat si posibilitatea

de a se aventura pe cateva trasee.

Trasee:

51
 1. Bilbor-Valea Sesrinei-Naureasa
Marcaj: cruce albastra (7 km), diferenta de nivel fiind de 490 m.
Durata: aproximativ 2 h si 30 min.

2. Bilbor-Paraul Borkut-Bistricioara-Alunis-Dragoiasa
Marcaj: linie albastra (10 km). Diferenta de nivel 412 m.
Durata: aproximativ 3 h si 30 min.

3. Bilbor-Paraul Vaman-Neagra-Brosteni (Paraul Csutak)

Marcaj: cruce albastra (7,5 km), diferenta de nivel 366 m.
Durata: 3 h.

4. Rachitis-Naureasca-Toplicioara
Marcaj: punct rosu si apoi linie rosie (12-14 km).
Durata: 5-6 h, cu posibilitate de popasla cabana Coada Vacii

5. Bilbor-Toplicioara-Varful Racila-Alunis-Vaman-Harlagia (1589 m)-Vf.

Tibles (1669 m)
Marcaj: dunga rosie (30 km), diferenta de nivel 720 m.
Durata: 10-12 h.

Daca ajungeti prin Bilbor, nu ratati urmatoarele obiective:

a. Biserica ortodoxa Sf. Nicolae (construita in 1795-1797)
b. Biserica ortodoxa sf. Ap. Petru si Pavel (1936)
c. Cladirea primariei si a consiliului local monument istoric 1936
d. Cladirea scolii generale, monument istoric 1936
e. Monumentul Eroilor (din primul si al doilea Razboi Mondial)
f. Mlastina mineralizata Dobreanu rezervatie botanica
g. Rezervatia de la Paraul Rusilor

3.2.5. Toplia

52
 Situat ntr-o zon pitoreasc din extremitatea nordic a judeului Harghita,
pe cursul superior al rului Mure, municipiul Toplia este ncadrat de Munii
Climani, Gurghiului i Giurgeului.

Se afla la punctul de ncruciare a drumurilor naionale DN.12 i DN.15 i

pe linia CF 400, ntre Braov - Deda.

Ape minerale

La o altitudine de 650 m, n imediata apropiere a oraului este situat

izvorul "Bradul", cu un debit de 10 l/sec., avnd o temperatur de 27,5 C. Apa
acestui izvor este captat ntr-un bazin, fiind de fapt o piscin cu o ap limpede.
Al doilea izvor este situat aproape de centrul oraului, n apropierea grii. Izvorul
este captat ntr-un trand, avnd aceeai compoziie cu a izvorului "Bradul", cu o
temperatura de 25 C i un debit de 8 l/sec.
Datorit coninutului mineral, apele minerale din Toplia sunt folosite n
terapeutic sub forma de cur intern i extern. n cur intern izvoarele din
Toplia sunt indicate n boli ale tubului digestiv i ale glandelor anexe. In cur
extern izvoarele de aici sunt recomandate n boli ale aparatului locomotor (n
spondiloze, afeciuni reumatice degenerative), n ale sistemului nervos periferic
(nevrite, nevralgii, sechele postpoliomelitice, encefalopatii sechelare) i n
nevroze la aduli sau copii.
ngrijire medical sau balneoterapeutic special nu exist. Piscina de la
izvorul Bradul este nconjurat de csue de camping, vile i terenuri de sport.
Hotelul Climani din Toplia 144 locuri, n vile la staiunea Bradul dispune
de 71 vile i csue din lemn, n staiunea Bradul.
Prin specificul climatic si topoclimatic, localitatea Toplita favorizeaza
dezvoltarea turismului, conditile climatice fiind in general favorabile practicarii
turismului in aproape toate lunile anului.
In apropierea Toplitei se afla lacul Iezer , la poalele virfului Rachitis din
Calimani la altitudinea de 1750 m , care are o adincime de 3-5 m si o suprafata
de 1300 m , reprezetand o atractie turistica deosebita.
53
 Apele subterane din regiune, datorita particularitatilor hidrologice, legate
de vecinatatea muntilor vulcanici, reprezinta una dintre cele mai pretioase bogatii
la Toplita si imprejurimi aflindu-se un numar mare de izvoare minerale.In unele
perioade istorice , aceste izvoare au avut o importanta deosebita pentru
existenta locuitorilor.
Toplita este un cuvint de origine slavona care inseamna ,,Izvor de apa
fierbinte,Existau mai multe izvoare calde insa doar doua dintre ele sunt
valorificate asa cum se cuvine ;-izvoarele de linga gara prin strandul Tineretului,
si cel de pe stinga Muresului, pe dealul crucii din Statiunea Bradu
Apele minerale da la Toplita sunt rezultate din contactul unei ape naturale
subterane cu mineralele rocilor din raza localitatii si a zonei invecinate acesteia .
Apele minerale din Toplita si imprejurimi sunt utilizate in urmatoarele
scopuri:1.Apele minerale terapeutice pentru cura interne sau cura externa;
2.Apele minerale imbuteliate, fie ca ,,apa de masa,, fie ca ,,apa
medicinala.
Izvoarele minerale si termale creeaza de asemenea posibilitatea
desfasurarii unui turism de ingrijire a sanatatii prin cure externe, interne.
Prin deosebita lor valoare terapeutica si relativa usurinta a explatarii apele
minerale si termale din Toplita reprezinta un punct de atractie important si o
premisa amenajarii si dezvoltarii unei statiuni balneare importante de interes
national.
In atractia fluxurilor de turisti apele joaca un rol foarte important.
Se mai poate practica si turismul nautic care este un domeniu de
perspectiva, datorita posibilitatilor practic nelimitate de utilizare a retelei
hidrografice apartinind vaii Muresului.Amatorii sporturilor de iarna au la dispozitie
doua partii de schi si sanius, Pirtia de schi privata Magherus si pirtia
Zapode.Ambele partii de schi ale Toplitei au avantajul ca sunt situate in
apropierea orasului, accesul este foarte usor si rapid pentru turisti, atit din oras,
cat si din statiunea ,,Bradu

54
 In afara curei de ozon turistii ce aleg Toplita pentru o vacanta la munte au
la dispozitie, in perioada estivala, cele doua stranduri din municipiu, optime
pentru relaxare , cit si pentru inot.

Fig. 3.11. trandul cu ap mezotermal din staiunea Bradul

3.2.6. Stnceni

Localitatea Stanceni se gaseste la intrarea raului Mures in Defileul Toplita

- Deda, la 12 km de orasul Toplita si la 100 km de municipiul Targu-Mures.

55
 Fig. 3.12. Intrarea n localitatea Stnceni

Este atestata documentar in 1854, iar Ciobotani in 1913. Principalele

resurse naturale sunt apa minerala, lemnul si piatra (andezit). Apa minerala
marca Stanceni este cunoscuta si apreciata pentru calitatile ei curative.
Imbuteliata, are distributie nationala. Dupa 1990, exploatarile forestiere au
condus la aparitia mai multor societati de prelucrare a lemnului, dar si de export
al acestuia. Pastravaria din localitate este una dintre cele mai cunoscute ale
judetului.

nzestrat cu un bogat potenial turistic, definit de marea varietate a

elementelor cadrului natural, comuna Stnceni se nscrie ntre zonele de mare
atractivitate pe plan intern i internaional.
56
 Potenialul turistic privit ca activitate economic, este in stadiul de oferta
primar a turismului i grupeaz resursele i obiectivele turistice naturale i
antropice, neexistnd uniti de cazare.

Potenialul turistic natural

Potenialul morfoturistic este reprezentat de cele dou lanuri montane din
partea estic a judeului: Climani i Gurghiu. Cele mai spectaculoase forme, cu
potenial de mare atractivitate sunt craterele vulcanice, bine pstrate i de
dimensiuni mari: Climan n Munii Climani.
Relieful glaciar dezvoltat la altitudini de peste 2.000 m n aceste zone,
conine dou circuri glaciare.Defileul Deda-Toplia, desfurat n cea mai mare
parte pe teritoriul judeului Mure, are o lungime total de 34 km, desprind
masivele vulcanice Climani i Gurghiu, sub denumirea de Rezervaia
peisagistic Defileul Deda - Toplia - are o vegetaie i faun caracteristice, cu un
procent de peste 75% pduri naturale.
Defileul Mureului cu o lungime de 45 km a fost spat n timp de apele
rului Mure n roci vulcanice rezultate ca efect al erupiilor vulcanice,formndu-
se astfel lanul muntos al munilor Carpai a cror culmi ating nlimi de peste
2000 m Vf. Bistricioru i peste 2100 Strniorul locuri inedite n care se ascund
golurile alpine care sunt acoperite de zpad pn la inceputul lunii iunie.

Amplasare - Cursul rului Mure prin comunele Deda, Rstolia, Lunca

Bradului, Stnceni.

Aspecte geologice - geomorfologice

n zona Rezervaiei peisagistice defileul Mureului se ntlnesc substraturi

avnd ca principale componente geologice andezitele i andezitele bazaltice,
roci rezultate din erupia magmei venit din adncime. Structurile geologice mai
vechi sunt constituite din sedimente vulcanice pontice-brecii, microbrecii, tufe

57
vulcanice-care sunt legate ntre ele prin cimenturi piroclastice, alctuite din
andezite piroxeno-amfibolice. Relieful este determinat de orientarea est-vest a
defileului ngust, cu unele deschideri n zona Borzia, Rstolia, Lunca Bradului,
Stnceni, strjuite de versanii munilor Climani (nord) i Gurghiu (sud).
Expoziia dominant a versanilor n partea munilor Gurghiului (Sebe-Jod-
Slard-Gudea) este Nord, Nord-Est, Nord-Vest, iar n partea munilor Climani
(Gloaia-Rstolia-Lunca Braduiui-Zebrac) este Sud, Sud-Est,Sud-Vest.

Aspecte hidrologice

Defileul este rezultatul activitii apei Mureului de-a lungul secolelor pe

traseul su ntre munii Gurghiului i Climani. Toate aezrile umane sunt
situate pe malul apei, drumurile de acces urmresc cursul apei. Mureul la
intrare n defileu are debitul mediu de 10 mc/sec, iar la ieire 23 mc/sec. Pe
parcurs adun apele praielor din bazinele Mermezeu, Zebrac, Gudea, Ilva,
Slard, Rstolia, Iod, Gloaia, Borzia, Bistra.

Potenialul climato-turistic permite practicarea activitilor turistice n

toate sezoanele, cu variaii n funcie de specificul formelor de turism. Exceptnd
altitudinea masivelor muntoase, bioclimatul munilor mijlocii (1.200-1.800 m) este
foarte extins, fiind indicat pentru efectuarea climato-terapiei.

58
 Fig.3.13. Vedere de ansamblu Stnceni

Potenialul turistic hidromineral, lacustru i al reelei hidrografice

Apele minerale au importan turistic, ntruct au efecte terapeutice

dintre cele mai diverse.Predomin apele minerale bicarbonatat-carbogazoase,
aflate n aureola mofetic Climani - Gurghiu, urmate de cele feruginoase.

Reeaua hidrografic constituie o resurs turistic mai ales n perimetrul

luncilor rului Mure i praielor mai importante i pdurile ce mrginesc aceste
lunci sunt predestinate pentru turismul de agrement. Potenialul turistic
biogeografic este alctuit din pduri i fondul zoogeografic.

Pdurile cele mai extinse apar n regiunile montane i n cele

subcarpatice, constituind un alt factor de atracie turistic. Cteva dintre ele au o
valoare turistic ridicat datorit declarrii lor ca rezervaie natural. n scopul
conservrii resurselor cu valoare de unicat sau pe cale de dispariie, la nivelul
judeului Mure au fost desemnate prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea
59
Planului de amenajare a teritoriului naional, o serie de arii protejate: Parcul
Naional Climani Sud; Rezervaia peisagistic Defileul Deda-Toplia. n zona
comunei Stnceni au fost recunoscute 2 arii protejate de interes naional,
rezervaia peisagistic Defileul Deda-Toplia, Defileul Mureului i numeroase
rezervaii botanice precum i Parcul Naional Climani Sud care se afl parial pe
teritoriul judeului Mure.Fondul zoogeografic se concentreaz n aceast zon,
turismul cinegetic fiind prezent n Munii Gurghiu i Climani (cervide, uri).

Propice pentru turismul piscicol sunt valea Mureului prin defileul Deda-
Toplia, vile superioare ale praielor Gudea i Zebrac.
n ceea ce privete distribuirea teritorial a potenialului natural, cel mai ridicat
este nregistrat de comunele din zona montana Lunca Bradului, Rstolia, lng
care se regsete i comuna Stnceni.

Aceste uniti administrative se caracterizeaz prin: bioclimat de munte cu

efect stimulativ, fond zoogeografic, ape minerale, lacuri srate i piscicole i
prezena defileului Deda-Toplia.

Baza material a turismului

Constituie oferta secundar din turism, avnd drept componente baza de

cazare i cile de comunicaie.

Baza de cazare a comunei Stnceni este n curs de formare datorit

iniiativei private.

Capacitile de cazare turistic pe teritoriul comunei sunt reduse, existnd

n anul 2006: cabana silvic Mermezeu i cca. 4-5 gospodrii, dar fiind totui
compensat de casele de vacan.

Alturi de celelalte componente ale bazei materiale, cile de comunicaie

au o contribuie important, orientnd i canaliznd fluxurile turistice. Lund n
considerare infrastructura de transport care strbate judeul Mure, caracterizat

60
prin diversitate (cale ferat, drum naional, european i drumuri forestiere) se
remarc poziia avantajoas care determin un grad ridicat de accesibilitate, dar
necesit mbuntiri majore.

3.2.7. Slnic Moldova

Fig. 3.14. Panoram Slnic Moldova (http://www.slanic-

moldova.info/Poze-Slanic-Moldova)

Cunoscuta localitate balneara, Slanic Moldova este situata pe versantul

estic al Carpatilor Orientali (n masivul Nemira) la naltimea de 530 m pe valea
prului Slanic. Orasul se desfasoara ntr-o depresiune acoperita de paduri de
foioase si conifere. Slanic-Moldova, oras n estul Romniei (Judetul Bacau),
asezat pe rul Slanic (un afluent al Trotusului), la poalele Muntilor Nemira
61
(Carpatii Orientali) ntr-o vale nconjurata de paduri de fagi si brazi, la 84 km sud-
vest de Municipiul Bacau (resedinta Judetului Bacau). Statiune cu sezon
permanent, cu o clima intramontana-depresionara temperata, cu un aer pur, lipsit
de praf si particule ce pot provoca alergii, si bogat n aerosoli rasinosi si ioni
negativi. Temperatura medie anuala este de 7,4C .

Potentialul balnear al statiunii este un criteriu definitoriu, constituind

elementul de baza in selectarea statiunilor, evidentiat prin natura si debitul sau
capacitatea resurselor.

Existenta factorilor terapeutici naturali de cura conduce la organizarea

celor trei tipuri de asistenta medicala: profilactica, curativa si recuperare
functionala. Pentru staiunea Slanic Moldova potentialul il constituie calitatea
apelor, inalta lor valoare terapeutica si capacitatea corespunzatoare a debitelor,
apreciate ca rezerve ce imprima statiunii un profil balnear, de tratament al
afectiunilor digestive, ale glandelor anexe, ale aparatului respirator, boli de
nutritie si metabolism.

Zona Izvoarelor Minerale impresioneaza atat prin peisajele deosebite cat

si prin calitatile terapeutice ale izvoarelor minerale.

Zacamntul hidromineral Slanic-Moldova, pe baza caruia a luat fiinta si s-

a dezvoltat statiunea contine ape medicinale de tip clorurat, carbonat,
bicarbonatat, sodic, slab sulfuros, hipertonic, hipotonic si oligomineral a fost
descoperit nca din anul 1801. n 1852 s-au efectuat primele teste chimice, iar n
1877 au aparut primele instalatii balneare. De-a lungul timpului, calitatile apelor
minerale descoperite aici au fost confirmate prin medaliile obtinute la expozitiile
internationale de la Paris, Viena, Frankfurt/Main etc. Specialistii le-au comparat
cu apele minerale de la Karlovy Vary, Vichy, Aix-les-Bains etc.

Botezata "Perla Moldovei", Slanic Moldova asigura tratament pentru

tulburari digestive (gastrite cronice hipo- si hiperacide, ulcere gastrice si
duodenale, la un interval de cel putin 3 ani de la faza dureroasa, afectiuni
stomacale postchirurgicale, colite cronice atipice, colon inflamabil, constipatie
62
cronica), boli hepatobiliare (dischinezie biliara, colicistita cronica cu sau fara
calculi, stari postoperatorii n boli ale ficatului), boli metabolice si nutritionale
(diabet melitus, forme usoare si intermediare, obezitate), boli ale rinichiului si
urinare (stari de dupa tratamentul infectiilor urinare, acolo unde nu au existat
leziuni sau dereglari renale).Cura externa cu apele minerale de la Slanic
Moldova ajuta la tratamentul bolilor reumatismale degenerative si diartritice, al
celor cardiovasculare si respiratorii (astma alergica, traheobronsite cronice,
rinosinuzite cronice, emfizem pulmonar), tratamentul bolilor endocrine(stari
prepubertale la copii hiperreactivi), al bolilor ginecologice (sindrom ovarian
menopauzal) si al altor boli.

Fig. 3.15. Cascada de pe Valea Slnicului

(http://www.slanic-moldova.info/Poze-Slanic-Moldova)
63
 Slnic Moldova este si o importanta statie de mbuteliere a apei minerale.
Cele doua izvoare ce asigura mbutelierea a 400-500 mii litri/an au fost captate
prin clopote de material inoxidabil, ancorate n betoane si acoperite apoi cu argila
stabilizata. Apa minerala preluata prin aceste clopote este deversata n cuve de
unde este trimisa la consum (cura interna si mbuteliere).

Statiunea Slanic Moldova este renumita pentru izvoarele sale de ape

carbonate, bicarbonatate, usor sulfuroase, clorate, sodice, hipertonice,
hipotonice si oligominerale, izvoare descoperite inca din anul 1801. In 1852 s-au
efectuat primele teste chimice, iar in 1877 au aparut primele instalatii balneare.

Botezata Perla Moldovei, Slanic Moldova asigura tratament pentru:

tulburari digestive (gastrite cronice hipo- si hiperacide, ulcere gastrice si
duodenale, la un interval de cel putin 3 ani de la faza dureroasa, afectiuni
stomacale postchirurgicale, colite cronice atipice, colon inflamabil, constipatie
cronica) boli hepatobiliare (dischinezie biliara, colicistita cronica cu sau fara
calculi, stari postoperatorii in boli ale ficatului) boli metabolice si nutritionale
(diabet melitus, forme usoare si intermediare, obezitate) boli ale rinichiului si
urinare (stari de dupa tratamentul infectiilor urinare, acolo unde nu au existat
leziuni sau dereglari renale). Cura externa cu apele minerale de la Slanic
Moldova ajuta la tratamentul bolilor:reumatismale degenerative si diartritice
cardiovasculare si respiratorii (astma alergica, traheobronsite cronice,rinosinuzite
cronice,emfizem pulmonar)tratamentul bolilor endocrine (stari prepubertale la
copii hiperreactivi)ginecologice ( sindrom ovarian menopauzal).

Pacientii pot ajunge cu autocarul la Targu Ocna (18 km), unde exista un
sanatoriu balnear subteran, cu un microclimat de salina. Statie de imbuteliere a
apei minerale.

64
 Modul de valorificare al apelor minerale si a dioxidului de carbon

Cercetarea balneologica, atestarea terapeutica si indicatiile medicale

privind zacamantul hidromineral Slanic Moldova au fost realizate de specialistii
de la institutul de Medicina Fizici, Balneoclimatologie si Recuperare Medicala
Bucuresti.

Din cele 24 surse hidrominerale omologate in anul 1980, in prezent, se

gasesc in exploatare 11 surse. Acestea pot fi impartite din punct de vedere
balneologic in 3 grupe si anume: Izvorul nr.1, Izvorul nr.1 bis, Izvorul nr.3, Izvorul
nr.5, Izvorul nr.6, Izvorul nr.8, Izvorul nr.10, Izvorul nr.14(sonda 703), Izvorul
nr.15(sonda 704), Sonda nr.2, Sonda nr.3, Cura externa: Izvorul nr.5, Mofete:
Izvorul nr. 3.

Pentru valorificarea in acest scop terapeutic a surselor hidrominerale,

I.M.F.B.R.M. a facut cercetari asupra principalilor parametri constituenti ai apei, in
urma carora s-au putut determina indicatiile medicale pentru cele 2 categorii de
surse minerale, astfel: Cura interna; Boli ale aparatului digestiv(izvoarele:
1,1bis,3,6,8,10,14,15,S2,S3); Boli hepato-biliare(izvoarele: 1,3,6,10,14,S2,S3);
Boli respiratorii(izvoarele: 1bis,3,6,15); Boli de nutritie si metabolism(izvorul 3);
Boli ale rinichilor si cailor urinare(S2,S3); Cura externa; Afectiuni neurologice
periferice; Afectiuni posttraumatice; Boli asociate; Boli ginecologice; Afectiuni
reumatismale; Nevroza astenica; Boli ale cailor aeriene superioare(rinofaringite);
Inflamatii cronice ale conjunctivitei oculare.

Sistemul hidromineral superior (tipul de apa) contine pe langa sursele de

ape mineralementioanate si gaze naturale terapeutice, dizolvate in aceste ape,
carora le confera caracteristicile de ape carbofazoase sau sulfuroase sau cu
gaze sub forma de emanatii libere mofetice.

65
 Pentru folosirea in scop terapeutic a gazului mofetic (CO2) in statiune au
fost amenajate douamofete. Ele au fost construite in apropierea izvoarelor 11 si
3, dupa cum urmeaza:

O mofeta veche,rudimentara, amplasata pe captarea fostului izvor nr.11, a

carui emanatie de CO2 se afla pe un mamelon de tufuri calcaroase ce nu permit
modernizarea acesteia. In prezent, aceasta mofeie este abandonata.
O mofeie noua, moderna, amplasata in apropierea izvorului nr.3, care
constituie cea mai importanta sursa de apa minerala si CO2 liber din statiune.
Morfeta a inceput sa fie executata in 1985 si a fost pusa in functiune in iunie
1986.Noua mofeta are o capacitate de 40 persoane.

Statiunea Slanic Moldova mai dispune si de alte surse mofeice, precum

camerele de captare comune ale izvoarelor 1,8,1 bis, si 10.
Gazul mofetic de la izvorul nr.3 este valorificat aproape in totalitate in perioadele
calde atat pentru cura cat si ca agent de liftare a apei, insa in perioadele reci
gradul de utilizare pentru cura balneara este foarte scazut.

Cazul Mofetic
Geneza apelor care constitue zacamantul hidromineral de la Slanic
Moldova provin din amestecul apelor vadoase,infiltrate de la suprafata, cu ape de
tip zacamant in subsidiar, puternic mineralizate care provin din structurile
petrolifere existente in regiune. La acestea se adauga aportul de CO2 provenit
din aureola mofetica a eruptivului neogen Calimani-Harghita, care confera apei
un caracter carbogazos.
Gazele mofetice se manifesta in intregul perimetru studiat, dar cu o
intensitate scazuta. Lipsa unui strat acoperitor cu rol de ecran in semiferestra,
permite o degajare continua in atmosfera emanatiilor de CO2 pe o mare
suprafata.
Originea gazelor existente in apele mierale, se datoreaza in general,
dizolvarii de catre ape a gazelor care se gasesc in porii rocilor, precum si formarii
gazelor pe cale biochimica.
66
 Cantitatea de gaze care se dizolva, depinde de solubilitatea lor, de
temperatura si mineralizarea apei, coeficientul de absorbtie a gazelor fiind invers
proportional cu cresterea temperaturii si a concentratiei in saruri a sursei.
Prezenta CO2 este deci explicata pe baza emanatiilor postvulcanice de
natura mafetica, legate de fenomenele vulcanice din Harghita.
Provenienta CO2 in aceste ape, poate fi explicata si prin formarea gazului
pe cale biochimica, in prima faza prin transformarea substantelor organice,
respectiv a celulozei prin actiunea bacteriilor anaerobe, in CO2 si CH4, iar in faza
a doua, faza de bituminizare, din decarboxilarea acizilor grasi si a aminoacizilor
din proteine.
O alta sursa de CO2 in aceste ape, se presupune a fi si producerea lui in
urma reducerii sulfatilor.
Alaturi de CO2 in apa sunt dizolvate H2S, CH2 si N2.
Initial au fost calculate si omologate rezerve de gaz mofetic pentru izvoarele nr.1
bis,3,10,11. In urma cercetarii efectuate s-au evaluat si inregistrat rezerve doar
pentru izvorul nr.3, la celelalte surse cantitatea de CO2 fiind nesimnificativa
pentru a fi valorificata.
Compozitia chimica a gazului este: 99.75% CO2, 0.18% N2 si 0.007%
CH4.Valorificarea pentru cura medicala se face intr-o amenajare mofetica
moderna situata deasupra izvorului nr.3, care constituie cea mai importanta
sursa de apa minerala si CO2 liber din statiune.
Indicatii Mofetoterapie
In scop profilactic, la persoanele cu risc aterosclerotic si cardio
vascular(hipertensiune arteriala,colesterol crescut,fumatori,sedentari,cu factori
ereditari, persoane care lucreaza in frig, etc.)
Dintre vasculopatiile periferice: Ateroscleroza obliteranta, trombonceita
obliteranta, arteriopatii mixte obliterante stadiul I si II, angiopatie diabetica,arterite
reumatismale; Sindrom postrombatic; In varicele extremitatilor inferioare (stadiul
prevaricos si varicos);In fiebopatii operate, cu insuficienta venolimfatica
reziduala.

67
 Contraindicatiile Mofetoterapiei : Cardiopatie ischemica cu crize frecvente
sau nedureroase cu tulburaru de ritm; Infarctul miocardic recent; Valvulopatii cu
fenomene evolutive sau insuficienta cardiaca; Stenoza mitrala sau aortica, leziuni
plurivalvulare; Hipertensiune arteriala stadiul II si III si cu complicatii;
Insuficienta cardiaca, indiferent de cauza; Arteroscleroza cerebrala;
Insuficiente venoase stadiul II-III; Boli digestive sau renale; Boli respiratorii
cronice cu disfunctii ventilatorii medii sau severe;

3.3. Potenialul hidroturistic al lacurilor

3.3.1. Lacul Rou

Fig. 3.16. Lacul Rou

(http://www.infopensiuni.ro/lacu-rosu/obiective-turistice)

Lacul Rosu este o localitate turistica in judetul Harghita.Este una dintre

cele mai importante statiuni ale Carpatilor Orientali,in cadrul Carora se situeaza

68
in Grupa Centrala(Moldotransilvanieni);fiind inconjurata de catre Muntii
Ceahlau(in nord)si de catre Muntii Hasmasu Mare(in sud).

Pitorescul deosebit al regiunii,cu vecinatatea Cheilor Bicazului,a favorizat

dezvoltarea,in jurul lacului,a statiunii omonime,care se intinde pe cca 25 km
lungime.Ea si-a primit primii oaspeti statornici incepand cu deceniul al
treilea,cand s-a ridicat aici Caminul Turistilor,constructie ce a impulsionat
construirea si a altor case de odihna,astfel incat,in anul 1931,localitatea a devenit
statiune climaterica.

Lacul Rosu este cel mai mare lac de baraj natural care se afla la
altitudinea de 980 m,in apropierea Cheilor Bicazului,la o distanta de cca 26 km
de orasul Gheorgheni din judetul Harghita,pe drumul national 12/c,in statiunea cu
acelasi nume.

Este n forma de ,,L,adnc de 10 m(adncimea maxim de 10.5

m),avnd o suprafa de 12.7 ha i o circumferin de 2830 m

Lacul s-a format relativ recent,in iulie 1837.Atunci s-a intamplat ca in urma
ploilor abundente marea cantitate de moloz stancos de pe versantul nordic al
Stancii Ucigasului a alunecat,blocand drumul Paraului Bicajel.

Acest fenomen s-a produs in urma infiltrarii apelor unei puternice ploi,s-au
cutre- murului deosebit(produs in zona Vrancei in acea perioada)din 11 ianuarie
1838,dar esential este,ca s-a format prin deplasarea masei argiloase depuse cu
ocazia ultimei ere glaciare pe versantul nord-vestica a muntelui Ghilcos(varful
Ghilcos-1406 m)s-au prabusit,alunecand pe stratul de argila,inchizand valea in
care paraiele Rosu, Licas, Oilor si Zurad,cu un mare debit de apa,s-au adunat
formand lacul.Lacul Rosu este cunoscut de localnici sub numele de ,,Taul Rosu.

Legenda spune ca o stanca pravalita din munte a blocat firul raului Bicaz
si a format cu timpul lacul ce se vede acum. Ceea ce e de fapt interesant la acest
lac nu e modul sau de formare, nici culoarea sa (deloc rosie cum ii spune
numele, ci e mai degraba galben), ci aspectul sau de-a dreptul spectaculos.
Deoarece aici se afla acum aproape 200 de ani o padure, lacul se arata azi ca o

69
padure scufundata. Peste tot se mai vad inca vechile trunchiuri de copaci iesind
din apa.

Lacul aflat la o altitudine de 983 m, intr-o mica depresiune montana se

bucura de o clima placuta, de tip subalpin. Media anuala a orelor de stralucire
solara este cuprinsa intre 1700-1900. Temperatura medie anuala este de 8C.
Media cea mai scazuta de temparatura este de -7/-4C, iar cea mai ridicata de
14-18C. Temperatura apei vara poate atinge 22C, primavara, toamna 6-10C.
Iarna, lacul este acoperit de un strat de gheata gros de 60-70 cm. Vanturile sunt
moderate.

Fig. 3.17. Lacul Rou

(http://www.infopensiuni.ro/lacu-rosu/obiective-turistice)

Vechea denumire ungureasca pentru lac a fost Veres-to(Lacul Rosu),sub

forma Gyilkos-to(Lacul Ghilcos)apare prima data in descrierea lui Orban Balazs.

70
 Locuri ucigase dupa localnici sunt cele greu accesibile, obositoare.
Denumirea muntelui Ghilcos apare de prima data in 1773 ca teren al contelui
Lazar,deci este mult mai veche decat toponimul de Lacul Ghilcos.

Dimensiunile initiale ale lacului un sunt cunoscute,datorita faptului ca

unele parti din mal erau inaccesibile.Dimensiunile lacului dupa masuratorile lui
Csiki Karoly(1987)sunt urmatoarele :perimetrul 2830 m3,aria 114676 m2,volumul
apei acumulate 587503 m3,adancimea maxima la extremitatea din aval 9.7 m.

Fig . 3.18. Lacul Rou

(http://www.infopensiuni.ro/lacu-rosu/obiective-turistice/lacul-rosu)

Paraurile ce alimenteaza lacul,aduc 1-1.5 m3 apa pe secunda in lac.

71
 Forma lacului seamana cu litera L si are doua braturi:bratul din Valea Oii
avand lungimea de 900 m,iar bratul din valea Suhardului 438 m.Viata lacurilor
din pacate este scurta,in aceasta privinta nici Lacul Rosu nu este o exceptie in
disparitia lacului, un rol important are colmatarea bazinului lacului cu aluviuni.

Cu ocazia ploilor torentiale,mari cantitati de aluviuni ajung in lac.Lacul este

alimentat de 4 paraie mari:Verescheul,Licosul,Suhardul si Valea Bii si inca 12
cursuri de apa temporare.

3.3.2. Lacul Sf. Ana

Fig. 3.19.- Lacul Sf. Ana cu o suprafa de 20 ha i o adncime

de aproximativ 7 m

Lacul Sfanta Ana este un lac de origine vulcanic,fiind singurul lac din
Europa Central care s-a pstrat intact. Este situat n Masivul Ciumatul Mare din

72
Munii Harghitei,de pe stnga Oltului,n apropiere de Tunad. Lacul este aezat
pe fundul craterului unui vulcan stins,denumit Ciomatu.Lacul Sf. Ana se afl la o
altitudine de 946 m.De form aproape circular,similar cu o palet de pictor,are o
lungime de 620 m si o lime maxim de 460 m,o suprafaa de 19.50 ha i o
adncime maxim de 7 m.

Lacul i completeaz apele numai din precipitaii,neavnd izvoare.

Apa-fiind o ap aproape distilat-este extrem de curat,mineralizaia fiind

de 0.002%,lacul este considerat cel mai curat din lume,dar din lipsa srurilor
minerale apa nu este potabil.Capacitatea trofic redus a apei lacului se
datoreaz i emanaiilor mofetice prin fundul lacului si prin pereii craterului.

Fig. 3.20. Salmo Trutta Fario

73
 Prima hart bartimetric a fost ntocmit n anul 1909,atunci lacul avea o
adncime de 8.3 metri.In anul 1896 s-a stabilit o adncime de 12 m.Deci ntre
anii 1869 si 1955,lacul s-a colmatat simitor reducndu-i adncimea cu 5 m.

Pe fundul lacului exista un strat de ml cu grosimea de 1.2-2 m,provenit

din splarea versanilor,colmatarea lacului fiind un pericol continuu pentru
existena sa.

Lacul Sf. Ana,este o rezervaie complex natural,geologic,floristic i

faunistic.

Fauna lacului este srac,fiind reprezentat de arpele de cas,tritonul cu

creast,plosnia de ap,crustacee inferioare i somonul pitic american..

Malul lacului este un loc ideal pentru recreere,pentru scldat n

perioadele mai calde ale anului.

Lacul se afl ntr-o zon protejat,iar camparea nu este permis n

perimetrul lacului pentru aceasta existnd o zon amenajat la cteva sute de
metrii deprtare de lac.

Aici se afl o capel romano-catolic,purtnd hramul Sfintei Ana.

Pelerinajul la aceast capel este o tradiie pentru aceste locuri,nc din

secolul XII.

In anul 1654,pe malul lacului s-a ridicat o capel de piatr,iar popularitatea

zonei a fcut ca de-a lungul secolului XVII si XVIII s ajung pe malul lacului
peste 30-40 de mii de pelerini.

Se spune c dup astfel de pelerinaj,tinerii i-au fi gsit aici partenerii de

viat,femeile care aveau probleme cu sterilitatea - i-ar fi gsit n acest mod o
rezolvare a problemelor.

In timpurile moderne,pelerinajul nc se practica,ns cu o intensitate mult

mai sczut,rmnnd mai mult un loc de ntlnire pentru tinerii din zon.

74
 Turitii venii la Lacul Sfnta Ana nu au nevoie de prognozele
meteorologilor pentru a afla cum va fi vremea,ei avnd la ndemn o metod
empiric,dar exact,oferit de muntele vulcanic:cele dou fisuri formate n munte
care prevestesc vremea cu precizie de sut la sut.Localnicii stiu cDac
emanaiile din fisura pic la nas,atunci e semn de furtun,iar dac nu,ziua va fi
nsorit,tocmai potrivit pentru drumeii.Fenomenul are o explicaie tiinific.In
munte se desfoar nc o activitate post-vulcanic,sensibil la orice schimbare
a presiunii atmosferice.Cnd presiunea atmosferic scade,gazele,precum
bioxidul de carbon i sulful,urc spre suprafa i inund fisurile cu un miros
nteptor,semn c vine ploaia.

Zona-inclusiv Tinovul Moho din craterul vulcanic vecin,cu numeroase

rariti botanice de pe vremea glaciaiunii(roua cerului,o plant carnivor)-este
legat cu poteci turistice marcate de staiunea Tunad Bi,respectiv cu Bile
Balvanyos.

Drumul de acces spre lac pornete din localitatea Bixad din judeul
Covasna.O rut alternativ este prin Trgu Secuiesc-Turia-Balvanyos-Sfnta
Ana.

3.3.3. Lacul Izvorul Muntelui

Lacul de acumulare Izvorul Muntelui este situat la 4 km de orasul Bicaz si

la 35 km de municipiul Piatra Neamt.

Este cunoscut si sub denumirea de Lacul Bicaz si s-a format ca urmare a

construirii barajului hidroenergetic. Situat la cativa kilometri in amonte fata de
orasul Bicaz, pe cursul superior al raului Bistrita, Lacul Izvorul Muntelui este cel
mai mare lac artificial amenajat pe raurile interioare din Romania. Totodata, lacul
reprezinta locul unde se oglindeste Muntele Ceahlau in zilele insorite.

75
 Fig. 3.21. Izvorul Muntelui

(http://www.neamt.ro/Date_gen/Bicaz/Lac_Izv_Muntelui.html)

Suprafata lacului Izvorul Muntelui variaza in functie de regimul de

exploatare, cota maxima fiind situata la 516 m altitudine, iar cea minima la 434 m
altitudine. In medie, perimetrul lacului este de aproximativ 71 km iar lungimea sa
de 40 km. Apa lacului de acumulare este folosita pentru producerea de energie
electrica in centrala hidroelectric Bicaz-Stejaru, centrala cu o capacitate de
210 MW. Lacul se afla intr-o zona cu un potential turistic deosebit, in apropiere
de parcul Cheile Bicazului Hasmasu.

76
 Fig. 3.22. Spre Izvorul Muntelui

(http://www.neamt.ro/Date_gen/Bicaz/Lac_Izv_Muntelui.html)

Fauna lacului cuprinde o gama variata de specii, si anume: mreana, clean,

lostrita, scobar, moioaga, babusca, pastrav indigen, pastrav de lac i pastrav
curcubeu, oblet, porcusor, platica. Pe malul Lacului Izvorul Muntelui este
amenajata si o crescatorie de pastrav, in localitatea Potoci, unde iubitorii de
peste pot servi un pastrav proaspat prins din lac. Tot aici se afla si Statiunea de
Cercetari Biologice Potoci-Bicaz a Universitatii Al. I. Cuza Iasi, singurul loc din
Moldova unde se pot face scufundari.

Barajul de la Bicaz, a fost construit intre anii 1950-1960 si uneste Muntele

Gicovanu cu Obcina Horstei. Este construit din 30 de ploturi separate prin rosturi
etansate amonte cu pene de beton armat si tole de cupru si strabatut de
kilometrii de galerii, puturi de aerisire si nise de vizitare. Barajul se prezinta ca un
adevarat munte artificial, avand o lungime de 435 m, inaltime de 127 m si o
latime la baza de 119 m.

77
 Fig.3.23. Izvor din zona Izvorul Muntelui

(http://www.neamt.ro/Date_gen/Bicaz/Lac_Izv_Muntelui.html)

n apropierea barajului exista un port amenajat de unde turistii se pot

bucura de agrement pe lacul Izvorul Muntelui: se pot face mini-croaziere cu
vaporasul pe lac sau se pot inchiria barci, salupe si hidro-biciclete. De
asemenea, cei pasionati de pescuit vor gasi aici destule locuri special amenajate.
Turistii au posibilitatea sa se cazeze pe malul lacului sau la una din pensiunile
din Izvorul Muntelui.

Rezervatia naturala Cheile Sugaului Munticelu a fost desemnata sit

de importanta comunitara conform legislatiei europene si urmeaza a fi integrata
in reteaua internationala de arii protejate NATURA 2000.
Aria protejata s-a constituit ca rezervatie geologica, iar suprafata protejata este
de 90 ha. Aceasta suprafata cuprinde zona stincoasa a masivului Munticelu.
Perimetrul rezervatiei naturale are o suprafata de suprafata de cca. 300 ha. Zona
cheilor Sugaului propriu-zise (cursul inferior al paraului Sugau, inainte de

78
confluenta cu riul Bicaz) are o suprafata de cca. 3 ha. Rezervatia are o zona de
suprapunere partiala (sub 5 % din suprafata totala) cu Parcul National Cheile
Bicazului Hasmas, la limita flancului nord-estic al acestuia. Perimetrul comun
cuprinde Cheile Sugaului propriu-zise. Cea mai mare parte a masivului calcaros
Munticelu si zonele carstice ce includ Pestera Sura Glodului (Pestera Tunel) si
Pestera Munticelu (Ghiocelul) sunt in afara parcului national.

Fig.3.24. Rezervaia natural Cheile Sugaului Munticelu

(http://www.mountain.ro/rezervatia-naturala-cheile-sugaului-
munticelu.html)

Aria protejata este situata in partea de vest a jud. Neamt, in masivul Hasmas, pe
teritoriul comunelor Bicaz Chei si Bicazu Ardelean, la nord de cariera de calcar
Bicaz Chei, piriul Bicaz si DN 12C, Km 34.
Coordonatele geografice in centrul rezervatiei sunt 46gr.51lat.N si
25gr.48long.E.
79
 Altitudinea maxima este de 1381 m (in creasta Munticelu-Piatra Sugaului).
Rezervatia naturala Cheile Sugaului Munticelu cuprinde masivul calcaros al
Munticelului, o culme predominant stancoasa, orientata nord-sud, cu o latime
intre 100-500 m (pe directie vest est) si lunga de cca. 3 Km (pe directie nord
sud).

Limitele rezervatiei naturale:

La Sud: DN 12C Bicaz-Lacu Rosu, 19 km de Bicaz;
La Nord: extremitatea nordica a masivului calcaros Munticelu (saua Munticelu -
Criminis);
La Vest: drumul forestier Sugau si piriul Sugau
La Est: drumul de care si poteca de la est de Piatra Glodului, sat Gherman, com.
Bicaz Chei si poteca din
Creasta Munticelu-Criminis.

Zone de protectie stricta: Cheile Sugaului versantii interiori (Monument

al Naturii), Jgheabul cu Luci, Pestera Munticelu (=Ghiocelul, Monument al
Naturii), Pestera Sura Glodului (=Pestera Tunel), Pestera Izvorul Sugaului
(=grota in travertin de la intrarea in Chei, versant sting), depozitele de tufuri
calcaroase si travertin, zonele umede si izvoarele carstice petrifiante de la
intrarea amonte in Cheile Sugaului, versantul sting. Include Monumente ale
Naturii, arii speciale de conservare si habitate de interes conservativ prioritar.

Zona de protectie integrala: intreg masivul calcaros al Munticelului inclusiv

zonele de grohotis;respectiv: Cheile Sugaului, inclusiv versantii din
exterior( Piatra Strungii si Piatra Sutoaiei), Piatra Glodului, Piatra
Sugaului(creasta si toate zonele de abrupt ale masivului calcaros Munticelu de la
vest, nord-vest si nord de Piatra Glodului).

Desi initial a fost declarata arie protejata de interes geologic datorita

obiectivelor de ordin petrografic (acumulari de tuf calcaros, travertin, calcare de
virste diferite), paleontologic (fosile mezozoice) si tectonostructural (fracturi,

80
contacte tectonice, pinze de sariaj), rezervatia naturala Cheile Sugaului
Munticelu este de tip mixt datorita prezentei unor elemente peisagistice de
referinta (relief calcaros si carstic: pereti verticali si surplombanti, turnuri si ace
calcaroase, chei inguste, marmite de eroziune, pesteri, avenuri, izbucuri, doline,
sei carstice, lapiezuri etc.), floristice (endemite, pajisti cu caracter subalpin
dezvoltate pe calcare, vegetatie specifica versantilor si grohotisurilor calcaroase,
paduri de Pinus sylvestris), faunistice (capra neagra, ris, pisica salbateca, lilieci,
pasari, reptile, amfibieni, insecte, moluste) si ecologice caracterizate prin raritate
sau unicitate.

Pe teritoriul rezervatiei au fost inventariate aproape 600 specii de plante

vasculare (intre care 29 de endemite si sub-endemite) si 7 tipuri de habitate
naturale de interes comunitar, dintre care 2 sunt prioritare.

CONCLUZII

81
 Am ncercat ca prin lucrarea Potenialul hidroturistic al apelor subterane
din grupa central a Carpailor Orientali s prezint cteva din zonele n care
apele subterane sunt prezente, dar i valorificate.

Nu este prea greu s ncerci sa valorifici potenialul acestei zone,

deoarece multitudinea de izvoare cu ap mineral, fac din aceste zone un
furnicar care atrage turitii, venii fie s i trateze diferitele afeciuni, fie s se
bucure de oazele de linite i de frumuseile pe care staiunile din zona grupei
centrale a Carpailor Orientali le ofer.

Atunci cnd spun multitudinea de izvoare minerale, m refer la

cunoscutele staiuni, care atrag fiecare prin specificul ei:

Borsecul, prin numeroasele izvoare de ape minerale carbo-gazoase, care

sunt recomandate n tratamentul bolilor cardiovasculare (insuficienta mitrala
compensatorie si insuficienta cardiaca, hipertensiune, varice), al bolilor endocrine
(hipertiroidie, boala Basedow, starea de prepubertate la copii supraponderali),
dischinezie biliara, boli digestive (gastrita cronica hipoacida, constipatie cronica,
colita cronica nespecifica), colicistita cronica necalcaroasa, tulburari renale si ale
aparatului urinar, nevroza astenica, boli dermatologice, metabolice si de nutritive.

Bile Tunad, cu izvoarele de ap mineral recomandate pentru

tratamentul bolilor sistemului nervos central (nevroza astenica, stari astenice
secundare, stres fizic si intelectual), al bolilor cardiovasculare (infarct miocardic,
hipertensiune, arteriopatie periferica, stari postflebite, varice), al bolilor sistemului
urinar (litiasa renala, inflamatii) si al unor boli nrudite (boli digestive, endocrine,
ginecologice etc.).

Vatra Dornei, cu izvoarele cu apa minerala carbogazoase, atermale,

bicarbonatate, calcice, magnezice si sulfuroase.

Bilborul, cu cele peste 100 de izvoare cu apa mineral.

82
 Toplia, cu apele minerale, folosite n terapeutic sub forma de cur
intern i extern.

Stnceni, cu apele minerale bicarbonatat-carbogazoase.

Slnic Moldova, cu Zona Izvoarelor Minerale care impresioneaz atat prin

peisajele deosebite cat si prin calitatile terapeutice ale izvoarelor minerale.

Dar i lacurile care se regsesc n aceast zon sunt de o importan

deosebit, ele avnd o frumusee care te mbies revi mereu n acele locuri,
odat ce ai apucat s le vizitezi.

Prin urmare, grupa central a Carpailor Orientali, este intens valorificat,

aici regsindu-se cteva dintre cele mai cunoscute staiuni balenoclimaterice, dar
i importante surse de ap mineral din ar.

BIBLIOGRAFIE
83
 1. Berca M., (2000), Ecologie general i protecia mediului, Editura Ceres

2. Bretotean, M., (1981), Apele subterane-o important bogie natural. ,

Editura Ceres, Bucureti

3. Clinescu R. i colaboratorii, (1969), Biogeografia Romniei. , Editura

tiinific, Bucureti

4. Cantemir D., (1973), Descrierea Moldovei. , Editura Academiei, Bucureti

5. Ciang N., (2002), Romnia. Geografia Turismului. (Partea nti) , Editura

Presa Universitar Clujean, Cluj-Napoca

6. Ciang N., (1997), Turismul n Carpaii Orientali. Studiu de geografie

uman. , Editura Presa Universitar Clujean, Cluj-Napoca

7. Cocean P., (1996), Geografia Turismului. , Editura Carro ,Bucureti

8. Cotet P., (1957), Cmpia Olteniei, Editura stiintifica, Bucuresti

9. Cote P., (1973), Geomorfologia Romniei, Editura Tehnic, Bucureti

10. Dumitracu I., (1956), Studiu geologic al regiunii dintre Oituz i Coza,
Comitetul geologic, Bucureti

11. Giurcaneanu Cl., Mocanu C., (1967), Valea Oltului, Editura stiintifica,
Bucuresti

12. Ielenicz M. (coordonator), Ene M. , Comnescu L. , Ptru I. , Nedelea A. ,

Bogdan M. , Oprea R. ,Sndulache I., (2003), Romnia., Editura Corint,
Bucureti

13. Ionescu T. D., (1968), Analiza apei, Editura Tehnic, Bucureti

14. Liteanu E., Brandrabur T., (1957), Geologia cmpiei Getice Meridionale
dintre Jiu si Olt, An. Com. geol., vol. XXX
84
 15. Mihilescu V., (1969), Geografia fizic a Romniei, Editura tiinific,
Bucureti

16. Nicoar Y. , Busnea R., (1981), Slnic Moldova. Mic ndreptar turistic,
Editura Sport-Turism

17. Pascu M., Stelea V., (1968), Cercetarea apelor subterane, Editura
Tehnic, Bucureti

18. Posea Gr. , Popescu N. , Ielenicz M., (1974), Relieful Romniei, Editura
tiinific, Bucureti

19. Rojanschi V., (1997), Protecia i ingineria mediului, Editura Economic,

Bucureti

20. Ujvari I., (1972), Geografia apelor Romniei, Editura tiinific, Bucureti

21. Vcrau I., (1980), Valea Trotuului. , Editura Sport-Turism, Bucureti

22. Velecea V. , Savu Al., (1982), Geografia Carpailor i a Subcarpailor

Romneti, Editura didactic i pedagogic. , Bucureti

85