Sunteți pe pagina 1din 249
DENIS DE ROUGEMO! sEMONT DAMOUR ET LOCCIDENT Union Générale (6) Eibrise Pg salons Feat dept asoea Fase,dreptue asaneeacestei veriunt sine ezervato t 9 DENIS DE ROUGEMONT JUBIREA st OCCIDENTUL 40569 STR MOTE s ‘TRADUCERE NOTE $I INDICI DE TOANA CANDEA-MARINESCU PREFATA DE VIRGIL CANDEA OO 936563 INTRODUCERE Despre automat acestel citi SAINT-JOUN PERSE 2 sexs su ultimate text c8 era ua din personalitie cele mai mar vente, mai surprinaatoare gi isi inplinite din generata ii lite- Taras Am putea adduga of Denis do Rougeront a fost na din ongtinle cle mai luide ls Tinpede 41 cursjos adresatIomli con $a niseut Ia Couve veche family de cAeturari star fione stramutath din Franche-Comté tn oat XIV 1 natal yisde a mdint eursule ui nolopia genet si pe ale lui Max caste iar opera Ini un apel rane ta muthle hie cut sludile In 0 ean Piaget di re epi Simterinann dispre lingvistich tui Ferdinand de Saossure, Dupa sit dol ani Ja universitafilo din Viena si Geneva a trecut tot Teseuchtel eficen{a in Hitere (francesa, lating, germand, stort puihologie 6 silaso Min numaisaplesprenéce ani gé-a foul debutul publicist in revista Semaine hitérair" din Geneva eu un articol despre Montheclait si morala fothalului, In 1931 a dovenit. director Iilemr al Case editorale yJe Sere™ din Clamart (Pars) care a de Kierkegaard, Karl Barth, Nikolai Berdiaee, Tinind senna de evrsulidellor in Burops unde nei fast si se pregitea wn now rkzboi. mon a un aserenea program editorials duck Ta Tati, cea co 8a $i fntimplat in 4933. Dar In aceessi peri- fonda Tens de Rougemont il inGlncste pe B. Mounier gi devine tin adept et flsofel pereonaliste cirin 11 va ramino eredin toata viaje. Una din cAetile sale din prima perioada a Poligue de ta: Personne ($824). Prin en ginditoral st afirma “pllunile si aefinnea: promotor al iilorsinstoase jes char tn temic. fo demanjate dept tn se ridica pe a dla era Ta chile) intemeiate pe bunt sm v fH 0 ststeche truifie dle gndie siropean, apaitor al stor unit obi, deaunfator a plier hi contort ‘alsa, reba dictate poll tare ‘Altus de" Mounier ~ prisenapropia 7 Kienegeard Barth av avi n formas an rl determinan, Caen sige ranfa distinct fate Bin gf Rau, un protand sin al opm intletunltl un mare cha ta aftrarea.convlagetor4i'9 tsprimare nye Paul Valey i dmv. arta formule Gali cares imp din incre po arcade unde pate onconitent foe e aiervalor, pedagog cama Ty prima sa aele (lee nfo de Muteton public) pact 4 nual 38 de anita ate pons forme dara ima putin expres anu inolduum neff condared Cu convingteurevervdjuesdoprnlile. gall niveltoce are inp oa Coit fark acta Tuer sn acl i Le Peqean da Dan (102), Poner see lr mans [18R), Jour unitate nchomage 197) Journal dAllnagne (4836) a fot sna repta urate de eutor pot de Inajien dri, touts vio, vn denunfa demise valor tr Aionte, prnejda despeonaitr, durin act tiny vo Piet pentru responbitaten Europe Una In redveaen 5 derma, Printean prcede re ~ bea parabola Sas, sua secontenit Intl orignare, exace—'Inayuat evan Occidental prin dade conceptual abe, tamm tala in Zour ot Fide {189) 1 Comme, te mime (96 Te contr cu acoath vison de lind, sexu tal Deni do ogemont deren Jurnta din Gomania) tance ae mal in 186, obit Satl Sajal eral even, etudlral fiers vale nach n Prange coupe Pars ste condamnal In 15 ede tnchisae ponte nla pretenl supdrtoae pentew pollen meurd veins, tems fntro mune de conterinje In Stalee Unit. lasate do plecare Infnjea, print en profsorl Teophit Spore, onanaaie nina Liga Gotta, Ga apie ant de experen& amram au tata Weil s¥alltudile ale eermpene, Cote, cura lator In cele avr ‘dou Americ sint tot atitea pritejur de a ploda pentey trait Tiinii Veoh, ea lotor la Universitatea francezt tn ex sau roda- for lt .Voees Ameril, emisiunea pentra Franja. Cie {n Stalelo Unite au tematica european |La Part dw diable, 4012; Let Personnes du drame, 1944, Latres sur la Bombe ate ‘miqne, 1946) ae tnttniilo remarcabile sin de asemenea cu cure- penis Alexis Liger, Antoine de Saint-Hxupéry, Jacques Maritain, Marcel Duchamp, André Broton, Max Ernst, André Masson ete Tn 8.U.A., pina la siegitul rizboluul, Denis do Rougemont ontinws aetivitatea de purldtor de cusint al luptei pentru tistragerea fascismului, Dar refoginl (sau exilal) temporar ft abestui european pasionat, convins, insensibi a iluile ame fane a fost deopotriva un proj de a aduna ebservatileg reflec tile din Journal dee Deus Mondes 1947). Somnificaliv este faptul cd, prin elafile serise in S.U.A., do Rougemont a anticipat feuzele majore catora Te-va eonsicra a doua jumitate a viel telacerea unitatit europene, 0 nout ondine politled pe continent, tare a8 asigure pacea, cooperarea, ibera ded¥ollae a comanita: filor umane — condifie a supravielnif umanitafi, intzebuin area inteligenta a resurselor materiale, siinfei, tehnologiel gi Indeosshi a enerpieiatomie abate de Industria de rzbot si do © proliferire aberant a civilizaiel obiectelor gi consumuli. ‘Accste preoeupank genereaza alto ear{l de mare rispindire L-Europe on Jeu (1948), Aventure ocidentale de Vhonime (19 Vinge-huit sidtes d'Europe (1861), Las chances de CBurope (1862), Lesivg owverie aus Europsens {1950}, Latenir est notre offaice (1977). Pontew rispindiroa gi Implinirea ieilor salo ginditorul fi serltorul a consacrat elleva docenii activilalilor multiple de profesor universitar (Scoala iberd de tnalte studi din New York: Insitutul universitar do studil eurgpone din Geneva 9..), anima. tor (Contrul european al enlturi, Geneva}, luptator (Congrasil ‘venir libertatea culturl, Grupul ecologic Bellerive ete). ‘Nu este, desigur, intimplator faptul eA In waiunes lui despre ‘Buropa viltorafui (confruntatit cu rofl planetar al superputeri Jor), modelulelve}ian al une federaii do regiunisocie-soonomice si culturale i s0 prea solutia cea mai bund. Toynbee asi rrtuiseste in ullima lui carle, Mankind and Mether-Earth ‘mposibiitaten de a se sustrago atitudinil eu eave i obignuise vit ‘ducati ti occidental, engleat i erestina. Denis de Rougemont emunja slatele create prin violent, prin nesocatitea deepturloe ‘omulu, birgeratic, nivelatonre, dar In acelagi timp govinismal 4 orice fe, politic sax cultural. Do ta primul diseors despre meecitatea Unieli Europel, rostit la Inttniro internationale de la Geneva (8 septembrie 1946) gi pind la ultima s& earte mare (Laven es notre effec, 1977} Denis de Rougemont na ostenit ‘8 pledezo pentru o caluto elvetiant a vilforutal continentuln nostru, Nu voi sidrui aici asupra limitelor acestetvizunt expl eat fn bung parte prin aplecares aptoape exclusiva a autora ef asuprn itorai gt eabtajlor Enoped apasene. Brn isa deschis texplietiior gneaelstatelor moderne dia uropa Orientala si de ssud-est — pe cate le cunosiea mai palin — i In 1974 naa eilat ‘emi Inovinjereclleva preligeri despre unitatea national a oporwlai roman la proprt- cated. do lx Tnstitatad universtae Ae stidii eurapene din Genova, Carioritatea merea vie si enes- {itatesinfotet val ing vinw 58 trateze despre probleme lami ‘ontempomae confient Inet In posibiltatea soluilor rajionate. Denis de Rovigemont firma tmpotriva .pretinselor fataitati (coletive, stere saw tehnce), paravane transparente ale iner- flilor noasre itstectuale, each nw ale laitilornoastee morale” lop. ftp. 424) c& vilonal este hu im puterea oma: Cina Youn tnfelege ct exiza de care sufesim este de fapt rezitalnl Aorinfelor nosstre si nu al nu sti civor fataitati Tag invocate, ‘4, prin uemare, nol anveeat-o, vom fi mal In misurts&tnflogem ‘8 gi villort depinde de nol, de doringcle noastee, de eduearet Jon, de stapinieen for si de adovaratele scopuri edtre cara ne poset ele ibit,p- 42517). Prima problem’ — deelané on 4986 Iu Ciuido Foeruri — este a8 ovilim rizboiul, ponte ae {ultima rizbol al pete! umane, dupa care w-ae al existaniment ‘are. vorbeascl dees", A doua problem, deeungind din priina, este ecolgin, pontra ea tubule sf avium ca priv pentru xboi si sleigh: natura, medial taconjanklor gb ca urmare, Sinatatea [.-} A ovita rizboiul, a evita distrgerea natusl Sint deja dou wbiective imense si penta a te alinge Lzebuie i ‘dim onmenilarde i idosac& sorta lor depindo dee (,Cadmox 9, 1989, ur. $8, p- f1—29). ,Docadon{a tnei societal — afiema fl — snoop cin omil se tava: Ce 64 se tallmple?, tn toe Sse Intrcbe: Go pot face?* vi Pentru a evita aoeasht devtdere ginditoral vedea un singur rumediv: asocioren ca finalitate supremt a oniearel soley ‘oriia ih omenesi a arto Ie rr: ere: nap Fall de responsabiltien civiea fafa de comunitate se tabire consideratd ca gofiuno™ Coca oo ne dace la mienil prime salo arf mari gi ova eara -astabilitreputajia In republic lterelor: carlea de {ah Lubirea gi Ocidentul Po exemplarul din L'Amour et POsoident po cate mi La feta Saint Genis Powilly, ia vara lai 1972, Denis de Rougemont ‘seria: Lui Virgil Cindes, aoasta carte de eare mu mi voi des pirfl niciodata*. Toma esto, Intradevér, dintre aoelea care car fi modilate Loald via, pretontia de a 0 epuiza Into carte ‘er dovedi nein{slegersa gruvitiii ei. Autorul mirturisea in dis ‘ui amintita en Guido Ferran de 1a Televiunea elvetiana, {n teptombeio 1985, cu putin Inainte do siyital stu, ch a sors ‘ast carte de 380 de pagini in prima sa form (1938), in moma trviluni {nto slare de flirt side concentrae exiraoedinar fo stare de teanss, pentru ed mi se caren un volun de corotaeh pentru care mi-ag fi putut potroco Loats vial. Cind am lncoput ‘icmi.masor jgnoranta inistori, istoria pasiunii, a iubiei is. {osia cisttoriel, ml-am spus: + Tald, sau Imi risipese cu asta foal& viala si nu mal fae alteova, sau serin eum mi-o vent go i vedem la uem ce-9 sas mos", le it, p. 16), “A iesit 0 ale de succes care avea si fie rede tradusé tn fngleaa si american (1940), spot olandena (1949), dar aust malfamen po aator, O edie amplificals a gparut in 1956, 1a rindul ef tradust in englexi, americans, japoneza, polonera, porlugherd, spaniola, sisbi, ceha gi maghiard. Cu acest pele} revista La Table ronde* a publical un nutmte special (L'Amour nedumere. sau cont! ta eo privese sensel sor pogin In care autoral nostra Sonbese despre duller ea do yuna diate cele mai insemnale eupatit ae Occidental, despre diicultagito fidelitait matr- Showin sas de nora eixitorii in sociolalea contemporand. Tai Denis de Rosgemont i plan problomatiea dificil 9i formic Tse sovante, Dar nu afi tol el ck insitufia estore este fe fapt mel tnporanta det iuhicea pe cae ocallivigh core alt Ina dest o pital tflerbintare? i ma consuerd el Intvaga carl a Vile iubiivacfnne 9} fiat? Intern olmp altt de controversat al idelor st atitudinlor de asteptat ca analisl 31 judettilo gindioruat elvotign ST'at iltfone natal tot et apobates acasta cara de Sioers tntinpinat cum ara Tisst autor obec iso Sor eae aa conlesalalfemaite oi Uspre rlaile dinkre alas si teubadur, ai ale teologilo caro Fat reproyat oporilia prea categorie Inte nos al Agups. In cartea sa Le pile Famous Sichol Caasnave seranaleaza incosrentele operei iar dupa Inoariea autora el Sacques Bonnet revencaasopra mula ui ‘Tristan gi Msolda ya carut Sterpretaro wagnoriana a ritit ‘ generaie, in tiny on seca prodigios a chi lnk Denis de Rougemont, Tubiea i Ovodenta, a saloxicat generaia url tonne" (blades traitonelles, 47,198, m9, p. 159; aulo- al isi foruloazd eritiea ta hutina. tudor celtice anterioare srelulul at Xt). x Dar Denis de Rougemont nu a priting nici st fi sollionat problemele puse de mitul lui Tristan, lei ca opnille lat fie inanim accoptate: .Ambifin men ae limiteard Ia ai sensibiliza pe cilitori fafa. do prozenfa mitulul: prin wrmare, la ac face apabili i sesizeze rstringenea Tui att in via oft in opera dd arta. Si determini teziea citorva eonstiinte nu poate fi eu totul inutil (Prefaje Ia ed. 1956). $4 trebuie 88 recunoastem, carlea Ingidule ¢ sposith Inflegove a unui intreg univers ds dei, atitudini, opereliterare, curente de gindire, fenomene con structive sau ie cviza din Occidental medieval si modern, cea ‘ce ici coi mai Inversunafieritiei mu i-au putut contesta, Reachile cititorulii roman vor duce, negrsit In reflect asociative si comparatiste. Denis de Rougemont anita foarte limpede prin ttt si euprinsul citi sale ef Infates si trateze Aspro Tubire in conceptia si trie ei proprit Buropelapusene, desi, punctole de plecare si referinjole ao bart sint wn. mesa} si doctrina venite din Levant. Numai incepind eu Roman ‘mul elle despre iubire gi atitudinileata de ease generalizoaxs pp continent in roflectia cirturerilor si ervafialiterara La ee renullate ar duoe ¢ cercstsre similard despre sent ‘mental ubieila romani, refleetat in literatura popular, medie- ‘vali gi mai nova in abies i alte documente de istorie a menta Iititilor? Eeourl ele ubial eurtenesti au pulut ajunge la noi prin mode faverizate do contactele eu medii de eultur’ ap sene, drvete (prin republic italien) sau mijlcito de influent Renasteri tn teraturile vecine polone, maghiare si sical Dar in afara faptuloi e& roeeptia aceslor ecouri era limitatl Ia litele enltivate, chiar Ia eurile noustre prinelage ele nu putean fi ou rare excophii — puternice. O all agezare spiritual, condi socioeulturae diferite go forma menti propre romanilor uy determinatinjalogrea ¢ atitudinile noastre in acest domeni. Cind Mihai Kogdiniceane tneearet x descrie eum fav Micah furle fetelor, mai ales Ia munte* (Now chip dea faoe eur, In ‘Dacia literars", 1, 1840, p. 51~65) i so pare 2 afla ,suvenire fhitologice", din',romancl olanulai zeei Vinee, desi nu praia ‘nformatii mai vechi de un veac (Dimitrie Cantemir, Desriptio ‘Moldaviae, 11, XVII). Logodna i nunta so destigurau Ines Ja Inceputul séoolului al XVIIFtea (dar gi dup aceea tn medile xIv rajooal) potest unl star eh nae pei wre Samael uit eb textura sibolamall ce Seen clo de aut cruionl Lines popula ou opal un stpunanpede Lin lng ep sca Stas popu dn spe sauna" 8 acre Be acuta yimte prn pofet{a pantw anal eames Poet tn oben ec poor eute septa gt not rept ut! unt are east veerctts pall W pare gion prin mtu pe: Parrcaneatdlor suse ea dara, nen’ ul, Forel fest 1 pentane dra cna det pentes oa Mee control sta spv eae» is, te eam, peal Act procs, sid Dlg terete cia poplar de dou grave nejonsui de ets set rebelde alate negara fo. ncndrond Seta oer Cpe tt eta eo ih ir a datealcamplli, propel rs popra nest” (Tring, Sine Spat mire, 184, p. 267720) fn ao Up, fa postceat wn vd ala pt conrad Af A poor pss odo Hrs In stiles rdneane rd fhm ere hu pre ante pl contd a eis or dut hii, pateade, senate, cu feo mata progr, Fonomen alta tay, tame ca Ia tl un ebprots al modest, mova exaore ae fening sala roto VIRGIL CANDEA yINT INAINTE DAT NUMELE DE .CARTI* DIFERITELOR pitle ale acestel tworini dearece fiecare, dintre cle east conjinutal unui tntreg eolem de proportie smite. 3 unital mare de fapte i texte citte, jocut de lait smote inreptinunge ar putea si derateze pe unit lilo’ vinta og presenta viel cheia lucrdrit mete. Prima carte Weiieeash continued ascans al legendei sat_mitalue Pe etiam. Ba. consttuie 0 incursiune in profuncimile Instr ele pasta ina cat ene Anand diametral opusd si incheicastfel descrierea pa Frets Gaetan curoagtem dectt tuerarile pe care le-am Miepasi sam pr ete ate eiror timite lean alins, pain Gee fara A tree divested. te, it despre elite intermediare: a. doua este 0 inccr- care de tetatoarcee ta originle religions ale acetal mil in timp ce urmdloarde deseriu efetee sale in este mat Tlocrod domentts mistied, Uiteraard, arta rdzbotulni, mo- tala cdsdiorici. Placcrea de a vorbi despre problema inbirit nn este un pretect destul de concingator tn azul. unui volum at de dens. Utititatea sa este, de alifel, tndoielnict ficest regine si o Imparti en atin auioré de sucees..Asadar mi-am impus uncle dificuttate, Nu am erut niet sa laud, nick sa subestimes cca ce Stendhal nuomea ‘ubizea ~ sine; am {ncereat numat #0 0 descrix ca pe wn fend: Inen isorie, de origine pur religioasi. Fapl este ot at Birbat et gi fomele suport foarte bine a se corbeased despre iubire gi chiar’ nu se saturdl nicindatd, ovictte 1 analitai ti sar spune; dar se tom de o definite @ pa- ‘tunti, oriett de imprecisa ar fi, Dupd etm afirma Laclos, ycei mat mul ar renunfa chiar la placerite lor, act pentru ele ar trebui sd rabde trada wnui gind Prin “urmare, act arte ee oa. davai nessard in ‘misura th care ea displace mai inti; st nisi oa ofla Bidlmten at deh ibe convnge ge ct care chido sor devent constienti de mativele pentra care a putat si 4é se pard mai tntit nepldcuta. Aceasté atitudine tmi ca atrage desinle criti, Indragostiyis or. spune of sint cinic, iar cei ce nu au cinoseut niciodatd aderdrata Pasiuine vor fi uimiji sa constate ed tam consacrat 0 carte tntreagd. Unit vor spune cd definind tubirea 0 ucidem; alfit, c& ne pierdem timpul.'Cine va aprecia cartea mea? Poate cet care tr ste sa, poate, chiar se lecuiased Am plecat de ta un tip de pasiune aga eum 0 inese ‘coidentaii, dela farm extrond, aparentexcepjiondld mmital lui Tristan gi al Isoldet. vem nevote de. acest reper fabulos, de acest exempta selipitor si ycomtun” — iim se spine despre cuplorul satului of te comin, deci unie ~ dacd trem $4 injelegem rostal gi finalitaten pasiunit tn viata noastr. Seenjelege, deci ci am simplificat. De ce s ne irasim timpul gi talental explicind mere ci realitatea este mat togaté deci tot ecea ce 2¢ poate spine despre ea? Dard igi este de nen, nt tnacannd ed opera. srisd trebuie sd fie ta fel. Dacd am abstractizat pe aloctri, oi cere iertare nuniai acelora dintre cilitor’ care sor previa cd stlistrile mele dauncacd sensului adine at miata . Aras de cerecrile mele in domenit reseroate de obicei specialistilor*, am profitat pe eit posibil de luerdrile ecunoscite drept clasice si de alte dtteva; iar daci na Te-am eitat dett pe uncle, n-am facato din necunoastere, 2 i din prooesparea de @ ma limita la esental,. Ma cor Stalodve specialised am tncereat un efort de sinte care intreaga lor formajie tehnicd tl respinge? In se tine cunoasleri alotcuprinattoare pentra a cdret idsbindire tar trebui mai multe ciei, mam mullumit $a caut ict $0 colo confirmari convenabile unor pareré ur intuitive, De alifel, am gasit mai mute decit trebuia, Tar at presnd dor un rena al cretion ma. est compromis md. piine tnira tndoitt primejdie. femnvine, poate, diva ciloare ded mag ft ads foveck St a$ fi eitigat respect speciligilor dact mu a fi.tras conciusié din luerdrile lor... In aceasta situatic rneplicutd, na-mi rimine dec o singurd speranid: accra dea le informa pe eifitoare amuzinda-i in acelast timp ype savant. Am trait aceasta carte pe parcursul intregii mele tadolescenje $i tinereti; am conceput-o sub forma unet luerdri serise gi am imbogatito tn urma citorea lecturi in ultimit dot ani; tn sfirsit, am scris-o in patra luni. Aceasia imi aminteste explicatia oferita de Vernet * in iegaturd cx un tablow pe care il vindea destul de scump : Mia tuat 0 ord de lueru, gi toatd viafa.* D. de.R 21 iunie 1988 Hse vorba de Antoine Charles Horace, zis Carle, Vernet (17581886), pletor de scene de rizbot in tmpul nt Napoleon 1 fapok de seene din viata cottdiana, vinttoare si portrete in Gimpui estaurafiel IN. ta.) PREFATA LA EDITIA DIN 1956 DATOREZ SUGHSTIA DEA INTREPRINDE REVIZCIREA acestol Iueririeditorulul meu enslex — care pelat-o gan eu are mi mindrese este tomal T, 8. Flot, Au teecut de Ia apaifi ef incisprezece ant, a trecut sh un ‘iaboi, si multe eventmente eare ml-au pus teorie Ia grea incer- care, Nu aun uitat life, dar am mat aflat elte cova, mat mile tend dectt eltinduct pe eel ee mean erltioas edt cesta mu frau delve de acord unul ew altul. Unit mau convins totusi: am fnloeult, In aveast& nowd verskune, eiteva alirmatilexagerate, Prin analize care simt ek-mi yor ageava stuafio, Istrilt au deplins insistenta mea asupea relafilor tulburi- ‘oare pe care Te romarcasem fate catatt sl trubaduris emu. 30 sim tulburat, din lipo de , dove de (adit romanted sa greved ml-au reprosat taptal ed sto- ‘lose un contrast pren categorie intee Bros si Aeapi%, contrast care excluie formele Intermedlare, 18% de care nu xe poate tei Istoreilor le vot rispunde simplu cd cram In eéntares unui seas ‘existential. Nu mi-am propus deel nie o clip sk Te incale fer foal, Documentele pe ente le citer st conextunile po cere Ie ‘sigerex stnt mal degraba exomplitiedtl decit dover Noi eercetl {intreprinse ineepind din 1999 mi-au eoatlemat tatu tpotezele am protitat on prsosings de ele pentru a reserie apronpe in intre= ‘sime Carton a Tio, refertoare la secolal al XUl-lea, eataram, ‘bau sl Tristan, Accasta ete partes prinlpalé anol yersunl, Color care au critieat char sensul po care mi ra pirut eit ot degajo, mi sit isptit st To dau dreptate din mal multe mo- ‘iver teebuia si desehid drumul, si evident eontrastele, sf nu # Voui indoosebi frumoasa lucrare picinlalui MLC, d'Arcy, », The Mind and Heart of Love, Londra, 1945, consacratd Wi ‘arb parte expunerlertice& punctelor de vedere ale Il Artdees Nygren (Byoe't gape) shale aoaste eta s 4 tiv nttdeauna st rxpet manures tablet. Sper cu um 2m fot addueat Cif w Vieng nenumtatle coretul de detain fact dovada wnat relsm por Tatetin mea principal ste ab flier confit neesars xstent In Ocedent, Ineo psi sl eat: penea-mine festa inn adoviratl sublet, devia (el «cl mele fru a pees {Gt despre actu corel mln seotee 8 on ar fi codus dee dup cl deval dll Fist rmondial. Menon. foinoeo left Clr a Noa eventuality anal conf {is ar pune capt prolemelor pe saree cream. Avast tem {Er pe pret de ate fut Ia proseto pot pune pe seena Gicedaflor potaie ale warhol alone Lafont frptussegeere de snte ant in Ateries sen convion ef ital rua eaborita In rung de simpik romance” — e. departe lat fviey ine rapide estar in vor perl 9 ape esa ms ten ptr, a Inligtlsch 0 re rroufes a seeunoaie ap Pi tess E structure ei socially doen peti atk ile ati aesel revel ne snk ned neeuoseule sm expleatactasta in Carea'a Ven. Anis ea eles Pusha pe ltr td prevnta lll, pri wrmare, ape au ears slings Ta atin vst Ietoper ae ar i deter tress lara ong Foate en ttl inv, Petru dey Inari senha Peet ne pees waestgnard tn subeontnt, le SoMtnd de tps oat ea pone or vies pri expres Sli Pate au petal yon. inion magi ath ciple a accra ss ‘D. de Re TT og, tm org. (8. tad) 4 Begin Fant fv die nn fat neg tiente flagto paologce de care nu sinter consent) a suh- niente [eras potion fin iy at filer folosste in tnajoritten: situation primi terme et Sdnsul cea dasa oie” en fn carol de fap Am nedat intot envna potsivic sensu din Context (N. tra) CARTEA 1 MITUL LUL TRISTAN 4, Triumful romanului si ¢@ aseunde ol ~Ginstite fete, var plicea, si minunata de inbig» si moarte? Nimic pe lume nu ne-ar plicea mai mult Attt de mull ineft acest debut al versiuni lul Tristan de Bidier trebuie socatit drept modelul ideal do frazi Incepatoare a romanului. Tata trisitura caracteristicl ate arte desi care no transpane chine. dla Inceputul povegtit in starea de asteptare patimaga, din taro se nasteiluzia romanesea. Devunds Vine acest Taemec? $i ce coarda sensibilt a sufletului nostra stio si atingh acest artificin do. yretoried profunda" ? Faptul cf emofilo cele mai» profunde le. trezeste im noi toomai asocieres dintre iubire si moarte este o cerlitudine atestats la prima vedere de succesul extra- dondinar al romanutai. Bxista’ st alte motive, moi. es- eunse, dea vedea In aceasta aproape o definifie a ‘constinted occidentale Tubire si moarte,iubire fatali: daci aici na ¢ eu- prinsa toatié poezia, se afld cel putin tot ceea ce este Popular, tot éeen e@ este universal emofionant, in Tite- taturile noastre; ca gi in cole mai vecht legende, ca gi in cele mai frumoase clntece. lubirea ferioHté nu a in- {rat inistorie. Nusvau soris romane dectt despre iubinea fatal, ade despre ioire aman n|at gl eondamnat chiar ‘de via}@. Inalfatoare, in liriea occidentald, nu estes placosa, simu, uplulai. Mai degraba este pasiunea fmplinit, Lar paviunea jossamnt suring. Tati deca principal x soultati 0 paveste acea fecundi a i doettiubirea 6 Entuziasmul pe eare- aratim pantra roman ea gi pontrafilmul nésout din el, erotisml idealizat rispindit {nIntroaga noastra culturd, In educafio gi in impinile ‘are aleatuiese decorul visti noastre, in fine, nevoia de evadare adusi la exasperare de plctiseala mecanica, total n-noi si Amprejural nostru: proslaveste. ina misuré pasiunea fncit aim ajuns si yedem in ea pro- misiunea unei vieli mai vil, nei puteri Innoitoare, teva de dincolo de fericite side suferinfa, o bea inildcirat. In cuvintul ,pasiune” nu mai sesizim infelesul de ssuferinft*, ci numai de ,lucru pasionant*. Si totusi, Pasiunea iubirit inseamn, in. realitate, o nenorovte Societatea tn care traim, societate ale caret obicoiuri smu sau schimbat de secdle in aceasta privin}a, ebliga jubireacpasinne ca in 90% din eazmei si imbrace forma auulterului. Desigur e& Indrigostifii vor invoca toate cazurile de exceplie, dar statistica este cruda: en res ppinge poezia noastra ate trim intr-o asemenea ihuzie, Intro asemenea Heit am uitat cu adevdrat gastul acestel au este de crezut cA in secret preferim een co ne rineste, dar ne Inala, dectt ceea co pare si Implineasea idealul nostra de vial armonioasa ? ‘Si analizim mai atent aceasti contradictie, prin ‘tncun efort care irebuiz st part neplicut, de vremie ce este menit_ si distrugi o iluzie. Afiemind ci iubivea Pusione inscamné, d> fapt, adulter, insistim asupra Tealitajii po care 0 ascunde si totadati o transforma cultul nostra pentru subire, Inseamni ei dezvalaim coea ce cultul acesta ascunde, refuloaza si troco. sub tioere, pentra ane permite si ne lasim prad,infldck- ali, aoolui cova pe care nu indrdzneam sil revendicim. Chiar faptul c4 cititorul se va impotrivi inainte de a admite cl de cele mai multe oni in Societatea noastra pasiunea si adulterul se confundi, nu este oore prima, mérturie a acestui adevir paradoxal, si anume ci din ? lorim pasiunea si nefericirea cu condifia s nu recunoas- ttem niciodata cf le dorim aga cum sint? Celui care n2-ar judeca dup’ literatura noastra i-ar prea ed adulterul este una dintre cele mai insemnate deupatii ale occidentalilor, Lista romanolor care nu. fac nici o aluzie la adulter s-ar putea alcitui, in scurta ‘veeme: iar succosul celorialte, indulgenta ce li se arati, chiar pasivnsa eu care sint uncori conlamnate, toate ‘acestea spun indestul la ce viseaza euplurile Lend intt-o Societate care a facut din casatorie o obligatie si un el ment de confort, Ce sae faco literatura noastra firs aulter? Eq traieste de p2 urma ,erizei_ cisitoriel” Probabil ef o introlino chiar, fie ,cimtind in versuri si proai ceea ce teligia socotegte « fi o crima, iar legen © inlrnchiune, fie ei, dimpotriva, se amuzi doar $i preia din adulter un repartori inopuizabil de situabi Comice sau cinice, Dreptul divin 1a pasiuns, psiholo- tia monden’, succesal triadot im teatiu — fie ef idea Tizim, rostim subtilitaji saw ironizim, facem ogre alt~ ceva deeit s4 dezyaluim chinul nosfingit gi obsedant pe care Il provoaed iubirea ce trdieste in afwra logit? are niu cdutam prin aceasta si ne eliberdm de realic tatea Tui Ingrozitonre? Profacind situatia In. mistick au in farsi nu facem doeit si recunoagtem faptul ed ste de n-suportat... Nefericifi in casttorie, dezamagiti, evoltali, exaltafi sau cinici, nesrodinciosi sax ingelali: in viata reald ori In vis, cu regret sau eu team, cu pring ds plicerea revoltet sau do tulbararen ispitei, ufini sint coi ce nu Se recunsse micar intr-una dintre Categoriile de mai sus. Renunari, compromisuri, des partir, nourestenii, confusii enervante si meschine In Yis, obligalii, conzesit ascunse — jumitate din toala nefericirea omului se poate explica prin cuvintul vadulter’. Tn ciuda tuturer creatillor noastre literave “sau poate tocmai datoritit lor — putom credo, uneori éinu sa spus ined nimie despro adovdrata fafa a aces- 4 Aci nefericini, $i of, in acest domeniu, unele intrebiri Aintre cele mal naive au fost mai des ‘rezolvate decit formulate... De exemplu, odata ee am descoperit riul, trebuie sd acuzam de inifierea lui institujia casktoriei, sau Aimpotrivi jceva® ce o combate chiar in inima ambitillor noastre? Oare intr-adevar conceptia aga: jhumiti ,erestini despre cisitorie este coa care provoaca {ot chinal nostru, aga cum ored multi, sau dimp trivi, tate vorba deo enumita ecneeptie despre iubire care, poate pe nesimtite, face ca aceasté Iegstur si fie {in principiu, insuportabila ? Constat ca ovcidentalului fi place cel prin ta fel ide mult ceca ce spulberi ,fericirea sotilor"-ca si cera Go 0 garanteazi. De unde’ aceasta contradictie? Dac Storetul evizei casniciei este doar atraclia sj re cee co Coprit, de unde ni se trage aceasta sete de nefericire? Golde despre iubire dezvaluie ea? Ce taind a viefii hoastee, a spiritului nostru, poate a istoriei noastre? 2, Mitul sista un grandios mit europsan al odulterului, Romanul loi Tristan si at Isolde, In haosul obiveiurilor noastre, in confuzia morale: si a lipsei de moral pe fave ovalimenteazi, in cole mai curate momente ale tunsi drame, se intimpl4 si vedem cum transpare in filigean aceast’ forma mitic’. Ca_o. imagine -mareatd si simpli, ea un fel de model primitiv al suferinfetor fhoustre cele mai nelamurite, i Intoemai cum poetii, pentru a deslusi obseuritit- filo limbit noastre, au obicem! do a readuce cuvintele fa originile lor indepartate, adica la obivctul sau act rhea po cure se presupune c& o desemnae initial, a5 do fi restabilese raportul dintre acest mit si unele obscuri- {afi caracteristice moravurilor noastte. O etimologie 4@ pasiunilor, cu mai multe sanse de reusita decit cea ° ‘a euvintelor, cici isi gisesle vorifiearea imediaté In vinja noastei gi nu in vre0 stiing& ipotetic’, Dar mai Inti, vefi spuno, s& fio oare adevarat cit Romana tui Tristan este un mit? $i in eamul acest, ru se va destrama oare farmecud siu deci Incercam sil analizim? In iva de a2i am incetat si credem ei mitul in- seamni irealitate sau iluzie. Pros multe sint miturile are-simanifestdin jurul nostra o fork grou de contestat. Dar faptul c& s abuzeaza de acest cuvint ne obligh sici dain o nowl definit Se pate spune in general eX mitul este o poveste, 6 fabulé simbolicd, simpls si tulburitoare, ce rezuma tim numa infinit de situatit mai mult, sau mai pufin Meminitoare, Mitul ne permite s& observim dintro dati -anvmite Lipari de relajitinenriabile si si Te des- prindm din mullumes aparenielor cotidiene. Tatreun sens restrins, miturile traduo resulile de eonduitd ale uni geup social sau religios. Ele pleas loci do la elementul sacra in jurul clruia s-a constituit rupul, (Povestiri simbolice despre viata si moarten Zeilor, egende care explies sagzificilo. sau originea labunrilor etc). Multi au romareat faptul c& mitul n are autor, Originea lui trebuie si fie obseurd. § Sensul lui este obsour in parte. Fl se prozinti ea oxpre- sia pur anonimi a unor realita{i colective, sau mai precis? comun>. Opora de arti — poem, povestire sau Toman — se distinge deci radical do mit. Inte-odovar, Yaloarea ei nu depindederit de talontul celui co a crext-o nen este important exact ceea ee nu contegza in cazul mitulul: frumusefea* sau ,voridicitatea", gi tonte calitatile Care asigunii quccesul proprin (originalitate, biostre, sil et.) Trasiiura cow mai specifica @ mitului este inst put rea pe care 0 dobindeste astipra noastra, in general far Sd ile dam seama, ‘Toemai aveasti autoritate po care o 10 ‘are esupra noastei, pared in ciuda voinjei noastee, fhe ca 0 poveste, um eveniment sau chiar un persona} Eitapate aspect de mit, Opera de art nn are (ca tare), jn adevaratul sens al cuvintului, putere de constringeré Tiapra Publicului. Oriel ar fi ea de frumoast si de flint de fork, ca poate fi totus critieata sau apreciaté Wn motive subjective. Nu se poate spune acelasi luera Gi'espre mit: enuajul sou dezarmeazi orice critica Feduce Ta, ticero gladtinea sau eel pufin o face si-si pian ulilitaten. {mi propun #4 abonéz Tristan nu ca ppord Titerard, ica tipal Felatilor dintre barat i femeieinte-un grup toric dat: lita socialé, societatea curtenitoare gi Ntrunsii de cavalerism a secolelor al X1F-lea gi al Tltea. Acest grup ta dezvoltat, de fept, cu mult imp in ura, Totus logile sale inci achtonea7t sub forme ascunse si neelare. Find profenate si respinse do codurile noastre oficial, caracterul lor de const fore #8 accentuat ex atit mai mult cu eit ele na mai au putere decit- asupra eiselor noastre Numeroase trisaturi le legendei lui Tristan sint suseeplibile de a semnala un mit. In primul rind faptul fe autorul ei — presupunind ci a existat vreunul, Si doar unul singut — ne este complet necunoseut. Cele inci versiuni ,originale® care s-au pastrat sint prelucrari frtistice ale unui arhetip piordut fara. uima. Un alt aspect mitic al legendei tui Tristan este ele- ‘mentul sacru pe care il confine (Anexa 1), Desfague area actiunii, casi efectele pe care trebuia sa le product, ascultatorului, depind intr-o anumita masura (pe care ‘ya trebui si o precizim) do un ansamblu de ritualuri si cromonii care nu reprezinta altceva decit traditin cavaleriei medievale. Lar ,ordincle® cavaleresti au fost eseori numite ,eligit“. Chastellain, erenicar al Bou n danni. Obscuéitatea mitului ne permite deci si recep- gundici, d-mumogte astfel Ordinal Line ds. Aur (de sl RAHA a EE aid bee EaN a seier Bears Sat ser ergs SE ee Rivenim deplin congtienti, adic s& provockim aparigia beeen = contradietiei, Astfel sint ‘puse Ia adipast, de critica In fine, insigi natura obgeuritatit ps care 0 vom ~ Snumite realitafi umane p> care le simtim sau le pre- datiln in legend den ta nmndivea sa profunds cu mital. tau cae esentnle, Mitul exprin€ cette reali fn genctol, cbscuritatea mitylui na rezidi In forma de sinh oe eh 0 cere instinggal noabra, da fn aes exprimare (si aname, Timbaju poetic. care tna, duptt Iasi timp le si ascunde, in mAsura tn care lumina gin- Com se gliey este umul dintre cele mai simple), Ea. €0 dag op le at explica p> deo parte prin mislerul origimi sale, iar fds aki paste prin importanta vital a feptelor pe ae Pec rinioltaeeen mitul, Dace eoeste fepto mu ar fa De origine nocusioseuti saw insufieient eunoseat — are Jo smtollena® miu Dash acti (ra avin un career primitiv sacra — camullind taina po Mouttea avisint st sonicated tor, cstfl inelt 5 Ere‘ Infajigeazi, onre romanol mitie al lui Tristan ipoala fi operate de criti, my ar mai fi novoie de mit. Gre i aceeash masur& si trisiturile do constringere ale Roan putea tmulfumi eu o lege, un tratat de-moral tinui mit-adevarat? Intrebarea nu poate fi evita Reap paten mulls oi jouce rolul de rerumat Mme Ex me condoce in mienul problemel qi el ectualitii Inmomotelinic. Nu exist mit adita vreme eft n2 este sale. mngiduit s& tespectim rvaltatea si si o exprimém des Do previzat of legile cavalerioi, eare jucau cu prito his sau ditect, Dimpotriva, mitul apare atunci cind sinja, im secolul al XiIT-lsa, un ro! de constringere fr fi poriculos sau imposiil s& masturisin sinoer un «tote, nu intervin in roman’ deett ea obstacole mitice Tumi do fepte.socinlo gi religioase, sau de relat igurt ritua'e de retoties. In "ipsa acostora nu ar rt lective. po care fines tofusi st le porpatuim sau care Fi sistal nied un pretext pentru ca fabu’s si continue, fu pot ft distruse. Nu mal_avem nevoie, de mitur. mai arcana puta! impune ford deve 1k @} exemp'u, pantra a exprima adovarurile.stlintei fata publieului, Trebuie $6 remarciin ei uceste ,cere- Je cemsiderin intredevar din punct do vedere strict ‘moni sociale sint un mijloc de a face si fie acceptat “profen*_i astfel ele au numai do cigtigat d’n oritica un caprins antisocial, gi anume pasiunea. Cuvintul FAdividuala. vem insd nevoie de mit pentru a exprima [ouprins® are aici toata forja lui: pasionen lui Tristan faptul obscur gi imposibil de recunasct c@ pasitned este fia Isolde! este cu adevarat jcuprinsi* in regulile Tegaid de moarte $i c& atrage dup’ sine distrugerea celor Cavaleresti, Numai cu aceasta conditie poate ea 8 se cei so dovoteaza cu tot sufletul. Ingeamni ci dorim. fexprinie in ambianja de semi-obseuritate a mitului Sk salvim aceasti pasiume gi c& iubim aceasta neferi- bes : fire, desi morala oficial gi gindirea noastré Te ccm Gindired. despre core vorbose, aici find activitatea pro anatonre care se desigosra Ta detrimental sentimentalul scr folectiyr de care i eibereaza pe individ. Faplul ck rafionalismal Ghorges Chastain (1406-1475), caleba. eronicar de fa seed a range docteing of treble a8 ne fc carta burgamile IN tra), Se ee doe oa allel, sar” opeatt in, 1099 de Filip cel Bon, dueate Burgundsh, 10 1 Torts conente dela verb conten a caprine’, dar intenfia de 0-5 Ssigora fdelitatea nobilimil(N. trod i jaeingeta, Sa stapinr™ (N. tra) 2 8 Cici find 0 pasiune care porfera Noaptea si triumfst printr-o Moarte transfiguranti, ea reprezintd pentru Trice societate 0 amenintare evident intolerabili. Tre- ule deci ca grupurile sociale existente si fie capabile sii opuna 0 structurh bine organizata, astfel ca ea ‘8 alba ocazia de a se exterioriza fara a provoca pagube irecuperabile Ducd, in timp, relafia social slabesto sau grupul se destrama, mitul va ingeta s& mai fie un mit in sensul Strict al euvintului, Dar p> cit va pierde din forga sa de constringere #i din mijloacele de a se exprima prin tro forma camuflatt si aoceptabili, tot atit va clatiga fn influenfi ascunsé si in violenja anarhiea. Pe misurs ce cavaleria, chiar sub forma ei profand de savoir~ Cione —- adied ansamblul regulilor ce trebuie respectate pentru a fi un_adevarat gentleman —,tyi, va pierde ulti je virtuti, pasiunea ycuprinsa in mitul primitiv se va rispindi in viata cotidiani, va invada [ubconstientul, va provoca aparifia unor noi constrin: geri sau la nevoie le va ndscoci... Céci se va vedea EX nu numai natura societiti, ci insugi fooul Intunecatet Pasiuni pretinde o mArturisire mascatd. Mitul, in sensul steict al cuvintului, @ apirut in secalul al Xi-lea, adie Inte-o vreme in care elita ficea mv efort marcat de organizae a socielA{ii gi a morale $e punea tocmai problema ,infrindri* pornirilor in Stingtului distructiw: edci alacindu-),rebigia il aducea Ih disperare, Din cronicile, predicile gi satiele rimase Uo atanel afléim cl In. acest secol a fzbuenit- 0 prima teak a clsitoriel". Ba cerea 0 reacfie vie. Succesul Hamanuta ut Tristan so explicd deck prin faptul cf arplasn yasiuneaint-un can are se putea exprima ‘rn satiafantissimbotice (La fel aficut si Bisorica atunci End a ycuprins" piginismul, in riturlo sale.) nck "chiar dacd acest cadra dispare, pasiunea ti supraviefuiegte. Ea continad si fi la fel de perieuloasa Dentra viata societa{i, Ka tinde intotdeauan si pro- 4 oute, oa reacfie din. parte socitatii, 0. ordonare Minileré. De undo rezultt: permanenga istoricd nu att au mitului in forma sa iniglals, cit @-neesstdjit mitice farvia i risgunden -Romantl. Lingind definitia propusi, vom numi p> mai dé porte i seas permanent a una Up de rela 1 eatillor po eare te provoned. Mitul Int Tristan sal Isoldei nt Va mai fi doar Romazl, i chior fenomenal pe car il ilustreazé 1a cir influent nu a ncetat se Tac tmnt enon. asin fscunte, dinamism intitat do spirit, postilitate predo- {erminetd i eauto o constringere care m8 0 alimentexs, farmeo, teroare sau ideal: acesta este mitul care ne hinaie. ‘Toemai faptul of gia_piendut foema iniiala {I face x fie ait de posiolos, Miturile prabusite devin ftravitonre.intocmal ca adevirurile monrte. de care Sorbeste Nietzsche 3, Actualitatea mitului; motive pentru cereetarea noastra ‘a este newvoie s8 fi citit versiunea lui Tristan de Béroul sau de Bédier *, nici si fi asoultat opera lui Wag- ner, pentru a suporta in viafa de zi cu zi influenfa nostalgic a unui asemenca mit. El tsi trideaz’ pre- zenja in majoritatea romanelor gi filmelor contempo- rane, in suecesul lor la publicul larg, in dorinjele po care le stimeste in inima burghezilor, a poetilor, a celor. nefericili in edsitorie, a midinetelor ce viseazd la 0 jubire ca-n povesti, Mitul acjicneaza oriunde pasiunea este visatii ea un ideal gi nu temuta ea o febra maligna; oriunde fatalitatea ei este chematé, invocatt, imaginata ® Refers 1a versunle poser anglonormaisi Thom (cate HO. omen de Trbeah ea. E Biller wok eit Hee, ee Me Rac ai roa od a nt (ore 1180), Homan de Trixan, edt B, Mure, aca seri 1808 Non SES eres ieee 18 cao catastrofa frumoasi si dorith i nu par gi simpla cao catastrofa. EI triieste chiar prin cei co cred o& Subirea este un destin (licoarea din Roman); ci, se farunci asupraomului nepatincios si fascinant pantra fl mistui ta un foc pur; gi eA este mal puternici st mai adevarata decit foricirea, decit socictatea si dectt morala. El traieste chiar prin romontismul din noi; I este marcle, mister al acestei religii ai iret preoft ‘$1 profeti inspirati au devenit poetii secolutui treeut Dovada acestei influente si a naturit sale mitice este foarte ugar de gilts O puter al chiar avi Inte fimo ‘eversune Go cane. priveste ittorulproiectal owsRomanal ni ‘Tristan este sacra" pent 101 facrilegia, incercind sic anolizer, Desigur, aceasta seerree ys untlegn impraca acum un sens foarte banal, dlacd ne gindim cf In societatile primitive ea se treducoa hu prin aversiunea pe care 0 revad, ci prin ecnidatin Poa Winovatulut la moarte, Blementul Sacru care "n°ri Tn joo aici nu mal este decit o amintire ratieita si ves Singurul meu rise este deci ca cititorl, 8 inchida volu- mul la aceasta paging. ($i binein{eles c& semnificatia inccaytienti a unui asemenen gest u este alta deott ‘condamnarea la moarte a antorului, Totusi ea rimine find efect). Dar daei mi vei crufa, 0, cititorulet trebuie si injoleg onre o& pentru tine pasiunea nu este slinta? Ser pur gi simplu oameni do azi sint tot atit ddo nevolniei in pornirile lor de revolt ca giin pasiunile Jor? In ipsa dugmanuluifatig, undo-si vor afla seiitori courajul ce i se protinde? Vor trebui oare sil indrepte contra lor ingigi? $i-atunci nu ne putem lupta eu ade- viral dealt cu inamicul din noi? Tecunose e& gi eu am fost nemulfumit cind unut dintre comentatorii legendei lui ‘Tristan a definit-o dept. yo epopee a adulterului*. Formula. este, fri 16 eptat tmioialé exact, daci Iuim in consideratie exclusiv fiatele soci ale romanului. Ba sun totupt Ia fel de jig- nitor qi de ,prozaic™ minimalizator. Putem oare sus- fin) c& adevaratul subiect al legendei este greyedta fnoralé? Opera Tristan a Iuii Wagner, de. exemplu, ste ea 0 opera inchinata exclusiv aduiterului? $1 in fine, adulterul nu inseamna docit att gi nimic. mai mul? Un cavint unit? Desfacerea unui contract? Tnseamn gi asta, gi numai asta tn prea multe eazuri «lar deseori inseamnd mult mai mult det atit: 0 atmo seri tragied si pasionala, dincolo de bine si de ru, © frumasidrarni say o'dramd ingrozitoaro. In fia, fste-adramd, un roman. lar cuvintal. ,romantism ‘ine de la roman. .. Problema ia amploare splen lid — gi la fel gi teoria mea, Voi infitiga motivele caro ma indeamn’ 88 insist 5 vefi apzecia deed sit diabolice. Primul_ motiv este c& ne aflim in acel pune al lozorganiziei sociale In care imoralitaten se dovedeste ‘mai diunitoare decitvechea moral. Cultul iubit pasiuny sa democratizat ir aga masura incit si-a plerdut Yirtupile estetice gi veloaren de tragedie spiritual Ramine o suferinfi confuza gi difuzi, cova necurat i ttist, care nu ¥a stferi daca fi vom profana cauzele eronat socotite sacre: aceasti literatura pasion, Publicitatea care ise face, ,movla ew aspect. comercial ‘4 oeea ce era oat un mister religios....Trebuie si i numai pentru a salva mitul de la abuzurile a care il eondamn’ vulgari- zarea lui extrema. $i nu trebuie si ne sperie saerilegiul. Poeria mai are gi alte resuso Al doilea motiv nu este al unui aptritor al frumuseti, fic ea gi blestemata, ci al unuia etruia fi place si vada limp, si devind congtient de vinta Tui gi a eontem- poranilor Iu. cu MB rofor la mitul Jui Tristan pentru cd el ne permite descop2rirea unui motto simp cace £8 explice confuzia oastra de azi, El ne pernute de asemenca formularea fanumitor relatié incariabile mascats de vulgaritatile famiinunjite ale psibologiei. $i in fine, el ne p-rmite dozvaluirea unei anumnite dileme a cirel realitate crud sintem. pe punctul de a o ita, datcrita vielii noastre frdbite, culturii noastre si toropelii in care a cfnut morala noastr. Primul obiectiv al acestei Iucriri este si infatigeze ritul pasiunii In-violena lui primitiva gi sac, in pari- tatea Iii monumentala, ca 0 ironie salvatoare la adresa docinfelor noastre nelamurite si a neputinfei:noastre dea alege ou indriznoala tntre Legoa Zilet si Pasiunea Nophii; si redea Infaligacea Morhii Amantilor shivita de Wagner inte-un crescendo tulburitor si silbatio inal doiles act al opevei sale: iar victoria p> care gi-0 ddoreste esto si-] adued pe cititor in fafa alegerii intr: pAsta micam dorit!® s1 ,Fereascé Dumnezeu!* Nu sint convins ed o congtiinta clara este folositoare tn general gi In sine, Nici c& adevarurile utile trebuie mitlurisite neintieziat. Dar oricare ar fi ,utilitaten ‘crceldrii mele, soarta noastra, a occidentaliior, ramine Si deveuim din’ ee in ¢e mai constien}i do iluaile eu eare ne hrinim. $i paate cd rostul filosofului, al moralistutui, al creatorului de forme ideale, este numai geela de a spor! gradul de conglicntizare al oamenilor, deci gradul de constientizare a vinowatiei lor. Cine stie unde. putera fajunge In felul acesta? ‘Acestea fin ise, este timpal si trocem la op rafi nea atun{ata, Conditia reusitei sale-este fara indoiala nsensibilitate cu care o vom conduce. Orbi si surzi la ,fa.mecele* povesti, 84 incercém s@ rezumam, sobiootiv Taptele p> care ni le com unied si caurele prin ‘ace inceared sf Te explice, sau pe care in mod cu:totul surprinaitor omite si le indice 18 4, Confinutul vadit al ROMANULUI LUI TRISTAN** Amore par force cos demethet bERovL Tiiiten se nagte in-durere, Tatal sau abia murise, jar gndma_s0, Blanchefleur, mosre la. naglerea. lui De aici numele eroului, euloarea Intunccata a existentel scl g1 atmostera Turtanoasi a legendei. Regele Mare din Comviall, fratele Ini Blanchefleur, iia pe orfan Ia urtea Jui $i il edued. Prima faptt de vitejio sau porformanté: victoria lui Tristan asupra Ini Morholt. Acest uring inlandex vine, va §1 Minotaurul, si protinda ca tribut baieli sau Tete din Cornwall, Tristan obtine pormisiunes de a 80 apla cu el in momentul cind putea fi uns cavaler, deci Ia seurt timp dpi co ajunseso la pubertate. Th fomoard, dar @ fost strapuns do spada iui otravita. Fara speranta de a supravietui in urma acestei rin, ‘Tristan pleacd in ofutarea aventurii, cu o bares fink pinze i firi vise, laindu-gi cu sine doar sabia si harpa. El debarea po coasta inlandexi.. Numai regina Ilan. ‘loi defines seeretul Ieacului care! putea. selva. Dar iriagul Morholt era fratele acestet rogine, doci Tvistan se foregto si. spuna care-i este numele si cum a fost Finit, Isolda, printesd din familia regalé, il ingejeste fi Msvindeed. Acosta este Pro logul Citiva ani mai tirzin, regelo Mare hotaraghe so ja Inedndjorie p> femeia din al edrei pir de aur un porumbel al rezuma principale evenimente care aoc In. Reman fund ea baat eu lle excepti concordant sabi de Joceph tui ait dere perl fol Thomas tre el gel in col ah Xsteas Heron, Thomas rts be nan (Nebni Hal Tisian) st omanul in peat. Vere Siunleposterioare Iu Gelfrod ao Strsbourg ale utaroe iat gern ani danen, rs eal fy, bec Ingest ein verial.-Am fina aeand de creel eco mai recente ale lui Maret, a via A TD “49 fi adusese uli fir. Tristan este cel pe care il trimite tn Noutares" necunoscutel. Furtuna il impinge pe erow {htre [rlanda. Acolo se lupt& cu un dragon care ameninta etates de scaun iil ueide. (Acosta este motivul con- Skerat al fecioarei cliborate do un tinge vitear.), Ranit de monstru, Tristan este iardgi ingrjit de Tsolda, Tn- tro bunk 2), prinfeta descopers cl rinitul nu estealtul Goat ucigagul unchiulut sku. Ba spucd sabia lui Tris- tan si ameninfasi-l ucida In timp ce el se fla in baie {Atugei el i dewviluie misiunea po care ia Incredintat-o egele Mare. Isolda il cruta, pentru c& vrea si fie regi. {Dups unit eutori, si pentru oi in clipa aecea. admira frumuselea tindruhii.) ‘Tristan gi prinjesa edl8toreso spro pamintusile lui Maro. Tn lorgul mori vintul se opreste, ealdura, este Aplsitoare. Li se faco sete. Shyjnick Brangien le ds Bea. Dar din. groseala le toarni ,vinul fermecat® dee- Tanne sotilor sr pregatit de mama. Isolde Ei 1! beau. Tati-i inteafi pe fagagul unui destin gut jamais me leur fauldra jour de leurs vies, car ts ont bew tour destruction eeiaur mort Tq impirigese iubirea reciprocd gi se {ass in voia ei, (De notat cf textul inijal, respactat @® numai de Bérou! limita eficacitates loori la.tret. ant A combien fu determines Li lovendrines, i vin herb La mér Iseut, gui te bollit, ‘A trots anz @amistié le fist. ‘Thomas, pitruns de psibologie find i plin de team in fata miraculosului, pe care il consider vulgar, ro- duce elt mai mult importanta licorii si prezint& ubirea Tra provin orig, vasomenes destin, ttn Ie v8 gout nl ran f (I Feo: orgs gLa cit wrame as-a sori | Lioarea arogut igalinsrbat Mave aad care te [Tet ak deRtagate a haracl™ (8. tra} 20 } intro Tristan si Isolde ca pe o afectiume spontand, Gfscuta incl ge, Ia scena bail. Eilhart, Gottfried gi Inajoritatea colorlalyi acorda, dimpotrivi, 0 eficacitate folimitata vinului magic. Nimic mai semnificativ de- Git aceste variante, dupa cum se va vedea). Pheatul s-a sivirgit deci. Tristan rimine insit legat prin misianen pe cart a needing. El cn Aico deci p> Isolda Ia More, In. ciude ingeldciunii lor Brangien, Tuind locul Isoldei prin viclenie, va. potrece imprenud’ cu regele noapten nuntii, salvindu-gi agtfel stay ina de la dezonoare fi ispigind tn acelagi timp gre- feala fatald p> care 0 faicuse. u tate. acestea, citiva, baroni_necredinciogi fi dezvaluic.regelui iubirea dintre Tristan gi Trolda. ‘Tristan este surghinit. Dar printr-o nou vielen (Geena din livada) il convinge pe Mare de nevinovitia Tui gi se intoarce Ia curte. Piticul Frocine, in complicitate eu baronii, i@leearc si-i sorprindd po amanti si le intinde o capcand. El mpriye afloage de geiu® intre patel Toi Tristan gi patul roginei. Tristan, cfruia Mare i-a incredintot 0 oud misiune vrea sit se mai intilneasc’ pentra ultima data cu prietona Tui, In noaptea dinaintea pleeti. E] strabate dint=-o sisitura distante eare desparte cele doudpaturi, Dar o rani primita de curind 1a picior ‘se redeschide din cauza efortului. Alertati de pitie, Mare Si baronii navaloso in iatec. Zarese urme de singe pe florile de griu. Astfel dovada adulterului ea facut. Trolda va fi lisaté prada unei bande de leprosi, in timp ce Tristan este condammat la moarte. El evatleant (Scena din capels). O eliberears po Teolda gi impround fu ea se afunda in padurea Morrois. Aici, timp de tret fani, ei duc o viata ,aepra gi grea. Intro 11 Mare fi surprinde dormind. insa intimplator Tristan a. agezat {ntre trupurile lor sabia sa, férd teacd, Migeat de coca cco in drept un semn de castitate, regele ii crut. Far’ ici trezeascd, el ia sabia lui Tristan gi agand tn local ei sabia: regal. 3 a upd weeren corte ant Lgar pierde efectul (aupi Béroul gi originalul comun al gelor ainci verstuni). De-abia acum Tristan se ediegte, Isolda incepe si re- te viaja de la curte. Atunct so duc sil cauto po si- ‘nul Ogein, prin mijlocirea caruia Tristan {i propune regelui sii inapoieze sofia, Marc.li promite sal ierte, ‘Amantii se despart la apropierea alaiului regal. Isolda. fl mai rags p> Tristan $i runing in tara pind cind se Ya inoredinia ef Mare se poarté bine cu ea. Apoi, Faoind ux de o ultima smechocie fominind, profitind de ‘eceasté. concesie, regina declaré ci se va intoarce la Cavaler, 1a primal semn din partea lui si fark ca nimic SH o poatd opri, ,nici foigor, nici id, nici eastel in ‘tart Ei au mai multe tntilniri inte-ascuns, in casa piiduc rarului Orri. Dat baronii cei neoredinciogi veghear® ‘supra virtujii reginel, Aceasta cere gi obtine 0 jude- cath divina” pentru a-si dovedi nevinovatia. Grati unui subterfugiu, ea iese invingatoare din incercare. mainte de a lua in mina fierul inrosit in foe, care Iasi. Heatinsa mina celui ce nu a minfit, ea juré ci nu sa flat niciodaté in brajele vreunui alt birbat declt rege- Te, stapimul ei, gi servitorul core toomai a ajutat-o ‘i coboare din barod. Servitorul era Tristan deghizat. ‘Nol_ayentusi il ponetii Insi departe p> cavaler. El rede. oa eegina a incetat si-1 mai iubeasca. Atunci Consimte 6i.0 ia in eisitorie, dincolo de mare, ,pontru umele si fremuseiea ef (1), po o alts soldi, Isolde moea cu dalbe mafini*, $i intr-adevar, Tristan nu-si Ya implinid atorin de sot, Pentru ei o rogeet’ pe »Isolda ‘cea bilaie”. {In fine, rinit de moarte gi din now otrivit de aceasta rani, Tristan 0 cheama iar pe regina din Cornwall, Fingura care 1] mai poate timédui. Ea vine, gi, vasul CLarborearé Ja calarg, In somn de speranfii 0 pinzd Ysolda cea cu dalbe mini pindea sosirea i Parblté¢ pur nun d'Lett* (Thomas).[In prov. 1m ori. 22 Chinuita de gelozie, en vine la_patul Tui Tistan si fi spune ed pinza este neagra. Tristan moare. Isolda fea blonda debarcé in acest. moment, urca Ja. castel, Smbratigeazd trupul neinsufletit al amantului ei $i 5, Bnigme sel wai tt iat raed Paice tee a Yea ee br arr anon olen oem a ae ate ea eee pi a eae 23 ‘Trerit do aceasta prima intrebare, ochiul nostra critic nu intrzie #4 descopere alle enigme, nu mai pofin, ‘cudate $i neinjelese, ‘De ces oft sabia casita inre cele dowd trap in Dadure? Amantiv au siviryit deja pacatul ; la momentul Fespectiv refurau st se eliased; In fine, nu bin eloe cd rogele iar putea surprinde. Ori in difer Yersiuni, nu gisim nici un vers $1 nici un euvintc ‘explice aceast& Intimplare cane De ce io tnapoiasd Tristan pe regina tai Marc, chiar in versinile in care leoaren nat pirde efoctul? Daca, aga cum sustin uni, despictirea lor este motivati devo clint smecrd, atunci de ce Iqi promi ei sige re- Yali chiar in momentul cind accrpid despirjiren? De Ge pleaci Tristan in cfutare de noi aventuri, tocmat find ef au intilnine in padure? De ce. propune regia Vinovatio ,judecatt divina®? Ka stie prea bine of fceastt Incercare o va piende. Nu luvinge decit printro Viclenie: improvizala in extremis, si care pare sl m= gele chiar gi pe Dumnezeu, din moment eo miracolul se sivingogte! Tn fine, dupa ce se fine judecata, regina trece deept nevinovata. Deci la fel este si Tristan, gi-atumei_ nu mai injelegem deloe ce il impiedick si se intoarei Ia rege, deci ta Isolda. .. [ Fotag, tn ediia Haden a poet toi Thomas. (1 i) it ogi In econ amano a Feat veut pe Testan cent, arin teal paris a grote pe isda, Amant se culeasera spre odihni de aria aprins dorms ate deapiri nde ait penis". Alc est ge ttrerupe tar Bedierspune in nota: pPasyj eine Fou” Ge forfs tee a intorvenitoae cn tune engura Maratea pa uc rng at Getler de Stensbourg init cu ci: «Ast a fox Iuceu dovedit) St vadie tuturge CX prea gloriosel Hess Se Indouie ta std coco imbrac So supane einjl Taturor geet ato ttdenuina ea ce. ¥rem Fie sincera nol si fie-- mu Pe de alta parte, nu este oare foarte ciudat ct poefi soolului ol XI Flea, atit de exigengi atunct cind este ‘yorba de onoare, de fidelitate fata. de suzeran, Iasi ise desfagoare aliten achiuni grew de justificat tard sk tomenteze deloc? Cum pot ei sine pretinte ea model de cavalerism pe acest Tristan care gia Ingelat rogele rin viclenile ¢ele mai cinice; sau ca 0 doamné pling tis virtute p> aceasta sofie adulters care nu se da ina poinici de tao blastemie ingenioasa ? De ce, dimmpotrivas Hi consider nocredinciogi", de baronii’ care, apara ‘moarea lui Mare? Chiar daci ps acesti baront tiring gelozia, cel putin ei nfel nu au minfit, nici nu au ingelat, fea ce nu este valebil pentra Tristan... In final ajungem si ne indoim chiar de valoarea motivelor prezentate. Inti-adevir, dack morala fide {a0 fade suneren core ce Tristan afta ui Mae logidnica pe care sa dus si 0 caute—sh po care 0 Gbindise be bunk dreptate penins nine insu, tune find a salvat-o de dragon, age cum Thomas nw with si Sublinieze — nu patem evita gindul et aveste serupule Sint cam tardive si lipsite de sinceritate, de vreme ce ‘Tristan nucfi alla linigtea pina nu se intource Ia curte, Tinga Isolda,.. Lar licoarea ce-si piende efeetul, nu e ‘a destinat sotilor? Seatunciy de ce a8 fie limitata diurata ei? Troi ani na proa sint do-ajuns pentru teri ‘irea unui cuplu. lar Gnd Tristan o is In cisitorie pe fcalalta Tsolds. pentru numele si frumusetea ei" dar nici implinesto Yatoria de sot, nu este oare evident ci imic nul obliga Ia aceasta casatorie gi la acoasta cas te jignitoare gi cd se pune Intro situatie care nu aro alti rezolvare dectt moaztea ? 6, Cayalerism contra eishtorie Un comentator modem el Romanului tui Tristan sf al Tsolde’ vede in el un ,contlict cornelian intre iubire 5i datorie". Acoastd interpretare clasics este ugor ana- 25 cronica, In afar de faptul fea pare si omit unul abuzeazi de Corneille, 1 dintre fenomencle a caror impor {enka seapa deseori erupifiel pline de scrupule. MA refer jumatate a) 1a eontlietul care spare inca dine due jumitate ccctuhui al XiF-lea intre traditia cavalereascd $i obi rest pin seca rat Ponte eh uta soblinat indestl nk oti teat ar fli 3h cultivromancle bret facest conflict. “Este probabil c& acest cav dogit un ideal. Primi autor ‘obignuiese s8i deplinga dectin forma pe care gi-o dorean, el vVisele Ibr. Nu este oare esenta oricirai i TSE fe peprtat chiar in clips Use veatzeue? Pe de all pa Sinan dea opon> eal orapuini dex! de vi? ‘Mat multe enigme pe care ne eureaa ek tan Ina uti, Duck acceptin spe A wa ee aajeas rept trae @ co Tui Tristan trebuia si sluje fliotului jerism curtenese nu a fost tare vorbeso despre él sul: ei uit Ins 8, sub le-abia sea infiripat in siHout ideal ea declinal ‘ind el incearca cu grew arte, nu este tocmai sansa Titatilor tiranice fic}runea nile propane Romanat sts diretie elementele fexa ef aventura intre institutia cavaleriel si societaten feu- seep geet a confictului dintre doud daforii, sau chiar relig Te numeroase episoade se cl ‘az, duc’ aceasta ipoter Scltimb ea respinge in mo ib epi ee ral bret pie, pe care Fa Inlocuit wimitor de rep ts lalimaate a sun Xt uo Jura tse sevens al Se Oe reiteed 1 orion. gel anummite.Doarane, El ranului, Cavaleru! se recunoagte a oe duph cum am. varut, mai sus observaim, in orice larifick gi 08 ‘ti mu elimina toate dificultitie, in ‘d temnificatiy o rezolvare aor. mm de poemul ade, Incepind TH-lea? Prin accea inte su20- wor, De aici vor spares amine de fapt vaselul unui senior, yap Tamhcte: de drept, $a Roman aflindu-se mai mult erp im 208 8 2 reludim episodul celor tr Dupa legile moralei feudale, 26 ci baroni snecredinciosi ‘varalul cate obligat si comunioe senorulut su tot cooa oe lezenzk dreptul seu ‘area acetuia:akmineri este sootitmecredincios Tur In. Tristan baronil o-denunta lui Mare: pe Tanda fr trebul det considera yoredinciog" 9i oil Tar dict nutorul considers totdgi enecredinctyi, desig 0 face In virtues uma alt end, care nu poate fall act call cavaleret din su Sentiata curt able din Casconia este bine cunoscutd: necredinien va fi el fe va teida,tainele iubisi curtenegt Acost unic exemplu ar fi sufiient pentru a dovedi ci Inte cavaleriamul scurtenost™ gi dreptul fevdal tutor’ Romanulad au oftat cu bund stints pentna cl ainu. Avem ash 31 alte motive sh’ credert access Concopfa iubiri curtensytidaspre idelitate castors fs ingura capabila st expli.onumite, contrac Surprinettoare cin poveste Potrivitteoriei oficial accoptate,iubirea curtenessc8. sa misent eno react la adrese anarhiet brutal a Sbiosiurlor Teudale, Se. sie cl In secolul al Xilcien Tentrw aobill-cfsttoria Wavenise 'o.simpl& ocexie. de Anbogitire side ancxare a pamintuilor prmite ca tes. iro anu agteptate on, mogtenire. ind afaceren se termina pros, sofia ora repudiaté- Pretextul incestula, explostat in mod surprnaitor, nu intimpina. ict 9 impotrivie din partex Biserici: ora suient asi fark pron multe dovesi exstenja une! tnrudit de gra dial patru, pentru a obline anularea cisitorie. Acestor wbuzuri, care provocau nesfirsite certuri gi rizboaie, Tubiroa curlencased Te opune o fidlitate indopendonté dl casitoria legal gi Intemciata numal pe lubire. Ba Ajunge chiar ak tustind cd iubirea gedsdtoria sf incom, PaUibile: acesta este. vestitul verdict of unl cusjt a Tubieii™ care gia nut geainfa in eastelil conteast de Champagne (Anexa 3), % Roibiane Mterrs, condosi do © doaind din nobiting, tn cadral etre 6 dota probleme st refiraneor mapaee 2g, vind ca tod iid Re tad 2 Jo si baron shi ar fi putut sf uzeze de, deeptal Teal, In planul: feudal in eare hotdrdgte sd se siluese... hid oie, sam tone nl ent cry leailor ce o-condamn, tocmai pentru a esigura Bamaviejuirea! De unde vine aceasta preferinjt pentri Bare ye impladicd pasiunea, pentra ceea ce sun calea Srericirit™ amanfilor, penteu ceea cot desparte $i ii Bissvie? Dack rispundem cll aga vrea iubirea curtoneasc& Suu inseamnd c& atingem fondul probleme, cit se im- une si alam de ve este preferata aceasta iubiro cele Fate, celei care. se’ yrealizeanS, celel care a0 «(mpi “aes Aplin tex fart ceil ot Romana ltreazd’ un conflict tntre greligi™ am putut ie erred) peiserpala poblene: paveare ternal Ticsze: in final solufia se gisegte Inst gi maid parte po ack Tristan si autorul Romanului impirtig tun asemenea punct de vedere, atunci necredinta adulterul sint iertate, ba chiar mai mult decit.atit int slavite, eli ele reflectd o curajoass fidelitate fat de legea supsrioard a donnoi, adic& a iubirit curtenesti (In provensala, donnoi sau domnei desemneaza relatig de. vasalitate instituith Intre indragostitul-caveler $1 Doamna sa, sau domina) ‘Am vazut ci aceasta fidelitate este incompatibili eu cea ceruté in elisitorie, Autorii Romanului nu omit rniciodat si-gi arate dispretul fata de institutia social 4 easitoriei, sicl umileased pe so} — rege cu ochelari de cal, atit de ugor de ingelat — gi s& inalte in stv teritul eelor care se iubesc in afara c&sitoriei i in cinda ei. ‘Aceasta fidelitate curteneasel prezinta inst o tri turd dintre cele mai eiudate: ea se opune atit cisitoriet il gi ,implinirit* iubirii, Nu stie chiar nimic despre donno’ cel ce doreste posesiunca depliné a doamnei sale, Aceasta mu mai este iubire, care cauta implini- Fea 17 (1), latd-o afirmatie care ne pune pe urmele nei yee expicfi a epoadslor de fol cou al Sabiei de castitate, al intoarcerii Isoldei la sotul.ei dup fuga in pidurea Morrois, sau chiar al cisdtoriei nocon: sumate & lui Tristan. Intradevar, ,deeptul pasiunii, In sensul acceptat ay moderni, i-ar'ingadui lui Tristan 34 0 rap2asca Tsolda dup’ ce « baut Hicoarea, Totugi el i-o aduce fi Mare: pentru cA legea iubirit curtenesti nu admite ca (© asemmensa pasiune si ,caute Impliniren; adiei si 7, Tnbirea de roman Dac ne intoarcem la rezumatul legendet ny putem si nu remaretim urmitorul fenomen: cole douk Teg care intra in joo, cavaleriamul gi mora feudal, nu. sint respovtate de autor det tm situaile tn eare perma tn tow vind al romana ® (1). Ln dl, ast ema ny poste conta ca singuré o explicate. Desigur oar fi ugor #8 rispundem In fieeare dintre Intrebtrle po care oi le. punem Norurile ae pstive nye pontru €8 allminteri nu at mai ajungi la ,deplina posesiune a doamnei sale". In acest can Triston va alege deci respactul fa de fidelitates Si preiatim ea: 1 le sntrespectate rind pe rin, potivit feudal, maso& i complice enigmatic al fidelitatii uni ald macnn cel ac naar ated eck 9 lemorimints 3)" ele nm aint respectate Intotdeauna: ate pica de aan nuh dp ce a ht ag {in pacatallt-dupaTegle subiri curtenegt cit si dupa lesle Torii cegtine feds Fark aceasth greseait inflam ar may cxiata inst ‘niet romani bcm or curtenegti Bl esto abeolut liber In legerca sa, cic, ya cum om subliniat mai su, find mai puteric decit 7 Faurel, Histoire de la pobeie provencale, 1, p. 912. 28 9