Electromagnetismul

Campul electromagnetic
Intr-un circuit deschis strabatut de un flux magnetic variabil, se induce o tensiune electromotoare numita
tensiune indusa. Daca circuitul strabatut de flux magnetic variabil este inchis, in el se induce un curent electric
numit curent indus. Generarea curentului indus demonstreaza existenta unui camp electric indus.

J. C. Maxwell a demonstrat teoretic si experimental ca in jurul unui camp magnetic variabil in timp
apare un camp electric cu linii de camp inchise. Din acest motiv, fenomenul de inductie electromagnetica se
poate defini mai general ca generare a unui camp electric cu linii de camp inchise in regiunea in care exista un
flux magnetic variabil in timp.

Aceste fapte arata ca intre campul electric si cel magnetic exista o legatura profunda care se manifesta
prin generarea unuia dintre ele atunci cand celalalt variaza =>

Un camp electric variabil in timp genereaza un camp magnetic cu linii de camp inchise in
jurul liniilor de camp electric.
Un camp magnetic variabil in timp genereaza un camp electric cu linii de camp inchise in
jurul liniilor de camp magnetic.

Definitie: se numeste CAMP ELECTROMAGNETIC ansamblul campurilor electric si magnetic, care

variaza in timp si se genereaza reciproc.

Inductia magnetica B a campului generat de un camp electric variabil este perpendiculara pe intensitatea
E a campului electric generator. Analog, intensitatea E a campului generat de un camp magnetic variabil
este pependiculara pe inductia B a campului magnetic generator.

Undele electromagnetice

Definitie : se numeste UNDA ELECTROMAGNETICA fenomenul de propagare in spatiu a campului

electromagnetic.

Intr-o unda electromagnetica vectorii intensitate a campului electric E si inductie a campului magnetic B
oscileaza in plane perpendiculare intre ele. Mai mult, vectorii E si B, perpendiculari unul pe altul, sunt
perpendiculari pe directia v a undei. De asemenea, oscilatiile campurilor electric si magnetic sunt in
faza.

http://scientia.ro/images/stories/articles/Cum_calatoresc_undele_eletromagnetice_Scientia.ro.gif

https://www.youtube.com/watch?v=9k-seI24k8M&list=PLE9BDB5D7ECC2DC7F&index=1
Clasificarea undelor electromagnetice (in functie de fracevnta)

1. Unde radio
Au domeniul de frecventa intre cateva zeci de Hz si 1 GHz (10^9 Hz).
Lungimile de unda sunt cuprinse intre 30 cm si cativa km.
Sunt utilizate in transmisii radio si TV.
Patrund prin atmosfera, trec si prin corpuri izolatoare (sticla, zid).
Ele se grupeaza in :
Unde lungi 600 m < <2 km
Unde medii 100 m < < 600 m
Unde scurte 10 m < < 100 m
Unde ultrascurte 1 cm < < 10m.

https://www.youtube.com/watch?v=bfLGDbX90c8&index=2&list=PLE9BDB5D7ECC2DC7F

2. Microundele
Au domeniul de frecventa intre 1 GHz si 310^11 Hz.
 Lungimile de unde sunt cuprinse intre 30 cm si 1 mm.
Sunt generate in circuite electronice si se utilizeaza la cuptoarele cu microunde.
Ele incalzesc puternic apa, izolatorii, produsele vegetale sau animale.

https://www.youtube.com/watch?v=FBI1ccR3_Hc&list=PLE9BDB5D7ECC2DC7F&index=3

3. Radiatia infrarosie
Are domeniul de frecventa intre 310^11 Hz si 410^14 Hz.
Lugimile de unda sunt cuprinse intre 10^-3 si 7,810^-7 m.
Apare in timpul incalzirii corpurilor.

https://www.youtube.com/watch?v=X9XgkHQ0gdE&list=PLE9BDB5D7ECC2DC7F&index=4

4. Radiatia vizibila
Lungimile de unde sunt cuprinse intre 7,610^-7 si 410^-7 m.
Ea poate impresiona retina ochiului normal producand la nivelul cortexului senzatia de
lumina.
Culorile fundamentale se gsesc ntre urmtoarele valori de frecven:
Rou: 610 - 700 nm
Portocaliu: 590 - 610 nm
Galben: 570 - 590 nm
Verde: 500 - 570 nm
Albastru: 450 - 500 nm
Indigo: 430 - 450 nm
Violet: 400 - 430 nm

https://www.youtube.com/watch?v=UfWLja1dycs&list=PLE9BDB5D7ECC2DC7F&index=5
http://scientia.ro/images/stories/articles/Dispersia_luminii_Scientiaro.gif

5. Radiatie ultravioleta
Are domeniul de frecventa cuprins intre 10^15 si 10^16 Hz.
Lungimile de unda sunt cuprinse intre 3,810^-7 si 610^-10 m.
Apare in timpul descarcarilor electrice in gaze.
Soarele este cea mai puternica sursa de ultraviolet.
Sunt folosite ca germicid (substane folosite pentru distrugerea germenilor) ori pentru
bronzarea artificial.

https://www.youtube.com/watch?v=E5V6olpMq0Q&index=6&list=PLE9BDB5D7ECC2DC7F

6. Radiatia X (Roentgen)
Are domeniul de frecventa cuprins intre 310^15 si 10^20 Hz.
Lungimile de unda sunt cuprinse intre 10^-10 si 510^-12 m.
Sunt folosite pentru radiografii medicale i industriale.

https://www.youtube.com/watch?v=ApKD_W_v-bY

7. Radiatia
Are domeniul de frecventa cuprins intre 310^18 si 310^22 Hz.
Lungimile de unda sunt cuprinse intre 510^-12 si 10^-16 m.
Este emisa de catre nucleele atomilor.
Sunt folosite n tratarea cancerului.

https://www.youtube.com/watch?v=EvsfFwbwYu8
Aplicatii ale undelor electromagnetice

1. Razele X aplicatii in medicina (Radiografii)

Cum au fost descoperite?

La inceput s.au numit raze Roentgen de la numele fizicianului german care le-a descoperit in
anul 1895. Roentgen facea experimente cu un tub catodic, cand a observat ca un panou fluorescent din
laboratorul sau a inceput sa straluceasca. Fenomenul a aparut si atunci cand tubul era acoperit cu o
hartie neagra si groasa.
Fizicianul si-a dat seama ca energia emisa de tub poate sa treaca prin obiecte, asa ca a aszat
diverse lucruri in fata acestuia, observand cum panoul fluorescent straluceste de parca nimic nu ar sta in
calea razelor. Pana la urma, Roentgen si-a pus mana in fata tubului si cu mare uimire a constatat ca pe
panoul fluorescent isi poate vedea oasele.
Deci la numai cateva minute de la descoperirea razelor X, omul a descoperit si cea mai
importanta aplicatie a lor, cea medicala. Astazi, medicii folosesc razele X ca sa vada prin tesuturi pana la
oase. Cu ajutorul lor se descopera fracturile osoase, cariile dentare, obiectele inghitite. Iar o varianta
modificata a razelor X se foloseste pentru a vedea tesuturile moi, cum sunt plamanii, vasele de sange,
intestinele.

Cum functioneaza?
Razele X nu sunt foarte diferite de razele de lumina pe care le vedem cu ochiul liber. Ambele
sunt forme de energie electromagnetica, dar exista intre ele cateva diferente. Razele X au o lungime de
unda mai mica decat lumina vizibila, astfel ca nu le putem vedea cu ochiul liber.
A doua diferenta este aceea ca razele de lumina sunt absorbite de tesuturile corpului uman, astfel
ca nu pot trece prin ele, in timp ce razele X sunt absorbite doar intr-o anumita masura. Cel mai uitl este
faptul ca diferitele tesuturi ale corpului uman absorb in mod diferit razele X.
Astfel, oasele absorb o cantitate mare de energie, pe cand tesuturile moi absorb mai putina. Cand
faci o radiografie, felul cum razele X trec prin corpul tau este inregistrat de o camera ce foloseste un
film, asemanator cu cel de aparatele foto clasice. Ceea ce primesti dupa radiografie este un negative, pe
care zonele mai expuse la radiatii acolo unde nu a existat nici un obstacol in calea razelor X apar
negre, iar cele mai putin expuse apar mai deschise la culoare.
Astfel, zonele unde a existat tesut osos intre camera si razele X apar albe, iar cele
corespunzatoare tesuturilor moi apar gri.
Printre dezavantajele radiografiei ar fi: imaginile organelor suprapuse pot fi confuze sau
diferenele mici ntre esuturi nu pot fi detectate uor. Cu toate acestea radiografia nc se folosete n
50% din imaginile clinice. Pn n anii 60 era singura metod disponibil rspndit pe larg.
2. Detectorul de metale
 Primul detector de metale a fost inventat de Alexander Graham Bell in iulie 1881 cand
presedintele Americii, James A. Garfield a fost impuscat iar doctorii nu gaseau glontul in corpul
presedintelui. Atunci a fost construit la repezeala un dispozitiv de localizare a metalelor bazat pe o
inventive mai veche a fizicianului german Heinrich Wilhelm Dove si a devenit o inventive a lui A. G.
Bell.
Functionarea lui se bazeaza pe fenomenul de inductie electromagnetica. Component principal
este o bobina careia i se aplica pulsuri de curent. Acestea vor genera un camp magnetic care va
interactiona cu obicetele metalice ce trebuie detectate. Urmarea acestei interactiuni este aparitia
curentilor turbionari (ciclici) in obiectul detectat. Ei vor genera la randul lor propriul camp magnetic,
ale carui variatii vor produce alte pulsuri de curent in bobina. Aceste pulsuri de curent vor fi
transformate in semnale sonore care sa indice utilizatorului prezenta metalului.

Bibliografie:
Fizica Manual pentru clasa a XI-a, Constantin Mantea, Mihaela Garabet, Editura All
http://www.slideshare.net/DeeaDumi/aplicatii-radiatiile-x-40990005?next_slideshow=1
http://scientia.ro/images/stories/articles/Dispersia_luminii_Scientiaro.gif
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f1/EM_spectrum.svg/2000px-
EM_spectrum.svg.png
http://e08595.medialib.glogster.com/deeeaaa/media/77/7737d1c234d301e0c0fcbb0ba47e8531647e6268
/lumina-polarizata02.jpg
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f7/Berlin_Sch
%C3%B6nefeld_Airport_metal_detectors.jpg
https://nationalmaglab.org/images/about/around_the_lab/faraday_cage/faradaycage-emwave.gif
http://scientia.ro/images/stories/articles/Spectrul-electromagnetic.gif
http://www.tech-faq.com/wp-content/uploads/Metal-Detector.jpg

Calinov Teodora-Cezara
Clasa a XI-a B
Prof. coordonator : Paval Cristina