Sunteți pe pagina 1din 10

SCALA DE MATURITATE SOCIALA (Gunzburg)

Harta de evaluare progresiva a dezvoltarii sociale (I) PAC I

Institutia unde se face


educatia
Num el e ................................. Data nasterii.
Adresa
Data evaluarii..Facuta de ...........................................

Scopul hartii: ea confera o cuprindere vizuala a progresului in patru arii


principale ale dezvoltarii sociale: Autoservirea, Comunicarea, Socializarea si
Ocupatia. Pe harta (P.A.C.) sunt mentionate elementele referitoare la abilitati si
comportament, performantele si deficientele putand fi astfel punctate cu acuratete.
Diagrama (harta) ofera nu numai o inregistrare vizuala a achizijiior, dar permite
si corelarea si stabilirea diferentelor de nivele de maturatje necesare.
Diagrama aceasta trebuie comparata cu cea anterioara. Reevaluarile arata daca
educarea reparatoare si antrenamentul au fost eficace.
Constructia hartii: Performantele sunt aranjate in ordinea
dezvoltare a maturatiei, ceea ce permite o cuprindere directa a nivelului de
performanta din diferitele arii. Literele de la A la G indica secventa aproximativa
a stadiilor de dezvoltare in arii separate.
Marcajul: Vorbind in general, trebuie sa acordam credit informatiei
numai daca s-a stabilit prin observatie ca, copilul este competent intr-o
anumita performanta, elementele din ariile Autoservire si Socializare se
refera la activitati indeplinite "in mod natural" si trebuie punctate pe baza unei
informatii furnizate. Cele mai multe activitati in ariile Comunicare si Ocupatie
sunt de acelasi fel, existand insa cativa itemi care, in general, trebuie sa fie
precizati prin solicitarea de a indeplini atunci performanta. Referitor la acesti
itemi, activitatea poate fi indeplinita cu rutina. Acesti itemi, de altfel, sunt
introdusi in inventarul de performante prin formula "poate sa...".
Umbriti intens toate ariile din diagrama, care reprezinta "succese",
performante realizate.
Performantele care nu au fost inca realizate trebuie sa fie umbrite usor si
indica arii in care este inca necesara educatia si antrenamentul. Itemii unde nu
exista performante se lasa, nu sunt notati in vreun fel. Dati credit deplin pentru
itemii care au fost inlocuti cu performante de grade superioare si umbriti intens
aceste arii in diagrama.
Regulat, la intevale de sase luni, trebuie facute reevaluari.
Remarca generala: Evaluarea pe aceasta harta reprezinta primul pas
vital catre un program terapeutic individual, care este bazat pe diagnosticul
dificultatilor specifice fiecarui caz. Deoarece harta PACI identifica abilitatile
subdezvoltate pentru a se atrage special atentia asupra lor, evaluarea lor ofera, de
asemenea, un program de invatare pe itemi, pentru terapia viitoare. Va fi necesar
sa se stabileasca media de performante a fiecarui caz in parte, daca este situat
deasupra sau dedesubtul baremului social. Aceasta reiese din cooperarea cu
copiii, handicapati mental de aceeasi varsta. P.E.I, (indexul de evaluare
progresiva) ar trebui folosit pentru asemenea comparatii, pentru ca indica
nivelurile medii de performante ale handicapatilor mental de diferite varste.

AUTOSERVIREA
Obiceiurile la masa
A 1 Foloseste lingura cand mananca, fara sa necesite ajutor.
A 2 Bea fara sa verse lichidul din pahar, tine paharul cu o mana.
B 18 Foloseste furculita fara dificultati (hrana este taiata dinainte).
D 19 Capabil sa se ajute singur pentru a-si lua de baut.
C 34 Se servete singur sj mananca fara sa necesite ajutor.
D 51 Foloseste cutitul de masa, pentru a intinde unt, gem, etc.
E. 69 Foloseste cutitul de masa pentru a taia fara dificultate.
F. 93 Toarna lichide (ceai, lapte, apa, cafea) dintr-o oala sau cana.
G. 109 Foloseste cutitul pentru a curati un fruct sau a taia painea.

Mobilitatea
A. 3 Urca scarile cu amandoua picioarele impreuna pe fiecare treapta
A. 4 Coboara scarile cu amandoua picioarele impreuna pe fiecare treapta.
B. 20 Poate folosi un vehicuil de joaca pentru copii
C. 35 Urca scari cu un picior pentru fiecare treapta, fara sa se sprijine de ceva.
C, 36 Coboara scari cu un picior pentru fiecare treapta,fara sa se sprijine de
ceva.
D 52 Se duce la vecini ce stau in apropierea lor.
E 70 Cere supraveghere putina in afara casei, o ora sau mai mult.
E 71 Circula prin jurul casei fara sa necesite multa supraveghere.
F 94 Se duce in vecinatate nesupravegheat, dar nu traverseaza singur
strazile.
G 110 Se duce in vecinatate nesupravegheat, poate traversa strazile
neajutat.

Deprinderi sfincteriene si de spalat


A. 5 Stie sa foloseasca closetul, rar se intampla "accidente"
B. 21 Cere sa fie dus la closet sau se duce singur
B. 22 Stie sa se stearga pe maini dupa spalat.
C. 37 Stie sa foloseasca singur closetul, se curata singur, si isi spala singur
mainile.
C. 38 Isi spala mainile cu sapun intr-un mod acceptabil
D. 53 Se spala pe fata mai mult sau mai putin corect (nu se cere neaparat si
spalatul urechilor).
D. 54 Se spala pe dintj.
E. 72 Isi aranjeaza parul la intervale regulate.
F. 95 Se spala singur corect si complet, fara mare supraveghere.
G. 111 Prepara cele necesare pentru a se spala singur (da drumul la apa, aduce
sapunul si prosopul).
Imbracarea
A. 6 Isi pune ciorapii
A. 7 Ajuta la imbracat
B. 23 Scoate si isi pune hainele usor de manevrat
B. 24 Deschide nasturii accesibili
C. 39 Incheie si aranjeaza hainele pe el (nasturi,catarame, fermoare)
D. 55 Se dezbraca seara cu putina supraveghere
E. 73 Se imbraca dimineata cu puflna supraveghere
E. 74 Isi pune pe el aproape toate hainele obisnuite
F. 96 Inoada sireturile
G. 112 Inoada o cravata (baiat), inoada o funda, o panglica,un sort (fata)

COMUNICAREA
Limbajul
A. 8 Executa ordine simple
A. 9 Intelege ordine care contin termenii: pe, in, la, spate,sub, deasupra, in fata, in
varf, dedesubt
B. 25 Povesteste intamplari in mod coerent
B. 26 Face propozitji care contin perfectul compus , propozitii
C. 40 Intelege intrebari simple si da raspunsuri inteligibile

D. 56 Poate defini cuvinte simple


D. 57 Foloseste propozitii mai complicate care contin: din cauza, ca, dar etc.
E. 75 Poate executa un "triplu ordin" de ex.: fa asta, apoi cealalta si la urma cealalta
F. 97 Poate Intelege directile indicate mai complex, sus,la stanga, la baza, la dreapta
etc.
G. 113 Poate povesti o istorioara fara mari dificultatj

Diferenfieri
A.10 Poate spune care sunt diferentele intre sexe: barbat-femeie, baiat-fata.
B.27 Poate discrimina doua culori asociate
C.41 Diferentiaza intre scurt, lung, mare, mic, gros, subtjre.
D.58 Discrimineaza si numeste 4 sau mai multe culori fara greseala
D.59 Se refera corect la "dimineata" si "dupa-amiaza"
E.76 Arata "stanga" si "dreapta" pe el insusi (ex.: bratul stang, urechea dreapta)
E.77 Cunoaste zilele saptamanii si recunoaste unele zile
E.78 Intelege diferenta intre zi-saptamana-minut-ora
F. 98 Denumeste timpul pana la sfertul de ora
G.114 Denumeste timpul si apreciaza timpul pe ceas, cu diferitele actiuni si
evenimente.
Comportarea fata de numar
A.11 Poate diferentia corect intre un lucru si mai multe lucruri
B. 28 Intelege diferenta intre doua si mai multe lucruri
C.42 Poate enumera mecanic 10 obiecte
C.43 Poate opera cu numere pana la 4 (inclusive scaderea)
D.60 Poate aranja obiecte in ordine de marime de la ce! mai mic la cel mai mare
E.79 Poate numara mecanic 30 sau mai multe obiecte
E.80 Poate opera cu numere pana la 13 sau mai mult (inclusiv scaderea)
F.99 Opereaza adunarea cu monezi de valoare mica, sume reprezentand valoarea
unor monezi mai mari
G.115 Poate sa dea rest la sume mici.
Comportarea cu hartia si creionul
A . 12 Tine creionul si poate imita linii verticale si circulare
B. 29 Poate copia cercuri
C. 44 Deseneaza primitiv "omul" aratand capul si picioarele
D. 61 Deseneaza "oameni" si "case" ce pot fi recunoscute
E. 82 Cunoaste imaginea tiparita a numelui sau si se recunoaste printre alte
cuvinte si nume tiparite
E. 83 Poate recunoaste 40 sau mai multe cuvinte de uz zilnic (vocabularul cu
semnificatie sociala sau vocabularul functional)
F. 100 Scrie numele sau (cu litere de mana)
F. 101 Citeste instructiuni simple, de ex.: din transportul public (pe langa
vocabularul cu semnificatie sociala)
F. 102 Adreseaza o scrisoare in mod acceptabil
G. 116 Citeste ceva simplu, tiparit, de ex.: program radio-Tv
SOCIALIZAREA
Activitati de joc
A. 13 Se joaca impreuna cu altii, dar nu coopereaza cu ceilalti
B. 30 Asteapta "randul sau", poate "raspunde" la timp intr-unjoc
C. 45 Se joaca cooperativ cu altii
C. 46 Se bucura cand este impreuna cu altii
D. 63 Mimeaza istorioare pe care le-a auzit
D . 64 Canta, danseaza pe muzica, pune discuri
F. 103 Joaca jocuri simple cu mingea impreuna cu altii.- ex.: sa arunce si sa
primeasca mingea.
G. 117 Joaca jocuri de colaborare in echipa, Intelege si supune regulilor
Activitati acasa
A. 14 Cand i se cere, cara lucruri, face servicii foarte simple
B. 31 Ajuta la treburi casnice, de ex.: sterge masa, matura, etc
C. 47 Se duce sa faca comisioane simple in afara casei
D. 65 Intra singur, fara insotjtor in magazine
E. 85 I se pot incredinta ceva bani pentru comisioane simple
E.86 Se duce intr-un magazine si stie sa caute o anumita marfa
E. 87 Isi ia mici responsabilitati
F. 105 Indeplineste sarcini mici, de rutina fara supraveghere, de ex.:
sa goleasca cosul de hartii ,sa care apa, lapte, ziare etc.
G.118 Indeplineste sarcini de rutina, mai complicate, fara supraveghere, de ex.:
si lustruiasca ghetele, sa spele vasele.

OCUPATIA
Dexteritatea (miscari fine ale degetelor)
A. 15 Poate insira margele mari pe ata
A. 16 Poate desuruba un capac cu o miscare de rasucire din pumn, poate invarti
un buton de usa
B. 32 Poate taia hartie cu foarfecele
C. 48 Poate sa foloseasca constructiv plastilina, cuburi,etc.
C.49 Poate decupa imagini, desi nu foarte precis
D. 66 Poate rasuci chiar corect ata pe mosor
D.67 Poate construi structuri elaborate cu materiale adecvate (caramizi, elemente
de constructje)
E. 88 Poate taia panza cu foarfecele
F. 106 Poate aranja cu acuratete in teanc hartli, carti de joc, etc.
G. 119 Poate taia foarte precis dupa contururi date

Agilitatea (control motor in mare)


A. 17 Poate lovi mingea cu piciorul, fara sa rateze
B. 33 Poate sari cu amandoua picioarele
C. 50 Poate sta 10 secunde pe varfuri
D. 68 Poate salta cu amandoua picioarele
E. 89 Baietii pot folosi corect ciocanul, fetele incep sa coasa
E. 90 Poate sa arunce mingea si sa nimereasca tinta la cca. 1,5 metri
E. 91 Cu siguranta de sine, fara sa fie in pericol de accidente. "Se da huta" in
scranciob, se balanseaza in balansoar, isi da drumul pe topogan
F. 107 Foloseste ustensilele, uneltele de gradinarit, de bucatarie
F. 108 Se poate balansa, ridica pe varfurile degetelor, in timp ce se apleaca
inainte
G. 108 Se poate balansa, ridica pe varfuri, incrucisa picioarele

INREGISTRAREA PERSONALITATII
Acest formular de inregistrare rezuma intr-o forma grafica comoda diferitele
aspecte ale personalitatii, S-au dat la scara anterioara cateva indicatii despre cum
trebuie tratat fiecare aspect al personalitatii pe acest sistem cu patru puncte, dar
aceste indrumari nu trebuie urmate foarte strict. Adesea este chiar imposibil sa se
prinda corespondentul sau atitudinile in descrieri precise si de aceea e de preferat
sa se foloseasca o scara de patru puncte, unde punctul I reprezinta
comportamentul "normal" sau cel social cel mai dorit, iar punctul IV
comportamentul care face adaptarea sociala cea mai dificila. Nu este necesar sa
se puncteze numai cele patru puncte, ci sunt bune si marcajele la jumatatea
distantei dintre doua puncte sau o alta pozitie intermediara. Datele reprezentand
aprecierile trebuie sa fie corectate pentru a obtine un grafic indicand gradul de
adaptare la exigentele comunitatii.

Te m p e r a m e n t u l I II III IV
I Totdeauna sau aproape
totdeauna este suparat, manios
II. Oscilatii de dispozitie, dar

cea mai mare parte a timpului


isi retine mania
III. Iritabil si prost dispus
IV. Frecvente izbucniri de manie
Docilitatea
I Doreste sa multumeasca pe
cei din jur
si este de cele mai multe ori
binevoitor
II Aproape intotdeauna este
serviabil si cooperant
III. Frecvent este necooperant,
nu poate fi antrenat
IV Refuza activ sa coopereze,
devine agresiv si destructiv
Reactia la corectie
I Reactioneaza rezonabil si incearca sa se
corecteze
II Devine anxios si/sau tipa
IIl. Se supara si lasa sa se
vada aceasta;sfideaza, se inchide
in tacere, grosolan, striga, este
violent

Sociabilitatea
I. Este deschis aproape cu toata lumea si

raspunde repede
II. Raspunde cu oarecare ezitare, este atasat
numai de putjne persoane.
III.Este inchis In sine, dar este "accesibil"
IV. Solitar, traieste in lumea lui
Atitudinea fata de adulti
(altji decat parintji) si fata de autoritate
I. Intr-adevar util si indatoritor
II. De cele mai multe ori comportament

satisfacator desi uneori este brutal,


provocator ,etc.
III. Nesigur si reactii imprevizibile, rar comporta
ment iresponsabil
IV. Sfidator, provocator, se place numai pe sine
Maturitatea emotionala
I. Deschis si prietenos, dar nu cere sa fie in

relatje cu ceilaltj
I. Manifesta si cere prietenie cu ceilaltj
III. Mofturos, gelos, oscilatji mari de dispozitje
IV. Evita relatji afectuoase (chiar cand le
doreste)
Atitudinea celorlalti copii fata de el
I. Popular si placut de cei mai multi.
II. Acceptat de ceilaltj, care in general sunt

prietenosi cu el.
III. Ceilaltj il iau prea putin sau deloc in seama
IV. Neplacut si respins de cei mai multj copii
Cinstea
I. Poate fi crezut ca spune adevarul
II. De cele mai multe ori poate fi crezut
III. Mai mult lasa frau liber imaginatiei decat

minte
IV. Frecvent spune minciuni in mod constient
Onestitatea
I Cinstit si respecta proprietatea altuia
II "Se serveste" din lucrurile altora si "uita" sa
le dea inapoi
II. . Ocazional "sterpeleste"
IV Este "lung de mana"

Aplicatia
I Activ, se straduieste cu rost, este dornic de lucru
|l. Doreste sa activeze, dar trebuie impins in
permanenta
III. Nu poate sa persiste in activitate,
nelinistit, hiperactiv.
IV. Inactiv, incet, aproape imobil,
neeficient,neajutorat.

Folosirea limbajului
I. Converseaza cu usurinta, comenteaza cu

colegii (chiar daca are un handicap de


vorbire).
II. Raspunde la intrebari si de buna voie da
informatji cand i se cer
III. Cu colegii vorbeste monosilabic, nu vorbestecu
"autoritate"
IV Cu greu are o activitate verbala.