Sunteți pe pagina 1din 8

5.

Analizati pietele bunurilor si serviciilor si cea monetara din Romania prin intermediul
modelului IS-LM.

Notiuni teoretice.

Conceptul de pia desemneaz sfera economic n care producia de mrfuri apare sub
form de ofert, iar nevoile de consum sub form de cerere. Piaa pune n eviden raporturile
care se stabilesc ntre sfera produciei i sfera consumului.
O bun cunoatere a pieei presupune i identificarea i analizarea categoriilor/tipurilor
de parteneri prezeni n cadrulacesteia, reunite sub denumirea de ansamblu al publicului.
Acest public cuprinde ase categorii principale, dup cum urmeaz:
consumatorii sau utilizatorii finali;
cumprtorii;
distribuitorii;
prescriptorii i consilierii;
concurenii;
furnizorii.

Un loc important revine pieei bunurilor i serviciilor, n care activitatea comercial


este practic omniprezent.
Pe aceasta piata se poate contura modelul IS, model ce reprezinta sectorul real al
economiei si explica mecanismul sau de functionare. Curba IS arata legatura ce exista intre
ratele dobanzilor si nivelul output-uriloe pentru care cheltuielile planificate egaleaza venitul
agregat(PNB,PIB). Cu alte cuvinte, fiecare punct de pe curba IS arata combinatia de venit
agregat si rate ale dobanzilor pentru care investitiile planificate sunt egale cu acumularile
planificate. Curba IS poate fi determinata atat grafic, cat si analitic.
In figura de mai jos este ilustrata deducerea grafica a acesteia utilizandu-se patru cadrane iar
analiza efectuata presupune preturile constante si o economie inchisa.

S (c) S (b)

S0

S1

Y I

Yo Y1 I0 I1

r r

EMK

Y I

Y0 (d) Y1 I0 (a) I1
Cadranul (a) prezinta legatura dintre investitii si rata dobanzii, respectiv cererea de
capital, sau curba eficientei marginale a capitalului.
Cadranul (b) reprezinta conditia de echilibru pentru o economie inchisa fara sector
puplib, respectiv Economii= Investitii( S=I), iar geometric este reprezentata de prima
bisectoare.
Cererii de invetsitii din (a) ii corespunde in (b) acumularea necesara acoperirii
acesteia.
In cadranul (c) sunt descrise functiile de acumulare. Se presupune ca economiile au o
legatura directa cu venitul, astefel incat panta acestor functii este pozitiva si depinde de
inclinatia marginala catre economisire( IMS). Echilibrul obtinut in (b) pentru economii este
proiectat in (c) si astfel vom obtine venitul agregat necesar generarii nivelului corespunzator
de economii pentru realizarea echilibrului.
Cadranul (d) prezinta curba IS. Pe cele doua axe avem venitul agregat Y care
corespunse celui din cadranul (c) si rata dobanzii ce corespunde cadranului (a). Deci proiectia
cadranelor (c) si (a) in cadranul (d) conduce la un punct de echilibru, respectiv combinatia de
rate ale dobanzii si venitului agregat ce determina egalitatea dintre acumularea planificata si
investitiile planificate, respectiv curba IS. Punctele A si B ale curbei IS s-au identificat prin
mecanismul prezentat mai sus.
Cheltuielile publice pot fi usor atasate modelului prin adaugarea lor orizontala in
cadranul (a), la curba EMK, ceea ce va genera o deplasare catre dreapta a acestei curbe cu G
unitati, respectiv va fi I+G. Pentru a descrie influeta modifcarii taxelor si impozitelor, vom
incepe cu cadranul (c), in care curba acumularii se va deplasa catre dreapta cu T, respectiv va
deveni S+T. In niciunul dintre cazuri analiza fundamentala nu este modificata, iar curba IS va
contine si cheltuielile publice, precum si taxele si impozitele corespunzatoare.
Expresia cea mai generala a curbei IS este:

De unde rezulta dependenta intre PIB si rata dobanzii:

Piaa monetar este o pia a capitalurilor pe termen scurt i foarte scurt. Piaa
monetar se deruleaz n principal la bncile care creaz moned , de la care se pot procura
disponibilitile necesare pentru a face fa fluxurilor de pli . De aceea se poate spune c
piaa monetar este o pia a monedei centrale , adic a biletelor de bnci , a numerarului n
general i a disponibilitilor n cont create la banca de emisiune . Piaa monetar este o pia
de lichiditi pe termen scurt pentru toate organismele de credit bancare . Participanii la
aceast pia sunt bnci , case de economii , societi financiare , banca de emisiune ,
trezoreria statului , casele de titluri , etc.
Pe aceasta piata se poate contura modelul LM sau curba de echilibru pe piata monetara
care arata combinatia de rate ale dobanzii si neveluri ale venitului agregat astfel incat cererea
reala de masa monetara sa fie egala cu oferta. Toate punctele situate pe curba LM indica
echilibre posibile ale pietei monetare.
Curba LM reprezinta sectorul monetar al unei economii si se poate figura in sistemul
cu patru cadrane. In graficul de mai jos este present acest sistem.
Cadranul (a) indica cererea speculative de bani in raport cu rata dobanzii. Curba este
de panta negativa, ceea ce arata relatia inversa dintre preturile activelor si rata dobanzii.
Cadranul (b) prezinta curba ofertei de masa monetara. Proiectand cererea speculative
din (a) si din (b), vom obtine nivelul cererii speculative de masa monetara.

CeTb (c) CeTb (b)

Curba ofertei de bani


CeTb1 CeTb1

CeTb0 CeTb0

Y Ces

Yo Y1 Ces1 Ces0

r r

r1 B r1

EMK

r0 A r0

Y Ces

Y0 (d) Y1 Ces1 (a) Ces0

Daca vom presupune ca doar cererea pentru tranzactii curente este semnificativa,
atunci, pentru un nivel fixat al ofertei de masa monetara, diferenta dintre oferta si cererea
speculativa va fi cererea pentru tranzactii curente, si reciproc, astfel ca suma celor doua
componente sa formeze cererea totala care este egala cu oferta totala.

Curba ofertei de moneda va fi deci o dreapta paralela cu a doua bisectoare( va face un

unghi de 135 grade cu axele), si la intersectia cu axele vom gasi acelasi nivel ( ).

Fiecare punct de pe aceasta dreapta( in zona pozitiva) indica distributia masei


monetare intre cererea pentru tranzactii curente si cererea specuvaltiva, deci, dat fiind un
anumit nivel al cererii speculative, din (a) rezulta si cererea pentru tranzactii.
In cadranul (c) se prezinta relatia care exista intre cerea pentru tranzactii curente si
nivelul venitului (Y) necesar pentru obtinerea acelei cereri.Panta acestei curbe este pozitiva si
arata faptul ca, o data cu cresterea venitului, creste si cererea pentru tranzactii curente pentru a
se acoperi cresterea numarului si volumul tranzactiilor. Proiectand cererea pentru tranzactii
curente din cadranul (b) in cadranul(c), vom obtine pe axa Ox nivelul venitului de echilibru
necesar unei asemenea cereri.
In cadranul (d) este figurata curba LM, care da dependenta dintre venitul (output-ul)
agregat Y si rata dobanzii r. Din proiectia venitului de echilibru Y din cadranul (c) si cea a
ratei dobanzii din cadranul (a) se obtine, la intersectie, un punct al curbei LM. Pornind din
diverse puncte ( cereri speculative ale ratei de dobanzi), vom obtine prin astfel de proiectii
curba LM. Panta curbei LM depinde de:
Elasticitatea cererii speculative de bani in raport cu rata dobanzii. Cu cat
aceasta elasticitate este mai mare, cu atat curba LM este mai plata( are o
inclinatia mai mica).
Senzitivitatea cererii pentru tranzactii curente fata de modificarile venitului
agregat. Cu cat aceasta senzitivitate este mai mare, cu atat curba LM tinde catre
verticala(are o panta mai mare).
In cadrul acestui model, oferta reala de bani este egala cu diferenta intre cererea de
tranzactii si cererea speculativa:

Unde:
este cererea de tranzactii

este cererea speculativa

masa monetara de bani

oferta de bani

senzitivitatea cererii speculative

senzitivitatea cererii in rapot cu venitul

Utilizand aceste informatii obtinem dependenta intre output si rata dobanzii:

Echilibrul pietelor:

Modelul IS-LM este obtinut din combinarea curbelor IS si LM, respectiv a echilibrelor
pe cele doua piete, cea a bunurilor si serviciilor si cea monetara. Modelul IS-LM va arata
combinatia de output sau venit agregat si rata a dobanzii care conduce simultan la echilibre pe
ambele piete( in ambele sectoare: cel real si cel monetar), astfel ca economia este privita ca un
intreg.
Punctul de echilibru este unic, iar grafic este reprezentat prin venitul Y o si rata
dobanzii ro.
Orice punct in afara curbelor IS si LM reprezinta dezechilibre pentru ambele sectoare
(monetar si real) din economie. Deplasarea acestor puncte catre nivelul de echilibru conduce
la modificarea simultana a venitului si a ratei dobanzii.

Analitic, echilibrul IS-LM se determina folosind:

De unde rezulta:

Punctul de echilibru va avea urmatoarele coordonate:

Studiu de caz pentru Romania

In Romania presupunem situatia initiala in cazul curbei IS :


Modificarea pantei curbei IS depinde de:

Elasticitatea investitiilor n raport cu dobnda. Cu ct investiia este mai senzitiv la


rata dobnzii, cu att IS tinde ctre orizontal;

Investitiile in Romania in anul 2013 scad de la 115247,1 la 81710,2, in timp ce rata


dobanzii creste in anul 2013 fata de anul 2012 de la 7% la 8%. In consecinta , curba IS tinde
catre verticala. La o crestere a ratei dobanzii cu aproximativ 1% investitiile scad cu aproape
29.1% , ceea ce inseamna ca sunt foarte sensibile la modificarea ratei dobanzii.

nclinatia marginal ctre economisire (s). Cu ct s este mai mare, cu att IS tinde
ctre vertical (este mai nclinat).

Avand in vedere ca economisirea a crescut de la 10.2% al 12% si outputul a scazut este


evident ca inclinatia marginala spre economisire este mai mare , inclinatia marginala spre
consum (c+s=1) este mai mica. Curba IS tinde spre verticala.

Rata de impozitare. Creterea ratei de impozitare conduce la rotirea curbei IS ctre


stnga (se apropie de orizontal) n timp ce scderea ratei de taxare rotete ctre
dreapta curba IS (tinde spre vertical).

In 2013 se observa o continuare a tendintei din ultimii ani de reducere a ratei de


impozitare a veniturilor celor mai mari de la un procent mediu de 29,2 la suta in 2012 la
28,9 la suta in 2013 deci acest lucru va duce la rotirea curbei IS la dreapta, tinde spre
verticala.

Deplasrile curbei IS rezult din:

Modificarea cheltuielilor publice (G). O cretere a cheltuielilor publice va deplasa


curba IS la dreapta, n timp ce o readucere a lor o va deplasa ctre stnga;

In anul 2012 in Romania cheltuielile guvernamentale au fost de 38609,7 iar in 2013


acestea au crescut la 40204,2. Acest lucru va duce la deplasarea curbei IS la dreapta.
Modificarea volumului absolut al taxelor si al impozitelor (T). O cretere a
impozitelor va deplasa curba ctre stnga, n timp ce o scdere a acestora o va deplasa
ctre dreapta.

In anul 2013 fata de anul 2012 taxele si impozitele au crescut, deci curba IS se va de plasa
la stanga.

In consecinta , datorita faptului ca investitiile sunt foarte sensibile in raport cu dobanda ,


inclinatia marginala spre economisire este mare, curba IS tinde spre verticala. Tinand seama
de faptul ca cheltuielile guvernamentale au crescut curba IS se deplaseaza la dreapta. Totusi ,
tinand seama ca impozitele si taxele au crescut, IS se deplaseaza spre stanga. IS se va deplasa
in stanga ca urmare a varietiei indicatorilor. Noua curba IS in 2013 in Romania va avea
forma :

Analiza evolutiei curbei LM:

In Romania presupunem situatia initiala in cazul curbei LM :

Panta curbei LM depinde de:

Elasticitatea cererii speculative de bani in raport cu rata dobanzii. Cu cat aceasta


elasticitate este mai mare, cu atat LM este mai plata( are o inclinatie mai mica).
In Romania , se observa ca cererea speculativa de bani , precum si cererea pentru
tranzactii curente se modifica la o modificare a ratei dobanzii in anul 2012 fata de anul 2013 ,
ceea ce presupune faptul ca curba LM tinde catre orizontala.

Cererea speculativa de bani a crescut in anul 2013 fata de anul 2012 (Noiembrie 2013 a
adus, ns, o majorare cu 64% a cererii de credite, pn la un nivel de 211 mii.), in timp ce
rata dobanzii creste si ea in anul 2013 fata de anul 2012 de la 7% la 8%.

Senzitivitatea cererii pentru tranzactii curente fata de modificarule venitului agregat.


Cu cat aceasta senzitivitate este mai mare, cu atat curba LM tinde spre verticala(are o
panta mai mare).

In anul 2013 fata de anul 2012 cererea de tranzactii a scazut, venitul agregat intaminand o
aceeasi evolutie deci curba LM tinde de asemenea spre orizontala.

Deplasarea curbei LM rezulta din modificarea ofertei de masa monetara. O crestere a


acesteia determina deplasarea curbei LM catre dreapta, iar o scadere determina deplasarea
catre stanga.
In Romania, fata de anul 2012, in anul 2013 oferta de masa monetara a crescut de la
173976.6 la 189634,5 deci cu aproximativ 9%. Astfel, curba LM se deplaseaza spre dreapta.
Fiecare punct de pe curba LM indica perechea venit agregat-rata a dobanzii pentru care
cererea de bani este egala cu oferta de bani si va descrie in consecinta echilibrul sectorului
monetar.

Noua curba LM in 2013 in Romania va avea forma :