Sunteți pe pagina 1din 5

[DO NOT EDIT THIS LINE, WILL BE COMPLETED LATER BY CONFERENCE STAFF WITH INFORMATION]

[DO NOT EDIT THIS LINE, WILL BE COMPLETED LATER BY CONFERENCE STAFF WITH INFORMATION]

CARACTERIZAREA UNOR NOI GENOTIPURI DE ARDEI IUTE


ORNAMENTALI CREAI LA S.C.D.L. BUZU

Elena BARCANU1, Costel VNTORU1, Bianca ZAMFIR1 , Camelia BRATU1 Elena


DRAGHICI2
1
Vegetable Research and Development Station Buzu, No. 23, Mesteacnului Street, zip code
120024, Buzu, Romania

De specificat:
-perioada de vegetatie
- locul desfasurarii experimentului:sera,solar, in sol
-calcul statistic h plantei
- de unde stim cat e de iute?
- schema de plantare,
- citat Luchian
- tabel Excel
2
University of Agronomic Sciences and Veterinary Medicine of Bucharest, 59 Marasti Blvd, District
1, Bucharest, Romania

Corresponding author email: barcanuelena@yahoo.com

Abstract

Studiul a fost efectuat n cadrul Staiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Legumicultur Buzu n perioada ..
n prezent, unitatea deine un numr de 214 genotipuri de ardei aflate n diverse stadii de ameliorare. Dintre acestea, 8
linii au demonstrat stabilitate genetic i corespund obiectivelor de ameliorare. Cele 8 linii reinute n vederea
evalurii sunt: L 24, L 25, L26, L 54, L55, L 56, L 57, L 58. Aceste linii se caracterizeaz prin port pitic, putnd fi
cultivate n ghiveci i apreciate n special, ca plante ornamentale, avnd o perioad lung de vegetaie i fiind frumos
decorative, prin aparatul foliar i fructele miniaturale. Fructele pot fi consumate i n stare proaspt pe tot parcursul
anului, dac ghivecele sunt ferite de nghe pe perioada iernii. Durata de via a acestor cultivare este mult mai lung
dect a varietilor cu fructul mare. n ghiveci pot vegeta timp de aproape doi ani. Liniile nou obinute au caracteristici
distincte, caracterul vizibil ce confer identitate genotipurilor este forma i culoarea fructului: L 24, L 56 i L 58
prezint fructe roii la maturitate, L 26 i L 54 portocalii iar L 25 i L 55, galben tip banan iar fructele liniei L 57 trec
prin 3 stadii de culoare: mov, rou iar la maturitatea fiziologic devin rou cafenii. Cercetrile vor continua cu
omologarea i brevetarea noilor linii.
Scopul cercetrilor a fost identificarea unor genotipuri de ardei, evaluarea i introducerea n baza de germoplasm a
Staiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Legumicultur pentru a putea fi folosite n ameliorare.

TNR 10, Italic, justified, no indentation, minimum 200 and maximum 300 words

Key words: Capsicum anuum, decorativ, germoplasma

INTRODUCTION TNR 12 BOLD

Pana in prezent, ardeiul iute nu este cultivat in mod intensiv in Romnia, fiind putine cercetari la
nivel national. Ardeiul iute este cultivat pe suprafete mici, predominant in sistem gospodaresc. Dupa
anul 1996, specia a fost luata in studiu pentru a fi cultivat i in sistem intensiv(ma gandesc sa scriu
ca a fost luat in studiu pentru a se crea noi soiuri de ardei iute) la Statiunea de Cercetare Dezvoltare
pentru Legumicultur Buzau. Un accent deosebit s-a pus pe constituirea bazei de germoplasma si
[DO NOT EDIT THIS LINE, WILL BE COMPLETED LATER BY CONFERENCE STAFF WITH INFORMATION]
[DO NOT EDIT THIS LINE, WILL BE COMPLETED LATER BY CONFERENCE STAFF WITH INFORMATION]
distribuirea acesteia pe grupe. Germoplasma speciei Capsicum L. prezinta un grad al diversitatii
ridicat in ceea ce priveste forma, dimensiunea fructelor, a frunzelor, precum si a portului. Aceasta
diversitate morfologica, alaturi de diferitele culori ale stadiilor de maturare ale fructelor, migrarea
tonurilor de verde catre mov si pigmentarea variegata a foliajului permite dezvoltarea unor
multitudini de cultivaruri unice cu scop aplicativ ornamental( Stommel,2004).
In functie de directiile de utilizare, au fost structurate mai multe grupe: genotipuri destinate
consumului in stare proaspata, producerii de boia iute, pentru conservat si cu scop ornamental.
Programele de ameliorare implica mai multe activitati, printre care mentinerea unei colectii
adecvate de germoplasma, evaluarea diversitatii genetice, selectia genotipurilor superioare, selectia
predecesorilor, hibridari si evaluarea populatiilor segregante. In general, aceste activitati sunt
necesare pentru dezvoltarea unor noi cultivare. (Monteiro do Rgo, 2016)
Lucrarea de fata isi propune selecia i obtinerea de genotipuri pretabile pentru a fi cultivate in
ghiveci avnd totodat i scop ornamental. Ardeiul ornamental este o planta crescuta in special
pentru calitatile sale estetice. Arhitectura cultivarurilor de ardei ornamental trebuie sa fie atractiva si
compacta, oferindu-le calitati decorative. Acesti ardei variaza foarte mult in ceea ce priveste portul
plantei, culoarea frunzelor si a fructelor.( do Rego, 2012)

MATERIALS AND METHODS TNR 12

Staiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Legumicultur deine un numr de 214 genotipuri de


ardei. Din care: Capsicum anuum 67 genotipuri, C. baccatum- 8 genotipuri, C. chacoense- 36, C.
chinense- 18 genotipuri, C. eximium- 21 genotipuri, C. frutescens -43 de genotipuri, C.
galapagoense- 6 genotipuri aflate n diverse stadii de ameliorare
n prezentul studiu am analizat un numr de 8 linii (genotipuri) ale speciei C. frutescens alese din
cele 43 de genotipuri din baza de germoplasma. Variantele experimentale au fost L24, L25, L26,
L54, L55, L56, L57 i L58. Aceste linii sunt stabile din punct de vedere genetic si transmit nealterat
caracteristicile in descendenta.
Fiecare linie a fost cultivat n condiii protejate, (n ser) avnd n studiu cte 50 plante din
fiecare variant. Producerea rsadurilor de ardei s-a facut in sera inmultitor, semanandu-se la data
de....in paleti alveolari. La plantare rasadul a avut varsta de 50-60 de zile. Specia are cerinte
deosebite fata de sol, preferand terenurile usoare, bine drenate, aerisite. Infiintarea culturii a avut loc
la data de.... S-au plantat doua randuri la x cm si distanta intre plante pe rand este de x cm?. si
plantele au avut o perioada de vegetatie de x zile.

Fiecare genotip a fost analizat conform normelor UPOV pentru caracteristicile de stabilitate
i distinctibilitate: nlime, diametrul plantei, numrul de ramificaii, nlimea plantei,
caracteristicile frunzei (lungime, lime, lungime peiol).

RESULTS AND DISCUSSIONS TNR 12

n urma studiului privind analiza caracteristicilor plantelor am remarcat c nlimea plantelor a fost
cuprins ntre 9 cm la L24 i 22 cm la L58. Diametrul plantelor a fost diferit de la genotip la genotip
acesta fiind cuprins ntre 18 cm la L54 i 31 cm la L58. Numrul de ramificaii (lstari) nregistrat a
fost cuprins ntre 4 ramificaii la L 54 i 10 ramificaii la L56. Un alt caracter luat n observaie a
fost nlimea tulpinii NU CRED CA NLIMEA TULPINII ESTE 2 cm VERIFIC poate
diametrul tulpinii
Tabelul nr.1.
Principalele caracteristici ale plantelor de ardei iute varietatea

Caracterul studiat Linia


L24 L25 L26 L54 L55 L56 L57 L58
Inaltimea plantei cm 9,4 16,5 14,2 12,6 19,3 13,2 13,4 22,3
Diametrul coroanei cm 22, 28,4 24,2 18,5 23,7 25,4 26,8 31,4
plantei 3
[DO NOT EDIT THIS LINE, WILL BE COMPLETED LATER BY CONFERENCE STAFF WITH INFORMATION]
[DO NOT EDIT THIS LINE, WILL BE COMPLETED LATER BY CONFERENCE STAFF WITH INFORMATION]
Numarul de lastari buc 6 9 7 4 8 10 7 5
Inaltimea tulpinii cm 2 5 4 4 6 2 4 5

n urma mediei cred c trbuie sa ai datele cu virgul- exemplu 9,02;


22,31 Verific si nu merge pe date fr virgul pentru c nu este
credibil
Analiznd caracteristicile frunzelor am constatat c L57 a prezentat cele mai mici frunze avnd n
medie doar 4,7 cm i o lime a limbului frunzei de 1,7 cm. Linia 58 a prezentat cele mai mari
frunze de 11,0 cm lungime, 5,8 cm lime i un peiol lung de 5,0 cm, tabelul . .

Caracteristicile frunzei de ardei iute ale liniilor analizate

Caracterul studiat Linia


L24 L25 L26 L54 L55 L56 L57 L58
POATE AI NUMRUL (cm 54 70 66 60 78 63 64 82
DE FRUNZE PE )
PLANT ?????????
Lungimea frunzei cm 5,4 6,1 5,8 5,7 4,9 6,1 4,7 11
Latimea frunzei cm 2,0 2,7 2,4 2,2 2,3 2,3 1,7 5,8
Lungimea petiolului cm 3,4 4,2 3,5 3,2 3,2 4,2 3,0 5,1

In ceea ce priveste numarul de fructe /planta se constata ca cel mai productiv genotip este L 57 care
a inregistrat peste 100 de fructe /planta iar L 58 a inregistrat un numar de 31 de fructe/planta cu o
greutate mult mai mare, de 4,3 g/fruct iar cea mai mica valoare in ceeea ce priveste greutatea a fost
inregistrata de L 24 cu 1,4 g/fruct.

Figure.2. L 25, L 24, L 57 si L 26

In ceea ce priveste lungimea fructului, cea mai mica valoare a fost inregistrata de L 24, prezentand
fructe cu lungime medie de 28 mm, iar L 54 prezinta fructe de peste 33 mm.
Elementele vizibile de distinctie pentru cele 8 genotipuri sunt caracteristicile fructelor (fig.3.).
Tabelul nr.2. Principalele caracteristici ale fructelor de ardei iute

Caracterul studiat UM Linia


L24 L25 L26 L54 L55 L56 L57 L58
Nr. fructe/planta () buc. 53 55 51 38 53 60 100 31
Masa totala a fructelor/planta (g) 74,2 176 163,2 110,2 100,7 132 230 133,3
Masa fructului (g) 1,4 3,2 3,2 2,9 1,9 2,2 2,3 4,3
Lungimea fructului ( (cm 2,8 3,2 2,9 3,3 2,6 3,2 3,1 2,9
)
Diametrul fructului Baza (cm 0,9 1,1 1,3 1,1 1,0 1,2 1,0 2,1
[DO NOT EDIT THIS LINE, WILL BE COMPLETED LATER BY CONFERENCE STAFF WITH INFORMATION]
[DO NOT EDIT THIS LINE, WILL BE COMPLETED LATER BY CONFERENCE STAFF WITH INFORMATION]
)
Mijloc (cm 1,3 1,6 1,8 1,5 1,4 1,4 1,3 1,7
)
Varf (cm 0,2 0,3 0,4 0,2 0,2 0,3 0,2 0,6
)
Lungimea pedicelului (cm) (cm 2,2 1,7 2,5 2,2 2,3 2,1 1,8 2,4
)
Grosimea pulpei (cm) (cm 0,21 0,23 0,27 0,24 0,21 0,18 0,21 0,31
)
Nr.seminte/fruct buc. 15 29 24 43 18 26 40 46

Astfel, linia 24, 56 si 58 prezinta fructe de


culoare rosie la maturitate. Linia 25 si L 55
prezinta fructe de culoare galben banana, L 26
si L 54 prezinta fructe de culoare galben
portocaliu. Genotipul ce prezinta o distinctie
sporita in ceea ce priveste culoarea fructului
este L 57 ce prezinta fructe ce trec prin trei
stadii. In prima fenofaza, de formare si legare
prezinta fructe mov, in fenofaza a doua se
transforma in rosu iar in cea de-a treia fenofaza,
ce corespunde maturitatii fiziologice, fructele
sunt de culoare rosu-cafeniu.
Toate liniile obtinute prezinta fructe iuti, de la
moderat pana la foarte iute. S-a constatat ca L
26, L 54 si L 55 prezinta o iutime slaba iar L 57
si L 58 au un continut mai mare de capsicina,
prezentand o iutime accentuata.
De unde stiu cat de iute? Figure 3. Aspect fructe in diverse stadii de maturare

Tabelul nr.3. Principalele caracteristici ale plantelor si fructelor de ardei iute


Caracterul studiat/linia 24 25 26 54 55 56 57 58
Culoarea foliajului Verde Verde Verde inchis Verde Verde Verde Verde Verde
inchis inchis deschis
Culoarea florilor Alba Alba Alba Alba Alba Alba Mov Alba
Iutimea fructului Moderat Moderat Slab Slab Slab Moderat Iute Iute
Culoarea Dupa Verde Verde Verde inchis Verde Verde Verde Mov Verde cu
fructului formare inchis deschis deschis inchis pete
antocianice
La Verde Verde Verde inchis Verde Verde Verde Rosu Portocaliu
maturitatea inchis deschis deschis inchis
de consum
La rosu Galben- portocaliu portocaliu Galben- rosu Rosu rosu
maturitatea banana banana cafeniu
fiziologica

CONCLUSIONS TNR 12

Cercetarile s-au finalizat cu identificarea i


recomandarea a 8 genotipuri noi, distincte
[DO NOT EDIT THIS LINE, WILL BE COMPLETED LATER BY CONFERENCE STAFF WITH INFORMATION]
[DO NOT EDIT THIS LINE, WILL BE COMPLETED LATER BY CONFERENCE STAFF WITH INFORMATION]
pretabile pentru a fi cultivate in ghivece,
jardiniere, spatii protejate si camp, in special in do Rego, E. R., et al. "Inheritance for earliness in
scop ornamental. Dintre acestea, L 57 va fi ornamental peppers (Capsicum annuum)." Acta
horticulturae (2012).
propus pentru omologare si brevetare urmat in do Rgo, Elizanilda Ramalho, and Mailson Monteiro do
viitor si de celelalte genotipuri stabile. Rgo. "Genetics and Breeding of Chili Pepper
Totodata, cercetarile s-au finalizat si cu Capsicum spp." Production and Breeding of Chilli
constituirea si evaluarea unei baze de Peppers (Capsicum spp.). Springer International
germoplasma valoroasa la aceasta specie ce Publishing, 2016. 57-80.)
Luchian V., Vinatoru. C., Legumicultura, Editura
permite obtinerea de noi creatii pentru viitor. ALPHA MDN, 2016, Buzau.
Stommel, John R., and Robert J. Griesbach. "Capsicum
REFERENCESTNR 12 annuum L.Tangerine Dream'." HortScience 39.2
(2004): 448-449.)

S-ar putea să vă placă și