www.digibuc.

ro
 LECTIUNI
DE

GEOMETRIE ANALITIC
pentru Clasa VIII 1:?ear

DE

NICULAE ABRAMESCU
PROFESOR LA LICEUL DIN GALATI

Carte aprobata de Onor. Minister al Cultelor si Instructiunii ipublice

prin Ord. No. 227 din 12 lunie 1912.

EDITIA I
TIPARITA IN 1000 EXEMPLARE

PLOESTI
PROGRESUL", SOCIETATE ANONIMA PE ACTIUNI
1912

www.digibuc.ro
 PREFATA

Alcdtuirea unui curs de Geometrie Analiticd a fost de mult

timp una din principalele mele ocupatiuni. Greuteitile ce se in-
tdmpind cu tipdritul i sacrificiile materiale ce trebue sd le facd
autorul unei carti de matematici de curs superior (clasa VIII
reald in special) m'au feicut sa aman publicarea acestei Geo-
metri i numai indemnul cdtorva colegi i lipsa unei asemenea
cdrti m'au hotel?* sit dau publicitfii lucrarea de fag care in
cea mai mare parte este rezumatul lectiunilor de Geometrie
Analiticd, pe care ni le facea la Universitate D-1 G. Titeica.
Planul urmat in alcdtuirea acestei Geometrii este acelas ca la
Algebra mea de clasa VIII reald teoria expusii este insotita
de nurneroase aplicatiuni imediate, din a cdror serioasei cerce-
tare, sd iasd la iveald procedee pentru probleme similare, iar
din rezolvarea exercitiilor, cdrora li se de," o schita de solutie,
set rezulte o fixare a acestor procedee i o deprindere nu nurnai
pentru rezolvare, dar i pentru alceituirea de probleme mai
grele, in rezumat pentru formarea gustului de matematici.
Dupd aparentd, lucrarea pare prea dezvoltatd pentru Licee ;
e drept cd unele chestiuni de pol si polarrt, constructiuni geo-
metrice asupra conicelor, schimbarea axelor de coordonate
polare nu fetc parte din programul de Liceu ; cauza care m' a
determinat set adaug i aceste chestiuni a fost cd sunt cerute la
examenul de admitere in *coala de Poduri i Sosele, i citi-
rea acestora intr'o carte prea dezvoltatd i poate prea scumpd,
ar fi fost daiindtoare incepiitorilor, care nu stiu sd aleagii par-
tea importantd i necesard din expunerea dezvoltatd din acele
cdrti. Ceeace mitreste formatul prezentei lucreiri sunt numeroasele
aplicatiuni i exercitii, care sunt fundamentale pentra aceia care

www.digibuc.ro
IV

ifi vor forma o carierd matematicd, i cdrora mai le este ne-

cesard incd o Culegere de probleme, pentru ca un ekv care a
erminat teoria, s nu ajungd in ridkula situatie, de a nu pu-
ted sd rezolve probleme, care es din tipicul celor cloud trei ex-
puse in teorie, zicdnd ca n'a intellnit de acestea In cartea ion
Inainte de a termind, md simt dator sti aduc omayiile mele
fostului meu profesor, D-1 G. Titeica, care find membru in
comisia pentru cercetarea dirtilor didactice, mi.a dat multe sfa-
turi, in ce privefte expunerea.
De asemenea, colegului meu, S. Flavian, ii aduc viile mele
multumiri pentru dezinteresata si neobosita activitate ce a depus
la corectarea probelor, gratie cdreia executia tipograficd (a Ti-
pograflei Progresul", Ploefti) a lucrdrii de fat este destul de
satisfcdtoare.

Niculae Abramescu
Profesor la Liceul din Galati

www.digibuc.ro
 ERATA
Peg. Panda! In loc de : SA se clteasca :

2 9 de sus in jos numqte numesc

7 11 de jos in sus egal egal
7 2 de jos in sus cerculni cercului de centrul 0
AM AM
8 10 de sus in jos =_
BM MB
8 13 de sus in jos Punctul punctele
M'M, MX'
9 11 de jos in SUS
M'Mo
17 9 de jos in sus P10M1, P10M1
o linie dreaptk para-
19 3 de sus tn jos lel ca dreapta:
y mx
19 9 de sus in jos Ax+By+C+= Ax + By + C 0
20 5 de jos In sus B= (x x2) B = (xi x2),
22 1 de sus ta jos (AB =1-= 0) (A, B, C =1= 0)
23 15 de sus in jos
28 3 de SUS 111. jOS (xo yo) (xo, Yo)
28 11 de sus in jos (x,, y j) (xo, yo)
30 11 de sus in jos (x,1 (xl, Yi)
u (Ax + By + C) n (Ax + By + C)
31 19 de jos in sus + y (Ax + By + C) + v (A'x+ B'y + 0')
+w(Ax+By-1-0)=0 +w(A"x+B"yd-G")=0
33 2 de jos in sus (A'x + B'y + C' X (Atx + Thy + C')
36 1 de sus in jos Axo + Byo + D Ax2 + By2 + G
36 7 de sus In jos MA,: M2 Az = 1 MAI : MA2 = 1
39 4 de jos in sus cos AM0B cos CM0P0
40 12 de jos In sus figurei figurei,
43 15 de sus in jos Ax + By + 0 AxByCs=n0
43 9 de jos in sus exterioar exterioark
45 9 de sus In jos A (x1 yi) A (xi, yi)
1 1
45 13 de sus in jos ABC = + ABC = + 2
45 7 de jos In sus C (x3 yo) C (x3, yo)
45 3 de jos in sus a4 y 1 xi lb 1
48 17 de jos in sus a= 2 a= 2,
50 5 de sus in jos coondonare coordonate

www.digibuc.ro
VI

63 11 de jos in sus + y2 B= K +y=K

2 B'
71 3 de jos in sus C C'
73 7 de jos in sus simetrie simetrice
86 2 de jos in sus dupa in
103 2 de jos in sus R2 - R2
110 9 de jos in sus ttY
2 tly
m M
114 8 de sus in jos
Y 2 Y 2
115 2 de sus in jos si ai
124 7 de sus in jos b a b < a;
128 11 de jos in sus Bi, Bi
132 10 de sus in jos ca. ca
138 6 de jos in sus M (xo, y) M (xo, yo)
139 4 de jos in sus Y?.3 ?I `,?:

b b2
168 12 de jos in sus E. E;
169 11 de jos in sus a o
169 9 de jos in sus AF. AF'= MO. MO, AF. Al' ' = MO. MO,
caci in cazul nostru
dreapta OD taie a-
simptotele in acelal
pullet O.
169 1 de jos paralela paralele
18 :: 5 de jos in sus OF PF

www.digibuc.ro
 TABLA DE MATERII
Pagina

Prefata III
Erata V
Tab la de materii VII

Sisteme de coordonate 1
Vectori 2
Unghiuri 4
Proectiuni. Proectia, unei linii poligonale pe o ax. Ksura
proectdunii unui vector 4
Probleme asupra punctului. Distanta dintre dourt puncte.
Aplicatii. Coordonatele unui punct care inparte o
dreapt intenn raport dat. Aplicatdi 7
Exercitii 12
Reprezentarea curhelor prin ecuatji . 15
Curbe de ordinul nti. Linia dreapt. Diferite forme
ale ecuatdi linii drepte. Unghiul a dou drepte.
Intersectia a doua drepte. 16
Probleme asupra linii drepte. Aplicatii. Separarea pla-
nului In douil regiuni 28
Distanta de la un punct la o dreapt. Ecuatia bisec-
toarelor unghiului a dour'. drepte. Suprafa:ta unui
triung14 39
Exercitii 46
Locu, i geometrice. Aplicatii 54
Exercitii 63

www.digibuc.ro
VIII
Pagina

Sisterne de drepte. Aplieaii 64

Exeroitii 72
Cereal Intersectia unei drepte cu un cerc. Puterea unui
punct fatal de un cerc. Ecuatia tangentei intr'un
punct.1ntersectda a dou cercuri. Polara unui punct.
Tangente duse dintr'un punct exterior. Tangente
paralele cu o directie data. Centre de asemnare
a doua cercuri. Ax radical. Aplicatii 74
Exercitii 104
Schimbarea axelor de coordonate 116
Exerctii 119
Coordonate polare 121
Odle trei conice. Elipsa. Definitii. Proprietati. Construe-
tiuni geometrice. Tangent intr'un punct. Tangenta
paralel cu o directde data. Polar i pol. Direc-
toare. Excentricitate. Tangente dintr'un punct.
Norma 16. Diametrii. Propiettd metrice asupra
diametrilor. Suprafata elipsii. Aplicatii . .. 123
Exercitii 148
Iperbola. Definitii. Propietti. Tangenta intr'un
Tangenta paralel cu o directie data. Polara si
pol. Directoare. Tangente dintr'un punct. Norma la.
Diametrii. Ecuatia iperbolei raportata la asimptote.
Iperbole conjugate. Propietati ale asimptotelor i
diametrilor. Constructiuni geometrice. Aplicatii 151
Exercitif 170
Parabola. Definitie. Propietti. Tangent intr'un
Tangent paralela ca o directie dat. Polara si
pol.. Directoare. Tangente dintr'un punct. Norma lit.
Diametru. Constructii geometrice. Aplicatii 173
Exercitii 184

www.digibuc.ro
 Lectiuni de Geometrie Ana Mica' pentru clasa VIII reaI

Introducere.

1. Geometria Ana Mica studiazii proprietiitile figurilor prin

calcul. IntemeetoruI G-eometrii Analitice este Descartes, care
a publicat un tratat la 1637.
Geometria analitica este planet i Ill spatiu, dupii cum stu-
diazg propriettitile figurilor plane sau din spatiu.

Geometria plan5.

Sisteme de coordonate.
2. Pozitiunea unui punct M, din planul definit de dou'a
drepte Ox, Oy (Fig. 1),
este cunoscutii cu aju-
torul a cloud cantitilti : M ql
OP =x, OQ=y, oktinute
ducncl din M paralele
la Oy i la Ox, si care
se numesc coordonatele A O. P
punctuiui M. OP se nu-
mete abscisa, OQ ordo-
nata punctului M, Ox, Fig. 1.
si Oy axele de coordonate, 0 origina axelor ; Ox se zice axa
absciselor, sau a icsilor, oy axa ordonatelor, sau axa igreci-
lor.
Dacd Oy este perpendicular pe Ox, axele de coordonate
se zic perpendiculare, iar coordonatele (x, y) formeaza un

www.digibuc.ro
 2

sistem de coordonate perpendiculare, rectangulare, sau drop-

tun ghiu lare.
Dad, Oy este inclinath pe Ox, axele se zic oblice, iar
coordonatele formeazh un sistem de coordonate oblice.
Att coordonatele perpendiculare, cht i cele oblice, se
numesc coordonate carteziene, dup numele lui Descartes,
Cartesius pe latineste.
3. Punctul 0 defineste pe Ox si Oy dourt sensuri dela 0
spre x i y se numeskeecsensuri pozitive, iar spre x' si y'
sensuri negative.
In fig. 1. att abscisa cat si ordonata stint pozitive.
Dach am voi s construim punctul de coordonate
vom lu, pe Ox, inspre dreapta, o lungirne egalh cu 2, i
pe Oy in jos, o lungime egala en 1 par1e1 ele duse prin
aceste puncte la axe se taie in punctul M (2, 1). Coor-
donantele se serin alturi de M, In parantezh, intai ab-
scisa, apoi ordonata, despiirtite cu o virgala.
Toate punctele de pe Ox au ordonatelo nule si deci pen-
tru orice punct de pe Ox, avem y == O. In acelas mod,
= 0 insemneaz toate punctele asezate pe axa 0y, chci
abscisele lor sunt toate egale cu zero. Coordonatele ori-
ginii axelor vor fi (0, 0)

Vectori.
4. Se numeste vector un segment de dreapth, AB, avnd
origina A, extremitatea B, un sens dela A la B i lungi-
mea AB. Fie AB un vector de pe axa Ox. Insemnnd en
(a, o), (b, o coordonatele
X punctelor A si B (Fig. 2),
Lu kP)
lA Bib.oj avern
=-- a, OR b,
Fig. 2. i dei-i lungimea vectoru-
lui AB, de pe Ox, este :
AB = OB OA =-- a.
Asa dar, lungimea unui vector, de pe Ox, este egal cu
diferenta dintre abscisa extremitqii si a originii acelui vector.
Considernd v ectorul BA, lungimea sa este :

www.digibuc.ro
 3

BA BO AO = ( b) ( a) = a b,

i deci
AB = BA, AB + BA 0.
5. S, luni pe axa Ox punctele A1 (x1, 0), A2 (x2, o),
A,, (x, o), avnd abscisele : X1, x x3, x. Avem :
A1 A, ---=x2 xi, A2 A, = x3 x2, A.= x,,
De uude:
A1 A2 A, A3 An_, A. x
Ins: (x xj.) reprezint lungimea vectorului A1 A.;
deci :
A1 A2 + A2 A3 + A._, A = A1 A .

Dar :
A1 A = A. Al;
prin urmare:
A1 A2 + A2 A3 A_, A,, + A,, A1 = O.
G. Exerdtiu. _Mind date punctele A, B, C, D pe o dreaptd,
set se arate cd anon :
AC. BD = AB. CD AD. BC.
In adevr, s lum acea dreapt ca axg, Ox i fie : a,b,c,d,
abscisele punctelor : A (a, o), B (b, o), C (c, o),i) (d, o).
Avem:
AG ---- a, BD = cl AI; b a, CD =
AD = d -- a, BC = c b.

Deci
AB. CD + AD. BC --= (b a) (d c) -17 (d a) (c b),
AC. BD = (c a) (d b).

Efectund calculele, vom gsi aceiasi valoare pentru

bele expresii i deci:

www.digibuc.ro
 4

AC. BD = AB. CD + AD. BC.

Unghiuri.
7. Sens direct si indirect. Fie Ox o dreapta care se in-
vrteste (Fig. 3) inaprejurul punctului 0 panii ajunge in
OA. Se zice ca unghiul xoA.
este pozitiv, sau deschis in
sensul direct, cnd miscarea.
ce a facut-o Ox ca sa ajun-
ga in pozitia OA. este de sens
invers ca aceia ce o faclk a-
cele unui (;easornic ; in caz
X contrar, se zice eh unghiul
Fig. 3. este negativ, sau este des-
chis in sens indirect (retro-
grad).
8. Unghiul a doua drepte este unghiul facut de direc-
iile ale acelor
drepte, rnsurat in sens
direct. Daca dreptele
sunt AB si CD (Fig.
4), unghiul lor este
l\\ )13
DOB, fcut de di-
rectiile pozitive ale a-
celor drepte.
A
Fig. 4.

Proectiuni.
8. Se numeste proectia unui punct M pe o axa Oa; (Fig.
1), dui:a o directie paralel cu 0y, punctal P de interscc-
pe al dreptei Ox cu paralela MP dusii din IA la Oy.
Proectia ortogonala a unui punct este piciorul perpendi-
cularei din acel punct pe axa de proectiune.
Fie A1 A2 un vector asezat in planul u dou axe per-

www.digibuc.ro
 5

pendiculare (Fig. 5). Insemnnd cu (x1, (x y2) coordo-

natele punctelor A1 si A2j
P P2 proectiile ortogo- Y Ajx,A
nab ale punctelor Ap A2
pe Ox, proectia lui A, A2
pe Ox este : P1P2 = A/B.
Punctele P1 si P2 avnd
respectiv aceleasi . abscise,
OP, si OP ca si Ap A2,
rezultil ea:
Fig. 5.
pr.(A1A2).=P1P2=x2x1.
Deci, proectia unui vector pe axa Ox este egald cu diferenta
dintre abscisa extremittii i abscisa originii acelui vector.
Ducnd prin A1 paralela A1 B on Ox, proectia lui A, A2
pe Oy este egal cu : BA2 = y2 y
: BA2 = P2 A2
P2B = Yr
Deci, proectia unui vector pe Dy este egal cu diferenta din-
/re ordonatele extremitiitii si originii.
9. Proectia unei linii poligonale pe o ax este egald cu
proectia linii drepte care inchide acea linie poligonal.
Fie: A1 A2 ... A (Fig. 6) o linie poligonal6 si (x1, ,1,, (x2, a 2),
(x, y) coordonatele
,Y
punctelor Ap A2, ... A..
113(x,,y3)
Proectia acestei linii Po-
Jigonale pe axa Ox este Aps,y
egal cu suma proecti-
unilor liniilor 2, Apcn,Y.'
A2 A3, ... A._, A. pe a-
cea axa. :

pr. A1A2... A
+ pr. A2 A3 pr. Fig. .6.
A, A.
Ins. :

pr. A1 A, = xl, Pr A2 A3 = x3 x2, ... pr.

=x
Deci :

www.digibuc.ro
 6

pr. A, A2 An = (x2 x1) (x3 x2) + (xnxn-1)

X. Xi.

Ins (xn x1) este proectia vectorului A, An. Prin ur-

mare :

pr. A, A2 ... An = pr A1.4)

adiett: proectia unei linii poligcnale Ai A2 ... An pe o axci
este egalei cu proectia linii A, An care inchide acea linie

10. S considerra poligonul A, A2 ... An A, (Fig. 6).

Am vzut ca proectnd pe axa Ox, obtinem:

pr. A, A2 A = pr A, An.
Ins:

pr. A, An = pr. A A,.

Deci:

pr. A, A2 ... An A, pr A, A2 An + Pr A. A1 = Pr-

A, An pr An A, = O.
Asa dar : proectia unui contur poligonal inchis pe o ax& este
egald cu zero.
11. SA considerm dou linii poligonale : A, A2 ...
A, B2 B3 B._, An.
Proectia conturalui poligonal Inchis A, A2 An_1 A
Bn_, ... B2 A, pe o ax este zero. Deci :

pr A, A2.... An + pr. An Bn.1... B2 A, = 0,

sau :
pr A1 A2... An = pr An Bn_,... B2 Alpr A, B2... B An.
Ash dar proectiile a cloud contururi, cari au aceici originci
aceia0 extremitate, sunt egale.

www.digibuc.ro
 7

12 Mdsura proectiunii unui vector Pe 0 axa. Fie AB

un vector (Fig. 7) a arui
lungime este i si care face
cu Ox unghiul O = C A B.
Proectia vertorului AB pe
Ox este
AC=AB cos 0 = 1 cos 0,
jar proectia pe axa O y
este : l sin O.
Fig. 7.

Probleme asupra punctului.

13. Distanta dintre doud puncte. Fi : A (x B(x2, y2),
dou'd puncte (Fig. 7), ale aror coordonate sunt (x1, yl),
(x y2). Ducnd A C paralerd cu Ox, proectia A C a lui
A B pe 0 x este : (x2x1), sau AB cos 0 ; de asemenea,
proectia pe Oy este (y2y1), sau A B sin O. Avem deci :
AB cos O = x2
AB sin = y2 .

Ridicnd la pritrat, adunnd si tinnd seamd de relatia

sin 2 0 + COS 2 0 1, rezult.

A B2 = (x1 x2 ) 2 + (yi y,) 2.

Feci : pttratul distantei dintre cloud puncte este egale cu
suma peitratelor diferentelor absciselor i ordonatelor acelor
puncte.
14. Aplicatii. 1. Distanta dela un punct M (x, la origina
axelor este : x2 +y2. Daa pnctul M variaz in plan, rm-
nnd mereu la aceiasi distantA r de origina 0, adia,, daa
punctul M (x, y) se afla pe cercul cu ceiitrul in 0 i cu
raza r, aceastg, proprietate geometria se exprim analitic,
scriind c distanta dela un punct oare care 31 (r, y) al
cercultli,(..3ste egalg, cu r i deci vom avea ecuatia:,
x2 + y2 = r2.

www.digibuc.ro
 8

Se zice ca cercul considerat este reprezentat de aceasta

ecuatie, sau mai bine crt ecuatia :
X2 + y2
reprezintd un cerc cu centrul in origind cu raza r.
15. Coordonatele unui punct care inparte o dreapt
intr'un raport dat. Fie A (x1, yi.); B (x2, y2) dou pun cte
i M (x, y) un punct care
B xzX inparte dreapta AB (Fig. 8).
In raportul :

Cxt,Y,
AM
=
iml
X
Ducnd prin A, M, B
paralelele la Oy, obtinem
Fig. 8. punctileP, R, Q.
Se tie din Geometrie :

AM PR
MB RQ
Ins
PR = x xl, RQ x. x
De unde, inlocuind, obtdnem :
x X1 I it X2
te , X -= 1_1_Z
X

In mod analog, proectnd vectorul A M B pe Oy, dup o

direclie paralel cu 0 x, gsim
Y Yi yl y2
y /2 1+IC
Deci, coordonatele y) ale punctului M care inparte dreapta
definitd de punctele A (x1, y1 ), 13 (X 2 y in raportul
AM : MB = it, sunt :
/r x2 th
x 1/t
--v 1+ (I)

www.digibuc.ro
 9

Aceste formule sunt independento de unghiul axelor.

16. Aplicatii. I. Coordonatele mijlocului unui segment.
Fie (x1, yr), (x2, y2) coordonatele punctelor A (xr, yr),
:

B (x2, y2) care definesc ,un segment i M (x, y) mijlocul

acestni segment. Raportul 2, in acest caz este egal cu 1 si
deci formulele (1) devin :
xr --I- X2 y= Y1 1/2
X= 2 2
Sau : coordonatele mijlocului unui segment sunt egale cu
semisuma absciselor si semisuma ordonatelor punctelor ce defi-
nesc acel segment.
II. Expresiunea coordonatelor a doua puncte conjugate
armonic in raport cu un segment dat. Fie M y),
(x', y') dourt puncte (Fig. 9) conjugate armonic in raport
cu punctele M1 (x yi),
M2 (x2, y2) Punctele M, M'
inphrtind pe M1 M2 in ra-
poartele :
ri
M1M 3W.4,
Fig. 9.
MM2 M M2
coordonatele acestor puncte sunt:
(X1 It X2 Y1+16 Y21, (x1 HThit X2 yi-hp 212
.

1+X 1-Hp 1+p /

Punctele M, M' fiind conjugate armonic cu M M2, ur-
meaza
111 31'1\111
MM2 M' M2
sau :

1\1111 Mi M' ,t
M M2 :WM2

Deci, cunoscand coordonatele unui pnnct M de pe M1 MQ,

ri + X x2 Yi 1t 1/21
m 114, ' 1 + iC /'
acelea ale conjugatului armonic, M', sunt:

www.digibuc.ro
 10

x2 Yi Y2
1---,C

Verlficare. Cnd M este mijlocul segmentului M1 M2 (a=1),

coordonatele conjugatului srm armonic sunt :
3'1 E2 Y1

adic ambele infinit de mari, sau c acest conjugat armonic

este aruncat la infinit. Acest rezultat analitic concorda cu
teoria geometria, aci se stie ca este aruncat la infinit
conjugatul armonic al mijlocului unni segment.
Cunoscnd coordonatele vrfurilor unui triunghiu,
s se afle acelea ale centrului de greutate.
Fie : A (x1, gi), B (x y2), C (x y,), G (x, y) varfurile
centrul de greutate al triunghiului A B C. Se stie ca punc-
tul G- se afi pe o medial* AA' de ex., si o inparte in ra-
portul : (AG : G-A') = 2. Coordonatele punctului A' (mijlo-
cul lui BC) find :

= X2 +
2 /I = + Y.;
2

acelea ale lui G vor fi :

x1. 2 x AG
1+ ' GA'
Deci coordonatele lui G- vor fi:
, 2 x2 +
2 X1+X2 -1-X3 y Y2+ Ya
1+2 3

adic, vom face suma absciselor i suma ordonatelor vrfizrilor

triunghiului 0 le vom 'MOO, eu 3.
1V. Hind date trei puncte A, B, C in linie dreapt
M un punct in planut lovr, s se demonstreze relatia (lui
Stewart):
AM2.BC-1-B1\12.CA+0M2.AB + AB. BC. CA --= O.

www.digibuc.ro
 11

In chestiuni rie geometrie analiticd, partea grea a proble-

mei const i alegerea axelor de coordonate. In cazul de
fatil se indicd sd. se ia dreapta ABC ea axd Ox i perpen-
diculara din M pe ea, ca ax
Oy. (Fig. 10). Atunci coor-
donatele ac3storpuncte date
vor fi notate cu primele Is1(o,m)
litere ale alfabetului, a-
died : A (a, ol, B (b. o),
A(a,o) B(b,o) C(c,o)
C (c, o), M (m, o). o
d Ty
Avem :
Fig. W.
Rim.2 b2iF m2, c c2

B C = cb, U A = ac, AB = b a.

Vom nocu pe AMA, , B C,... in relaitia de verificat

cu valorile gdsite i vorn avea ca rezultat zero, si deci re-
latia este dernonstrat.
V. Sa se demonstreze ca mijlocul dreptel care unete
mijloacele diagonalelor unui patrulater are pentru coor-
donate mediile aritmetice ale coordonatelor vrfurilor.
Fie : A (x B (x21 Y2)7 C (x, y3), I) (x4, y4) coordo-
natele varfurilor patrulaterului A B C D. Coordonatele mij
loacelor diagonalelor A C. B D vor fi

E (xi + xo; F (3"2 + X4 Y2 + Y4

2 \ 9 9

Acele fllo mijloculni acestei drepte E F, vor fi : semi-

suma absciselor si semi-su ina ordonatelor, adicd :
(x1 + X3 X2 + X4 ) = .1'21r-x3+14 Y3+Y4
2 2 9 4
Aceasta probeazd cil aceste coordonate stint mediile arit-
metice ale coordonatelor vrfurilor, adic egale cu suma
absciselor si suma ordonatelor, inprtite cu numarul punc-
telor.
VI. S se arate c intr'un patrulater ortodiagonal (cu
diagonalele perpendiculare) A B C D, avem:

www.digibuc.ro
 12

AB2 CD2 - D2 ET)2

Chestiunea const6 in alegerea axelor ; diagonalele find
perpendiculare, le vom lui, A C ca Ox, BD ca Oy (Fig. 11).
Coordonatele vrfurilor
vor fi : A (a, o), B (o, b),
[017 C (c, o), D (o, d). N'avem
de ct sa calculm dis-
tantele A R2 b2,
02 b2 c2, c, D2
a c2 4--d2, AD 2a2+d2,
relatia :
Lo.d
A t32G, j2=AD2+B 02
Fig. 11.
devine ev identA.

Exercitii.
1. S5, se afle cum stau una in raport cu alta coordonatele unui
punct al bisectoarei Inti, sau a doua a axelor de coordonate per-
pendiculare. (Bisectoarea unghiului x Oy si a prelungirilor sale).
R. Abscisa si ordonata sunt egale si de acelas semn ; in cazul
al doilea, abscisa si ordonata, egale si de semn contrar :
x = y; x y = O.
2. FiMd cunoscute coordonatele (x,y) ale unui punct M, s se
afle coordonatele punctului : 10) simetric cu M in raport cu axa
Ox 20) simetric cu M in raport cu axa Oy ; 30) simetric cu M
in raport cu origina.
R. 1 (x,y), ; 2) (x,Y), x,y) , 30) (x,y), x, y).
SS se afle lungimea laturior triunghiului ale crui varfuri
3.
sunt punctele : (2,3), (4,-5), (-3,--6).
R. Se aplic formula distantei dintre 2 puncte.
V 68, l'50, I 106.
4. SS, se exprime c distanta dela un punct oarecare M (x,y)
variabil la punctul A (2,3) este 4. Pe ce se misc punctul M?
R. (x 2)2 + (y 3)2 22.
Pe un cere cu centrul in (2,3) si cu raza 4.
5. Ce relatie exist intre coordonatele unui punct variabil M(x,y)
care este la distant egal le punctele A(2,3), R(4,5).
R. (x 2)2 + (y _ 3)2 =, (a 4)2 + (y 5) 2, y 7.
Toate aceste puncte se afl pe perpendiculara pe mijiocul lui
AB, iar !titre coordonatele (x,y) a, oricrui punct a acestei perpen-
diculars, exist relatia : x y -= 7.

www.digibuc.ro
 13

6. S se afle coordonatele unui pullet M egal deprtat de punc-

tele : A(2,3), B(4,5), C(64.). (Centrul cercu,lui ABC).
R. Fie M(x,y) coordonatele acelui punct ; se ve serie :

MA2 = MB2
De unde :
1;i
x y = 7, 2x y 6; x ,y= .

7. Sa se afle coordonatele mijloacelor laturilor triunghiului definit

de punetele : (2,3), (4,5), (-3,--6). S se figureze in raport cu
doua axe perpendieulare.
R. Se vor aplica formulele : ,

(34//), 121), 1,- 3

8. Se divide in trei prti egale dreapta definit de punctele :

A(2,3), B(4, 5). Care sunt coordonatele punctului de diviziune,
cel mai apropiat de A. S, se figureze.
R. Punetul M (x, y) divide cireapta in raportul : AM : MB = 1: 2.
Se inlocueste in formulele :
/x, ky2. 1.

,t 3'

9. Sa, se arate ca inteun trapez ABCD dreapta care uneste mij-

loacele laturilor neparalele este egal cu semisuma bazelor.
R. Luban ca Ox baza mare AD, iar ea Oy o perpendicular
pe baze. Coordonatele varfurilor vor fi :
A(a,o), D(b,o), C(p,d), B(q,d).
Mijloacele lui AB si CD au ca coordonate :
la+ q
k 2
-cl

2 k
b+23
2
cl

Lungimea liniei considerate este :

b -1-p a -I- q (b a) (p q)
2 2 2

10. Sh se afle distanta punctelor :

f2x +2 ay' 2ax.+2037,
y'), B k
a' 1 + a'
R. 1 (X '2 y '2) (a4+ 2 a' + 1) = x'" + y 2.
a2

www.digibuc.ro
 14

11. SA se probeze cA dreptele care unesc piijloaceLe laturilor o-

puse dintr'un patrulater se
taie in mijlocul lor, cAutAnd
eocrdonatele mijloacelor a-
cestor drepte.
R. Patrulaterul fiind
ABCD, se ia ca axe Ox
ei Oy diagonalele AC, BD
(Fig. 12). Se calculeazd
coordonatele mijloacelor la-
turilor ei apoi ale mijloa-
celor dreptelor DF, EG-, care
Fig. 12. vor fi :

a+c b+d
4 4

S'ar fi putut rezolva problema luandu-se doll& axe perpendiculare

oarecare, in raport cu care coordonatele vrfurilor ar fi : (al b1),
(a2, b2), b3), (a4, b4) ei Se procedeazA la fel.

www.digibuc.ro
 Reprezentarea curbelor prin ecuatii.
17. Fie AB o curbh trash in planul a dougi axe perpen-
diculare Ox, Oy (Fig. 13) si M (x, y) un punct al curbei,
ale chrui coordonate sunt:
1.

11
= OP, y = PM.
Cnd punctul M e deter-
minat pe curbh, coordona-
tele sale sunt cunocute,
X i cnd punctul variazil pe
curb i coordonatele punc-
tului M variazh, asa ch la
Fig. 13.
fiecare valoare a lui x=OP,
corespunde o valoare determinata pentru y. Deci and punc-
tul M se mentine pe curb, variatia lui y depinde de a Jui
; asa dar, y este o functiune de X,
= f (/),
iar natura acestei functiuni depinde de forma curbei.
Asa dar, orichrei curbe din plan, putem admite cd-i co-
respunde o ecuatie : f (x) = y, sau mai bine
F (x, = 0,
care se numeste ecuatia curbei.
Reciproc, orke ecuatie de forma : F (x, y). = 0 intre coordo-
natele (x, p) ale unui punct din plan, reprezintd o curbd. In
adevr, rezolvnd ecuatia dat, In raport cu y, avem
y = f (x).
Deci, and x variaz, la fiecare valoare a abscisei x, co-

www.digibuc.ro
 16

respunde cte o valoare determinaa f (x), pentru y, i deci

un punct anumit in plan. Unind toate aceste puncte astfel
obtinute, vom avea o curbg, a crtrei ecuatie este : y f (x),
sau : F (x, y) = O.
Dacg ecuatda F (x, = 0 este algebricg si de gradul
se zice cg curba corespunzkoare este de gradul in, sau de
ordinul m.
De ex., curba reprezentat de ecuatia :
x3 2 xy3+ 3x 2=0
este de ordinul al treilea, chci ecuatia curbei este de gradul
al III-a, In raport cu x si y.

Curbe de ordinul Inti.

Linia dreapta".

18. Curbele de ordinul nti sunt linii drepte. Ecuatia

generalg a curbelor de ordinul intai este :
Ax By + C = 0, (1)
(x, y) find coordonatele unui pullet oarecare al curbei, iar
B, C cantitgti date.
Pentrn a vedea ce reprezintg ecuatia (1), vom cerceta ce
reprezintg formele simple ale ecuatii (1), adicg :
Ax C = 0, B y C = 0, Ax + By = O.
1. Ax C = ; de unde deducem :
X=-
A'
ceeace probeaz6 c orice punct al curbei reprezentative are
abscisa totdeaulia egabg cu (0 : A) ; deci aceast curbg
este o dreaptg paralelg cu axa 0 y. Prin urmare, ecuatia :
x a = 0 reprezint o paraleld la 0 y la depgrtarea a de
de 0 y. De asemenea, z = 0 reprezint a7a, O y.
2. lu mod analog, se vede c ecnatia : By + = 0, sau
y b -= 0,

www.digibuc.ro
 17

reprezint o paralel la axa 0 x, la deprtarea sau b,

B
de axa 0 x. De asemenea, y = O reprezinta axa 0 x.
3 Ax + J3y = O. Aceast ecuatie se mai poate scrie :
A A

Se vede ca aceastrt curb trece prin origina axelor de

coordonate, caci ecuatia curbei este verificat inlocuind pe
x i. y cu (0, 0), coordonatele
Considarnd dou punete (a,, b1), M, (a2, b.4) ale 4cestei
curbe (Fig. 14), intre abs-
Y cisele i ordonatele acestor
puncte avem, observnd ecu-
atia curbei
y m x,
relatiile :
P1 Ps
= m al, b2= m a
Fig. 14.
M1P1= "1-0P1, M2P2=m. OP2-
De unde :
OP, M, P,
022 M,

relatie ce probeazri ca triunghiurile dreptunghice 0 P, M

0 P2 M2, au dourt laturi proportionale i unghiul cuprins
intre ele egal (cu 900); deci aceste triunghiuri sunt aseme-
nea i prin urmare unghiurile P1 0M1, = P2 01112, adic4
punctele 0, MI, M2 sunt in linie dreapt.
Ask dar, doua puncte oarecare, M, gi M2 ale curbei :
y = m x,
sunt pe o linie dreaptit ce trece prin origin si deci, acea-
st k. ecuatie reprezint linie dreapt ce trece prin origin%
axelor de coorclonate.
Ca srt construim, de ex., linia
y = 2 x,
2

www.digibuc.ro
 18

vom lu pe 0,x, o abseisA x=1 si pe perpendiculara pe Ox,

ridicat in acest punct, o lungime egalt, cu 2 (eAci: y==2 x).
Revenind la ecuatia : A. x B y = 0, y = m x,
observnd figura 14, vedem, din triunghiul OP, M, :" .

P1=-0PI. tg P, 01111, b, = a, tg P, 0 MI,

= tg P, 0M1. AB = tg P, 0 M1.

Deci, coeficientul i, din ecuatia dreptei y = n x, este

egal cu tangenta trigonometricd a unghiului ce dreapta face cu
axa Ox qi se numefte coeficientul unghiular al dreptei.
In rezumat, am vAzut c ecuatiile simplificate:
Ax-i-C=0, By+ A.e +By.= 0
reprezintA linii drepte.
19. SA considerAm acum ecuatia general de gracial
A x + By + C= O. Rezolvnd, in raport ea y, obtinem
(B 0):
A
Y
B ;

Sau : y m n,
A
punAnd m= n=
Se vede ca la o valoare x data lui x, corespunde din
egalitatea :
y = m ,r n,
o valoare pentru y (Fig. 15) egala ea P1 M2 = Y2=-1711 x+n,
iar pentru eurba: x,
o valoare P1M1 =y=m x.
Diferenta dintre ordona-
tele a douri, puncte cores-
punzAtoare, pentru aceiasi
valoare a lui X, ale cur-
belor :

x + n, y = in x,
Fig. 15.

www.digibuc.ro
 19

fiind totdeauna egal, cu; y2 IIi = n, urmeaz c si e-

cuatia :y=mx+n reprezint ca iymx, tot o
linie dreapta,
paralela cu dreapta : y m X.
Dreptele : y = m x-Fn, y = m x, fiind paralelae, fac
acelas unghi a cu axa Ox si au acelas coeficient unghiular,
tg a.
Prin urmare, in general, curbele de ordinul ntdi,

x+ B y C = 0, y = m x + n,
sunt linii drepte, al citror coeficient unghiular este :
A
tg a = m = B

adird egal cu raportul dintre coeficientii lui x si y, cu semn

schimbat, din ecuatia generali 1-* : A x+ By + 0 = 0, sau cu
coeficientul lui x, cand ecuatia este adusa" la forma :
y = m x n.
20. Construirea dreptei Ax +By f 0= 0. 0 linie
dreapt find definit prin doua puncte, e de ajuns, pentru
a constui dreapta, sa cunoastem dou puncte ale ei. Cele
mai usor de calculat sunt punctele uncle dreapta taie axele
de coordonate. Orice pupa asezat pe O x avnd ordonata
zero, pentru a gsi abscisg punctului uude dreapta taie axa
Ox, Ir6171inlocul in ecuatia dreptei (uncle presupunem (C=/=0),
pe y cu zero si avem :

Ax 0=0, X ---
A

De asemenea, pentrn a gasi uncle dreapta taie axa 0y,

vom face in ecuatia dreptei x=0, si ordonata punc'ului de
intersectie este data de :
c
B y + = 0, y .

-JO
Unind punctele ( A
C
' 0),
(0
'
411"
A8 )'
se obtine dreap-
ta ceruta.

www.digibuc.ro
 20

Exemplu. S'a se construiasa dreapta

x 2 y + 1 = 0.
1
Vom face pe rand x =0 1 y =0 si vom avea : y =
2'
x= 1, iar coordonatele punctelor uncle aceast dreaptii.
1
taie axele de codrdonate, vor fi : (-1, 0), (0,

21. Reciproc, ori ce dreapt este reprezentat de o e-

cuatie de forma: Ax-}- By + 0. In adevr, fie M (x,
un punct oarecare al dmptei, definita prin douil puncte
(x17 y1)) M2 (X2, y2), date. Punctul M (x, y) fiind pe
M1 M2, coordonatele vor fi de forma (. 15) :

+ X x2 y, y2
x (I)
1+X 1 +X '

unde : X .M1 M : M 312 este un parametru variabil.

Rezolvnd .ecuatiile de mai sus, in raport cu X, avem
respectiv din prima i a doua ecuatie :
xi X
---
X X2 Y

Egaland aceste valori ale lui X, obpnem :

-X
X - X2 Y Y2

sau, efectund calculele, :

x (y1. y2) - y (x, x, y2 x, y, O.

Deci, intro coordonatele (x, y) ale unui punct oarecare a/

dreptei date, avem o relaPe de forma :
Ax+By +0=0,
unde : A = yiya, B (x X2) C =x1 gl-
Relatiile (I) dau i COOT donatele unui punct al dreptei M1M
in functie de un parametru varibil X.
22. Aplicatie. Ecuatia unei drepte definitii de cloud puncte.
Scriind relatia (II) supt forma :

www.digibuc.ro
 21

y yi x xi
y, Y X8- X
aplicnd o proprietate a proportiilor, avem:
y y, x 1

Yi=
Y2 Y1
(x XI).
Y2 Yl XI

Rezuhrt de aci c ecuatia unei linii drepte definita prin

cloud puncte: M, (xi, yi), M, (x2, y2), este :

Y2 Yi
1/1 = (x x1),
Xi

iar coeficientul unghiular al acestei drepte este : Y2 Yi

X2

adica : raportul dintre diferenta ordonatelor ci diferenta absci-

selor celor cloud puncte care definesc dreapta, luate in aceiafi
ordine.
txemple. 1. Sit se scrie ecuatia dreptei ce trece prin origind
punctul (a, b). Punctele : (x1, yr), (x y2), sunt In acest caz :
(0, 0) origina Eli (a, b). Ecuatia dreptei va fi :

yy 1 Y2-111
X2-41 (xx1), a
x,

adicg de forma : g = m x, ceeace trebuia A, fie, cci a-

ceasta este forma ecuatii unei drepte ce trece prin origina
axelor de coordonate.
20. &I se afie ecuatia dreptei ce trece prin punctele : (2,-3)
(1,-2). Vom Inlocul pe : (x1, yr), (x2, y2) In ecuatia :

Y2-Yl (xx )
= X2-Xl
si avem :
2-1-3
y+3 1-2 (x-2),
sau :
x y 1 = 0.
23. Alta forma a ecuatii llnii drepte. Scriind ecuatia
general : Ax + By -1- 0 =0 supt formele :

www.digibuc.ro
 22

Ax By , = 1' (A B=/=0),
C C 1=u' C C
A
rezult c, ecuatia linii drepte poate s fie si de forma :

1,
a
punnd :
a= A' b= B
Cantittile a i b au inseniki anumite. In AdevAr, cutnd
punctele unde dreapta :
x
a b

taie axele de coordonate, vom gsi cg, .abscisa plinctului

unde dreapta data taie pe 0 x este egal cu a, iar ordonata
punctului unde dreapta taie pe 0 y este b. Sau ca aceast
dreapt determin pe axe respectiv lungimile : a i b.
Exercitiu. S se scrie ecuatia dreptei ce frece prin punctle :
(2, 0), (0, 3) cwzate pe axe. Ecuatia va fi :

2
Y
3
= 1.
24. Alt reprezentare parametric a linii drepte. Alt
metod pentru a proba c o linie dreapt este reprezentat de
o ecuatie de gradul inted. S presupunem c o dreapt este
dat printr'un pullet A i unghiul a ce aceast dreapt, Il
face cu axa Ox. S ne propunem s gsim coordonatele u-
nui punct. oarecare al dreptei.
Fie: A (x yo) punctul dat al dreptei i (x, y) coordona-
tale unui punct variabil M, a crui distant la punctul A
s o insemnm cu : AM = r.
SA scrim in don feluri proiectile vectorului AM pa Ox
i Oy i vom avea ( 8) :
xo = rcosa, y yo = rsina (1)
Deci, coordonatele punctului variabil M al dreptei sunt
date de formulele :

www.digibuc.ro
 23

x,rcosa, y = yo
r find o distant6 AM variabira' a punctului M la punctul
dat A.
Vona obtine toate punctele dreptei, fcnd pe r stt vari-
eze de la 00 Ia + .0 Coordonatele unui punct al dreptei
contin un parametru variabil r i de aceia se zice c acea-
sth repreze tare a linii drepte este parametric.
Observare. Imp'rtind ecuatiile (1), obt.inem :
y y. = (x ro) tga,
care este o relatie intre coordonatele unui punct (r, y) al
linii drepte,' deci este ecuatia acestei
Am demonstrat d'eci, din nou, ed o linie dreapt este re-
prezentat printr'o ecuatie de gradul
25 Unghhil a cloud drepte. Fie :
Ax + By + C o, D' A'x B'y + C' o
ecuatiile a douti drepte. Coeficientdi lor unghiulari sunt :
A A
m B tgO, tg B
0 si 0' fiind unghiurile acestor drepte cu axa Ox (Fig. 16).
Insemnnd cu V unghiul
acestor doub; drepte, avem:

3C
,
tg v
tg O tgO'
etg
mm'
1:+m
Fig. 16.
Ash dar, unghiul a doutt drepte (axele find perpendicu-
lare):
y=mx n, y= n'
este dat de formula :
M
tg V 1+m m' '

sau, unghiul dreptelor :

www.digibuc.ro
 24

Ax+By+C-=0, A' x+ B'y + =0

A A'
tg V B B' A'BB'A
A A" tg V AA'+BB'
1+-13- B'
Pxercitiu. Sd se afle unghiul dreptelor :
\/3 x y a V-8= 0, \/8 x y + a 03 --= O.

Avem
m m' 1/3
tg V = ="-/ 3
1 + m m' 1 V3. V3
Deci : V = 600.
26. Aplicatii. I. Conditia ca dota drepte s fie paralele
se gisete, observnd c in acest caz: tg V = 0, i deci ;
m m'
tg V 0, mm'= 0 ; m=mi.

Deci, dotal dreptk-sunt pnralele cdnd coeficientii lor unghiu-

lari sunt egali.
Considernd formula :

tg
dreptele :
A x+By+C= 0, A'x+B'y+C'=-0
sunt paralele, cnd tg V =0, sau :
A B
All B'A'
A' B'
TJrmeazg deci, c cloud drepte paralele au coeficientd lui
x i y, din ecuatiile Ion, proportionali.
Exercitiu. Sgt se scrie ecuatia genera% a paralelelor la
dreptele:
y= 3 x+ 5, 2 y+ 1 =--0. x
Pentru prima dreapt, vom scrie ecuatia unei drepte
al ctirei coeficient unghiblar este egal cu 3,
Ecuatia paralelelor la dreapta y 3 x + 6, este :

www.digibuc.ro
 25

--= 3 x +
find un parametru variabil,
Pentru ecuatia : y + 1 = 0, care este de forum:
A. x-1-fly-Fe= 0, vom scrie o dreapta ai carei coeficienti
ai lui x i y s fie proportionali cu ai dreptei date ; edua-
-tia 'generala a tuturor paralelelor la dreapta :
x-2 y + I = 0
va fi :

x 2 y + 2 = 0, (A x+B y + A = 0),
X, find un parametru variabil.
IT. Conditia ca doua drepte sa fie perpendictilare.
Cnd dreptele :
y = 717, + 77, y = m' x + n'
sunt perpendiculare, V = 900, qi deci :

tg V 1 ni m
1 -I- in 0.

Prin urmare, conditia ca douti drepte s fie perpendicu-

lare este ca intre coeficientii lor unghiulari s aveM relatia :
1+ = 0.
Cnd dreptele sunt rep'rezentate de ecuatiile :
Ax + By + C = 0, A' x 4 B'y C' = 0, conditia ca ele
sit' fie perpendiculare, este : AA' BB' = 0.
Exercitiu. Sat se scrie ecizalia unei drepte oarecare perpen-
dicularti pe dreapta : 3 xy = 5; m fiind egal cU 3, atunci :
m, 1 = 1

i deci ecuatia perpendicularei pe dreapta daft". este :

1
y = m x + n, y = x + n.
27. Intersectia a dott drepte. Pentru a grisi punctul de
intersectie a doua drepte:
Ax + By + -= 0, A'x + B'y + C' = 0,

www.digibuc.ro
 26

vom crtuta coordonatele acestui punct ; aceste coordonate

verificand ecuatiile celor dourt drepte, vom rezolv in raport
ca x i y. Deci, coordonatele puneiului de intersectie a a-
cestor doutt drepte vor fi (presupunnd dOerminantul sis-
temului diferit de zero) :
CB
X=
C' B' BC' CB' CA'AC'
AB
AB'L--BA" Y ANBA'
A' B'
Dae,: AR'BA' =J== 0, x i Y au .valori finite, deei
dreptele se 'tale intr'un punct la distanta finita.
Dacrt : AB'BA' ---= 0, sau:
A B
A' '
far ea numartorii lui x si y s fie zero, x i y stint in-
finit de mari, dreptele se taie atunci la infinit, ele sunt
paralele.
Am gasit din nou conditia ea doutt drepte sunt paritlele
cnd coeficientii lui x i y sant proportionali.
Daca: ATV BA. 0, = 0, atunci urmeaza
A B B C
A' B' ' B' C"
deci (B B' =1= 0) :
ABC AC
A'
i

B C" A C '
AC CA'.=0.
Prin urmare :
0 0
X= 0' 0'
adicrt punctul de intersectie este nedeterininat. In adevar,
avnd :
A B C
A' B' C' '
ecuatiile
A x + By + C 0, A'x B'y C' = 0

www.digibuc.ro
 27

se reduc la una siugur'A si deci dreptele date fiind repre-

zentate de aceiasi ecuatie, sunt confundate, au deci un nu-
mr de puncte comune (toate punctele comune).

www.digibuc.ro
 Probleme asupra linii drepte.
28 S se afle ecuatia tutulor liniilor drepte care trec
printr'un punct dat A (x0 yo). Fie:
y mx+ n (a)
ecuatia unei linii drepte ce trece prin acest punct. Coordo-
natele sale verificnd ecuatia dreptei, avem :
Yo = n. (b)
Scilznd ecuatiile (a) i (b), avem :
YYo = (xxo),
care este ecuatia general a tutulor dreptelor ce tree prin
punctul dat (x0 yn), m fiind un parametru variabil.
29. Ecuatia unei drepte ce trece printr'un punct dat si
paralela cu o dreapt data. Fie (4), yo) punctul dat i m
coeficientul unghlulai al dreptei cu care trebue &I fie para
Ecuatia dreptei cerute va fi :
YYd = m (xxt,).
Exercifii. P. Sd se scrie ecuatia Unei drepte ce trece prin
punctul (2, 0) paraleld cu bisectoarea a doua a axelor de
coordonate. Aplicm ecuatia generala:

Y Yo = m (xxo),
i nlocuim m cu : 1, caci ecuatia bisectoarei a doua este :
x + y = O Ecuatia dreptei cerute va fi:
y= (x 2), x y 2 = 0.
20. Sd se scrie ecuatia dreptei ce trece prin origind i este

www.digibuc.ro
 29

perpendiculard pe dreapta care determind pe axele de coordo-

nate-lungimile 2 si 3.
Ecuatia uuei drepte ce trece prin origing este :
y = m x.
Ecuatia dreptei date ecte
x y
= 1,
'2 3

al ciirei coeficient unghiular este :

3
2

Dreptele (1) i (2) fiind perpendiculare, avem :

I mm' = 0, m ,

iar ecuatia dreptei cerute este :

2
= X.
3

30. Alta metod pentru a scrie ecuatia unei drepte ce tre-

ce prin dota puncte (x y,). (x y2) Fie : Ax + By + C = 0
ecuatia dreptei cerute, A, B, C fiind necunoscuti. Ecuatia
dreptei este verificata de coordonatele (xi, Yi) (x2; Y2)) aci
aceste puncte sunt pe dreaptii. Deci :
Ax1 By1 + = 0, (3)
A x, + By, + C = 0. (4)
Ecuatiile (3), (4) impreunti cu : Ax + By + C =0 formeazil
un sistem de trei ecuatii lineare omogene lia raport cu A,
B, C. Acest sistem admite solutii toate nule, A = B = C = 0,
cnd determinantul coeficientilor este diferit de zero, sau
solutii nu toate nule, cnd acest determinant este egal cu
zero. Ins, A, B, C nu pot fi toate nule, cni atunci dreapta
cerut n'ar mai existit i deci, ca srt existe valori nu toate
pule pentru A, B, C, trebue ca determinantul coeficientilor
s fie nul.
Deci :

www.digibuc.ro
 30

coy 1
x1 Yi 1
o.
12 Y2 1

Aceasta este ecuatia dreptei ce trece prin cele dourt

puncte (x1, yi), (ce,, ye). Dezvoltnd-o, putem srt o scrim supt
formele :
Y2
1= 3
X2
Y

Xi
1

x1), (I)
sau :
x (yi y2) y (x, x2) + x, y2 x2 yi = 0.
Prima forma (I) este bine sa se memoreze, fiind foarte
intrebuintatit.
31. Conditia ca trei puncte : (x,i y,), (x ye), (xe, ya) sA fie
colineare. Va fi de ajuns sa scrim &A punctul Yi) se
aflg pe dreapta definit de celelalte doug. Ecuatia dreptei
ce contine punctele : (x2, y,), (x3, ye) fiind :
xY 1
X2 Y2 1 --- 0,
X3 Ya

conditia ca cele trei puncte 0, fie colineare (in linie dreapt6),

este :
x1 Yi 1

x2 Y2 1 0.
X3 ya 1

Observare. Vora obtine acelas rezultat scriind c coefici-

entul unghiular al ateptei (x-1, u (fr.-2, ya), este acelas (egal)
ca al dreptei definit de punctele : (x2, ya), (x3, ye). Aceastrt
conditio este :
Y2 Y1 Y2
=. YEI

X2 X1 X3 X2

32. SA se afle conditia ca trei drepte s fie concurente.

Fie :
Ax+By+C =0.
A'x B'y 0,
A"x B"y C"

www.digibuc.ro
 31

ecuatiile a trei drepte. Dad, ele aunt concurente, insemneazg

exist un punct comun lor i deci coordonatele acestui
punct y) verificg aceste trei ecuatii. Sistemul format de
ecuatiile acestor drepte este deci compatibil i prin urmare
determinantul coeficientilor este nul, adicg :
A B C
A' B' = 0.
A" B" C"
Aceasta este conditia ca cele trei drepte srt fie concurente.
Observare. Sistemul :
Ax By C 0,
A'x + B'y += 0,
A"x + B"y + C" = 0
find compatibil, urmeaz c ultima ecuatie este o consecintg
a primelor dour). ecuatii i deci :
A"x + B"y + C" (Ax + By + C) + m (A'x + B'y + C'),
si 7n. fiind doug numere alese potrivit. De unde rezultg
dacg dreptele sunt concurente, s avem
u (Ax + By + C) + v oc+Bf/ + w (Ax + By + C) 0. (a)
Deci, pentru a cerceta dacg trei drepte sunt concurente,
vom cautit s vedem dacg existg trei numere u, y, w, astfel
ca relatia (a) s fie identic verificatrt. Nu exista un procedeu
general pentru determinarea lui u, y, w, i fiecare p.roblemg
de acest fel se rezolvg in alt mod. Totusi, In corpul acestei
lucrri, vom considera douri, trei probleme de acest fel.
33. Aplicatii. I. SA se arate cA mijloacele diagonatelor
unui patrulater complect sunt colineare. Fie patrulaterul
complect AB CDEF
(Fig. 17) ale cgrui dia-
gonale sunt : AC, BD,
EF. Sg lum ca axe de'
coordonate AD ca Ox
i AB ca Oy. Sg insem-
nrim coordonatele punc-
telor D, F, B, E cu :
D (d,o), F (f, o), B (o,b),
Fig. 17. E (o, e).

www.digibuc.ro
 32

Pentru a ga. si coordonatele vrfului C, vom rezolvit ecua,-

tule :
x y x i =
d e f
ale dreptelor DE. si BF si avem :
be (d f) fd e)
C [ db ef Y bd ef
SA aflam coordonatele mijloacelor M, N, P ale diagona-
lelor AC, BD, EF gAsim :
rbe (d f) fd (b e)
i (d b p{ f
2 (bd ed 2 (bd ef) ' 2' 2 ' 2
Vona calculii, determinantul :
he (d f) ld (b e)
2 (bd ef) 2 (bd ef)
xi. Y1 i d b
__- 1
X2 Y2 1
2 2
a.3 ya 1

2
care se mai scrie

1
be (d f) fd (b e) 2 (bd ef)
2-3(b1 ef) 2 -:- 0
'2

Se va art e acest determinant este egal cu zero, i

deci mijloacele diagonalelor vor fi colineare.
II. SA se arate cA medianele intr'un triunghi sunt con-
curente. Vom lu ca axe de coordonate laturile AB i AC
ale triunghiului AB C
(Fig. 18). SA insemnam
coordonatele punctelor k ']
B i C cu B (b,o), C (o, e).
Sa scrim ecuatiile celor
trei mediane. Coordona-
tele punctului A', mij- 130,0)
locul lui BC, sunt : b,
b e
A'
2 2 /. Fig. 18.

www.digibuc.ro
 33

Ecuatia medianei AA este :

,y = x; (AA') cx = 0.

Coordonatele punctelor si C', mijloacele laturilor AC

si AB sunt
B' (Q ), 0),
9 2
o C e)
iar ecuatille medianelor BB' CC' sunt :

sau :
bc'bc
x y

2
=1
2

(BB') cx + 2 by bc 0,
(00') 2 cx+ by bc =-- 0.
formam determinantul coeficientilor medianelor AA',
B11', CC' i avem :
c b 0
2b bc = 0,
2c b bc

ceeace probeaz c aceste trei mediane sunt concurente.

Medianele se vAd c', sunt concurente aplicnd observarea
dela paragraful 32, caci avem :
(AA') (BB') (CC') 0.
Coeficientii u, v, w, din acea observare, sunt in acest caz
egali cu : 1, 1, 1 gi s'au dedus lund in considerare
formele ecuatiilor dreptelor AA', BB', CC'.
34. SA se afle ecuatia unei drepte ce trece prin inter-
sectia altor cloud. Fie :
Ax + By + C = 0, A'x + B'y + C' = 0
dreptele date i (x0, yo) punctul lor de intersectie. SA con-
siderm dreapta
Ax + By + C + (A'x + B y + 0,
2, find un parametru variabil.
3

www.digibuc.ro
 34

Punctul (x afindu-se. pe fiecare din dreptele date,

urmeaztt ctt :

Axo By0 C 0, kxo B'yo =

i deci :
Axo + By0+ C X (A' + B'yo+ = 0.
Aceast relatie probeaz c punctul comun celor doutt
drepte apartine i dreptei :
x By + C + X x+ y + C' = O.
Aceast ecuatie, cnd X variaz, reprezint toate dreptele
care tree prin intersectia altor doua.
35. Aplicatii. I. SA se afle ecuatia dreptei ce trece prin
intersectia dreptelor : y 2x a = (J , y 4x + a = 0 0
prin origina axelor de coordonate. Fcuatia dreptei ce trece
, prin intersectia dreptelor date este :
y 2x + X (y 4x + a) = 0.
A ceastti dreapt trebuind stt treacd prin Origin, ecuatia
ei este verificat cnd vom inlocui pe x y cu (0, 0) i deci:
a+aa 0, = 1.
Ecuatia dreptei cerute este
y 2x a + (y 4 x + a) = 0,
y 3 x = O.
Il. SA se probeze cA daca ecuatia unei drepte contine
un parametru variabil de gradul inti, acea dreaptA trece
printr'un punct fix. Fie dreptele reprezentate de ecuatia :
3 x + (6 + y 22. = 0,
care contine parametrul variabil X. Aceast ecuatie se mai
poate scrie :
3 x + 6 y + X (y-2) = 0,
deci reprezinat toate dreptele care tree prin punctul
comun dreptelor cunoscute :
x+2y 0, y 2 = O.

www.digibuc.ro
 35

36. SA se gseasc raportul in care o dreaptA

D=Ax+By+0= 0 inparte segmentul A, A2, de-
finit de punctele A1 (x yi), A2 (4, y2). Fie M punctul de
intersectie al dreptelor A, A2 si D. Sa cautarn valoarea ra-
portului :
MA,
M A2

Se tie (. 15) ea valorile coordonatelor punctului M, ase-

zat pe dreapta A, A2, sunt :

x= + X Y2
1+
Acest punct M fiind pe dreapta D, avem :

A
xi + x, +B -v 1
+ v
+ 0 = 0.
1+ 1+
De unde:
A x, + B y, + C
A x, + B (5

Deci valoarea raportului cautat va fi :

MA, Ax, + By, + C (a)

MA, Ax, + By, + C
AA
Daca dreapta D este paralela cu A1 A2, punctul A2 este
pe paralela din A, dusa la D; paralela la dreapta
A x + 13 y + C = 0 avand ca ecuatie :
Ax+ By + 0+ = 0,
pentru a trece prin A1 (x1, vr,trebid sa avem :
A x1 B +C+ = = (A x1 + B + C)
si deci ecuatia paralelei din A1 la Axs, + By + C = o este :
Ax+ By + C (A,r, + By, + C) = 0. (1)

Ai A2 fiind paralela cu D, A2 este pe dreapta (1) i deci

coordonatele sale verifica aceast ecuatie ;

www.digibuc.ro
 36

A x2 + B y2 + (Ax1 + By1 C) = 0,
sau :
A x, + B y, + C = A x2 + B y2 + C.
Observnd relatia (a), rezult :
MA1
1,
M A2

ceea ce este adevrat, dici se stie cr. dac4 punetul M este

la infinit pe dreapta Ai A2, raportul MAI : M2A2 = 1. Re-
latia (a) este deci general.
37. Separarea planului in regiuni de dreapta Ax-I-Ry+C=0.
Dreapta D Ax + By + C 0 (Fig. 19) nparte planul
In cloud regiuni . Fie :
A, (x y,), A2 (.702, y2) don
puncte asezate de aceiasi
parte a dreptei D. Se stie
(. 36) c raportul, in care
A, dreapta D inparte pe A,
A2 este egal cu :
MA, Ax,+By1+C
MA2 A x2 B y2 + C
Fig. 19
Dac A, qi A2 sunt de aceiasi parte a dreptei D, raportul
MA, : MA2 este pozitiv i deci
A x, + By,-+ C
A x2 + By2 + C
ceea ce probdazg, : Ax, + By, + C, Ax2 + By2 + C au
aceleasi semne.
In mod analog se .vede c dad. A, si A, sunt de o parte
si de aka a dreptei y + C= 0, MAI : MA2< 0
deci : A x1 B C, A x2 + B y2 C au semne
contrare.
prin urmare, polinonul A x+ H y C este pozitiv pen-
tru toate punctete situate de aceiasi parte a dreptei
+ By + C = 0, i negativ pentrii punctele asezate-
de cealalt parte a dreptei.

www.digibuc.ro
 37

dar find data o dreapt Ax + By + C= 0, ea in-

parte planul In doua regiuni, astfel c inlocuind pe x i y
in A x + B y C cu coordonatele unui punct oarecare din-
teo regiune, rezultatul inlocuirii va aveh un semn, iar re-
zultatul inlocuirii a lui x vi. y cu coordonatele oricrui punct
din cealalt regiune va 4.veh 1111 semn contrar.
Exmple. 1. Sci se separe planul In regiuni i sd se alle re-
giunea uncle avem :
Ax4-By+0> 0, C=f---0.
Pentru aceasta, con-
struim dreapta Ax
B y 0=0 (Fig. 20).
Pentru toate punctele
uncle se afla origina,
oxpresiunea A x
B y C va aveh a-
celas, semn, care se
Fig. 20.
obtine inlocuind pe x i y cu (0,0), coordonatele originii.
Semnul depinde de acela al lui C. Daca C > 0, semnul
expresii A x B y C, h regiunea uncle este origina
este pozitiv 1 in cealalt regiunea va avea semnul minus.
Dac C <0, in regiunea originii va avea semnul minus si in
cealalta semnul plus.
2) Sci sd se afle regiunea planului uncle avem In acelasi timp
2x y 2 > 0, 3 x y < 0.

Vom construi dreptele (Fig. 21) :

2x+y-2=0, 3x y+1=0.
Aceste drepte au des-
prtit planul in patru re-
giuni $i avem :

Regiunea I 1I III 1-V

Fig. 21.
Deci numai pentru punctele regiunei II, avem :

www.digibuc.ro
 38

2 x + y-2 .> 0, 3x y + 1 < O.

3) Sri se afie regiune a planului unde avem
(x + 2 y) (3 x 2 y + 5) O.

S construim dreptele (Fig. 22) :

o x+2 y=0, 3x-2y+5 = O.
SA vedem ce semne
are expresiunea: x+2 y
in cele dour', regiuni in
care a inprtit planul
X dreapta: x+2 y=0. Pen-
tru aeeasta Tom inlocui
pe x gi y cu coordona-
tele unui punot al axei
Fig. 22. 0 x, x=1, y=0 ;
vom vedeit ch : x+2 y=1 O. Deci, pentru toate punctele
acestei regiuni, are semnul +, pentru punctele celeilalte
regiuni are semnul
Patera f ormh tabloul :
Regiunea IV
x+2y
3 x-2 y+5
(x+2 y) (3 x-2 y+5)
Prin urmare, in regiunile I si III expresiunea data', este
pozitivd.

www.digibuc.ro
 Distal* dela un punot la o dreapt.
38. Alta forma a ecuatii linii drepte. Ecuatia normal
a linii drepte. O dreapt dat poate fi definit (Fig. 23)
prin lungimea OD a perpendicularei din origin Pe aceast
dreapt qi prin unghird
O ce-1 fac aceast per-
pendicular OD cu axa
Ox.
In adevr, fiind cu-
noscute distanta de la
origin la dreapt. lun-
gimea si unghiul
0, pentru a con strui Fig, 23
dreapta, vorn duce tin
cerc cu centru in origin si CU raza p, vom duce raza OD
ce face cu Ox unghiul O si tangenta la cerc in punctul D
este dreapta cerut.
Acestea fiind stabilite, sii insemnrn cu d distanta CM0, a
punctului M0 (x yo) dat pnila dreapta considerat. S
proectm conturul ODCM, pe dreapta OD si vona avea :
pr OD pr DC + pr CM, -- p O d p d.
Lsnd din Mo perpendiculara 310130 pe Ox, proectia con-
turului OP0M, este egal cu a conturului ODCM0 ( 9.).
Proectnd conturul OP,M, pe OD, avem
pr. OP,M, = pr OP-Ppr P,M, = OP, cos DO 7, -FP,Mo cos A.MOD
pr 0P0M,,--x0 cos 0---kyocosCifP----x0cos Ofyocos( DO Po)
pr 0P0M0 = xo cos O yo sin 0.
Insii: pr. OD6M0 pr 0P0M0; deci:

www.digibuc.ro
 40

x, cos 0 + yo sin 0 = p d.
De unde :
xo cos 0+ go si; 0 p = d = 03,10.
Aceaotrt relatie ne d distanta d dela Mo (x0, yo) la dreapta
definit prin cantitrttile p i O.
Dacg punctul Mo este pe dreapta dat, distanta sa d pan
la dreaptrt este nulrt i deci relatia :
xo cos 0 + yo sin 0 p == 0,
intro coordonatele unui pur.ct Mo al linii MN, reprozint
ecuatia acestei drepte.
Prin urmare, ecuatia unei unii drepte, definit prin distanta
p dela origina la dreapt prin unghiul O ce face cit Ox
aceast perpendiculara, este :
x cos Od-y sin Op=0.
Aceesta se numeste ecuatja nwmal a linii drepte.
39. Distanta dela IIIT punct la o dreapt. Am vgzut c
dad* o dreapt este definit prin chtimile p i 0, adid
dad ecuatia ei este de forma :
x cos 0+,y sin 0p=0,
distanta dela punctul Mo (xo, yo) la aceast dreaptri este :
CM =d= xo cos 0--Fy sin 0p.
Presupunnd cg, am luat sensul pozitiv, sensul OD, (Fig.
23), se vede, d in cazul figurei expresiunea :
xo cos 0+y sin 0p.
este o cantitate pozitiv, crtei i CM0, cn care este ega'l,
a fost socotit in sensul pozitiv. In cazul figurei, se vede
c punctul M, i origina an fost de o parte si de alta a
dreptei tI 1,1\

aceiasi parte a dreptei i,

Din contrri, 'dad origina axelor i punctul Mo sunt de
expresiunea_:
xo cos 0-1-yo sin. 0p= CM,
va fi negativil, dei in acest caz CM, este de sens contrar
cu cel pozitiv, al dreptoi OD. Pentru a aveh pozitivA,
trebue deci 0, se ia semnul inaintea ei.

www.digibuc.ro
 41

Asa dar, distanta pozitiv dela punctul Mo (x yo) la

dreapta :
x cos 0 + y sin Op=0
va fi egal cu:
+ (xo cos O+y,, sin Op),
Zucincl seinnul ccind origina i Mo sunt de o parte 0 de
alta a dreptei i semnul cand origina i Mo sunt de ace-
iasi parte a dreptei.
S presupunem acum cei dreapta data are ca ecuatie:
A x+By+C=0. (a)
S. determinam unghini 0 i distal*, p, dela origing, la
dreapta datg, en ajutorul cantitktilor cunoscute A, B, C.
Atunci ecuatia dreptei s'ar putea pune supt forma :
x cos 0-1--y sin 0p=0, (b)
iar distanta dela punctul Mo (x0, yo) pang la aceast
dreapt ar fi data de formula:
xo cos 0+yo sin 0p.. (1)
Egalitatile (o) i (b) reprezint aceiasi dreaptil i deci din
ecuatiile (a) si (b) va trebui s obtinem aceleasi valori pen.
tra coordonatele punctelor, uncle dreptele reprezentate de
(a) si (b) tae axele de coordonate.
Considernd, in general, ecuatiile:
Ax+By+C=0,
A'x + B'y +
pentru ea ele s reprezinte aceiasi dreaptil, e necesar
suficient s' obtinern aceleasi valori pentru abscisele si or-
donatele color cloud puucte, unde dreptele reprezentate
taie axele de cordonate. Fcnd respectiv in ecuatiile lor :
x=o si apoi y=o, obtinem :
C' C C'
B" A ;

de uncle :
A B C
C''
Deci, conditdile ca ecuatiile:
A x+B y + C=o, A'x+-B'y+Ol=0

www.digibuc.ro
 42

reprezinte aceiasi dreapt, stint ca ecuatii1e s aib coe-

ficientii proportionali.
Scriind acestea pentru ecuatiiie (a) i (b), deducem :
cos O sin O p
A B C
Aplicand teorema : se atine un raport egal cu doud rapoarte
egale fdcdnd ccitul dintre rddacina pdtratd a sumei patratelor
numdrdtorilor si reiddeina pdtratd a surnei pdtratelor nunzito-
rilor celor doud rapoarte date, avem:
cos O sin 0 p V cos 2 19 + sin 2 O 1
A
+ V A2 + B2 V A2 -I- B2
Egalnd ficcare raport en ultimul, deducem :

cos O = +A , sin0=--
+B
p==
0
A2+B2 kr A2+ B2 V A2+ B2
Inlocuincl : cos 0, sin 0 si p in relatia (1). distanta dela
punctul Mo (xo, yo) la dreapta:
Ax+By+ C=0,
este :
d
+ (A x, + 13 y, C)
A 2+ B2
I
Vom 1u inaintea acestei expresiuni semnul + sau
astfel in cat distanA s fie reprezentatil de un uumar po-
zitiv.
Pantru a determina semnul ce trebue luat, se va cerceth
in co regiune a planului este pun ctul Mo fatii de cele dong.
regiuni in care dreapta :
Ax+By+C= 0
inparte planul. Expresiunea distantei trebuind s fie pozi-
tiva, se va lemnul + daca Mo este in regiunea planului
undo Ax + By + C are semnul + si se va lua semnul
dad'. Mo este in regiunea unde Ax + By + C are sem-
nul
40. Aplicatii. I. SA' se Ole ecuatia bisectoarelor a cloud
drepte. Fie:
Ax + By + C = o, A'x + B'y + C' = 0,

www.digibuc.ro
 43

ecuatiile a clou, drepte, in raport cu dou26, axe perpendi-

culare. Pentru a glsi ecuatia unei bisectoare, a unghinlui
acestor drepte, va trebui sa scuim cri distantele unui punct
oarecare al bisectoarei, de coordonate (x, y), la cele dourt
drepte, sunt egale; deci :
Ax A'x B'y C'
A'2 + B'2
Luand semnul -F, vom obtine ecuatia unei bisectoare, iar
pentru semnul ecuatia celorlalte bisectoare, una fiind
bisectoarea interioarg si alta cea exterioard.
Pentru a determina, care din bisectoare se obtine lua,nd
semnul sau --, se va substitui in expresiunile :
Ax+By-FC A'x + B'y + C'
V A2 + B2 A'4 B'2

E'
A_x+By-FC A'x B'y C'
1 A2 + B2 k" A'2 B'2

care sunt primele membre ale ecuatiilor bisectoarelor, co-

ordona unui pullet M al dreptei: Ax +By+ 0*--o
si a altui punct M' al dreptei A'x + B'y + o. Dacg
rezultatele inlocuirii in E vor fi de acelas saran. urmeazii
atunci eh' punctela M si M' sunt de aceiasi parte a dreptei:
Ax+By-F C A'x + B'y + C'
1 A2 + B2 A'2 B' 2

iar aceasta este bisectoarea exterioarrt Calculnd rezultatele

inlocuirilor in E' ale coordonatelor punctelor M i M', se
vor obtine rezultate de semne contrarii ; deci M si M' sunt
de o parte si de alta a a dreptei :
Ax+By +.0 A'x B'y + C' = 0,
1( A2 + B2 A'2 B'2

iar aceasta este bisectoarea interioar.

Exemplu. Ecuatia bisectoarelor unghiului ascutit a/ drep-
telor :
3x-- y 4 -= 0, x-- 2 = 0,

www.digibuc.ro
 4-1

va fi :
3x 4 y 4- 4 + 2
t' 9 + 16 1
sau :

Pentru a vedeit care din dreptele :

3 x-4 y + 4-5 .(x-2) = 0, 3 x 4y + 4 +5 (x-2) 0
este bisectoarea Interioar si care este cea exterioar, vom
substitui in expresia:
3x 4 y + 4 5 (x 2)
pe rand coordonatele unui punct M al dreptei 3 -4 y+4=0
si a unui punet M' al dreptei : x-2 = o, astfele ca punc-
tele M i 1\i` s fie pe portiunile acestor drepte care for-
meaz unghiul lor ascutit. In cazul nostru (si de obicei a
se procedeaz in practich), punciele M si M' le alegem toe-
mai punctele unde laturile: 3 x-4 y + 4 = o, x-2=0,
ale unghiului, taie axa Ox. Vom avea:
4
M o), XL' (2, 0).
3 '
Inlocuind In :
E 3x 4y+4 5 (x 2),

intai : = 4
y = 0, avem:
E>0;
itilocuiud acum pe x cu 2, obtinem iarsi :
E > 0;
Rezultatele fiind de acelas semn, dreapta :
3x 4 y + 4 5 (x 2) = 0
este bisectoarea exterioar, iar :
3x 4 y + 4- + 5 (x =0
bisectoarea interioar,
II. Suprafata unui triunghi in functiune de coordona-
tele varfurilnr. Pie : A (x y1), B (x2, y2), C (x3, y3)1 varfu-

www.digibuc.ro
 45

rile triunghiului dat. Insemnnd cu d inltimea vrfului

(clistanta lui A la BC), avem :
1
Supr ABC = 2
BC. d.
Instt :
BC2 2w3)2+(y 02 BC ('xax3)21-(y2ya)2.
y

Ca sti aflrn pe d, trebue s cunoastem ecuatia dreptei BC;

aceast dreapt trecnd prin dou puncte, ecuatia ei va
x (y2 ya) y (x2 x3) + x2 ya x, y2 = O.
Deci, distanta punctului A (x1 y,) la aceast dreapt.
va fl:
X1 (yaya) y, (x2 xa) 2 u3 -3 u2
4" (w2
3) 2 + (YaY3)2
Inlocuind in formula suprafeetei, avem :

Supraf. ABC =+ 1[x1(y2--y3) y,(x2x3)-1-x2 y, x, 112]

Aceast egalitate se mai poate scrie i supt forma de-
determinant :
XI Yi
1
Supr ABC = X2 Y2

x, Y3

Semnul trebue ales astfel ca suprafata sa fie pozitiv.

Observare. Cmd punctele A (xl, yr), B (x2, 112), C (x3 y3)
sunt colineare, suprafata triunghiului ABC este nul
deci conditia ca punctele (x y.) (x2, ya), (xa, ye) sa fie co-
lineare este :
:go

x2 112 = O.
x, Y3 1

www.digibuc.ro
 46

Exercitii.
J. SA se afle ecuatiile laturilor triunghiului ale cArui vArfuri aunt :
(2, 3), (4,-5), (-3,-6).
R. x-7 y=36, 9x 5y = 3, 4x + y = 11.
2. SA se afle ecuatia dreptei ce trece prin punctele:
( b), (rn a + n a' b n b')
km n +n
R. y - b'-b x ab' ba' = 0, y- b W-b
a'-a a' - a a'-a (x-a).
3. Sa se afle distanta dela origin& la dreapta :
a (x-a) b (y-b) =0.
R.-1 a2 b2

4. Sa se afle ecuati.ile laturilor i medianelor triunghiului :

(5, 0), (-3,-2).
(1, 2), -

R. x 2 y = 5, x-4 y=5, x-y + 1=0, (laturi).

y = 0, x = 1, x-2 y =1 (mediane)
5. SA se arate ea dreptele :
2 x + 3 y =13, 5 x y =7, x - 4 y + 10 =0
se taie In punctul (2, 3).
R. Se arat c dreptele sunt concurente si se rezolvA primele
doua ecuatii.
6. bh", se afle diagonalele patrulaterului ale cArui laturi stint:

4 x-y-3=0, 2x + 3y-5=0, 5x +2 y +4=0, 2x+2y+1=0.

R. Se construesc aceste drepte i se caut punctele lor de in-
1 1 1
tersectie. GAsim: (1, 1), (-2, 3),( 1, ), ,-1) Se aplicA apoi
formula ecuatiei dreptei ce trece prin doua puncte.
7. SA se afle nlimile triunghiului ale cArui vArfuri stint :

(2, 1), (3,-2), (-4,-1)

R. Se va aplich ecuatia unei drepte ce trece printr'nn punct si
perpendiculara pe alta ce trece prin doua puncte.
Se gasette: 7 x-y = 13, 3 x-Fy=7, 3 y-x = 1.
8. SA se scre ecuatiile inltimilor triunghinlni al cArui laturi stint:
x-2 y=2, 2 x y =2, x-y + 1=0.

www.digibuc.ro
 65

abil .P al dreptei D cu punctul A si se cere locul geometric al punc-

tului M c: re Imparte dreapta AP in raportul: PM: MA = K.
R. 3e ia D ca Ox si perpendiculara din A pe D ea Oy. P
A (o, a). Locul este o dreapt paralel cu D.

7. Dintr'un punct R variabil pe o dreapta fixa D se lasa perpendi-

cularele RP i RQ pe laturile OA si OB ale unui unghi dat. Sa se
afle locul geometric al punctului M, asezat pe PQ, astfel ea :
MP : MQ = K
R. Se ia OA ca Ox i perpendiculara pe ea in 0 ca Oy.
Se scrie ecuatiile dreptelor D si OB,
(D) Ax + By + C = o. (OB) y mx = O.

R deci : A B rt + C = o. Se calculeaza coordonatele

punctelor P i Q i pe urma ale lui M. Se elimina 2, tt intre:
A ,C + B + C = o si ecuatiile care dau coordonatele punctului M:

,c lc tt+ m2
+
x -3 y
Km (my + 2)
1 K (1 + m2) (1 + K)
Loud este linia. dreapta :
+ +K Km x (1 + K) (1 + m2)
Km K m2 y (1 + K) (1 + m2 )
A B C

8. Fie P i Q punctele de intersectie ale unei drepte variabile en

laturile OA si OB ale unui unghi dat AOB. In punctele P i Q se
ridie perpendiculare pe OA si OB care se taie in M. Sa se afle locul
geometric al punctului M, cand secanta variind, avem: OP+ OQ =K.
(constanta).
R. Se ia OA ca Ox, perpendiculara in 0 ca Oy. P o). Fie a un-
ghiul pe care OB Il face cu Ox si OQ = 1, Q Ca cos a; a sin a);
It + 2 = K. Se elimina 2 si tt intre ecuatiile perpendicularelor
tt = K. Se gaseste dreapta:
y 4 sin a + cotg a [ x cos a (K x) ] = o.
9. Se dau doua puncte fixe C i D asezate pe o paralela la dreapta
AB, definita prin punctele A si B. Se uneste un punct P variabil cu
C si D si fie M N intersectiile dreptei AB en PC si PD. SA se afle
locul punctului P stiind ca aveni. : AM : NB = K.
R. Se ia ea Ox dreapta A B, ca 0 y perpendiculara in A. B (b o),
C (c, a), D (d, a); P (xo, yo), caci voind a se afla locul sau geometric.

www.digibuc.ro
 66

se va cants, relatia Intre coordonatele sale; de aceea s'a notat cool._

donatele sale eu (x0, ye). iar nu cu pa-mmetri variabili, de oarece nu
vom face eliminare de parametri variabili. Se aerie ecuatiile dreptelor
PC s.i. PD, se afla cordonatele punctelor M s,i N. Se inlocuqte in
relatia : AM : NB=K *). locul geometric este dreapta :
as. (1 + K) -I- yo (c + Kb Kd) Kab = O.

www.digibuc.ro
 Sisteme de drepte.
46. Fascicole de drepte ce trec prin origina. Fie DI, D,
dour+, drepte ce tree prin origina axelor de coordonate; e-
cuatiile lor Bind:
y a, x = 0, y
ct2 x = 0,
al, a2 insemnnd coeficientii lor unghiulari, ecuatia ambe-
lor drepte va fi :
(y (y x) = 0,
y2 (al a2) x y ai a2 x2 -= O.
Adica, ecuatia a doutt drepte ce trec prin origin este de
forma
Ax2 Bxy Cy2=-0,
o ecuatie omogen si de gradul al doilea in raport cu x
Vi y.
In general, ecuatia a m drepte ce trec prin origing,
este omogena si de gradul m in raport cu w si y.
Reciproc, fie :
Ax3 Bx2y Dy3 = 0,
Cxy2
o ecuatie omogen si de gradul al treilea in raport cu
si y. Vom arata e aceasta ecuati, reprezint treikepte ce
tree prin origina axelor de coordonate.
In adevr, diviznd ecuatia (I) cu x3, avem :

D( )3 C YoG )2 B (1) A O.

Insemnnd cu m I-x '

www.digibuc.ro
 68

ecuatia precedent devine:

Dm3 Cm2 Bm A O. (II)
Fie : ml, m2, m3 rdcinile acestei ecuatii de gradui
in raport cu m. Ecuatia (II) care reprezint aceiai curb
ca ecuatia (I), se poate deci pune supt forma :
D (m mi) (m m2) (m m3) = O.
Inlocuind pe m cu. (y : cc), obtinem :

-mj m2

Sau : (y m1 x) (y m2 x) (y 13 xt) = 9. (III)

Prin urmare, ecuatia (I) se poate pune sur forma (III)
se descompune in :
= CS, 7n2 X = m3 = (),
adica reprezinta trei drepte ce trec prin origin, iar coefi-
cientii lor unghiulari sunt rdcinile ecuatii :
Dm3 Cm2 Bm-FA=0.
Exemplu. Sa se construiascit dreptele reprezentate de eat-
atia :
2 y2 3 wy + X2 = O.
Ecuatia Coeficientilor unghiulari fiind :
2 m2 3 m + 1 = 0,
avem, rezolv'nd-o,:
1
rn = 2 = 1,
iar eouatdile acestor drepte sunt :
1
y
2
X= y = X.
47. Unghiul a cloud drepte ; A x' Bxy Cy2. Se stie
crt V fiind unghiul acestor drepte, avem:

tg V = ,m1 mi m2

www.digibuc.ro
 69

Insg, m1 i m2 sunt rdcinile ecuatii :

Cm2 Bm 4- A = 0
si deci, :

m1 m2 V132 4AC A
m2 C

lnlocuind avem :
V B2 4AC
tg V = V B2 - 4 A C
4+o
Semnele si corespund celor dou unghiuri ale drep-
telor date.
48. Aplicatii. I. SA' se afle conditia ca dreptele Ax2
Bxy Cy2 0 sA fie perpendiculare. Stink a in acest
caz avem:
1 mi = 0,
deci :
A + = O.
Il. SA se afle ecuatia bisectoarelor dreptelor:
Ax2.+ Bxy Cy2.

Fie V1 i V2 unghiiirile acestor drepte cu axa Ox, asa

:

mi = tg V1, m2 = tg V22
172, si m2 fiind dati de ecuaitia
m Bm A = O.
lnsemnnd cu 0 unghiul bisectoarei interioare, de ex, cu
Ox, i cu t = tg 0, avem :
0 Vl V2

Deci :
tg tg V2
tg 2 0 tg (V1 + 172 )
- tg V1 tg V2

www.digibuc.ro
 70

Sau, dezvoltnd, :

2 tg mi 4- m2 C
1 tg2 O 1 mi m2 A A
1
C
Inlocuind pe tge cu y, avem :
2p
1 p2 A
de unde obtinem ecuatia
B p2 2 tt (A C) B 0,

care dt6 cele douti valori tiff ale coeficienvilor unghiulari

ai celor dona bisectoare.
Ecuatia fascicolului de bisectoare va fi deci :
y 2
B -I- 2 (A B = 0)
sau:
B y2+ 2 (A C) B x2 = 0.
Exemplu. Ecuatia bisectoarelor dreptelor :
x2 5 xy + 2 y2.= 0,
este : 5 (y2 x2 ) + 2 x y = 0.
49. Conditia ca patru drepte ce trec prin origin
formeze un fascicol armonic. Fie : m1, m2, 7723, 9124 coefi-
cientii unghiulari a patru drepte :
y x 0, = 1, 2, 3, 4)
ce tree prin originit i formeaza un fascicol armonic.
0 parale1, y h, cu axa 0 x, va intlni razele acestui
fascicol In punctele : 1111, Di2, ma, M4, care formeagt o di-
viziune armonicti, adica
M2 M1 M4 MP (a)
M2 M8 M4 Ma

www.digibuc.ro
 71

Ins, din ecuatiile dreptelor, abscisele punctelor M1, M

M8, 314 sunt :
h
m2 Mft 1714 7

deci :

ME M1 = etc.

De unde, relatia (a) devine :

h h h h
M1 ME
+ Mi. M4
=
h
M3
- h
M2 rn3
h h
M4
0

dezvoltand, simplificand Cu h, cu in, i m aNem :

2 (m, m, + m2 M.4) = (M1 + rn3) (rn 2 M4)/ (b)
care este relatia dintre coeficientiii unghiulari ai dreptelor
ce formeazg un fascicol armonic. (0 M, si 0 M, conjugate
armonic cu 0 M2, O M4).
Cnd cele patru drepte sunt reprezentate dt. ecuatiile:
A X2 2 B go y C y2 = 0, A'x2+2 B'xy + C'y2 =0,
si voim sa gasim conditia ca cele dong dintai drepte s
fie conjugate cu cele &ma din urm, vom nloen In (b) pe
m , m, din ecuntia :
Cm2+2Bm+A=0.
pe m2, m4 din ecuatia :
C'm2 + 2 B'm + A' = O.
Vom oktine conditia cerutg, adic :
A A' \ 2 B 2 B'
kC C' / C C '
san :
AC' + CA' = 2 B B'.

www.digibuc.ro
 72

Exercitii.
1. FiMd dat fascicolul :
A x' B xz y d- C x y' = 0,
sa se afle conditia ca axa Ox i una din aceste drepte sa fie bisec-
toarele unghiurilor formate de celelalte doua.
R. Ox i OD8 fiind bisectoare, urmeaz6 c6. D = 0, m1+ m,,=0,
B =0. Dreptele sunt:
A x3 C x y2 =- 0.
2. SA se afle conditia ca axa Ox i una din dreptele fascicolului :
A x2y+ .0 xy2 y D = 0,
SA:fie conjugate armonic in raport cu celelalte dou'a.
R. 2 (m1 mz mq m4) = (m, + m2) (m8 + m4), = 0.
(mi + m2) . ma = 2 ml ms,
mj m2d-ms = D

(m1 + m2) 174 + 7n2 = D '

A
m1 m, ma =
D
3A 2 B2
3 m1 m2 = M3 = m.1 nI2
' 9AD
2 B' , 3A C
9AD D
3. Find dat fascicolul de drepte :
A x' +BX3y Cx2 y2 -I- Dxya +Ey4=C,
sa se a& conditia :
a) ca doll& din razele fascicolului sa fie perpendiculare;
b) ca faseicolul stt fie format din doua perechi de drepte perpen-
diculare.
R. a) m1 in, = 1,
m1 + m2 + m3 + mg.
E
(.3
(M1 + ni2) (nZ3 9n4) + M1 9n2 97/4 =
E
in] me (m3 + m4) +.m3 m4 (mj Ms)
E
A
m1 M2 M3 m4
E

www.digibuc.ro
 93

2x(aa)-F 2 flyy-Fc-.=0,
2x(aa')+2flyyc=0,
vom scrie cti prima ecuatie e verificatti pentru x = a, y = 0,
iar a doua, pentru x = a', y = O. Obtinem deci
2 a (a a) y c = 0,
2 a' (a y c = O.
Va trebui sift eliminrtm pe y intre aceste douti ecuatii,
care contin coordonatele a ale unui punet al locului geo-
metric.
Scilznd, avein
a (a + a') = O.
relatie care probeaa. e locul geometric al centrului (a, 15)
cercului variabil, este dreapta :
x ( a + a) = O.
VIII. Fie 0 unul din punctele comune a cloud cercuri se-
cante C i C'. 0 dreaptci variabild dus prin 0 le taie in
P i P'. Sd se afle locul geometric al mijlocului segmentului
PP', ccind secanta PP' se invcirteqte in jurul lui O.
Lund axul lor radical ca axg. Oy i perpendiculara in
0 ca ax Ox, ecuatiile cercurilor sunt :
C x2 + y2 2 ax -- 2 by = 0,
x2 + y2 2 a'x 2 IrY = O.
Ecuatia unei secante ce trece prin origina este
y = Xx.
Coordonatele punctelor P i P' se obtin rezolvnd pe
rand ecuatia unui cerc i a secantei. Se obtine :
(2 a + 2 b2, 2 a 2 b/) (2a'+ 2b2,, 2,2a'+ 2 1A)
\ 1+ 1 -I- 2,2 \ 1+ X2 1 A2

Coordonatele mijlocului M ale segmentului PP' sunt :

x
a + a' + 2 b y
a + 2 b2 ,
(1)
1 x2 1+

www.digibuc.ro
 94

Locul lui M se obtine eliminnd pe 2 intre aceste ecuatii.

avem :

y 2,x,

Inlocuind pe intr'una din ecuatiile (1), gsim, dupil ce

am simplificat cu y (adicti am in)aturat portiunea din locul
geometric format de axa 000),
x2 y2 (a+ a') x 2 by = 0 ;
deui locul geometric este un cerc ce trece prin origin si
are acelas kx radical cu cercurile date.
IX. Fie CD polara unui punct fix 13 *In raport cu un cerc
0 variaba ce trece prin cloud puncte fixe A i B. Insemndnd
cu E centrul acestui cerc, sti se afie locul geometric al punctu-
lui de intersectie a polarei CD cu dreapta EP.
LuAnd ca Ox dreapta AB si perpendiculara pe mijlocul
ei ca ax Oy, sg, notm : A (a, 0), B (a, 0), (0, 2), 2 va-
riabil. Ecuatia cercului cu centrul Iii E i trecnd prin A
B este :
x2 (y 2)2 = a2
sau :
x2 + y2 22y a2 = 0. (I)
Punctul P fiind dat, coordonatele sale sunt (p, q).
Polara acestui punct fatti de cercul (I) este :
px+gyZ(q+y)a2=0 (I1)
Ecuatia dreptei EP fiind :
q
(HI)
locul geometric se obtine eliminnd pe intre (II) si (III).
Aceasta se face scotnd din (II) pe 2 si inlocuind in (III).
Avem pentru ecuatla locului geometric :
x2 (q2 p2 a2) a2

care probeaz c acest loc este un cerc cu centrul In punctul :

p2 9,2+

www.digibuc.ro
 95

i cu raza egal cu :

R2 = (P2 +4 p a2)2
a' p.
X. $et se afle ecuatia cercului circumscris triunghiului ale
cdrui lqtari sunt reprezentate de ecuatiile
y = 3, x+y+1 0, x y 1 = 0.
In general, fie
Di = 0, D2 = 0, D3 = 0
ecuatiile a trei drepte. Ecuatia
Di D, + iC D, D3 + p D, Di 0
reprezint o curb ce trece prin punctele comune drepte-
lor Di si D2, 1)2 1. D3, D, i Di, adicrt prin vrfurile tri-
unghiului format de aceste trei drepte.
In cazul nostru o eurb eircumscris triunghiului formal
de dreptele
y 3 0, x y + 1 = 0, x y 1=0
este
(y-3) (x+y+1)+ iC (x+y+1)(xy-1)+ y (xy-1 (y-3) = 0,
i y fiind cloi parametri variabili. Dezvoltnd, avem:
/G x2 + (1 + p) xy (1 p) y2 3 x (1 + y)
+2(1 -I- y 3 +3y O.

Pentru ea aceast curbg s fie un core, trebue s avem

1 y, 1+y=0;
de unde
p. = 1, 2 = 1.
Ecuatia cercului este :
x2+y2-69-7 =0.
XI. T find punctul de contact al unei tangente variabile la
un cerc 0, sit insemndm cu C punctul unde aceastez tangentei
taie un diametru fix AB al cercului O. Sci se afle locul geo-
metric al piCiorului perpendicularei ldsate din 0 pe bisectoarea
unghiului ascutit OCT, ceind punctul T variazei pe cercul O.

www.digibuc.ro
 96

Lund diametrul AB ca Ox si perpendiculara in 0 ca

Oy, ecuatia cercului 0 este :
x2+y2=a 0A=a, A (a, o), B (a, o).
Insemnnd cu 0 unghiul AOT, coordonatele unui punct
variabil al acestui cerc, se pot exprimec in functiune de un
parametru v.riabil, anume
T (x=a cos 0, y a sin 0)
Ecuatia tangentei in T la cerc fiind
x cos 0 y sin 0 a=0,
coordonatele punctului C sunt

C a
kcos
0\ .

Ecuatia bisectoarei unghiului OCT este

x cos 0-Ey sin 0a y= O.
Pentru a vede semnul ce trebue luat, vom inlocui coor-
donatele origini si ale punctului T; rezultatele inlocuirii
sunt :
a, + a sin O.
Presupunnd T deasupra axei Ox (0 ( 7r), va trebui
lum semnul iar ecuatia bisectoarei este :
x cos y (sin 0 + 1) a .0. (1)
Ecuatia perpendicularei din origina pe aceastti dreapt
este : .

1 + sin 0 x =0
cos 0 (2)

Locul geometric al punctului de intersectie al dreptelor

(1) i (2) se atine eliminnd pe 0 intre aceste ecuatii, ti-
nand seamil i de :
sin26 cos2 0=1. (3)
Rezolvnd ecuatiile (1) si (2) in raport cu cos 0 si sin 0,
avem:

www.digibuc.ro
 97

= ax sin O 1.
COS
x2+y2 x2 +Yy 2

Inlocuind in (3), obtinem :

a2 x2 a2 y2 2 ay
(x2 -1-y2)2 + (x2 + y2)2 +1 x2 + g
1.

De unde :
a2 (x2+ y2) 2 ay
x2 + y2 =0.
(x2 + 2)2
Inlturnd curba:
x2+y2 = 0,
ecuatia locului geometric este :
a 2 y = 0,
care reprezint o linie dreapt paralel cu Ox. Se constat
numai o portiune din dreapt care este interioar car-
cului corespunde locului geometric.
XII. Set se afle locul geometric al centrelor cercurilor trecdnd
prin punctul dat A fi Wind ortogonal cercul dat O.
Lam ca Ox dreapta OA i ca Oy perpendiculara in O.
Coordonatele lui A sunt (a, 0), iar ecuatia cercului 0 este
x2 + y2 = R2.
Fie:
(x a)2 + (y 19)2 =

ecuatia unui cerc C, care treand prin A (a, 0), urmeazii

(a a)2 /92=.

Ecuatia acestui cerc este deci :

(x a)2 = (a ce)2 192

sau :
C = x2 + y 2 2 ax 2flg a2 4- 2aa -= 0.
Conditia ca cercurile O i C s fie ortogonale este :
002 = R2 + X2,
7

www.digibuc.ro
 98

adj.* C(a, 13) find c entrul, s avem :

fl2 . R2 + (a
Dezvoltnd, obtinem :
R2 + a2 2a a = O.
Aceasta fiind o relatie intre coordonatele centrului C (a, t9)
variabil, este ecuatia locului descris de punctul C. Deci,
acest loc este o linie dreapt :
R.2 2ax = 0,
a2

a crei ecuatie se obtine inlocuind In ecuatia gsit pe

a cu X.
XIII. Fie
y 2x a 0, y 4x + a = 0
ecuatille a cloud drepte; s se scrie eciratia dreptei A ce trece
prin origina axelor i intersectia lor. I) S'd se scrie ecuatia
Cercului circumscris triunghiului format de Ox, A, gi y 2x
a = O. 2). Presupundnd a variabil, sa se afle locul geometric
descris de centrul cercului precedent.
Ecuatia dreptei ce trece prin intersectia dreptelor date,
este
y-2xa+K (y 4 x + a) = O.
Trecnd prin origing, (0, 0), urmeazg :
K=1;
deci, ecuatda dreptei A este :
A y 3 x = O.
1) Ecuatia unei curbe ce trece prin vrfurile triunghiului
format de dreptele
y 3x 0, y = 0, y 2x a = 0,
este :
1(y-3x) y-kay (y-2 xa)+ (y-3x) (y 2 xa) =O.
Dezvoltnd, gsim
6 x2 xy (5+3 2+2 ti.)+y2(1+2+li)+3 a xa (1+,a) y=0.

www.digibuc.ro
 99

Pentru ca aceast curbti s fie cerc, trebue sa avem

6=1+ p, 5 + 3 + 2 = 0,
de unde :
15, ,t + 20,
iar ecuatia cercului cirouniscris triunghiului considerat, este
6 e 6 y2 3ax-21ag= 0,
sau
x2 + y2 4- a x ' 7a
y = 0.
2 2

2) Coordonatele centrului acestui cerc find :

==. - a y
7a
(1)
4 4
locul geometric descris de acest punci, se obtine eliminnd
parametrul variabil a intre ecuatiile (1). Se obtine
7x y = 0,
care probeaztt c locul geometric este o linie dreapat ce
trece prin origin.
Observare. Ecuatia cercului se putea gsi i astfel : Se
calculeaz coordonatele (0, 0), ( --a2 , 0), (a, 3 a) ale vat.-
furilor triimghiului format de dreptele considerate, ceea ce
se obtine rezolvnd dougt cte doutt ecuatiile acestor drepte.
Ecuatia unui cerc oarecare fiind
x2 y2 2ax-2fly+y= 0,
se scrie ca aceast ecuatie este verificat cnd se inlocueste
(x, y) cu (0, 0), ( 2-, 0), (a, 3 a) si se gsesc valorile lui
2
a
XIV. Se dau trei puncte colineare A, B, C. Sd se afie locul
geometric al punctelor de contact al cercurilor ce trec prin
punctele A i B cu tangentele duse din C la aceste cercuri.
Lund .ca axtt Ox linia ABC i ca Oy perpendiculara in
mijlocul lui AB, s insemnam cu (o, coordonatele con-

www.digibuc.ro
 100

trului unui cerc variabil ce trece prin A (a, o), B ( a, o)

si fie C (c, o). Ecuatia cercului este :
x2 + (y it)2 a,2
sau
x2 y2 2 a2 a (1)
Punctele de contact ale unei tangente duse dintr'un
punct la un cerc sunt la intersectia cercului cu polara acelui
punct in raport cu cercul. Va trebui s scriem ecuatia po-
larei punctului C (c, o), care este :
x 2 (y 0) a2 = 0,
sau cx y a2 = 0 (2)
si s eliminka parametrul 2 intre ecuatiile (1) si (2). Inlo-
cuind in (1) valoarea lui 2 dedus din (2), obtinem un cerc
x2 + y2 2cx a2 = 0,
cu centrul In punctul C.
XV. 0 dreaptei AB de lungime constantd cl, se reazemci pe-
laturile OP i OQ ale unghiului dat POQ, A fiind pe OP fi B
pe OQ. Se cere locul geometric al punctului M de intersectie
ale perpendicularelor ridicate in A pe OP fi in B pe OQ, ccind
dreapta variazel in pozitie..
S lama ca Ox bisectoarea interioar a unghiului POQ
si ca Oy bisectoarea exterioar. Dreptele OP si OQ fiind
simetrice in raport cu Ox, ecuatiile lor Igunt :
(OP) y ax 0, (0Q) y ax 0.
Fie : A (2, cd), B (it, ait) coordonatele punctelor date ;
it sunt doi parametri viiriabili, intre cari exist/ relatia
AB2 d2, d2 (ic 11)2 a2 + sa)2.
(1)
Ecuatiile perpendicularelor in A si B pe OP si OQ snnt :
1
y a it a (x (2)
-1
y ait = 7-z (x (3)
Locul geometric se obtine eliminnd pe 2 i t intre (1),
(2), (3). Rezolvnd (2) si (3) in raport cu it si t si inlocuind
in (1), eouatia locului este :

www.digibuc.ro
 101

d2 (1 a2)2
x2 + y2 = 4 a2 7

care reprezintti un care cu centrul In origina.

XVI. Sd se afle locul geometric al centrelor cercurilor care
taie ortogonal doud cercuri date.
Lam linia centrelor cercurilor date C gi C' ca ax Ox,
iar axul lor radical ca Oy ; ecuatiile cercuril or sunt :
C + y2 2 ax c = 0,
C' _= x2 + y2 2 a'x c = 0.
Fie :
(x a)2 19)2 2

ecuatia unui cerc oarecare. Ca s taie ortogonal cercurile

date, trebue s avem:
(a a)2 /5,2 a2 e2, (I)
a)2 + /5.2 6e2 e2 (II)
Ecuatiile care ne dau coordonatele centrului sunt :
x= y= (III)
Pentru a grisi locul geometric, va trebul sa eliminilm pe
a, /5' ntre ecuatiile (I), (II), (III). Scdem ecuatiile (I) gi
obtinem, inlocuind acolo pe a cu x,
4 ace z 6, a-

sau :
x = 0;
deci locul geometric este axa Oy, axul radical al cercuri-
lor date.
XVII. Se dd un punct A variabil pe Ox i un punct B va-
riabil pe Oy, astfel cd : OA + OB K. 1) Sd se afie locul
geometric al mijlocului dreptei AB; 2) Sit' se arate cd cercul
circumscris triunghiului AOB trece 'bled printr'un punct fix
(cercurile AOB au acelaf ax radical).
Stt
A (X, 0), B (0, tt), X + = K.
1) Coordonatele mijlocului lui AB stint :

www.digibuc.ro
 102

1
= 21 y 2 ft,

deci locul geometric al acestui punct se obtine eliminnd

parametri intre aceste ecuatii gi A + = K.
Se obtine linia dreapt:
1
x y=
2) Cercul A OB are centrul siln la mijlocul lui AB,
1
X, 2 p. gi -deci ecuatia
1 ) 2 1 \2 1 1
(x 2 It) +
sau
x2+e-xx__ Icy
De oarece
+ ft = K,
urmeazit ch. :
--_= K
-

pe care inlocuind-o in ecuatia cercului, avem :

x2 + e y) = 0.
Ky (x
Din aceast relatie se vede c aceste cercuri tree prin
punctele comune curbelor :
+ y2 Ky = 0, y = 0,
adic punctele fixe :
1 1
K)
(0, 0), ( 2 K, 2
Se zice atunci c cercurile au acelag ax radical, dreapta
ce unegte aceste puncte.
Se vede c. linia centrelor
1
x y=
a acestor cercuri este perpendicplar pe axul radical al
.cercurilor.
XVIII. Se det un punct fiX A in planul a cloud axe per-,
pendiculare Ox i Oy. 0 secantd variabild ce trece prin A twie
pe Ox in N. Se ia pe Oy punctul P astfel ca OP = ON. Din
P se lasd o perpendiculard pe AN care taie pe AN in M. Sd

www.digibuc.ro
 103

se alle locul geometric al punctului M, cdnd secanta se invdrr

teqte in jurul lui A.
Insemnnd cu (a, b) coordonatele punctului A ecuatia
secantei AN este :
y b (x a). (I)
Coordonatele punctului N sunt:
, 0

iar acele ale lui P sunt:

al b
P (0, ).
Ecuatia perpendiularei din P pe AN este :
x+ (y a) + b O. (II)
V a trebui s eliminm pe 1 intre ecuatiile (I) qi (II). E-
cuatia locului geometric este :
x2 + y2 + (b b) y = .0
(a
care reprezint un cerc ce trece prin origina.
XIX. Sd se alle locul geometric al punctelor 11 de unde se
pot duce la un cerc tangente care fac intre ele un unghi dat.
M (x yo) fiind un punct al locului geometric, sh gsim
ecuatia care d coeficientii unghiulari ai tangentelor duse
din M la cercul
x2 + y2 = R2.
O tangent la acest cerc de directie m, avnd ca ecuatie,
y = rn x R 1r 1 + m2,
di scrim cit aceast dreapt trece prin punctul M (x0, yo),
ceeace revine a scrie n este chiar una din tangentele duse
din M la cerc. Avem
yo = m x0 R 1 + m2.
Ridicnd la ptrat, obtinem :
(yo mx0)2 = R2 (1. + m2).
De unde:
m2 ( x02 R2 ) 2 m xj y, yo2 Rzt= O.
Aceasta este ecuatia ce d coeficientii unghiulari ai tan-

www.digibuc.ro
 104

gentelor duse din IA (x0, y0) la cerc. Ins emnnd cu m'

coeficientii acestor tangente i cu v unghiul tangente-
lor, va trebui s, avem :
v = Const, tg v = K, K = 1m'+ m' m"
m"

Ins :
2 R / x02 yo2 R2 2 R2
, Yo
mf nr! 2 Ra
x02 R2
Relatia d e mai sus devine :
2 R N/X02 + y02 R2
K= x02 y02 2 R2 Z
care se descompune in :
x02 1_ yo2 = 2 R2 1 + K 2 (V 1 + K2 1).
g2
Aceasta probeaz cri locul punctelor 31 se compune din
dourt cercuri concentrice.

Exercitii

1. SA se construiasa cercurile :
x2 + y2 6x 8y 24 = 0, x2 + y 2 2 x = 0,
4 x2 + 4 y2 4 x + 16 y + 19 = 0,
x y-6
y 8x
a S se alle ecuatia cercului ce trece prin origin& 4;1 deter-
mina pe axele 0 x 0 y, lungimi,le OA = 2a, OB 2 b.
R. (x a) 2 + (y b)2 = a2 + b2.
3. Sa se alle ecuatia cercului cu raza egal cu 13 i care
este tangent dreptei
5 x + 12 y 124 = 0
in punctul de abscisa 8.
R. (x G)' + (y '9)2 = 13'.
Se calculeaza coordonatele (8, 7) ale punctului de contact ; se

www.digibuc.ro
 105

scrie apoi ca distanta dela centrul (a, /3) la dreapta este egala
cu 13 si ca perpendiculara din centru pe dreapta trece prin (8, 7).
5a+12/51-124=+169, 12a-5fl=61.
4. SA se afle ecuatia cercului ce trece prin punctele (2,0), (-2,0)
si tangent dreptei :
3x 4y+6=0
SA se explice pentruce se obtine o singura solutiei?
R. x, = Zg+4.
Se aerie ea distanta centrului la dreapta este egala, cu raza. Se
obtine :
83 .

Punctul (-2,0) apartine dreptei date.

6. Se dau doua puncte fixe A si B si un punct O variabil pe
un cere cu centrul In A si avAnd raza R. Sa se afle locul geo-
metric al mijlocului M al segmentului BC.
R. B (a, 0), C (i/v, iu) ; 42 + 12=1:?, g.

Coordonatele mijlocAlui sunt :

a-FiC
X= 2 Y 2

Se elimina Locul este ceicul :

4 x2 + 4 y2 4 ax + a2 R2 = 0.
6. Sa se afle polara punctului '(4,5) in raport cu cercul :
x2 + y2 3x 4 y = 8.
R. 5 x + 6 y 48 = 0.
7. SA se afle polul dreptei : 3 x + 4 y 7 = 0 in raport cu
cercul : x2 + y2 14 = 0.
R. (6, 8).
8. Sa se afle polul dreptei : 2 x + 3 y 6 = 0 In raport cu
cercul : (x 1)2 (y 2)2 = 12.
R. ( 11, 16).
9. Ssa se afle ecuatia unui cerc de raza R tangent la axele de
coordonate.
R. (w R)2 + (y R)2 = R2.
10. Sa se afle ecuatiile tangentelor In punctele unde cercul :

www.digibuc.ro
 106

x2 + y2 4x 1 Oy + 13 = o
taie axa Oy.
R. x+yirW=5 W-6, xylr 51" 8 6.
11. Un cerc trece prin punctul ,(3,5) si taie axa Oy In punctelo
A, B, astfel : OA = 4, OB 2. S se afle ecuatia cercUluix
centrul si raza.
R. cep (y (1)2 = R2.
Se face x = o, si ee scrie ca ecuatia. obtinut are rdcinile
4 i 2. Se scrie c5, trece si prin (3,5).
9 x2 + 9 y2 48 x 18 y 72 = o,

(__,
8
1), R=11 r
12. S5, se scrie ecuatia cercului ee trece prin punctul (0,2) e
este tangent in origin& la dreapta : y + 2 x = o.
R. X2-py2-2ax-2/9y=0. Trece prin (0,2), deci # 1. Se eerie
tangenta in origina si se identifich, cu : 2 x+F=0. Avern :
x2 + y2 4x 2y O.

13. S5, se afle ecuatia cercului eu centrul in punctul ,(3,1) e

tangent la dreapta :-- 3 x + 4 y + 7 = O.
R. (x 3)2 + (y - 1)2 = R2. Se scrie c distanta dela
(3,1) la dreapt5, este egal cu R. Se- obtine :
+ y2 6n 2 y = 6.
14. S5, se afle ecuatia cercului eu centrul in (3,1) si tangent
cercului :
+ y2 + 2 n + 6 y = O.
R. (x 3)2 + (y 1)2 = B2.
Se aerie c distanta punctului (3,1) la axul radical al cercurilor
este egal cu R. Se obtine :
R =--kr T

15. Se dau dolt& cercuri de aceiasi raz, gentrul nnuia fiind

pe cellalt gerc. S se afle eeuatiile tangentelor duse In unul din
punctele de intersectie ale cercurilor i unghiul acestor tangente.
R. Se ia ea, Ox linia eentrelor j ea 0 y coarda comun. Ecuatiile
cercurilor sunt :
(x a)2 + y2 4a2, (w 4_ )2 + y2 = 4a2.

www.digibuc.ro
 107

Se aerie tangentele in punetele (0, ezA1), (0, aNIW). Unghiul lor este
de 1201.
16. SA pe arate c xe le radicale a trei cercuri, luate dou ate
dou., sunt eiincurente inteun punet, numit centru radical al cercu-
rilor. S se caute coordonatele acestui punct.
R. Cercurile sunt :

01 =- x2 -I- 2/2 + 2 alx + 2 b1y ej = o,

C2 x2 + +- 9h
- r-.2 = 0,
03 =w2 + y2 + 2 a, x + 2 /33 y O.

Axele radicale aunt :

01 C2 = 0, 02 - 03 = 0, 03 01 = 0.
Avem : (01 C2) + (02 03) + (03 - 01) = 0.
Se rezolv& :
O2, 02 = 03
$i se aft& coordonatele eentrului radical.
17. Se dau o dreapt D i un cere 0. Dinteun punct M variabil
al dreptei D ca dentru $i cu o raz& eat tangenta dus ta cercul
se deserie un cerc 0'. S se arate c cercurile ,C' trec printr'un
punct fix.
R. Se 1a D ea Oy si laerpendiculara din centrul cerCului
ca Ox. Avem M ( 0, $i :

0= x2 + y2 + 2 ax b = o,
C' =- (Y iC)2 (,(2 = 0,
CI _= x 2 + y2 2,ty b =0.
Se tine soceteal ca puterea unui punet este egal cu p&tratul
tangentei. Cereurile C' tree prin punetul comun gurbelor :
x2 + y2 b = 0.
18. M fiind punctul de contact al unei tangente variabile la
un cerc de diametru AB, fie C $i D punctele unde aceast tan-
gent& taie tangentele fixe in punctele A si B. S5. se arate : a) a
produsul A(. BD este constant ; b) e triunghiul COD este drept-
unghic in O.
R. A (a, 0), B (a, 0), M (a, (8), a2+81" = a2 (1).
Se scrie tangentele in A si B. si se calculeaza coordonatele pune-
telor C $i D :

www.digibuc.ro
 108

C(a, a2a a ), D a, a2+da cc ),

AC. BD = a2 aa a2+a a ==.

a2 (a2a2)
19

Se observ .(1). .AC. BD = a2.

Se arat c intre coeficientii unghiulari ai dreptelor OC, OD exist&
relatia de perpendicularitate.
19. Fie AI o coarda fix.A, a, unui cerc dat si M un punct variabil
al acestui cere. Din mijlocul coardei AM se las, o perpendicular
pe BM care a taie in P. Se cere locul geometric3 al punctului P.
R. A (a,o), B (a,o). x2 + y2 2 by a2 = O.
Ecuatia unei drepte variabile BM este :
y= (x + a). (1)

Coordonatele lui M se obtin din rezalvarea ecuatii (1) si a cer-

cului si dup, ce am divizat cu x +. a, avem :
(a+2 bZa/C1 2a + 21,it

Se calculeaza coordonatele mijlocului segmentului AM si per-

pendiculara. din acel punct pe BM are ca ecuatie :
/Cy x a = O. (2)

Eliminam ,C intro (1) qi (2) i gasim cercul :

x2 + y2 by a2 = O.
20. Baza AB a unui triunghi este fix, iar unghiul C constant.
S se afle locul geometric al punctului de intalnire al inaltimilor
triunghiului ABC.
R. A (a, o), B (a, o). O descrie cercul dat :
x2 + y2 _ 2 dy a2 = O.

Ecuatia. unei drepte variabile AC este :

y

Coordonatele lui C sunt :

(a /C2+2c1 az 2d/t 2 a2
1d-/C2 1+ )

www.digibuc.ro
 109

(BC) y (aX-i-d)x (dXa) a (dXa)=-- O.

Perpendieulara, din A pe BC are ecuatia :
d xa yad = Z (a2ax dy) (1)

Perpendiculara din B pe AC are ecuatia :

Xy a+x=0.
Eliminnd X intre (1) si (2), gsim cercul :
x2 + y2 + 2 dy a2 == O.

21. Fiind date dou axe perpendiculare Ox si Oy si un punct

A. pei Ox, se ia pe Oy punctul D, iar pe perpendiculara in A pe
Ok p nctul 0, astfel ca OD = 2 AC. Se cere s se afle locul geo-
metric al proiectiunii punctului 0 pe DC, cnd punctul D variazti.
pe Oy.
R. A (a, 0), C (a, X), D(0, 2X). Se elimin X intro ecuatiile
ay 2aX=0, y= 2,a x.

Locul este cercul :

x2 + y2 2 ax O.

22. S se afle locull geometric al mijloacelor coardelor unui cerc

care trec printeun punct fix P.
R. x2 + y2 == B, p (a3co. ) Se scrie ecuatia unei secante ce
trece prin P si se elimin 1:arametru1 variabil intre aceast ecuatie
si aceia a perpendicularei din centrul cercului pe aceast coard-
Locul este cercul
x2 + y2 ax = O.
23. Fie AT o tangent fix& si BT ,o tangent, variabil la un
cerc de raz R. Sd, se afle locul centrului cercului circumscril
triunghiului AB T.
R. Se ia AT ca Qy si diametrul lui A ca Ox. Cercul are ecuatia :
x2 + y2 2 R x O. B (X, p), 2d-itt2 2R X a= 0. (1) Se calculeaz
coordonatele lui T. Se elimin, X si It intre ecuatia (1) si a perpendicu-
larei din T pe AB. Se gAseste :

x = O.
2

www.digibuc.ro
 110

24. SA, se afle locul geometric al mijlocului dreptei AB, ale pie
rei extremitati aunt A pe Ox, B pe Oy, stiind c'.1 AB --= const.
R. A (X, 0), B (0, t ), AB =K. Coordonatele mijlocului
sunt :
x= 2' ti
2
Locul este cercul.
x2 + y2 = K2
4
25. Fie 0 centrul unui cerc variabil tangent In A la dreapta
A.B. Din B se duce o tangent& la cercul O si fie M punctul
contact. Sa, se afle : 10 Locul geometric, ad lui M. 20. Locul inter-
sectii dreptelor CB si AM.
R. Se ia ca Ox i ca Oy dreptele AB si AC (perpendiculara in
A pe Ox). C(0, B (a, 0). 10. Se elimin& 2. intro ecuatia cercului
si a polarei lui B. 20. Se elimina 2. intro ecuatiile dreptelor CB si po-
larei AM. Se gaseste;
10) x2 + y2 2 a x = o ; 20) x2 + y2 ax 0.,

26. Fie M un punct variabil al unui cerc de diametru AB, cu

centrul in 0, astf el c& OA = 2a. 10) Insemnand cu a si coordo-
natele punctului M, s& se scrie ecua.tille cercurilor circumscrisa
triunghiurilor MOA si MOB. 20) S se arate c distantele centre-
lor P i Q ale acestor cercuri la dreapta au un produs' constant,
30) Sa se afle locul geometric al punctului de intersectie a drep-
telor AP i BQ.
R. Se ia AB ea Ox si perpendiculara In O ca Oy. Se noteaz&
ordonatele punctelor P i Q cu 2, i p.
(MOA) (xa)2 + (y 1)2=a2 + 2.2, a2+162=4 a2.
1) x2+y'-2ax-2 2.y=0, x2+04-2axpy =0,
cu conditiile :
ce2+/92 2 a a 2 2.(9= 0, a2.-Ff92+2 aa-2 pfl-o ;
_a2+/92+2aa x_a (2aa) (2a+a)
213 29 " /9

2)2. p = a2.
30) x2 + y2 = 4 a2, chiar cercul de diametru AB.
27. Sa, se afle locul punctelor M, astfel c A si B. fiind dou&
puncte date, sti, avem :
a MA2+b. MB2= K2,

www.digibuc.ro
 111

a, b, X fiind cantitti date.

R. A (d, o), B. (d, o), M (x,y).
a[(xd)2 + y2] b [(x+d)2 y2] = K2.
28. S'a se scrie ecuatia bisectoarei unghiului ascutit ce face
cu Oy dreapta : 3x 4 y + 4 = O. S, se scrie apai ecuatia cer -
cului tangent In origin& la dreapta ce face cu Ox unghiur a
trecnd prin punctul unde bisectoarea de mai sus taie pe Ox.
Presupunnd a variabil, s. se afle .ocul geometric al centrului
cercului precedent.
1
R. Punctul uncle bisectoarea taie axa Ox sunt
2
1
(x (y-/C)2 = /t2+ Se scrie tangents In originit si se i-
1
dentidc cu : y=x tg a. Avem .
2 tg a
1
x2+y2+x y cot a =0. Locul centrelor este : x ==
2
29. Se une$te un punct M al axului radicail doua cercuri de
centre A si B cu centrele si se ridicA, perpendiculare In A IA' AM
B pe BM. Se cere locul geometric 4. punctului de intersectie a
acestor perpendiculare, cnd M variaz pe axul radical.
R. Ox este AB, Oy este axul radical. M (0, . Locul este :
X a + b.
30. Se dau punctele A, B, C, D pe o dreapt. Se duce un erc
0 tangent In A dreptei AB si un cerc 0' trecand prin B
si care taie cercul 0 In punctele M si N. S se arate ca 2ercu1
circumscris triunghiului DMN taie dreapta AB Inteun punct fix.
R. A(0, 0), B (b, 0), C (c, 0), D (d, 0).
(0) = x2+y1-2 n y =0, (0') x2+ y2(b+c) x+2 Vy + bc=0
(DMN) x2+y2(b+c) x+2 V y+bc+2. (x2+0-2 u y) = O.
Se scrie ca acest cerc trece prin D (d, 0). Se face y=0
(b+c) dd2b c
ds
31. S se arate ca. axul radicaa a dou, cercuri este echidistant
de polarele unuia din centrele de asemnare.
R. Se ia axul radical ca 0y, linia centrelor ca Ox.
X2 + yE 2ax + e = o, x2 + y 2 2bx + e = o.
Se calculeaz coordonatele centrului de asemnam extern :
Rb R'a
u R R"
www.digibuc.ro
 112

R $i fiind razele cercurior. Se arat c, abscise& punctelor unde

polarele taie axa Ox sunt egaae $i de semn contrar.
32. S se scrie ecuatia unui cerc ce trece prin A (a, b) i tan-
gent dreptelor : x y =' 0, x y = O.
R. (xX)2-Fy2=R2. R2 scriind cA distant&
=2
centrului la x y 0 este R. Avem conditia :

a2 b2 2 it b + = O.

Sunt dou cercuri :

,r2
X2 + y2 2 ft" y = 0, n2 + y2 2 it" + = O.
33. Fie A $i B dou puncte variabile pe Ox $i Oy astfel c& :
1 1 1
OA OB K
Se duce din 0 o perpendicular& pe AB. S se pfle locul geome-
tric al piciorului perpendicularei pe AB, cAnd AB variaz.
1 1
R. A (X, 0), B (0, Ft). IC

Locul este cercul :

n2 + y2 (x 4_ y) = O.
34. Tan genta inteun punct variabil l unui cerc de centru 0
taie un cere dat in punaele A $i B. S se afle locul geometric
al centrelor cercurilor circumscrise triunghiului OAB.
R. 0(o,o). (a,o).
n2 + y2 - R2 = O _ x2 y2 .2 az a.2 r2 = O.
(OAB) x2 + y2 2 a x 2 tey = O. Se eerie cl axul radical
al cercurilor C' i OAB este tangenta cercului O.
a qi fi 'find cordonatele eentrului, locul este cercul :
a2 7.2
= R2.
V 4 (Cea)d + 4 #2
35. Fiind dat un pullet A si o dreaptA D, s se afle locul geo-
metric al punctului M, astfel ca : MA2 = mPM;, P fiind proectia
lui M pe D. SA se determine m astfel ca cercul gsit s fie tan-
gent cercului de diametru OA.
R. A (a, o), D oy. M (x, y).
+ y2 2 ax my + a2 = O.

www.digibuc.ro
 113

Se scrie ca distanta centrului cercului de diametru OA la axul

radical al cercurijor, este egal cu raza cercului OA.
36. 0 secanta OB variabila ce trece prin origina taie o paralela D
la Ox in punctul B. Perpendiculara in B pe OB taie pe Ox in O.
Se duce ,CM ce face cu Ox unghiul 00M = 2 x0B. Se lasa din 0
perpendiculara OM pe CM. Se cere local punctului M.
a
R. Dy a = O.. OB yxtga=0. C
sin a
CM = (x a
sina
tg 2 a. Se elimina a intre ecuatiile drep
telor CM, OM O. sin2 ce cos2 a = 1. Local este:
+ y2 == 4a2.

0
37. Fiind date patru puncte A, B, O, D care formeaza o divi-
ziune armonica, toate cercurile ce tree prin doua, puncte conjugate
A si 0, t aie ortogonal cercul de diametru B D.
R. D (d,o), B (d,o), O (c,o), A (a,o). 0 fiind mijlocul lui
BD, avem relatia : OB2 -- OA. 00,
d2 -= a c.
Se va scrie ecuatia nnui cerc ce trece prin A si .0,
x2H-y2 (a+c) x 2/Cy+ac=0.
(BD) x2 y 2 = d2.
38. Se cla un cere de centru C si douA puncte fixe A si la. 0
secanta variabil dusa prin A taie cereal 0 In M i M'. S. se 5,-
rate ca cereal circumscris triunghiului BMM' trece prin don& puncte
fixe si sa se afle local geometric al centrelor acestor cercuri.
R. A (a, o), 3 (b, o). Oy este perpendiculara din C pe AB.
(0) x2 + y2 2cy d = o.
AMM' y (x a) = O.
(BMM') + y2 2 c y+ d+ K [ y (x a)] = O.
Se scrie ca trece prin B.
K = b2 + d
(ba)
Cercurile B M tree prin punctele comuna curbelor :
(b ci) (x2 + y2 2 cy d) d) (x a)i = o, y = 0,
Un punct fix este B b, o). Celalaat se obtine facAnd y =-- o
divizand. cu x b.
8

www.digibuc.ro
 11 4

39. Inteun triunghi A B C se duce o paralel la latura B C care

taie A B. in D si AO in E. S, se arate cA axul radical 30. cer-
eurilor deserise pe BE si CD ea diametre este inltimea vArfului C.

R. 0 (c, o), B (b, o), A ,(o, a). DE y m o

doordonatele centrelor cercurior sunt :

\2 .1
c
bm
21 (1)4- ) 2 a 2

Ecuatia cercului de diametru B E va fi:

2 m2
MC)12+ cm
[x -(t) + c
a 2 4
b) + 4

40. Locul geometric al polului unei drepte date in raport cu o

familie de cercuri concentrice.
R. Ecuatia cercurilor va fi : x2+ y2 = X. Fie (a, (9) coordonatele
polului dreptei date Ax + By + C o in raport cu un cerc. Se ia
polara si se identifica ecuatia polarei cu aceia a areptei ; pe urm se
elimina X. Locul ese far& eliminare: Ba Ati = o.
41. SA se afle ecuatia general& a cercurifor ce tree prin origin,
astf el cb, tangenta in origin& la un cerc s facA cu Ox unghia dat a.
SA se arate c polara unui punct fix fat de toate aceste cercuri
trece printr'un pullet fix.
R. x2+ y2 2 /,,x 2 illy o. Se scrie coeficientul unghiolar al
tangentei in origin& si se egaleazA eu tg a = K. Ecuatia cereurilor
este :
x2+ ys + 2 (K x y) = 0.
Polara punctului P (a, b) va contine parametrul y la gradul intd.
42. S'a se afle locul geometric al punctului de intAlnire a po-
larei unui punct fix P in raport cu cercurile ce tree prin doll&
puncte fixe, cu diametrul acestui punct.
R. P.unctele fixe (a, o), (a, o). (p, q). Cercurile :
x2 + y9 2Xy a9 = 0.

Locul geometric se obtine eliminnd intrP 3cuatia polarei

dreptei ce uneste centrul cu P.
Se obtine cercul :
p x2 + p y2 (,2 + g2 a2 ) x p2 .=

43. SA se afle locul geometric al punctelor de unde se poate duce

la un cerc tangente perpendiculare.

www.digibuc.ro
 115

R. M. (xo, ye ) un punct al locului si x2 + y2 =1 R2 cerul dat.

Se formeazA ecuatia ce 31 coeficientii unghiularicii tangentelor duse
din M (xo, yo). Locul geometric este cercul :

'02 + Vo2 = 2 R2.

www.digibuc.ro
Schimbarea axelor de coordonate.
De multe ori rezaltatul unei probleme in Geometria Ana litica
este mai simplu si mai elegant, dach, in loc de A fi luat ca ,axe
de coordonate cele considate, s fi luat alt sistem de axe.
De ex., ecuatia :
f (x,y) = x2 + 2ax 2by a2 b2 R2 = o,
in raport cu doua axe perpendiculare, are forma urmtoare :
+ y2 = R2,
dac vom pune :
X=x a, Y=y b.

De asemenea, fiind data curba :

x2 y2 2 x -F 1 K2 = o,
in raport cu douh axe perpendiculare, ecuatia acestei curbe se
prezint mai simplu, dach o scrim :
(Ec 1)2 _ y2 _ K2 (x + y 1) (x y 1) -- K2 = o.
Punnd.:

X Y=xy 1,
ecuatia curbei considerate va aveh forma :
XY = E2 .
I. Deplasarea axelor paralel cu ele. Translatia axelor. (x, y)
fiind coordonatele unui punct M in raport cu doua axe Ox, Oy,
sh, transportiim axele para,lel cu ele insi-le in punctul A (a, b)
si s. ne propunem a gsi coordonatele X, Y ale punctului M in raport
cu noile axe AX, AY. (Fig. I).

www.digibuc.ro
 117

Pentru aceasta, vom proect conturul OAM pe Ox si Oy si

avem :
pr OA + pr. AM = pr. OM.
Ins:
pr. OA = OR -- a, pr AM=
AP = X, pr. OM = OQ = X.
Deci inlocuind, vom ave :
= a + X.
Proectnd de asemenea si
pe Oy, gasim :
Fig. I.
Prin urmare coordonatele (X, Y) ale lui M (x, y), in raport cu
axele AX, AY sunt date de relatiile :
x = a + X, y =1 + Y.
oricare ar fi semnele acestor coordonate.
Exemplu. Ce devine ecuatia :
x2 22 6 x + 4 y + 6 = o,
transporand axele Ox, Oy paralel cu ele in punctul A. (3,1).
Vora inlocui in ecuatia curbei :
x = 3 + X, y = 1 Y,
gsim :

X2 2 Y2 -= 1.

II. Rotatiunea axelor Imprejurul originii de un unghiu a.

Fiind cunoscute coordonatele (x, y) aIe unui punct M in raport
cu vechiul sistem de axe
3 perpeudieulare Ox, Oy, sA
gsim coordonatele punctu-
lui M (x', y") in raport
cu axele Ox', Oy', invArtite
e in jurul originei cu unghiuI
a. InsemnAnd cu P si
proectiile punctului M pe Ox
si Ox ,(Fig. II),
avem :
Fig. II. pr. OP + pr. PM = pr. OP'
+ pr P'M.
ProectAnd pe Ox, gasim :

www.digibuc.ro
 118

pr. OP = x, pr PM = 0, pr OP = x'cosa,
pr. P' M = P'Mcos (Ox, PM) = y'cos (11.2 + )=y'sina.
Deci :
x = x' cosa y'sina.
In acela, mod proectnd pe 0y, avem
y= sina y' cosa.
yr vora re-
Fiind cunoscute x si y, pentrn a calcuil pe
zolva ecuatiile :
x = ecosa y' sina,

y = x' sina yicosa

si avera :
= xcosa ysina,
xsina ycosa.

Exemplu. Sd se arate cet 'inveirtind axele perpe*dicutare n haul

originei eu mice wnghi, i (insemniind cu (x, y), (x' , coor-
donatele unui punct in raport cu sistemut dat qi C21, noul sistem
de axe, avem :
x2 y2 = x2 4.. v2.
Slim c. :
X = ecosa
y = x'sina y 'cosa.

Inlocuind, avern :

x2 4- y2 = (x'cos a y'sina)2 (a,' sin a + y' cos

x'2 (cos2 a + 8in2 a) + y'2 (sin2 a + cos2 a) X'2 y'2.

Aceast ,neschimbare a formei expresiei : x2 + y2 se poate

observnd c reprezint distanta unui punct la origina co-
raunit a axelor.
III. Schimbarea axelor In _general. Eie ,(x, y) coordonatele unui
punct M in raport cu don& axe perpendiculare Ox, Oy; s gsim
coordonatele punctului M in raport cu axele Ax', Ay', coordonatele
nouei origini fiind A (a, b), iar Ax' fAcAnd cu Ox unghiul a.
Pentru aceasta s ducern prin A paralele AX, AY la Ox si Oy ;

www.digibuc.ro
 119

X, Y fiind coordonatele lui M in raport cu acest sistem, avem :

x = a + X, y + Y. 5 Y
Ins. axele Ar', Ay' se
obtin din AX, AY invar-
tindu-le cu unghiul a.
Deci : X,
X = x'cosa
Y = x'sina + y'cosa.

Prin urmare relatiile intre coordonatele (x, y), (x' y'), in ra-
port cu vechiul sistem ei noul sistem Aw', Ay', sunt :
x a + x'cosa y sine,
y= x'sina + y'eosa.
Pentru a obtine pe x', y' in funetiune de x ei y, vom rezolv
ecuatiile de mai sus in raport cu y'.

Exercitii.
Ce devin ecuatiile :
x2 + y2 ___ 4 x -1- 4y + = 0,
2x2 3y2 8x 6y + 6 = 0,
cnd curbele ee reprezint sunt raportate la axe paralele eu cele
date ei tindu-se in punctul (2, 1).

R. X2 + Y2 + 2 Y + 6 = 0
2 X2 3 V = 1.
2. Ce devine ecuatia :
x2 y2 2x 2y 1 -= O.
cnd curba reprezentativ este raportat, la axele O'x', O'y', ce
se taie In 0' (1, 1) ei fcnd cu 0 x unghiul 450.

1
R. o.
XI y1 +
3. Transportnd axele In punctuq. (1, 1), s se determine uais
hiul ea care sa invartim axele in jurul acestui punct, pentru ca
ecuatia :

www.digibuc.ro
 120

x2 + 2 xy + y2 4o 4y 4=0
sa nu contie termen de forma e yf.
R. x = 1 -4- x'cosce y'sina, y = 1 + x'sina + y'cosa
tg 2a = 00, 2a .-_ 900, a = 450.
V - X' 1 = O.
Curba data este formata din douli clrepte paralele.

www.digibuc.ro
 Coordonate polare
Pozitia unui ,punct M in plan ipoate fi definita prin distanta r
a acestui punct La un punct fix 0 nurait pol i prin unghiul
ce-1 face dreapta OM cu o dreapt fix OX, numit axd pollard.
(Fig. IV). antittile

se numese coorcionatele po-

lare ale punctului M. Un-
ghiul 0 variaza dela 00
la 3600; r se mai nume-
ste si raza vectoare a punc-
tului M.
Prim urmare, unui sistem Fig. IV.
de coordonate polare (r, O ) Ii corespunde ;an singur punct M,
pe cand unui punct corespunde o infinitate de coordonate,
date de expreside

r, 2 7/: + 0 ; r, (2 K + 1)
K fiind un numr intreg oarecare. Se alege dintre acestea numai va
lorile r i E) < 2 Tr.
Transformarea coordonatelor polare In coordonate perpendicu-
lare i reciproc. Fie M (r, 9) un punct ale cArui coordonate po-
lare sun:t r i O. (Fig. IV). Insemnnd cu (x, v) coordonatele lui
M in saporf cu axele perpendiculare Ox, Oy, avem

x = rcose, y = rsin O.
Prin urmare, fiind cunoscute coordonatele polare, cele perpendiculare
sunt date de relatiile de mai sus.
Invers, fiind cunoscute cele rectangulare, observm cA

lar e este dat de ecnatiile

www.digibuc.ro
 122

cose x , sin e , y

Exernplu. x= 1
y = VW A vem:

r = 1 ; cos
1 Ir-
0- -T' sin () 2
Sin e fiind pozitiv, iar cos 0 <0, arcul e este cuprins In-
tre 900 si 1800 i deci :
O = 1800 600 = 1200.
Fiind cunoscut ecuatia unei curbe In coordonate rectangulare,
pentru a-i :gas ecuatia ei In coordonate polare se Inrocueste x k;f y
cu reose, rsin 0.

www.digibuc.ro
 Studiul propiettilor curbelor
de ordiriul al doilea dup ecuatiile simplificate.

Cele trei conice.

Elipsa.
64. Elipsa este locul punctelor a caror sum a distan-
telor la cloud puncte fixe F i F', numite focare, este
constantd.
Vom lu doug axe perpendiculare Ox, Oy, 0 find mijlo-
cul lui FF', iar axa Ox sit' fie FF'. Insemnnd cu 2 C dis-
tanta focarelor, avem prin definitie:
MF MF' 2a.
i. y sunt coordonatele unui punct al elipsei. ecu-
atia curbei este :
y2 c:e) y2 .= 2 a (1)
Ridicnd la patrat, avem :
2 (x2 + y2 + c2) + 2 V (x2 + y2 C2) 2 4 c2 x2 = 4 a2,
sau :
V (x2 + y2 + c2) 2 4 c2 x2 2 a2 (x2 + y2 4- c2).
Ridicnd din nou la ptrat, obtinem :
x2 (a2 c2) a2 y2 , a2 (a2 c2)
sau :
(2)

www.digibuc.ro
 124

Considernd triunghiul MFF', avem :

FF' < MF MF',
FF' < 2 a.
Elsa : FF' = 2 c ; deci :
2 c < 2 a, c < a.
Asa dar putem pune :
a2 e2 = b2, b < a. (3)

ecuatia loeului geometric devine :

x2 y2
1. (4)
a2 b2

Aceasta este ecuatia elipsei (Fig. 26).

65. Forma curbei. Ecuatia curbei find :
X2
=--- 1,
a2 b2

se vede ea schimbnd pe x ou x i y cu y, ecuatia.ra-

mne neschimbata. Deci, dad, punctul M (x, y) afl pe
curbri, atunci si punetele : M"(x,y), M'"(x,y),
se vor gsi pe curb. Punctul M' fiind simetricul lui M in
c' raport cu Ox, M" simetri-
cul lui M in raport cu 0y,
M" simetricul lui M in ra-
port origina 0, rezult ea
a,o)
FA-c.0) o Tcc.,0
elipsa este simetric, in ra-
port cu Ox, in raport cu
Oy i in raport en O. Va
i(0 fi de ajuns deci s; cons-
truim curba in unghiul
Fig. 26 xoy, cci pentru a construi
curba intreag, vom lu simetrica ramurei din unghiul xoy
In raport cu Ox, Oy i punCtul O.
Rezolvnd ecuatia elipsei in raport cu y, avem :

www.digibuc.ro
 125

Pentru ca y s existe, trebue s avem :

a2 x2 >
sau :
a < x < a.
Deci, curba este cuprinsd intre paralele :
CD x a 0, C'D' x + a O.
De asemenea. rezolvnd ecuatia in raport cu x, vom gs
c trebue s avem :
b < y < b,
sau c elipsa este cuprinsa intre dreptele :
CD' y b 0, C'D y b O.

Prin urmare, elipsa este interioard dreptunghiukti CD'

C'D (Fig. 26).
Sh construim ramura :

Y= a a2 x2,

cnd w variazd de la 0 pnd la a. Mai intai se observ ca

y descreste, cnd x creste ; cnd x = 0, y = b, obtinem
punctul B; dac x creste, y descreste si &and x=a, y=o;
obtinem punctul A. Lund simetrica acestei ramuri cons-
truite, in raport cu Oy, Ox, 0, se obtine forma elipsei
(Fig. 26).
Punctele A, A', B, B' se zic veirfurile elipsei. AA' si BB'
se numesc axa mare i axa midi a elipsei.
Pentru a construi focarele F i F', ale aror coordonate
sunt (c, o), (c, o), ne servim de relatia
a2 e2 b 2.

De unde :
c2 a2 b2, c a2 b 2;

deci : OC = v oA2 OB2. adich, distanta de la originei,

care este centrul curbei, pitn la focare (asezate pe axa mare)
este cateta unui triunghi dreptunghic, in care ipotenuza este
OA a, iar cealaltit catetei este 013=b. Distanta FF' se nu-
meste clistanta focala. Pentru a constru't focarele, vom descrie

www.digibuc.ro
 126

cercul din B ca centru i cu raza a. care taie axa Ox In F

F.
Exemplu. SA se construiasca elipsa :
x2 y2
= 1.
25 16
Avem : A (5, o), A' (-5, o), B (o, 4), B' (o,-4). Focarele
sunt : F (c=3, o), F' (-3, o).
66. Elipsa este proiectia ortogonald a unui cerc pe un
plan. Fie un cerc de diametru AA', pe care si1-1 proectgm
pe un plan ce face cu planul
cercului nnghiului a, dat de:
b
cosa , AA". 2 a, b < a.
a
Considernd pe cerc punctul
B1, extremitatea diametrului
perpendicular pe OA (Fig. 27),
i alt pullet M1, proiectiile
Fig. 27 lor pe planul elipsei s le
insemniim cu B i M ; proiectiile punctelor B, i M, pe
OA fiind 0 i P, avem :
OB, = a, 1310B = a, OB = OB, cosa = a = b,
a
MP
(1)
a
Considernd sistemele de axe (0x, 0y), (0x, OY), coordo-
natele punctului M1 in raport cu aceste sisteme, stint :
x.= OP, y = PM ; x = OP, Y= PM,.
Punctul M, (x,Y) descrie cercul :
x2 + Y2 = CO;
din relatia (I) rezult :
y
Y
b
a
,==,.,. a
y

inlocuind pe Y in ecuatia cercului, vom avea :

www.digibuc.ro
 127

a2 y2 = a2
x2 +
b2
sau :
X2 u2'
a2 b2

Aceasta este ecuatia loc.ului descris de M, care probeazii

cd proectia cercului de diametru AA' = 2a pe un plan ce trece
prin acest diametru i care face cu planul cercului un unghi
al cdrui cosinus este , este o elipsd a cdrei axd mare este
a
AA', iar junditatea axei mici b.
Cercul descris pe axa mare a elipsei, se numeste cercul
principal al elipsei.
67. Elipsa definit ca alt loc geometric. Constructia
elipsei prin puncte. Fiind dat e dou cercuri concentrice de
raze a, b (Fig. 28), sg. ducem
prin origingi o secantgi, care
le taie In M, si M2. Paralelele
din M2 la Ox si din M1 la
Oy se taie in M. S ggisim
locul geometric al punctu-
lui M.
Alk
Insemnnd cu a unghiul
Tariabil xOM coordonatele
punctelor M1 si M2 aunt :
(a cos a, a sin a), M2 (b cos a, Fig. 28
b sin a); deci coordonatele lui M sunt :
= a cos a, x = b sin a.
Sit eliminm pe a intre aceste dougi ecuatii. Avem ;

cos a = x sin a = .
;

a
inlocuind In :
sin2a cos2 a = 1,
ecuatia locului descris de M va fi :

www.digibuc.ro
 128

adic o elips a carei axii mare este AA', cu cercul director,

cercul de diametru AA'.
De aci, rezultd o constructie a elipsei :
o2
a2 b2
-- 1-

Vom descrie doua cercuri concentrice cu razele a, b

ducnd o secant variabild prin centrul lor, vom obtine
punctele M, si M2; paralela la Ox prin 'S12 i la Oy prin
M, se taie in M, un punct al elipsei date.
Tot de aci mai rezult ca putem exprimd coordonatele (x, y)
ale unui punct al elipsei
0,2
Y2
a2 b2
in funcfiune tie un parametru variabil a, i anume
x = a cos a, y = b sin a.
68. Constructiuni geometrice asupra elipsei. Considernd
elipsa ale crei axe sunt AA' ,i BB' ca proectiunea unui
cerc de diametru AA', putem sa facem mai multe cons-
tructii.
I. Construcfia tangentei mntr'un pnnct al elipsei. Fie AA' cer-
cul care proectat da elipsa (Fig 29). SA considerhm punc-
B, tul M, a crei proec-
tie este punctul M al
elipsei. Pentru a gsi
acest pullet, trebue
s cunoastem proec-
tia B a punctului B,.
Proectia dreptei B1,
M, R find BR, punc-
tul M se afl la inter-
Fig 29. sectia acestei drepte
cu perpendiculara M1P pe AA'.
Tangenta la elips in M este proectia tangentei M, T la
cere in M1, adicti dreapta MT.
1I. Construcfia punctelor de intersectie a unei drepte cu o
S gsim punctele de intersectie ale unei drepte D
cu o elips al crei cerc director este cercul de diametru
AA' (Fig. 29). Proectia dreptei B, A fiind B A, s, insem-

www.digibuc.ro
 129

aim cu Q punctul unde se taie dreptele D si BA. Punc-

tul Q,, corespunzlitor in planul cercului, se obtine ducnd
prin Q perpendicularg. pe 0 A, care taie pe B, A in Ql.
Unind pe Qi cu punctul S unde D a tgiat pe A A', se ob-
tine dreapta D, in planul cercului, a ciirei proectie este D ;
D, taie cercul in M, iM',. Aflam punctele M, M' corespun-
z'atoare lui 111 i M', , ducnd din M perpenclictilare
pe A A.' care vor ttiia dreapta D in punctele A-
cestea sunt panetele unde dreapta D a titiat elipsa.
III. Constructia tangentei dusd dintr'un punct la elipsd. Fie
P un punct In planul B,
elipsei al c'grei cere di-
rector este cercul de
diametru AA', sau ale
arei axe sunt AA' si
BB'. Tangentele duce
din P la (-lipsd, se ob-
tin astfel (Fig. 30) :
PB' taie pe AA' in S ;
se duce B', S ce taie per- Fig. 30.
pendiculara din P pe AA' in P1. Se duc din P, cele dou
tangente P1 M, si P1 N, la cerc. B', M1 taie pe AA' in R,
iar perpendiculara din M, pe A A' taie pe B' R in M ;
perpendiaulara din N, pe AA' taie pe P E (E fiind inter-
sectia lui P, N, cu A A') in N. Tangentele cluse din P la
sunt P M i P N.
IV. Sd se clued la elipsd tangente parale7e eu o direcpe data.
Vom duce prin centrul 0 al elipsei paralela 0 D cu direc-
tia datg. Pentru a gsi dreapta OD,, a ctirei proectie este OD,
(Fig. 31), ducem dreapta BA' care taie pe OD in S; paralela la
0 B prin S taie pe A'B,
in S, ; 0 S, este 0 D.
Ducem tangentele M, R,
M' R la cerc paralele cu
0 D1; paralelele din M, si
M', la 0 B se taie cu pa-
ralelele din R R' la OD
in M i M'. Tangentele
paralelele cu directia data
sunt R M, Fig. 31.
9

www.digibuc.ro
 130

V. Constructia elipsei printr'o trsatura continua. S con-

y siderttm o dreapt de lun-
gime constant MN = a
!
b, si pe ea un punct
fix P, astfel at MP= a,
P N . b. Dactt M N se
raised cu extremiatile N
pe Ox, M pe Oy (Fig. A,
A
punctul P (x, y), ale &anti
coordonate sunt 0 A = x,
Fig. 52. 0 B = A P. y, va descrie
o elips. In adevr, din triunghiurile asemenea MBP, PAN,
deducem:
a x OM y
.
b ON x y
De unde :
ON
a + b x, OM= a + b
y.
Inlocuind in relatia :
0 M 2 + O N2 = (a + b)2,
se obtine
X2 y2
1.
a2 b2
Punctul P descrie prin urmare o elips ale cgrei axe de
simetrie sunt dreptele Ox si 0y, iar lung:mile axelor
2 a, 2 b.
Dacrt deci, o linie metalic6 M N se misc intre doug, axe
Ox si Oy perpendiculare, vrful unui creion P, fixat bate()
deschidere P a linii MN, va descrie elipsa ale ciirei axe
sunt a i b.
VI Alta' constructie a elipsei Cand se cunosc axele.
SA considerm o linie AM
de lungime constantil i e-
gala cu a si punctul B fix
pe aceastti linie ash ca MB= b.
Cand dreapta AM se misca
ash ca punctul A srt se afle
pe Oy, iar B pe Ox, punctul
M va descrie elipsa de axe
a i b. In adevilr, paralela
Fig. 33. la Oy prin M taie pe Ox in

www.digibuc.ro
 131

P, iar paralela din 0 la AM, in M1. M1 descrie cercul director,

jar intre M1P gi M P, avem relati a :
P a
MP b

care probeazg (. 66) c M descrie elipsa al ciirei cerc di-

rector este cercul cu centrul in O i cu raza 0M1.
69. Tangenta inteun punct al elipsei. Fie Mo (x0 yo) un
punct al elipsei :
x2 y2
a b2

deci :
xo2 yo2
1 = O.
a2 b,

Ecuatia unei drepte ce trece prin Mo find :

Y Yo = (x x0) tg a,

pentru c aceast dreapt s fie tangent la elips in Mo,

trehue ca s taie elipsa in dou puncte confundate in Mo.
Coordonatele (x, y) ale unui punct M al acestei drepte,
definita prin punctul M0 (x0 yo) unghiul a, sunt
x = xo rcosa, y = yo r = MoM.

Pentru a gsi punctele de intersectie ale acestei drepte cu

elipsa, vom scrie ca un punct (x, y) al dreptei se afi pe
.elips; deci
(x rcosa)2 (yo rsina)2
1 O.
a2 b2

De uncle :
yosina\
a2 V
2 r xcosa
a
+ b

xt,2
a2 + YO2
b2 1 0. (1)

www.digibuc.ro
 132

Aa dar, sunt doug valori r', r" i deci doua puncte de

intersectie :
M' (x0+ r'cosa, y + r'sina); M" (x, + r"cosa, yo + r"sina),
Prin urmare, o dreaptei taie o elips la cloud' puncte.
Punctul M, (x0, yo) Bind pe elips, avem
x,2 2

a
Yo
b2
1 = 0,
i deci ecuatia (1) deivine:
(COS2ce x0cosa yosina
1.2
a2 b2
+2r a2 b2
= 0,
care probeaa, ca o rrtacinii, r' --= 0, sau ea un punct de
intersectie al dreptei date cu elipsa este M, Pentru
dreapta s fie tangenta, trebuie ca i cel de al doilea punct
s se confunde cu M0, adica si cealalta rildacin r" = 0.
Deci :

De unde :
x0cosa
a2

tg a =
yosina
b
2

b2
0'

yo a
Aa dar, ecuatia tangentei in M, (x0, yo) la elipsa va
x, b2
y yo (x x),
yo a
cu conditia:
x02
a2
"
b2
1 = 0. (2)

Dezvoltnd, avem :
y y a2 + x x, b2 a 2 y02 b 2 x02 0,

sau, tinnd seam a de ecuatia (2),

XX0 b2 YYo a2 --= a2
Diviznd cu a2 b2, ecuatia tangentei in M0 (x0, Yo) va fi:
Y Yo 0,
a2 -k bz

impreunti cu relatia (2).

www.digibuc.ro
 133

70. Tangent paralel cu o directie dat. Fie m coefici-

entul unghiular al directiei date. Ecuatia tangentei la elipsa :
y2
a2 b
1 = 0,
paralel. cu directia m, va fi
y = mx n,

rmnnd s determinam pe n, pentru ca cele dour', puncte

de intersectie ale acestei drepte cu elipsa s fie confundate.
Inlocuind in ecuatia elipsei pe y, avem
x2
a' (m
b2
+ 71)2
sau:
m2 \ 2 mnx n2
x2 1 0.
b2 b' b'
Conditia ca aceast ecuatie aib, dou rdcini confun-
date este :
m' n' I1 m,
b4 k a' + 62 ) b'
1 = 0;
de unde :
n2 = a2m2 b2, n =_ V'a2 m2 + b2.
Deci, ecuatiile celor doug, tangente la elips, paralele cu
directia m, sunt :
y == m x ira2m2+b2, y = m V a2 m2 + b2
71. Polara unui punct fat de elips. Directoare. Ex-
centricitate. M0 ( we, ,o, fiind un punct in planul elipsei, s
s

gsim ecuatia polarei acestui punct, adica, locul geometric

al punctelor conjugate armonic cu M0, in raport cu punc-
tele de intersectie ale elipsei cu o secant variabil ce trece
prin .1110. Fie M (x, y) un punct al polaroi ; cheapta MM0
taie elipsa in doug. puncte M' (x', y'), M" (x", y"), ale cii-
ror coordonate sunt de forma:
xo x yo + xo Yo +
1 + X" 1+
.
1 +r' 1+1"
Y

www.digibuc.ro
 134

P3ntru a ggisi valorile lui i r, vom scrie c punctul

+Xx yo -I- X y
1+X 1+
este pe elipsa ; de unde :
(x, + X x)2 1 0;
(1 + 2,)2 a2 b2 (1 +y)2
)2
sau :
fx2 2 yo2_
a2 b2 a b2

Aceasta este ecuatia care &A valorile 27 c.orespunztoare

punctelor de intersectie M' qi M". Conditia ca aceste puncte
sti fie conjugate armonic cu Mo, M, este :

11"110 1' 4- X" = 0.

M'M M"M
Scriind c suma radticinilor X" este zero, avem :
xox
YoY 1
a2 b2

care este ecnatia polarei punctului Mo (xo, yo) In raport

cu elipsa :
X2 2

a2 b2
= 0.
Printre secantele ce tree prin Mo, dour', sunt tangentele
din Mo la elips ; pentru acestea, punctele M', M" se con-
fundii cu punctele de contact, iar conjugatele armonice ale lui
Mo fat de M' i M" sunt chiar punctele de contact. Th aci
rezultd o constructie geometricd a polarei : Ducem din 1110 tan-
gentele la elipsd i dreapta care unelte punctele de contact este
polara lui. Mo, futd de elipsd.
Directoare la elips6 sunt polarele focarelor ; directoarele
sunt dou6, drepte perpendiculare pe axa mare. Ecuatiile lor
sunt :
ex
CX
a2
1 . 0, a2
1 = 0.
Raportul se numete excentricitatea elipsei.
a
Pentru a OA polul (x y0) al unei dreple :
Ax + By + C = 0,

www.digibuc.ro
 135

fard de elipsa :
002 y2
a2 b2

vom scrie polara lui (x07 yu)

x0x Y 1 0
a b2

gi vom identificit ecuatia polarei cu a dreptei date ; de unde :

x, Yo
02 b2 1
A C.
Rezolvnd ecuatiile aflate, gsim coordonatele polului :
a'A b93
xo

72. Ecuatia tangentelor duse dintr'un punct la elips.

S gdsim ecuatia tangentelor duse din M, (x, y0) la elipsa :
x2 y2

S cdutdn2 punctele de contact. Dac y') este un punct

de contact, ecuatia taugentei in 1\1' la elips va fi :
ai a2
yy
b2 0'
(1)
cu conditia :
x' 2 y'2
1 -= O. (2)
a2 b2

Scriind c tangenta (1) trece prin M0 (x0, yo), avem :

x Y Yo
-- 1 = 0. (3)
a2 b2

Se vede c aceastii ecuatie probeaz c punctele de con_

tact Ai' (x' , y') se gAsesc pe polara :

www.digibuc.ro
 136

a lui Mo (x0, yo) fat de elips.

Pentru a ggisl pa (x', y'), vom rezolvit ecuatiile (2) i (3) ;
inlocuind in (2) pe y cu valoarea sa din (3), se obtine o
ecuatie de gradul II-a in x' si deci vom avea dourt valori
pentru x', dou pentru y'; coordonatele punctelor de contact
(x', y'), (x", y"), sunt astfel cunoscute, iar ecuatiile tangen-
telor duse din 114-0 la elips, vor fi :
x'x y'y u
a2 b2 .=
X"X
a2
+ "0
b2
1 n

Determinarea direefiilor tangentelor din Mo. Mai putem grisi

ecuatiile tangentelor duse din M, (x0, yo) la elips, deter-
minnd directiile acestor tangente. Am Vrizut cA ecuatia
unei tangente la elips, a crirei directie este m, va fi :
y = mx If m2 a2+ b2.
Pentru a gsi valorile lui m, vom scrie c aceast dreaptrt
este tangenta dusrt din Mo (x0, y0), sau crt trece prin acest
Deci :

o = nix() a2 b2, yo mxo = V. a m2 + IA

Ridicnd la ptrat, gsim ecuatia :
m2 (w02 a2) 2 nix, y0 + yo b2 = 02, (1)

care va da coeficient2ii unghiulari ai color dou tangente

din Mo.
Pentru ca aeeast ecuatie s aib dourt rdcini, trebue :
x02 Yo2 (42 a2) (yo2 b2) 0,
s au :
..ro 2 2

a2 + b2 I O.

Primul membru al acestei neegalitti este primul membru

al ecuatii elipsei.
Pentru a rezolvit aceast neegalitate, s considergm in
general curba f (x, y) = O i. dourt puucte A (x0, yo), B (x1, yi)
din planul ei. Coordonatele unui punct M al dreptei AB
sunt de forma :

www.digibuc.ro
 137

x0 -1- ce1 yo yi AM
x
1+ 1 BM
variind de la 0 la oc, cnd M descrie segmentul AB.
Punctul M este pe curba f (x, y) = 0, cnd 1C verific ecuatia :

F (Z) = f x, yo yi\
1+ 1+i )
Pentru fiecare radcina a acestei ecuatii corespunde un
punct de intersectie al curbei date cu segnaentul AB. Sa
substituim in F (i.G) pe 0 si pentru = 0, rezultatul inlo-
cuirii este f (x,, go); pentru 2 = 0,,
xo I X1 y yi
1+ 1+
se redue la xl, yi i deci rezultatul inlocuirii este f (x1, yi).
Prin urmare, dacrt f (xyl) i f (xo, yo) au acelas saran, e-
cuatia F (Z) = 0 are un numar cu sot de radacini intre 0
oc, i deci segmentul AB taie curba data intr'un numar
cu sot de pun cte, sau in nici un pun et, asezatk intre A si B.
Daca insa f (x,,, yo) i f (x 1) au semne contrarii, ecuatia
F (it) = 0 are cal putin o rdcina reala intre 0 si co i
deci segmentul AB taie curba dat cel putin inteun pullet
sau intr'un numr fr sot de puncte, asezate intre A si B
si reciproc.
De aci urmeaza e daca, A si B sunt doua puncte, pe care
unindu-le, nu traversilM curba f (x, y) = 0, adia, ambele
puncte A si B asezate in interiorul sau exteriorul curbei
date, rezultatele substituirii in f (x, y) a coordonatelor acestor
puncte au acelas sernn. Prin urmare, dacti f (x, y) are un
semn, cnd inlocuim pe x i y cu coordonatele unui punct
A dintr'o regiune in care curba f (x, y) = 0 inparte planul,
rezultatul inlocuirii in f (x, y) a coordonatelor unui alt punct
B din aceiasi regiune cu A, va avea acelas semn.
Din contr, dad'', A si B unite, so traverseaz curba
f (x, y). 0, eu alte cuvinte A ar fi in interior, de ex., iar B
in exteriorul curbei, rezultatele substituirii in f (x,y) a door-
donatelor acestor puncte, vor avea semne contrare.
Asa dar, o curba f (x, y) 0, n cazul nostru elipsa, inparte
planul in doua regiuni ; pentru punctele regiunii interioare,

www.digibuc.ro
 138

primul membru al ecuatii elipsei are un semn, iar pentru

punctele regiunei exterioare, semn contrar. Pentru a determin
aceste semne, se vede in ce regiune este origina i ce semn
are rezultatul inlocuirii.
X2
Pentru elipsd, in regiunea interioard, expresiunea
a2
Y
b2
1 va aved acelaq semn, pentru toate punctele
(x, y) din aceaski regiune, adicd semnul dat de oa igind
(x 0. y = 0); pe curbd acea expresie este zero, iar in re-
giunea exterioard elipsei, expresia :
Y2
a2
adicd este pozitivd.
Revenind la discutia rgdgcinilor ecuatii ce dg coeficientii
unghiulari ai tangentelor, putem spune : 1) Dacg punctul
Mo (xe, yo) este exterior elipsei, avem :
X2 Yo2
a2
1 > 0,
b2

deci se pot duce doug tangente.

2) Dad'', Me este pe curbg,
ao 2 yo2
0
1 = 0,
i deci se poate duce numai o singiug tangentg.
1) In sfarit, dad", Me este interior elipsei,
x02 Yo 2
1 < 0,
a2 b2

i deci nu se poate duce nici o tangentg din acest punct.

Pent) u a gsi chiar ecuatia tangentdor duse din 110 (x y)
la elipsd, Tom scrie ecuatia unei clrepte ce trece prin M
Yo = m (x
Y X0)

i vom inlocui in (I) pe m cu valoarea scoas din aceastg

ecuatie,
Y Yo

www.digibuc.ro
 139

Vora avea ecuatia comunei a tangentelor:

yo)2 (x02 _ a2) 2 aco yo (x xo) (y yo)

(Yo2 x0)2 = 0,
b2) (x
care descompus in doi factori de gradul nti, ne art ecu-
atiile in parte ale celor dourt tangente duse din Mo. Acea-
st ecuatie se mai scrie i supt forma :
(X02 yo2 1 X2 y2
1) 1)
(XX yyo
a2 b2 1)

73. Aplicatie. Set se geiseasca local punctelor Mo, de unde

se poate duce cloud tangente perpendiculare la elipsti. Ecuatia
ce da coeficientii unghiulari ai acestor tangente find:
no (x02 _ co) _ 2 m x0 yo b2 = 0,
conditia ca cele dou tangente s fie perpendiculare este:
ms m" 1 = 0,
de unde :
1 0,
sau :
xt,2 -,-- a2 +
Deci punctul M (wo, yo) descrie un cerc a crui razA este
V a2 Acesta este cercul lui Monge al elipsei.
74. Ecuatia normalei la elips. Fie Mc, (x, y) un punct
al elipsei :
X2 9,2
.71,2 1 = 0.
Deci:
x02
Yo2 1
a2 b

Normalti se numete dreapta perpendicularrt in pe

tangenta in Mo la elips. Ecuatia tangentei find :
b
Y Yo = go a (X 000),

www.digibuc.ro
 140

acea a normalei In M, (x yo), va fi:

ay,
Y Yo (X X2
bx0
75 Diametrii. Diametrii conjugati. S gsim ecuatia dia-
metrului conjugat coardelor paralele cu directia : m= tga,
a find unghiul acestor coarde cu Ox. M0 (x, y,) find mij-
locul unei coarde de directie m, coordonatele unui punct
al acestei drepte sunt:
x= rcosa, y = yo rsina, r = M0M.
Scriind c acest pullet este pe elips, se obtine:
r2 (cos'a sin'a
, osa yo sina)
b2 a2

x02
a2 1
Yo2
b=
1 = 0.
Scriind c. Mc, este mijlocul coardei punctele M'M"
fiind corespunztoare valorilor r' i r", avem:
r' r" = 0,
de unde:
x, cosa y sina = 0.
b2

Locul punctului M, (x,, yo), mijlocul coardelor de direc-

tie m =-- tga,
este :
b2
Yo = a
2
tg
Deci ecuatia
.
diametrului conjugat D al Coardelor de di-
_
rectde m, este :
b2

adidi o dreapt ce trece prin centru. Coeficientul unghiular

m' al acestei drepte,fiind :
b2
91/' =
a2 m '

www.digibuc.ro
 141

rezult na," intre coeficientii unghiulari m, , ai coardelor

diametrului, exist . relatia
b2
nz m' (1)
a2
Considernd coardele paralele, de directie m', ecuatia dia-
metrului conjugat D' cu aceste coarde, va fi :
b2
m, X'

iar coeficientul unghiular al acestui diametru este :

b2
(12

ceeace rezult, observnd relatia (1).

Diametrii, D i D', astfel c unul din ei sa fie conjugat
coardelor paralele cu celalt, se numesc diametrii conjugati.
76 Constructia a doi diametrii conjugati. Printre coar-
dele de direntie m, sunt i tangentele la elipsii paralele cu
aceast directie. Insemnnd cu M', M" punctele de contact
ale acestor tangente, mijloacele acestor coarde sunt M'
Al" i deci diametrul conjugat directii coardelor cons:de-
rate, va fi dreapta M'M". 1)e aci rezultd o constructie a
diametrului D' conjugat diametrului D. Fie OM un diametru ;
ducem tangenta in M la 31ipstz ; dreapta OM' paralel cu
aceast tangent, este diametrul conjugat cu D.
77. Demonstrare geometricd a relatii ce exista titre
coeficientii unghiulari ai doi diametrii conjugati. Vom
consider elipsa ca proectia unui cerc. Fie AA', BB' axele
unei elipse al ciirei core director este cercul de diametru
AA' (Fig 34). Doi diametrii per-
pendiculari 0M1, OM' in cerc,
sunt astfel c unul din ei este lo-
cul mijloacelor coardelor paralele
cu celalt. Proectnd acesti doi dia- A
metrii perpendiculari, coardele pa-
ralele se vor proect dupa drepte
paralele ale ciiror mijloace sunt
proiectiile mijloacelor coarclelor
din spatiu i deci vom obtine doi
diametrii, OM, OM'. conjugati, ai
elipsei, chni se obtin dupg proiec- Fig. 34.

www.digibuc.ro
 142

-tie tot doug, drepte, astfel eh' unul din ei este locul mij-
loacelor coardelor paralele cu celalt.
insemnm cu a gi a' unghiurile AOM, AOM'; deci : m =
tga, m' = tga'. Fie P i P' proectiile lui M1 gi M'l pe A A'.
Intre ordonatele : MP gi M1 P ale unui punct al
elipsei gi al cercului ( 66) existii relatia :
MP
M1P a
S gitsim relatia dintre unghiurile AOM, = a AOM'1
= a1, diu planul cercului gi a, a' din planul elipsei. Avem:
MP = OP tga, M1P OP tgar
De unde :
MP tga
M1P tgal
Insa :
MP
M1P a ;
deci :
tga (1)
tgai a
De asemenea :
tga' (2)
tga'1 a
Insg, 0M1 i 021'1 fiind perpendiculare,
a'1 = 90 + ;
deci :
tga'1 = cotga
Relatiile (1) gi (2) devin
tga b tga' =
tgal a' cotgal a
Inmultindu-le ntre ele, obtinem :
b2
tg a tg a = a2
sau
b2

www.digibuc.ro
 143

Aceasta este relatia Intro coeficientii unghiulari a doi dia-

metrii conjugati :
b2
y m X, y = az m X.

78. Propriettile metrice asupra diametrilor. Fie (x' y'),

coordonatele unui punct M' al unei elipse :
X2
a2
yb22 1 =0.
I. Srt ne propunem a calculit coordonatele (x", y") ale
punctului M" al elipsei, astfel ca 0 M' i OM" s6. fie doi
diametrii conjugati.
Avem :
xu,
x'2
a2
Y
b2
12
= a2
+ b2
= 0.
Intre coeficientii unghiulari :

x" x"

ai celor doi diametrii conjugati, avem relatia :

mm
b2 y yff b2
a2 ' a2

De unde deducem :
X" y"2 X"2
y"
a + b2 a2
X'2
a a2 b2

Dublul semn corespunde extremittilor color doi diametrii.

Luand semnul , avem formulele lui Chasles:
a ,

b Y'

care ne dau coordonatele (x", y") ale captului diametrului

conjugat in fltnCtiune de coordonatele (x', y') ale primului dia-
metru.

www.digibuc.ro
 144

II. Fie OH', OM" doi diametrii conjugati i y'),

M" (x", y"); am vAzut c:
a , b ,

x" bY
Avem :
030 =es y's a2 12 b2 _,2
b2 a2
deci :
OM/ 2+ 031"2=x' 2+y' 2 4_ a2_4_
2 b2
x , 2 = 00'2 (1 + 1)2
' b2 7 ' a2
a2
1/2 (1 b2/'
01'2 0M"2 = (a2+b2) xa122

Tinnd seamA de ecuatia :

x'2
Y' 2 1,
a2 b2

rezultA :
0M'2 0M"2 a2+ b2 0A2 -I- OB2. (1)
SA calculAm suprafata triunghiului OM'M". Stim (. 40, II)
cA suprafata unui triunghi ale cArui vrfuri sunt : 0 (o, o),
M' (x y'), M" (x", y"), este :
0 0 I
1 1
S =-2 (x' y" w").
ocn

Inloeu.ind pe x", y", dupd formulele lui Chasles, avem :

1 a 1 x'2 y2 1
a b, (II)
a b 'Y 2 k a2 -7- V 2

Observnd formulele (I) si (II), putem enunta teoremele

lui Apollonins ; 1. Suma pdtratelor a doi semidiametri conju-
gati este constantd i egald cu suma pdtratelor semiaxelor ; 1I)
Suprafata triunghiului format de centru i capetele a doi dia-
metrii conjugati este constantd egald c jumdtatea suprafetei
dreptunyhiului construit pe axe.
79. Suprafata elipsei. Pentru a gAsi suprafata elipsei, vom
reaminti teorema urmAtoare: Suprafata unui triunghi din spa-
tiu find S, iar aceia a proectii acestui triunyhi pe un plan

www.digibuc.ro
 145

find S1, dacd a este unghial firmat de pla nul triunghiului

cu planul pe care se face proectiunea, avem :
S1 = S COS a.
Ca s6 demonstrm aceastg tee-
rema, considergm (Fig. 35) triun-
ghiul din spatiu AB, 0,, a direi
proectie pe plauul figurei este A
triunghiul ABC; dreptele B, C1,
BC intlnindu-se pe planul figu-
rei in D, avem : Fig. 35.

Supr. ABC' = Supr. AB D Supr. ADC.

Insg, a find unghiul format de planele ABD, AB, D, adic
unghiul format de perpendicularele BH i B111 pe AD, avem :
1
Supr. ABD = 2
AD X BH= 2
A DXB1H cos BHB, =
1
AD. B111 cos a,

Supr. A B, D = 21 AD. B111.

Deci Supy. A BD = Supr AB, D cos a.

De asemenea :
Supr. ACD = Supr. AC, D cos a.
De unde
Supr. ABC Supr. A B, D cos a Supr. AC, D cos a.
Supr. ABC = (Supr. AB1D Supr. AC, D) cos a
Supr. AB, C, cos a.
Pentru a gs suprafata elipsei, vom imparti cereal princi-
pal al elipsei, in foarte multe triunghiuri 03.11 M,, OM,
avnd toate acelasi vrf 0, iar celelalte doug, vitrfuri M M,
pe cerc. Cosinusul unghiului format de planul cercului cu
planul elipsei find proectilm toate triunghiurile
a'
10

www.digibuc.ro
 146

0M1 M 034-2 M3,...pe planul elipsei qi vom obtine triun-

ghiurile om1 m2, om2 m... ale chror suprafete vor fi

oral m2 = OM, M2. ,

om2 m3 = 0312 M2. ,

Adunand, avem :
b
0m1m2 0m2m3 . 0M2M3 +. .
a
Insg, ctuad punctele sunt foarte apropiate i ml,
m... vor fi foarte apropiate, iar sumele :
0m1m2 0rn2v13 -F
mq1M2 on,m3
sunt tocmai suprafata elipsei si a cercului. Vora avea deci
la limith:
S = Supr. elipsei S pr. Cerc.,
a
sau:
S= ba 7r a' = i a b.
Prin urmare, suprafata elipsei :
2
X2
1
b2
este :
it a b.

Exercitii.
1. Intr'un punct M variabil al unei elipse se duce tangenta care
taie tangentele la extremittile axei mari AA' in punctele P, P'.
I) S se demonstreze c produsul AP. A'P' este constant.
II) F, fiind focarele, s_ se arate c dreptele PE`, P'F' se taie
pe normala la elips in M.
III) S. se arate c cercul de diametru P P' trece prin focare.
b2 (2 -- a43)
R. M (x0, yo). AP = ayo '
A'P' b2 (a ayo
-1- aO
. AP. AP'= b2.

www.digibuc.ro
 147

Sa scrie ecuatille dreptelor PF, F', (e2 = a2 b2) si se vede ea

coordonatele punctului lor comun sunt:
cx,, cyol
a a

Centrul cercului de diametru PP este (0, b2), iar raza :

Ye

a4y02 b4x02
R2 a2 yo2

2. F,F' fiind focarele elirsei ale carei axe sunt a 0 b, sa se calcu-

leze distantele de la un punct M al elipsei la focare. (MF, MF' se nu-
mese raze vectoare) In functiune de abscisa punctului M (x0,yn).
II SA se eerie ecuatiile directoarelor elipsei date.
III SA se gAseasca locul geometric al punctelor P astfel ca, raportul
distantelor acestor puncte la foearul F si directoarea corespunzAtoare
sA fie constant i egal cu a (c = 1,1a2 b2).

b2
R. MF2 = yo2 (e wo)2 = (aa oco2) (e x0)2.

I) MF = a a xo, MF' = a a x0*

cx cx
II) -ja 1 = 0, at + 1 = O.
III) Locul este chiar elipsa data.
3. Se da dreapta AA' = 2 a qi punctul F pe aceasta dreapta. Pe
perpendiculara In P pe dreapta AA', se ia punctul M, aa ea :
mps
= K2
PA. PA'
I) Sa se afie locul geometric al punctului M, cand P descrie
-dreapta AA'.
II) Fie R, R punctele de intersectie ale dreptelor MA, MAI cu per-
pendiculara pe mijlocul 0 al dreptei AA'. SA, se arate ca OR.OR'= const.
R. A (a, o) A'(a, o). M (a-0,y0). Locul o elipsa. Ecuatia locului:
Yu 2
Yg 1
(a (a -I- wu) K2. a2 K2

RO = aay.
ORI ayo
d-xo' OR. OR' = 10.

4. I) SA se arate ca produsul distantelor focarelor la o tangenta

oarecare la elipsa, este constant si egal cu
II) SA se afle locul geometric al proectii focarelor pe tangeute.
R. Ecuatia unei tangente se va scrie:
y = moo + Vmo aa bs

www.digibuc.ro
 148

I) P, P', fiind proectiile focarelor pe tangenta, avem :

FP. PP' = b2.
II) Locul lui P se obtine eliminnd m intre ecuatia tangentei gi
perpendicularei din F pe ea. Se gaseste cercul director :
x2 + y2 = a2.
5. Se da un cerc de centru 0 0 diametru AA'=-- 2 R. Dintr'un punct
M al acestui cerc, ca centru, se descrie un cerc tangent "in N dreptei
AA', care va ti cercul dat In punctele C 0 D. Sa se afle locul geo-
metric al punctului de intersectie a dreptelor MN 0 CD.
R. A (R,o), A' ( R,o). M (xe, y,). Cercul de centra M are ca ecuatie:
x2 + y2 2 xux 2 yoy x,2 = 0
CD este axul radical al cercului dat qi celui cu c'entru In M. Lccul
este elipsa :
x2 4 y2
R2 + 1.

6. M fiind un punct variabil al unei elipse cu fbcarele F i F',

duce dreapta FM 0 perpendiculara din centru pe tangenta in M Ia
elipsa. SA se afle locul geometric al punctulni de intersectie a acestor
doua drepte, and M descrie elipsa.
E. x2 + y2 cx = O.
7. Din fiecare punct M al unui cerc 0 se lasa perpendiculare MN
pe o dreapta D. Se cere locul mijlocului dreptei MN.
R. D Ox. Cercul : (x 0)2 + (y)2 = R2.
Locul este elipsa :
9c2 + (2 y a)2 = R2.

Transportand axele paralel in (0, ,2a), elipsa are ca ecuatie :

n2
R2 + (" \*/ 1'

0 dreapta AB de marline constanta (a+b) se reazema pe doua

drepte perpendiculare Ox i Oy, A find pe Ox, B pe Oy. Se cere
local punctului M al dreptei AB, qtiind ca AM = a, BM = b, a si b
fiind constante, cand AB variaza ca pozitie.
R. A (a,o), B(02/9). 111 (x,y). a2 + /32 = (a + b)2.

a
a b
x
1+ a' Y
1+
Locul este elipsa :

www.digibuc.ro
 149

b2 a2
9. SA se afle locul geometric al punctelor, astfel c1 suma patrate-
lor distantelor la dou'a drepte OD si OD' BA fie constanta i egala
cu K2.
P. Se ia ca Ox si Oy bisectoarele unghiului DOD',OD y ax = O.
Locul este elipsa :
2 a2 x2 2 y2
1.
K2 (1 + a2) + K2 (1 + a0)
10. SA se gaseasca locul mijloacelor coardelor unei elipse, stiind ca
aceste coarde tree printr'un punct P.
R. P (p, q). Fie Mo (x.,y0) mijlocul unei coarde. Se scrie coordona-
tole unni punct M (x0-1-r cos a, yo+r sin (Y) al acestei drepte i arl-
-land c este pe elipsa, se pune conditia cd, ecuatia ce da valorile lui
r, are suma radacinilor zero. tie inlocueste in relaigia gasita pe:
tgaqpYo,
X0
caci dreapta MoP este definit prin doua puncte, al carei coeficient
unghiular tg a este dat de relatia de mai sus. Locul lui M0 este elipsa:
b2 x02 -I- ai yo2 b2 p x0 a2 q yo O.
11. 0 coarda a unui cerc se deplaseaz1 paralel cu o directie fixft.
Prin extremitatile ei se duc paralele cu don& directii date.
SA se afle locul geometric al punctelor de intalnire a acestor para-
lele.
R. Se ia ca originti centrul cercului, iar ca Ox paralela prin
directia coardelor. R Hind raza cercului, in, on' direcliile paralele-
lor, y 2 ecuatia unei paralele cu Ox, se va duce prin punctele ei
de intersectie cu cercul paralele si se elimina intre ecuatiile lor.
2, X V R2
Y

Locul este elipsa :

2 no so'
Cm X2+ R2.
Y m

12. SA se afle locul geometric al punctelor de uncle se poate duce

la elipsa doua tangente, astfel ca dreptele ce unesc central elipsei cu
punctul lor de contact, sa fie doi diametrii conjugati.
R. Ecuatia ce da coeficientii unghiulari ai tangentelor &Ise din
M0 (xo, yo) este:
m2 (x02 a2) 2 on, xo yo2 b2 = 0,
Se tine seam& ca tangentele din Mo sunt paralele cu diametrii con-
j ugati, Locul este elipsa :

www.digibuc.ro
 150

X02
a2 2ob22
y2

13. Fiind dat o elipsa cu axa mare AA' si cercul sau director (cer-
eul de diametru AA'), se duce printr'un punct M al elipsei o perpen-
dicular& pe AA', ce taie cercul in punctul N (M i N find amAndou&
de aceiasi parte a lui AA'). SA se afle locul geometric al punctului
de intersectie a normalei in M la elipsa si normalei in N la cerc.
R. M (a cos tp, b sin th, N (a cos 1,1), a sin 1p). LocuI
este cercul:
x2 + y2 = (a + b)2.
14. Se consider& o elips& raportat& la axele sale Ox, Oy i dou&
puncte D i D' pe Oy, astfel ca : OD = OD d; fie M (xo, yo) un
pullet variabil pe elipsa,
10. Dreapta DM taie pe Ox in N ; sl se afle locul geometric al punc-
tului R de intAlnire al dreptelor OM i D'N.
R. M (xo, yo), D (o, cl). Ecuatia locului geometric este :
1f dx 1 d y 12
a2 kd + 2y b.' cl + 2y
15. SA se afle locul geometric al intersectii perpendicularei din focarul.
F pe tangent& in M, cu dreapta OM.
R. Directoarea corespunzAtoare focarului F.
16 Local intersectii tangentelor la capetele a doi diametrii conjugati
ai elipsei este o elipsa.
R. OM', OM" doi diametrii conjugati. M' (x1, y,),M"(x", y"). Se calcu-
leazA cu formulele lui Chasles coordonatele (x", y") cut ajutorul lui (x',y')
Se scrie ecuatiile tangentelor in M' i M" : xx yy' 1 = 0, etc.
a2 b2
Locul este :
x2 y2
2 a2 I- 2 b2
17. SA se afle locul geometric al punctului de intersecVe al perpen-
dicularei din focarul F pe tangenta in M la o elipsA en lin:a ce ungte
centrul ca punctul de contact al tan;entei.
R. Directoarea corespunzAtoarea focarului F.

www.digibuc.ro
 Iperbola
80. Iperbola este : LocUl punctelor a cdror difrentd a dis-
tantelor la cloud puncte fixe F si F', numite focare, este
constantd si egald cu 2 a.
insemnm cu 2 c distanta fbrald FF' i s lugm ca axe
Oa' i Oy, dreapa FF' i perpendiculara in mijlocul ei 0.1\1(x,y)
find un punct al locului diutat, ecuatia curbei va fi :
111F' = 2 a,
e)2 + y2 c)2 + y2 = 2a.
I (a;

Ridicnd la prttrat i fcncl oneratiile, avem :

2 (r2 + y2 e2) 2 \/(x2 + y2 + c2)2 4c2 x2 = 4 a2.
sau :
N/ (x2 y2 + e2)2 4c2 20. (00 y2 +
Ridicnd din nou la ptrat i aranjnd, se obtine aceiasi
ecuatie ea la elips :

a2 + a 2--c 2 = 1.
Ins, in triunghiul ENE', avem :
FF' > MF
De uncle :
2 > 2 a, c > a,
si deci putem 'Dune :
a2 e2 b2, e2 = a2
Asa dar ecuatia locului geometric este :

www.digibuc.ro
 152

2
X2
a2 b'
- 1 = 0. (1)

Aceasta este ecuatia iperbolei.

Ecuatia curbei, continnd puterile cu sot ale lui x si. y,
este verificat si pentru valorile ( x, y), ( x, y),(x,y),
ceea ce probeaz c iperbola este o curba simetrich in raport
cu axa Oy, punctul 0, axa Ox. Origina 0 se numeste centrul
de simetrie al curbei, Ox se zice axa focalit, iar Oy axa
nefocalet.
Cautnd punctele de intersectie ale iperbolei cu axele de
coordonate, se vede ea numai Ox taie curba in puncte reale,
ale caror coordonate sunt. (a, 0), (-- a, 0), si se numese
vrfurile iperbolei.
Axa Ox care taie curba se numete axei transvers, i.ar
Oy axit netransverset, sau imaginard.
81. Forma curbei. Asimptote. Rezolvand ecuatia (1) in
raport cu y, avem
a V X2 a2*
Vora construi numai ramura :
y= a
cuprins6 in unghiul x0y, adicA fricnd pe x s varieze de
la 0 la 00. Ins pentru ca y sa existe, trebue :
a2 x > a, x < a.
0,
Deci curba este exterioar regiunei determinat de drep-
tele CC1, C'C'1 (Fig. 36):
x a= 0, x+ a =O.
Cnd x=a, ob-
tinem punctul
A (a, 0); facnd pe
x sA creasca, si y
crete, iar cnd
oo i y co.
SA chutm limita
raportului:
b
a x2

Fig. 36. cnd x = cc. A-

www.digibuc.ro
 153

. b
ceast finad , urmeaz6 c iperbola se apropie, cnd
a
crete nemrginit, de dreapta OC :
y= a
x.

considerm diferenta :

d= a
x
a
Ir x2 a2,

a ordonatelor a cloud puncte M1 i M ale dreptei OC si

iperbolei, corespunztoare la aceiasi valoare a lui x = OP.
Cnd x creste, se vede c aceast diferent se micqoreaz,
iar cnd x tincle ctre infinit, avem :
lim d b
lim
(x 1 'x' a2) (x + V xi a2)
=0. a x +1 x2 a:4
-_-=

b 02
lim
a x+ 1 x2 iiT
deci :
.0
lim d = O.

Prin urmare, curba se apropie de dreapta OC,

x,
Y a
cnd x crete nemrginit, aceast dreapta atinge curba,
sau este tangenth iperbolei la infinit. Dreapta :

a
se numete o asimptotat a zperbolei.
Considernd ramurile simetrice ea cea studiat, se vede
c iperbola mai are o asirnptot, dreapta OCT :
y -
a
Asimptotele iperbolei sunt diagonalele dreptunghiului
CC'1 001, construit ducnd paralele prin extremittile A i A'
ale axei mari, pe care se ia lungimile :

www.digibuc.ro
 154

AC = AC1 = A'C'1 = A'C' = b.

Lund simetrica ramurei construite in raport cu Ox, Oy, 0,
se obtine toat6 iperbola (Fig. 36).
Cnd asimptotele :

y= x, y =
ale unei iperbole sunt perpendiculare, adic :

a = b,
iperbola se zice echilaterd: iar ecuatia ei, raportat6 la axe, este
x2 y2 = a?.
Exemplu. Sd se construiascd iperbola
x2 y2

16 9

Avem : a = 4, b = 3. Construim asimptotele astfel : figurgrn

punctele A (4, o), A' (-4, o), B (o, 3), B (o,-3) ; construim
dreptunghiul 00'1 C C1 (Fig. 36); diagonalele dreptunghiului
sunt asimptotele lperbolei. Pen tra a constrai focarele F (c, o),
Fqc, o), ne servim de formula :
a2 b2,

care probeaz ch distanta OF este ipotenuza triunghiului

dreptunghic, ale crui catete sunt OA, OB, adica OC ; deci
descriind un cerc din 0 ca centru si cu OC ca raz, el va
trtia axa transversa in focarele iperbolei, F si
82. Iperbola definit ca alt loc geometric. Constructia
iperbolei prin puncte. Se d un cerc cu diametru AA'=2a
si o dreaptd D perpendiculard pe AA' si departatd de centrul 0
cu distanfa b. Prin 0 se duce o razd variabild OM a cercului
0, care taie dreapta D in N. Tangenta In M la cerc taie dia-
metrul AA' in P. Paralela din M la AA' si perpendiculara
in P pe AA' se taie in R. Sci se afle locul geometric al punc-
tului R, cdnd raza OM variazd.
Lam AA' ca Ox i perpendiculara in 0 ca Oy. S insem-
nam cu unghiul variabil x OM. Avem, insemnnd cu Q.
intersectia dreptelor AA' si D, :

www.digibuc.ro
 1.55

a
OP , NQ btg(p.
cosy)

Coordonatele punctului R vor fi

(R). x coas1) , y =- b tg(p.

Ca s elinimm pe p, procedm astfel:

1 y sing)
cos cp b COS T

sin2T
a2 1.
b2 COs2 v Cos 2 T

Deci, locul punctului R este iperbola :

x2 Y2
== 0,
a2 b2

ale crei semi axe sunt: a, b.

De aci, deducem reprezentarea parametric a zperbolei :
3
X2
1 --= 0,
b2

anume, exprimarea coordonatelor unui punct al curbei, in

functiune de un parametru variabil
a
, y = btg(p.

De asemenea, enunciul problemei de fat este o metod

pentre.. construirea prin puncte a iperbolei ale crei semi axe
sunt a .0 b.
83. Ecuatia tangentel inteun punct al iperbolei. M, (x0, yo)
fiind un pullet al iperbolei :

Y2 0,
a2

pentru a obtine ecuatia tangentei in acest pulact, vom pro-

ceda analog ca la elips ( 69) i ecuatia ce d valorile

www.digibuc.ro
 156

lui r, corespunzatoare punctelor de intersectie ale iperbolei

cu o dreapai ce trece prin MO, va fi :
sin2a cos a sin a xtr! yo2
r2[cos2 a + 2).x o Yo b2 +a2 b2 1=-U
a2 h2

Prin urmare, o dreaptat taie o iperbolii in cloud puncte la

distantei finite , in general , afarti da cazul :
cos2 a sin2a
a2 b2

ad icg : tg a = b ,

ccind dreapta consideratii este paraleld cu una din asimptote,

cnd unul din puncte este la distant finith i altul la in-
finit (r.=.0c).
Scriind c cele doug puncte de intersectio se confund cu
M vom avea :
y,r2 xo co: a y sin a = 0, tga = x
a2 b2 a- a2 yo,

iar ecuatia tang entei la iperbold in Mc, (x0, este:

b2 x , yo2
y (x xo),
a' y 0 b2

sau :
X'.0 2
"0
b2
1= ( a2
Yo2
b2
1 = 0).
84. Tafigente paralele cu o directie data. Procednd ca
elips (. 70) ecuatia tangentelor la iperbol paralele cu
directia m , va fi:
y=mx a2 m2 _ b2

Va corespunde numai o singur tangent, cnd directia

in este asimptotic (dreapt de directia m paralel cu una
din asimptote), in care caz, tangenta este chiar acea asimp-
totA.
In general, insil se pot duce la iperbold dou tangente

www.digibuc.ro
 157

paralele cu directia m, cnd aceast direetie nu este asimp-

totie.
85. Polara unui punct fat de iperbol. Directoare.
Printeun procedeu analog ca la 71, se va obtine ecuatia:
x xo g go
a2 b2
1 = 0,
polarei punctului Me (X0, Yo) fl raport cu iperbola :
x2 2

a2 b3
1 = 0.
Polarele focarelor F (c, 0), F' ( e, 0), stint:
ca 1 = 0, x
+ 1 = 0,
a a2

si se numesc directoarele iperbolei.

Pentru gsirea polului unei drepte date, se procedenz5
ca la elips.
86. Ecuatia tangentelor duse dintr'un punct la iperbold.
Punctele de contact ale taugentelor duse din 1110 (xo, ye)
la o iperbolii:
x2
a2
y2
b2
1 = 0,
sunt (x', y'), (X", y"), ale cror coorclonate sant riid6eini!e
ecuatiilor ( 72) :
x' 2
a2
Y2
b2
1 = 0, X0 X'
a2
Yo Y
b2
1 = 0,
sau, punctele de intersectie ale iperbolei cu polara lui 1\10.
Ecuatiile celor douri tangente vor fi :
x" y"
b2
1 = 0, b2 b2
1 = 0.
a2
Ecuatia care d coeficientii unghiulari ai celor doua tan-
gente, duse din Mo (x0, ye), este urmnd ea la elips
m2 (0002 a2) 2 m xo yo y2 b2 = 0.
Conditia de realitate ale rdcinilor acestei ecuatii, este :
xo2 yo2 (x)2 a2) (yo2 b2) 0,
sau :

www.digibuc.ro
 158

X02 Yo9
a2
1 0
b2

Ca i in cazul elipsei, iperbola imparte planul in cloud re-

giuni (din punct de vedere elementar ar fi trei); inteo
giune, expresiunea:
x2 y2
a2 1
b2

-are un semn, pe.curb rt. valoarea ei este zero, in cealalt regi-

une, semn contrar. in regiunea unde se afi origina, va a.
veit semnul ca se obtine facnd x = y = 0, adic :
x8
a2
1 < 0,
b2

in cealalt regiune va avea semnul +.

Prin urmare, cnd punctul 310 (x, yo)- este in regiunea
unde se afl, origina (centrul) se pot duce dou tangente;
cnd 3f0 este in cealalt regiune, nu se poste duce nici
una; cnd 310 este pe curb se duce numai o singur tan-
gent.
Aplicatie. Locul punctelor de uncle se poate duce la iperbolii
tangente perpendiculare, este cercul:
0002 yos a2 b2,

concentric cu iperbola care exist numai pentru a > b, a-

dica unghiul a simptojelor care contine iperbola este
ascutit; cercul se reduce la un punct cnd a = b (iperbol.
echilaterit). In orice alt caz nu exist puncte de unde s
se ducb: la iperbol tangente perpendiculare.
87. Ecuatia normalei la iperbol in punctul 310 (xo, Yo)
este :
a2 y (x
x02 yo2 1 0.
Yo xo),
b2 xo 1)1

88. Diametrii. Diametrii conjugati. Locul mijloacelor

coardelor paralele, adicit diametrul conjugat coardelor de
directie m, care se obtine ca la elips ( 75), va fi :
b2
y= m
x.

www.digibuc.ro
 159

Toti diametrii deci trec prin centrul iperbolei. Coeficien-

tul unghiular m' al acestui diametru fiind :
b2
a2 ni '
rezultrt crt intre coeficientii unghiulari m i m' exista re-
latia :
b2
m m'

Considernd coardele de directie m', adic paralele cu

diametrul D, diametrul D' conjugat acestor coarde va fi:
b2
a2 m'

i deci intre coeficientii unghiulari a doi diametrii conju-

D i D', existrt relatia :
b2
m mf
a2

iar unul din ei este locul mijloacelor coardelor iperbolei,

paralele cu celalt diametru.
Pentru a vedea pozitia a doi dianietrii conjugati D si D' ai
iperbolei, s insemnm cu a si a' unghiurile lor cu Ox ;
avera :
b2
tga, tga' = a2
> 0.

Deci dac unul din diarnetrii este in unghiul x o y,

(a < 90), i celalt diametru este tot in unghiul xoy, cci
din relatia de mai sus, se gsete :
b2
tg a2 to. a
> 0, a' < 900.

Mai mult, dacci unul din diainetrii, de ex. :

y = mx,
tale iperbola, celalt
b2
Y a2 ni

www.digibuc.ro
nu mai intanefte iperbola fi este vn diametru imaginar, exci
punctele de intersectie surit imaginare. Mai clar, asimptota
y -a x
este cuprins in unghiul format de cei doi diametri con-
jugati.
Cdnd iperbola este echiluterd, ecuatia ei find :
x' y2 = a2,
cei doi diametrii conjugati slant :
1 1
Y = mx, x; tg a = m, tg a' = cotg a
Deci :
a' = 900 -- a, 450 a +
2
care pro bertzti c bisectoarea axelor Ox, Oy este bisectoarea
celor doi diametrii conjugati, sau c cei doi diametrii .sunt
simetrici in raport etc aceast bisectoare, care este asimptota
iperbolei.
89. Ecuatia iperbolei echilatere raportat la asimpto-
tele ei. Ecuatia unei iperbole echilatere raportat la axele
ei find :
X2 y2 = a-
asimptotele ei vor fi :
x y= 0, x + y = 0,
adica bisectoarele axelor.
Pentru a raporta iperbola echilaterti la asimptotele ei, va
fi de ajuns sh invrtim axele Ox, Oy imprejurul originei
cu unghiul a = 450 Formulele de transformare vor fi :
x = X cos a Y sin a,
y = X sin a Y cos a,
x=
2
k 2 (X + Y),
Y= '2

iar ecuatia iperbolei devine :

Fig. 87.

www.digibuc.ro
 161

1
(X Y)2 (X -I-- Y)2 = a2,
2 2
sau :
a2
XY=
Schimbnd sensul axei OX, ecuatia iperbolei raportat
la asimptotele ei va fi :
a2
XY= 2

90. Iperbole conjugate. Iperbolele :

Fig. 38.
x2 x2 y2
a2
Y"
b't
1 0,
a2 b2
+ 1 = 0,
care au aceleasi asimptote, se zic iperbole conjugate. Axa
transversrt a uneia este axa netransvers a celeilalte. Iper-
bola conjugat are o alt insemnare. Considernd (Fig. 38)
punctul P (x1, yi) si simetricul san in raport ca centru
(x1,y1) sh ducem prin P i P' paralelele:

Y Yi = a
(x xi), y = a
(x xi)

la asimptotele iperbolei date ; aceste drepte se vor taiit in

punctul Q, ale carui coordonate se obtin adunnd i sea,-
zand ecuatiile lor,
a
xi b Yi7 = xi
1.1
a
11

www.digibuc.ro
 162

De unde
a , b ,
ce1 --= b l7 = 1.

Punctul P (x1 yi) descrie iperbola data i deci :

x12 yi2
1 0.
a2 b2

Inlocuind pe x, i deducem:
a.!12
Y
a2 b2 I

reiatie care probeaza c punctul Q descrio iperbola conju-

gata cu cea data_
Ecuatdi1e dreptelor OP i OQ fiind :
b2
Y yl X

se vede ca :
, b=
mm 'x, ,
yi a=

si deci OP i OQ sunt doi diametrii conjugatj.

Prin urmare, iperbola conjugata ca cea data' este local geo-
metric al extremitdtilor diametrilor imaginari ai iperbolei con-
siderate.
91. Proprietti ale asimptotelor i diametrilor conjugati.
I. Doi diametrii conjugati formeazd ca asimptotele un fasci-
col armonic. Coeficientii unghiulari mi, m2, m m4 ai ace-
stor drepte find:
b'
= 712, 7n3 = /119 M4 =
ct2 a a'
re1atia:
2 (m, m3 m2 m4) -= (m1 + m) (m2 + m4)
este verificata i teorema este demonstrata.
U. 0 secantd oarecare, neparaleld cu o asimptotd, determind
in iperbold intre asimptate, coarde care au acela.s mijloc. Fie

www.digibuc.ro
 163

111M' o coard in iperbola, al cArei iijloc este N: diame-

-trul conjugat di-
rectii coardelor
paralele cu MM'
/
(Fig. 39), este
ON. Ducnd
prin 0 paralela
0 D, cu M M',
dreptele OD,
OD1 sunt doi dia-
metrii conjugati
deci formeaz cu
asimptotele
031'1, OM, un Fig. 39.
fascicol armonic. Ins, se tie c o secanta 3.1M' paralel
,cu una din razele OD, ale fascicolului, este tiftiat in dou
parti egale :
311 N = N M

de celplalte trei raze ale fascicolului. Deci coardele MM' i

1\i'1, determinate de o secant in iperbolg, si intre asimp-
tote, au acela mijloc.
M. 0 consecint a acestei proprietati este di: portiunile
M1 31, M', determinate pe o secantd de o ipe)bold i asimp-
totele sale 0 cuprinse intre curbd asimptote sunt egale.
IV. 0 altrt consecint este c. : portiunea unei tungente cu-
prinsd intre asimptote are mijlocul sdu in punctul de contact.
In adevr, in acest caz (Fig. 39) extremittile M, M' i
mijlocul N al coardei, ce secanta PP' ar determinit in iper-
bol, sunt confundate cu punctul de contact T.
92. Constructiuni geometrice asupra iperbolei. I. Sa se
construlasca un punct al iperbolei i tangenta in acest
punct. Vom presvpune totdeauna cd iperbola este definitd prin
asimptotele sa le 0 un punet, crici chiar dacri e dat prin a-
xele sale, asimptotele se pot construi uor, iar unul din
-vrfurile axei mari este un pullet cunoscut.

www.digibuc.ro
 164

Fie alit dar A un punct al iperbolei ale crei asimptote

sunt : OC i OC' (Fig. 40).
Sd construirn un punct al i-
perbolei. Ducem prill A o se-
cant ce taie asimptotele in
E si D ; dupg proprietatea
asimptotelor, portdunile se-
cantei cuprinse intre iperbol
qi asimptote sunt egale ; deci
pentru a gsi punctul asezat
Fig. 40. pe dreapta ED, vom luit
punctul M astfel ca. :
DM = AE.
Pentru a duce tangenta in acest punct M, ne servim de pro-
prietatea ca tangenta determin intre asimp tote un segment,
al crtrul mijloc este punctul de contact. Va trebui sh ducem
prin M o dreaptii murginit la asimptote, al cdrei mijloc
s fie M. Pentru acesta, ducem prin M paralela MF la asimp-
tota C'0 si vom luit pe cealalt asimptot punctul H, ait
cg, : F H 0 F. Tangenta in M la iperboht este
93. II. Sa se afle punctele de intersectie ale unei drepte
cu o iperbola. Pentru a gsi aceast constructie, vorn rezolvh
urmtorea problem : Fie Mo (xo, yo) 11D punct al iperbolei :
x2 y2
a2
1 = 0.

Ecuatia comun a asimptotelor curbei este :

a2

S ducem prin Mo (x go) O dreapt al ciirei unghiu cu Ox

este a. Insemnnd cu M (x, y) un punct oarecare al aces-
tei drepte, s gsim ecuatia ce 136 valorile lui r
corespunzittoare punctelor de intersectde ale acestei drepte
cu asimptotele. Inlocuind pe x i y cu :
x r cos a, y = yo r sin a,
in ecuatia asimptotelor, avem :

www.digibuc.ro
 165

(a-o r cos a)2 (yo r sin a)2

O.
a2 b`z

De unde :
(cos2 a sinn X COS a yo sin a \ 2 yo
2 _0
2r(
a2 1)2 a' b2 b2 7

sau :

r ,(cos9asin2a\lro
a2 b2 )1
cos a yo sin a )
I = 0.
a2 b2

Insemnnd cu M', M" punetele de intersectie, avem :

Mo M' Mo M" = r",
1
Mo M . 1110M" = r r"
cos 2 a sin2 a
a2 b2

De aci rezultd urmAtoarea proprietate : Dintr'un punct

Mo oarecare al unei iperbole, se duce o paraleld cu o
directie data, care tae asimptolele in i M". Produsul
M, M,M" este constant, ori care ar fi *pozitia punctu-
lui 110 pe iperbold.
10. Acestea fiind stabilite, sa revenim la constructia punc-
telor de intersectie ale unei drepte D, neparaleld ca asimptotele,
cu iperbola definita prin asimptotele sale OC, OC' qi punctul
A (Fig. 41).
Fie E i E', B i B'
pun ctele de intersectie
ale asimptotelor OC i
OC' cu dreapta D si pa-
ralela ei dusd prin A.
Dupa proprietatea de
mai sus, dacd insemndm
cu M unul din punctele
de intersectie ale drep-
tei D cu iperbola avem :
Fig. 41.
AB. AB' = ME. ME'.
VO Ell intrebuint pentru gsirea lui M nrindtoarea con-

www.digibuc.ro
 166

structie: fie F punctul de contact al tangentei duse din A

la cercul de diametru BB'. Lungimea AF este cunoscutk.
fiindc, avem:
AF 2 = AF. AB'.
Ridicm in E o perpendicular-a, E H = AF, pe dreapta D..
I fiind centrul cercului de diametru EE', iar P si Q punc-
tele de intersectie ale acestui cerc cu H I, avem :
E112 = HP. HQ,
sau:
EH2 = AF2 = AB. AB' = HP. HQ,
Descriem din I ca centru, i cu raza I H, un cerc ce taie
pe D in M i M'. Lungimile HP si HQ sunt respectiv e-
gale cu ME si ME' ; de unde :
AB. AB' = ME. ME',
relatie care probeaz sunt punctele de inter-
sectie ale dreptei D cu iperbola. (EM=E'M').
2". Pentru a gsi punctele cte intersectde al iperbolei cu
o dreaptit D paralela cu o asimptot, trebue mai inti a
scrie ecuatia iperbolei raportat la asimptotele sale ca
axe de coordonate oblice.
Ecuatia iperbolei va fi de gradul II-a in report cu X si
Y. Curba fiind simetria in raportul cu centrul, care este
origina axelor OX, UY, ecuatia iperbolei va trebui di fie
satisfcut cand vom inlocul pe X si Y cu X, Y;
deci ecuatia va con-tine numai termeni de gradul al II-a in
X si Y, si va fi de forma :
p X2 + 2 qXYd-rY2 +s=0
Asimptotele fiind X =0, Y=0, va trebui ca intersectnd
iperbola cu una din asimptote, ambele puncte de inter-
sectie s fie la infinit ; adic ecuatia care va da abscisele
X, sau ordonatele Y ale ecestor puncte de intersectie, tre-
bue s aib coeficientii necunoscutei la gradul al doilea
amndoi zero.
Fticnd X=0, ecuatia care d ordonatele punctelor de
intersectie ale iperbolei cu asimptota OY, este
r Y2 S = 0;

www.digibuc.ro
 167

deci : r =0. In acelas mod, fcnd Y = 0, gsim : p =0.

.Ecuatia iperbolei va fi de forma :

2 q XY XY = 28 q
Schimband sensul axei OX, ceeace se obtine nlocuind X
cu X, ecuatia este :
A
XY = 2q '
XY

Pentru a Os valoarea constantei K, cu ajutorul cantit-

tilor a, b, vom lu intersectia iperbolei cu prima bisectoare,
X = Y, axa transvers a iperbolei, i vom gsi (K, K)
coordonatele punctului A de intersectie. Tangenta in a
acest punct la iperbola, care este paralel cu bisectoarea
dona : X = Y, taie axa OX In punctul C, a crui ab-
scis este 2 K. Considerand triunghiul dreptunghic OAC,
avem:
0C2= 0A2 + AC2,
sau :
4 K2 a2 + b 2 ;
de uncle :
K2_ a2+b2
4
Ecuatia iperbolei raportatei la asimptotele ei va fi
a2H_ b2
4
S demonstrAm acum urmtoarea proprietate: M1 (X1, Y1),
M2 (X2, Y2) fiind dou puncte ale unei iperbole, parale-
logramul M1 N1112 P ale cdrui laturi sunt paralele cu a-
simptotele, are diagonala PN astfel ca trece prin centrul
iperbolei (Fig. 42).
Coordonatele acestor puncte verificnd ecuatia iperbolei:

XY = a2b2
4
avem :
X, Y, = X.2 17-.2*

www.digibuc.ro
 168

Construind paralelogramul 3/11 NM, P, coordonatele punc-

telor P i N sunt :

P (X1, Y2), N (X,, Y,)

si deci ecuatia dreptei PN va fi :

Y Y2= xYllYx2 (XX1).

Flicnd X= Y = 0, obtinem :

Y2 (XI K2) XI (YI Y2)

sau :
X, Y, = X1 Y1,

relatie care exista, deoarece punctele M1 si M2 fiind pe

perbol. Ecuatia diagonalei NP fiiind verificat de coordo-
natele originii, rezult ca aceast dreapta trece prin cen-
trul iperbolei.
Acestea find stabilite, sat ne propunem a constru punctele
de intersectie ale unei iperbole, cu o dreapta paralela cu una
din asimptote (Fig. 42).
Diagonalele find OC, OC , s
ducem prin A o paralel la OC,
/1) care va tAiit dreapta D in E. unim
0 cu E i dreapta OE va fi dia-
gonala paralelogramului consi-
derat in proprietatea precedent.
Pentru a construi paralelogramul,
ducem prin A o paralel la OC ,
care va tAiit pe OE in F. Paralela
Fig. 42. din F la OC taie dreapta D in
punctul M, care este tocmai intersectia acestei drepte cu
cu iperbola.
94. III. S se ducd la o iperbol tangente paralele cu o
directie data. Vom duce prin centrul 0 al iperbolei defi-

www.digibuc.ro
 169

marl, prin asimptolele OC, OC1 o dreapt 0 D1 paralel, CU

directia (lath, (Fig. 43). Stim
eh printre coardele paralele
cu o directie dat sunt i
tangentele la iperbolh, para-
lele ca acea. directie ; deci
diametrul conjugat directii
coardelor paralele cu OD1,
trace prin punctele de con-
tact ale tangentelor paralele
cu. 0 D1. Sh construim .dia-
Fig. 43.
metrul OD conjugat cu OD1.
Pentru aceasta ducem o paraleld cu OD1, care taie asimp-
totele in B i B'. Dreapta Om, ce unete centrul cu mij-
locul dreptei BB este diametrul OD conjugat cu OD,. Pe
aceasth dreapth sunt punctele de contact M i M' ale iper-
bolei cu tangentele paralele cu OD,. Ducem prin punctul
A, dat al iperbolei, o paralel cu OD, si fie F i F' punc-
tele de intersectie ale ei cu asimptotele ; duchnd tangenta
AE din punctul A la cercul de diametru FF', avem
AE = AF. AF'.
Stim ins, ch dach am fi dus prin alt pullet M al iper-
bolei a paralel cu. AF i am fi cousiderat punctele ei de
intersectie cu asimptotele, am fi avut relatda :

AF. AF = MO. MO.

lns :
AE2 = AF. AF' :

deci AE2 = MO2, AE = MO.

Deci, pentru a gsi punctul M, lama pe OD lunghnea

OM = AE. De asemenea simetricul M' al lui M in raport
cu 0, este un alt punct care satisface relatia de mai sus.
Dreptele MT, M'T' paralele cu OD, sunt tangentele la
iperbolh paralel cu directda dara.

www.digibuc.ro
 170

55. IV. Constructia iperboIei printr'o trstur continu.

Se fixeaza intr'unul din focare F' al curbei, extremitatea
unei linii astfel ca s'd se poat6; in-
yard. in jural acestui purict, cum se
vede pe figura 44. Un fir, care are
o lirngime egal cu diferenta dintre
lungimile linii i axei transverse,
este legat in F si de capAtul
Un creion M alunecnd dealungul
Fig. 44. linii i tinnd firul intins pe linie,
descrie un arc de iperbolit In adevar, diferenta razelor
vectoaro F'1VI si FM este constantd i egalg cu diferenta
lungimilor linii i firului, cidic6; 2 a.

Exercitii.

1. Se duce prin origina axelor de coordonate perpendiculare

secantA variabila ee taie cloua drepte paralele cu Ox $i Oy in
punctele A $i B. Paralele la axe prin A $i B se taie In M. So
cere locul geometric al lui M.
R. xy = coast. 0 iperbolA ecliilaterl ale direi asimptote
sunt axele dc coordonate.
2. Fie C $i D punctele unde o paralelA variabilA cu Oy taie un.
cerc eu centru 0 $i de razA R. A si t13 fiind extrepitAtile diame-
trului asezat pe Ox, sA se afle locul geome tric al punctului M de
intAlnire al dreptelor AD $i BC.
R. Se Ininultesc ecuatige dreptelor AD i BO. Local este iper-
bola echilaterA : x2 y2 = R2.
3. SA se afle kocul geometric al centrelor e ercurior ce determind
pe axele de coordonate douA coarde de lungimi date.
R. Cercul variabil : (x a )2 (y # )2 = r2.
Se cautA punctele de intersectie cu axele ; se scrie cA acele
coarde au lungimtle a si b, se va elimin intre ele ; local este :
a2 b2
x2 _ y2 =
4

4. Prin douA punete fixe A $i B se duce un cere variabil ; s se

afle locul geometric al punctului de contact al cercului cu tangen-
tele duse la acest cerc perpendiculare pe AB.
R. A (a, o), B (a, o). Centrul cercukui (o, 2, ). Locur este :
(x2 _ y2) (x2 _ y2 2 42) = O ; x2 - y2 0, x2 _ y2 = 2 a2.
5. Fiind date doub, axe perpendiculare Ox $i Oy, se ia pe 00
punctul variabil M $i pe Oy punctul variabil N, astfel a, supra-

www.digibuc.ro
 171

fata triunghiului OMN sa fie constant& $i egal cu K2. S'a se all&

locul geometric al mijlocului dreptei MN.
R. M o), N (o, = 2 K9. Locul este iperbola echi-
latera: x y = K2
raportata la asimptotele sale.
6. Se da punctele A $i A' pe Ox, astfel ca, : OA = OA.' = a.
Se une$te un punct variabil M a dreptei Oy cu A $i se ridic
perpendiculara in A pe AM, care se taie cu A'M in N. SA se
afle locul geometric al punctului N, cand M descrie Oy.
R. M (o, ). x2 _ y2 = a2,
7. S se afle Iocul geometric al centrelor cercurilor tangente la
don& cercuri de raze R $i R'.
R. Linia centrelor ca Ox, coordonatele centrelor (a, o), ( a, o).
Locul este o iperbola cu focarele in centrele cercurilor i serniaxa.
R R'
mare : 2
S. Printr'un punct A al unei iperbole echilatere se duc doua coarde
AM si AN, perpendiculare intre ele si care taie iperbola in M i N.
Sa, se demonstreze ca dreapta MN este paralela cn normala in A la
iperbola.
R. Se raporteaza iperbola echilatera la asimptotele ei ; are
a2
ecuatia : xy = . A (xl, M (x2, y2), se cauta coordo-
natele punctulti N unde perpendiculara in A taie iperbola.
9. Tangenta intr'un punct M al unei iperbole echilatere cu cen-
tru in O taie axele Ox si Oy (de sirnetrie ale curbei) in N si N'.
S se arate c cercul de diametru NN' este tangent in 0 dreptei OM.
x0 2 2
R. M (x , y YO
a2
= 1.
(19

10. Sit se afle locul geometric a1 punctului de intersectie eJ

perpendicularei din centrm unei iperbole pe tangenta in M la iper-
bola cu dreapta ce uneste focarul' F cu punctul variabil al iper-
bolei.
R. 1ln cere.
11. A fiind Inijiocul lui BC, sa se afle 1 ocul punctelor M, astfel
ea : MA2 = MB. MC.
R. AB = AC = a. Locul este iperbola :
y2 = a' xt
12. Se d& un cerc C tangent 1/a axele de coordonate Ox $i Oy.
O tangenta variabilA la acest cere taie axele Ox in A $i Oy n B.
S s gseasca locul geometric al punctului de intersectie al pa-
ralelor 1 axo duse prin A $i B, cand tangenta variaza.
R. Fie M (xo, yo) un punct al locului. A (xo, 0), B (0, ye).

www.digibuc.ro
 17 9

Se scrie ch, dreapta AB este tangent& cercului de raz R. Locul

este iperbola :
(x0 2 R) ( yo 2 R) = 2 R2.
Deplasand axele In punctul xo = 2 R, yo = 2 R, ecuafia curbei
va :

X Y = 2R2.

www.digibuc.ro
 Parabola

96 Parabola este locul geometric al punctelor egal depeirtate

de un punct F, numit focar, si de o dreapki D, numit di-
rectoare. Vom luh pentru axa Ox perpendiculara FD ltiSat,
din F pe dreapta D si pentru Oy, perpendiculara pe Ox in
mkilocul lui FD (Fig. 45). Sensul akei Ox este indreptat
dela directoare dare focar. Lungimea DF se numeste pa-
rametrul parabolei si se noteaza cu p. Coordonatele punc-
tului F sunt deci( P 0), in/. ecuatia directoarei : x
2 '
P
2
0
lnsemnnd cu. M (x,
coordonatele unui punct
al locului geometric si
cu Min distanta punc-
tului M la directoare,
avem :

/3)24_,,2
2 ' '

Mm=x P2
Ecuatia locului geometric va fi :
MF = Mm,
sau :
Al 132)2 + y2 x

Riclicnd la ptrat, se obtine ecuatia parabolei :

2 y x = 6.

www.digibuc.ro
 74

Ecuatia necontinnd de ct puterea cu sot, a lui y, va fi

verificata inlocuind pa y cu y ; deci curba este sime.
trial, in raport cu axa Ox, numit axa de simetrie a curbei.
Fcnd y = 0, se obtine x = O ; parabola are volrful sau
0 in origina axelor.
97. Forma curbei. Rezolvnd ecuatia parabolei in raport
-cu y, se obtdne:
y v2 p x.
Curba fiind simetrica in raport cu Ox, von" construi nu-
ai ramura :
y = v2 px,
cealalt ramur construindu-se uor dac se ia simetrica
cedei dinti in raport cu Ox.
Pentru ca y s existe, trebue :
2 p x > 0,
sau: x > 0 ; vom studi variatia funcitiunei numai pentru
valorile pozitive ale lui y. Tot de aci se mai deduce cd pa-
rabola este asezat la dreapta axei Oy.
Cnd x = 0, avem y = 0 ; curba trace prin origin.
Cnd x creste si y (Taste ; iar cnd x = 00 si y tinde
cAtre . Sa vedem valoarea raportului (y : x) cnd x creste
nemArginit. Avem :
Y = V 2 p x,
2p

deci limita lui este (y : x) este egal cu zero, cnd X = 00

pe cnd In cazul iperbolei acest raport era
a
In cazul iperbolei raportul (y : x) avnd o limit deter-
minatti, aceasta insemnit cg x i y crescnd foarte mult,
gradul lor de mrime era, acelas, sau mai bine cit x i y
cresteau proportional ; pe cnd in cazul parabolei, x creste
mai repede attre infinit de ct y si de aceia raportul din-
tre y i x a fost zero.
Exemplu. Sd se construiascel parabola :
3 x = O.

www.digibuc.ro
 175

Vrful este in origina axelor ; coordonatele focaru lui

3
sunt 34 , 0); ecuatia directoarei ; + O

98. Tangenta intr'un punct al parabolei. Fie M, (x0, yo)

un punct al parabolei :
y2 2 p x = 0,
adicg :
yo2 2 p x, = O.
Ecuatia tangentei in acest punct va fi de forma :
yo = tg a (x xo),

rmnnd s determinm pe tg a, astfel ca cele cloud puncte

de intersectie ale acestei drepte cu parabola, sd se con-
funde cu Mo.
Coordonatele unui punct al acestei drepte sunt :
x + r cos a, y y, + r sin a.
Scriind c acest punct este pe curb, obtinem :
(yo r sin a)2 2p + r cos a) 0,
sau :
r2sin2a + 2 2- (y, sin a pcosa) + y02 2 p x =0. (1).
Aceast ecuatie fiind de gradul II-a in raport cu r, re-
zult c avem dou puncte de intersectie :
xo. + 2." cos a, yo + 71 sin a; xo r" cos a, yo + e sin a;
deci o dreapta taie o parabola in doud puncte.
De oarece punctul Mo este pe curb, avem :
yo2 2p 0,
deci ecuatia (1) are o rdcin r' = 0, ceiace trebuiit,
caci un punct de intersectie este Mo (x yo).
Pentru ca dreapta considerat s, fie tangenta parabolei
In Mo, trebue ca i celalt punct s se confunde cu M a-
dic, si r" = O.
D eci :
yo sin a p COS a "=--- O.
De unde :
tg a = P
Yu

www.digibuc.ro
 176

iar ecuatia tangentei in 3/I0 (x Y0) va fi

Y Yo = (x x0), (y02 = 2 p x0),
Yu
sau, dezvoltand :
Y Yo P (x x0) = 0, (y,2 = 2 p xo).
Cautand punctul de intersectie al acestei tangente cu axa
Ox, ceiace se obtine fcand y = 0, avem :
x xo = O,
sau :
= xo,
ceiace probeaza, ca Punctul de intersectie aI tangentei
1\i0 la o parabola, cu axa Ox a parabolei, este simetricul
proectiei pe axa a punctului Mo, in raport cu varful pa-
rabolei.
99. Tangenta paralela cu o clirectie data. Insemnand cu
m directia data, pentru ca dreapta:
y =Inx-Fn
sa fie tangenta la parabola :
y2 2 p x = 0,
va trebul ca ecuatia ce se obtine inlocuind pe y cu
aiba doua radacini egale. Avena :
(in x )2 2 p x = 0,
de unde :
m2 x2 -r 2 x
I
n" = O.
n p)
Conditia ca sa aiba doua raclacini egale, este:
(m n p)2 ni2 n2 O.
De uncle :

iar ecuatia tangentei paralela cu directia m va fi:

mx 2131.

Rezulta c la parabola se poate duce numai o singura

tangent paralela cu o directie data.

www.digibuc.ro
 177

100. Polara unui punct fata de parabola. Mo

fiind un punct in planul unei parabole :
y2 2px 0,
locul punctelor conjugate armonic cu M0, in raport cu punc-
tele de intersectie ale parabolei cu o secantti variabilitt ce
trece prin M este polara punctului_ Mo in raport cu pa-
rabola.
Printr'un procedeu analog ca la 71, se obtine
y yo p (x + x0) = 0.
este ecuatia polarei punctului 1110 (x, yo) filth' de parabola :
y2 _ 2 p x =--- 0.

Polara focarului F 2 '

0 ) este dreapta:

x
2

adicat directoarea parabolei.

Pentru gisirea polului dreptei :
A& B y +0 = 0,
se identificii ecuatiile :
Ax+By+0=0, p (x x0) yy0=0
si se obtine :
P p xo
A B C

Polara unui punct Mo se obtine unind punctele de con-

tact ale parabolei cu tangentele duse din Mo.
101. Ecuatia tangentelor duse dintr'un punct la para-
bola. M, (xo, yo) fiind un punct in planul unei parabole,
pentru a gsi ecuatiile tangentelor duse din Mo, vom cutit
coordonatele puncielor de contact M' (x', y'), M" (x", y").
Aceste puncte sunt la intersectia parabolei cu polara liii
Mo, i deci coordonatele lor sunt rdcinile ecuatiilor :

y2 2 p x0 = 0, y yo p (x x0) 0.
12

www.digibuc.ro
 tcuatiile tangentelor duse din Mo la paralelti vor fi :
y y' p (x x9 0, y y" p (x x") O.

Este ins alt procedeu, adicrt determinand directiile m ale

acestor tangente.
Ecuatia tangentei la o parabol i avand directia m find :

y mx 2m'
pentra ca srt fie o tangentii dus din Mo (x0, yo), va trebul
s avem :
yo m x, + 2Pm
Aceast ecuatie fiind de gradul al donee in ni, vom pu-
te duce, in general, douti tangente dintr'un pullet la pa-
rabol.
Dezvoltand, avem
2 m2 xo 2 m yo + p O. (2)

Conditia de realitate a rdcinilor este :

- 2 p x,
Pentru a interpret geometric aceast conditie, sa con-
siderrtm cele dourt regiuni in care este Inprtit planul de
parabola :
yl 2 p x = O.
Intr'o regiune, expresiunea :
yg 2p x0

va avea un semn, in cealalt regiune semn contrar, jar

pentru punctele parabolei, valoarea zero.
Pentru a vedeit seranal in regiunea uncle este focarul,
vom face : y 0, x = 1 i avem :

2 p x, 2 p < O.
Prin tirmare, in regiunea interioar parabolei, avem :
2 p x, < 0,

www.digibuc.ro
 179

pe curbil zero, iar in regiunea exterioara

- 2p x > 0.
Revenind la conditia de realitate a tangentelor, deducem :
dan piinctul M0 (x,, y0) este interior parabolei, nu se poate
duce nici o tangent ; cnd M0 este pe curbil, se duce nu-
mai o singur tangenta ; cnd Mo este exterior parabolei,
se pot duce cloud tangente.
Pentru a gasi ecuatia comuna a color doua tangente duse
din M, parabolei, vom Inlocul pe m cu valoarea sa din e-
cuatia tangentei din Mo,
yyo = m (x X0).

Ecuatia : 2 m2 xo 2 m yo p=0
devine: 2 x (yy0)2 2 yo (xxo) (yyo) p(xx0)2 = 0,
i este ecuatia comund acel9r cloud tangente duse din lli (xo,
102. Aplicatie. Sd se a/le locul geometric al punctelor M0 de
unde se pot duce la parabola' doud tangente perpendiculare
Insemnhd cu m', m" coeficientii unghiulari a doua tangente
perpendiculare duse din M0, va trebui sa avem
m' m" 7== 0,

M i no" fiind radacinile ecuatii (2). De unde :

2 x0
1 = 0,
sau:

Deci, directoarea parabolei este locul punctelor de unde se

pot duce la parabold cloud tangente perpendiculare.
103. Ecuatia normalei la parabola :
y2 2

dusit In punctul M0 (x0, y0) al parabolei este :

YY Yo
(xx0), = 2 p x0).

www.digibuc.ro
 180

Fcnd in aceasta ecuatie y = 0, se obtine x = p xo,

care este abscisa punetului de intersectie al normalei in
M (x0, y) cu axa O x. Proectia punctului 110 pe Ox avnd
abscisa x0, se vede c proectia pe Ox a portiunei din normal
cuprinsii intro parabola qi axa, este egal cu :
(wo -I- 13) w0 1))

adica o constant oricare ar fi punctul Mo, pe parabola.

104. Diametru. S consideram o serie de coarde paralele
de directie : m = tg a i. s gasim locul mijloacelor acestor
coarde, sau diametrul conjugat directii coardelor.
Mo (xo, yo) fiind mijlocul unei coarde M' M", coordonatele
unui punct al acestei coarde sunt :
x = xo r cos a, y = y, r sin a.
Pentru a Osi valorile r' qi corespunztuare punctelor M'
i M", vom scrie e punctul considerat apartine parabolei
date :
Y2 2 p x = 0.
Vora avea :
(yo r sin a)2 2 p (xo r cos a) -- 0,
sau :
r2 sinO a + 2 r (yo sin a p cosa) 2 p xo = 0.
Dach Mo (xo, yo) este mijlocul coardei M' M", atunci :
Mo-M' = MoM",
deci :
r' r" = 0.
De unde :
yo sin a p cos a = 0,
sau :

tg a --= m -
Y')

Aceasta este ecuatia diametrului conjugat coardelor dE,

directie m.
De aci rezulta : I. Ca tofi diametrii sunt paraleli cu axa
parabolei.
II. Orke dreapta D paralela cu axa este un diametru con-

www.digibuc.ro
 181

jugat coardelor paralele cu tangenta la parabola in punctul de

intersectie al dreptei D cu parabola.
III. La parabola nu sunt diametrii conjugafi, cci cuardele
paralele cu diametrii tind parabola numai inteun punct la
distanta finiti, au mijloacele lor la infinit.
103. Constructil geometrice asupra parabolei. I. Con-
structia parabolei prin puncte. Tangenta Inteun punct al
parabolei (Fig. 46). S considerm parabola definit prin
focarul F si directoarea D. Ducem axa parabolei si tangenta
la varf, adic axa Oy. TJnim un punct oarecare A al direc-
toarei cu focarul F i fie B punctul de intersectie al drop-
tei AF cu Oy; de asemenea, fie D piciorul directoarei pe
ax.
De oarece OD -= OF 1 OB paralel cu DA rezult. ea
A B = B F. Fie M punctul de intersectie al paralelei
clued, prin A la ax. cu perpendiculara in B pe AF.
Triunghiul AMF este
isoscel i deci :
AM = MF.
Deci M este un punct al
parabolei.
Pentru a duce tangenta
in M, ne servim de pro-
prietatea ort: piciorul P
al ordonatei punctului Fig. 46.
M este simetric In raport cu varful 0 fata de piciorul T al
tangentei in M la parabola.
Prin urmare, lund OT = OP, tangenta in M este MT.
Ins
OF = OD ;
deci :
FT = FO OT = OD f OP = DP AlV1 == MF.
Figura AM FTA este un romb, deci diagonale se taie
in prti egale i sunt perpendicularo. Mijlocul lui AF fiind
B, rezulta cd tangenta MT trece prin B, sau este dreapta MB
i apoi ca este perpendiculara pe AF in B.
De aci rezult :
I) Un punct al parabolei e construefte unind focarul F cu
un punct oarecare A al directom.ei. Perpendiculara pe aceasta

www.digibuc.ro
 182

dreaptei (AF) punctul B, uncle taie (angenta la varf, se in-

tcilnqte cu paralela la aid clusd yin A in punctul M al para-
bolei
II) Tangenta la parabold in M este dreapta MB.
III) Locul punctelor B, proiectiile focarului pe tan-
gentele la parabola, este tangenta la varf.
106. SA' se duca la parabola tangenta paralela cu o di-
rectie data. Observnd figura 46 se vede ca dreapta MB
este perpendicularg pe AF, in mijlocul ei. Considerand
coardele paralele cu tangenta MT, diametral conjugat ace-
stor coarde trece prin punctul de contact al tangcntei MT
i este paralel cu axa. Prin urmare, pentra a construl dia-
metrul conjugat coardelor de directie data, va trebui sd
cunoastem punctul de contact al tangentei paralele cu directia
datd. Aceasta este chiar constructia ceruta i 3e va procedh
astfel (Fig. 46): Ducem prin focar dreapta Fd paraleld cu
directia data ; perpendiculara in F pe F d taie tangenta la vcirt
in B directoarea in A. Paralela prin A la axci i perpendi-
culara in A pe A.F (paralela cu F d) se taie in M. punctul de
contact al tangent ei MB, paraleld cu directia datd.
Tangenta cerutc: este BM, iar diametrul conjugat coardelor
paralele cu F d este AM.
107. Constructia punctelor de intersectie ale unei drepte
cu o parabola. SA' gasim punctele de intersectie ale pa-
rabolei ce e definit prin focar si directoarea D, cu dreapta
p (Fig. 47). Daca p este paralela cu axa, vom proced ca
in cazul precedent (. 106),
caci va trebui sa gasim punc-
tul de contact al tangentei
la parabola cu tangenta pa-
ralel cu coardele al caror
diametru conjugat este p.
Vom uni punctul P, uncle p
taie directoarea, cu focarul F ;
perpendiculara pe mijlocul
lui OF se taie cu p in punctul
unde A taie parabola.
Fig. 47. Sd presupunem dreapta 6
neparaleld cu axa. Vora rezolvh mai intai urmatoarea pro-
blema : S se construiasc polul unei drepte L In raport

www.digibuc.ro
 183

cu parabola. Sa construim diametrul conjugat coardelor

paralele en L. Ducem prin F o paraleM cu L si din F o
perpendiculara pe L ce taie directoarea in A i tangenta
la vrf in B. Paralela prin A la ax (Fig. 47) se taie en
perpendiculara in B pe A F In punctul M. Diametral con-
jugat coardelor de directie L, este AM, iar tangenta paralela
cu L este MB.
Diametral AM taie parabola in punctul M la distanta
finita i inti'un alt punct asezat la infinit, care puncte sunt
conjugate armonic in raport cu polul S al dreptei L si
punctul C uncle AM taie polara L. Se qtie ins, ca dacrt un
punct este aruncat la infinit pe o dreapt, conjugatal ar-
monic al still., punctul M, este aezat la mijlocul dreptei C S,
ce nnete punctele C i S, cu care stint conjugate armonic.
Deci polul S al dreptei se obtine lucind simetricul S al lui C,
in raport cu M.
Rezult de aci urmatoarea proprietate : Dreapta care
unqte polul unei drepte L cu mijlocul coardei determi-
nata de L in parabola, este paraleld cu axa parabolei i
este Inprtita in cloud WV egale de parabola (ii are
mijlocul ski pe parabola).
Odata cunoscnt punctul S, problema revine la gsirea
punctelor de contact M, 0 M, ale parabolei cu tangentele
duse din S la parabola. Sri presupunem problema rezolvata
si fie M, until din punctele de contact i H, piciorul per-
pendicularei din M, pe directoare. De oarece M1 Hi = M1 F,
iar MIS (tangenta in A11) perpendicular pe mijlocul lui 111F,
rezult crt : H,S = S F si deci pentru a construi pe M1, pro-
cedgm astfel: Din S ca centru fi cu raza SF descrion un
cerc ce taie directoarea in H, ; paralela prin H, la axd taie
dreapta 6, in M, (sau perpendiculara din S, pe HF, in M1).
In mod analog se obtine si celalt panet M, de intersectie al
dreptei L cu parabola (san punctul de contact al celei de
a doua tangenta d us din S la parabola). Punctele M, si M2
sant simetrice in raport cu C.
108. Constructia parabolei printr'o trdsturd continu.

www.digibuc.ro
 184

ne inchipuim un echer asezat de-a lungul linii D, direc-

toarea (Fig. 48) si fie un
fir de lungime BC fixat
cu un capt In focarul F
cu celalt in captul C
al ech erului.
Facnd s alunece eche-
rul dea lungul linii D,
un creion M, care tine
firul intins bine de la C
spre B, pe echer, va "de-
Fig. 48.
scrie o parabola, caci dis-
tanteie BM si NIF totdeauna sunt egale.
109. Parabola este limita mid elipse sau a miei iperbole.
SA considerm o elips sau o iperbol variabil, astfel ca
una din axe si un vrf asezat pe aceasta ax s rme fixe,
pe and celalt varf sa se departeze la infinit. Ecuatia acestei
curbe, bland vrful fix ca origiti a axelor perpendiculare,
iar axa considerat ca Ox, este :
y2 2x
In care coeficienitii 2 i ji variind odat cu aceasta curl*
tind prin ipotez catre limitele determinate p gi q. Al doilea
2
vrf al curbei date, asezat pe Ox, are ca abscish
Ft
de oarece acest pullet se departeaza i tinde &are infinit,
abscisa sa este foarte mare si deci limita lui ji trebue sii
fie egal cu zero.
Curba limit dare care tinde elipsa sau iperbola varia-
bil, pe care am considerat-o mai sus, are deci ca ecuatie
y2 = 2px.
adica este o parabola.

Exerciiii.
1. Un cerc variabil tangent axei Oy in 0 taie o paraleli data
la Oy in B i C, iar pe Ox in D. Paralela dus din B la Ox
taie tangenta In D la cerc in punctul M. SA se afle locul geome-
tric al punctu,lui M.

www.digibuc.ro
 185

R. Ecuatia paralelei : x a = O. Locul parabola : y2=axa2.

Se poate transporta axele paralel In punctul (a, 0).
2. SI se afle locul geometric al centrelor cercurior tangent
la un cerc dat C i o dreapt, data, D.
R. (x a)2 (y ,8)2 = /V. Centrul cercukti C (0, a);
dreapta D se ia ca Ox. Locul este insemnand cu R raza cercului C:
x2 2 y (R + a) R2 = O.
Se yea cd, e o parabola transportand axele paralel in (0, 2(RH13:a)))
3. SA se afle locul centrelor cercurilor ce tree printr'un punct dat
determina pe o dreapta fix& coarde de lungime data K.
R. Ox dreapta data, Oy perpendiculara din punctui fix A
(o, a) pe Ox. Cercul are ca ecuatie :
(x (Y 13)2 =
Local este parabola :
K2
x2 - 2 ay = 4
a2

Se poate transporta axele paralel in varful parabolei; fcand

x = 0, rezult:
a2
Y = 8a ' 2

4. Se d un punct A si o dreapt IJn cerc variabil de cen-

tru O taie dreapta L in M i M'. Se duce din C 3 perpendicular&
pe A M, care tae perpendiculara in M pe L in punctul P. Sa se
afle locul geometric al punctului P.
R. Parabola cu focarul in A i directoarea p, caci PM = PA.
5. In cercul de centru 0 se duce raza variabila OP si fie q
proiectia lui P pe Ox. A fhnd un punct unde 'cercul taie axa 0y,
O. se afle locul punctului M de intersectie al dreptelor OP si AQ.
R. Daca R este raza cercului, locul este parabola :
x2 4_ 2 Ry _ R2 = O.
6. Fiind data parabola : y2 2 px = 0 i un punct A (a, 0)
pe axa Ox sa se gseasc ecuatia unui cere care s, treaea prin
A i sa fie tangent parabolei in doua puncte simetrice lu raport
cu Ox.
R. (x a)2 (y fi)2 R2 O. Se scrie ca ecua-
tia ce d ordonatele punctelor de intersectie are radacinile egale.

Avem : a = a -I- p V ap, R2 = (a a)2-

7. Baza BC a unui triunghi ABC este fixa, iar Inaltimea cons-

www.digibuc.ro
 186

taut& si egal cu h. Sa se afle locul punctului de intalnire al

inaltimilor.
R. AB = 2 a. C (2., h). Se ia ca Oy perpendiculara pe mij-
locul lui AB. Locul ortocentrului este :

x2 + hy a2 = O.
8. al se afle locul geometric al centrelor cercurRor tangente u-
nei parabole si directoarei sale.
R. Mo (xo, yo) fiind punctul de contact al cercului de cen-
tru C cu parabola, tangenta la parabola in, Mo taie axa in punc-
tul N ( xo, o). Se va cauta coordonatele punctului P al direc-
toarei astfel ca : NP = MN. Paralela la axa prin P se taie
normala la parabola in Mo tocmai in centrul C. Se va elimina
xo, yo intre ecuatiile acestor doua drepte si a parabolei.
Sau altfel: Ecuatia cercului va fi :

(x ce)2 (y 2 = (a + )2

Se ia punctele de intersectie cu parabola si inlocuind pe x cu

Y' se scrie cA ecuatia obtinuta are o radacina dubla. Rela-
2p '
tia obtinuta ce contine ce i // este ecuatia lo ului centrului C.
9. Tangenta intr'un punct M al unei parabole taie tangenta la
varf in N. Se duce prin N paralela la OM si prin O paralela. cu
tangenta in M. Sa se afle locul geometric al punctului de inter-
sectie al accstor paralele.
R. M 2. p) su 2 - 2/2. = O. Locul este parabola :

y2 + X = O.

10. Se da pe Ox ptinetul fix A, Mar pe Oy punctuI variabil M.

Perpendiculara in A pe AM paralela (insi din M la Ox so taie in
N. Sa se afle locul geometric al punctului N.
R. A (a, o). Locul este parabola :

y2 ---- a (x a),

11. Se da un cerc cu centrul in origina axelor si cu raza R.

se ia pe Oy punctele fixe B. si B', astfel ca OB = OB' = 2 R;
Se nneste:punctul B cu un pullet M variabil al cereului i se prelungeste
aceasta dreapta pana tale pe Ox in N. Sa se Ole locul geometric
al punctului de intersectie al dreptelor OM si B'N.
R. M (Rcos q, Bsin (f). Locul este parabola :

www.digibuc.ro
 187

x2 = 2R x + R2.
12. Se da un punet A fix pe axa parabolei 4i un pimct M varia-
bil pe parabolla. Se duce prin A paralela la tangenta In M, la parabol,
care se taie cu FM In N. Sa se g'aseasca locid geometric al punctu-
lui N.
R. M (2,, te). 1..t2 = 2/31. Locul este cercul :
x2 + y2 - + a2 O.

SFARIT

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro