Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
. 4'itr
,
,- N ,
14-
irr ' -
11 1.4;
'
'1.7" - 11.
"
LECTIUNI
,
DE
'
'
DE
:
N. CULIANIT
profesoru la Universitatea din Iassi.
r
' .
v
0OW. -
d-'
(Cu figurl intercalate in tecstur;5` -4 \
'
tACADEMIE1*
*.
aft
TI g'
1. '11.1
.
, ..
rEDITIITIPOGRAFIA
. .,,, SOCIETXTIT JUNIMEA,
.. ,
1610, - e / 1 : 0";,.
.
..5
. ; 1
, e
.. ; www.dacoromanica.ro . V
-
i ;.."" .
411e-d 4e-A4
72"te-
/4-2
7
ils2 7/
/flAkt
www.dacoromanica.ro
CALCULU DIFERENT ULU
Lectinnea, I.
www.dacoromanica.ro
2
www.dacoromanica.ro
3
www.dacoromanica.ro
4
Teoria limitelor. Principiu fundamentalu. Mud doue
atimi yariabili aunt neincetatu ectsli prin toate gradele de
Tarime, prin cari trecu, si and una din ele tinde atrii o
limitl, atunci si ceia-1a1t6 tinde ata aceasi limitl san atri
o limitI ecuale,. Aceasta propositiune (5 considerAmu ca eViri
dinte, aci in adevru, doue atImi variabili, cari sunt ne-
incetatu ecuali, presintI o singura valoare, care nu poate
tinde de0,t catrit o singurl valoare limitl.
Asa de esemplu aria unui poligonu regulatu inscrisu
inteo circonferintA, or-care ar fi numerul laturilor sale, are,
de espresiune productul perimetrului prin jumatatea apotemei;
insemnrtndu aceastti, arie prin A perimetrul prin p si apo-
tema prin a, vomu ave:
A.p.1
Aceast6 ecuatitate esistl or-care ar fi num6rul laturilor
poligonului inscrisu; ans6 and acestu num6ru cresce din ce
in ce mai multu, aria poligonului tinde atra aria cercului
perimetrul seu atrloperimetrul cercului adea, atrA circon-
ferintl si apotema sa ata rada cercului, prin tormare vomu
ave :
Lim,. silt=thinb (p11)1
Adia limita arid poligonului inserisu sau aria mint
Tui este ecuale cu litnita produdtului formatu de veriinetnt
poligonului prin jumatatea apOtemei sale_
Frincipiul ce ama, alma formeazg baza metoadei limi-,
telor, de care iromu face unu mare usii. Trecemui acum,le
demonstrarea atorva teoreme, ce servescu acestei metoade,
Teoremul L lAmitea ?mei suonih de ceitimi variabili in
nume,ru finitu este ecuale cw suma algebricil a limitelor dors
Fie x, y, z it, v. atimile variabili si a, b, c
g, h, limitele bOr respective. `Variabila x, de eserapIa avndu
www.dacoromanica.ro
4o limit g. atimea a, va fi in toate stArile de mgrime prin
,a,re trece, mai mid, sau mai mare deat limita sa, dupft
cum tinde ata aceastg atime cresanda sau sacl6ndu; prin
4gmare yomu put4 sprie:
x=a+ a
a fiindu o atime care tinde atrl zero, and x tinde
car/ a. nandu aceleasi rationamente asupra fie-aria din
variabilele considerate, vomu fi condu0 a scrie:
z c+7
. .
. . .
. . .
u=g +17
,V-----h+ i9-
18, y .... 71, av6ndu fie-care zero de limitl.
si9- nandu
suma acestor ecuatinni yomu ave:
www.dacoromanica.ro
6
u=g"-1- h
v=h +
Immultindu-le membru ctri, membru vomu aye:
x. y. z u. v.(a+ a) (b+ 159 (c4- 2)....(g+ 7,1) (h+ ,9)
A.nsti productul unui numeru or-care de binomi este.
ecuale .pu productul, color thti termini ai binomilor, plus
o suma, de termini, cari toti cuprindu ea factoriu celai pu-
tinu unul din terminii ai doilea ai binomilor; represen--
Mau aceasta sumri prin S vomu aye :
x. y a .... u abc....gh + S
de unde Lim. (x. y. z.... u. v)---a. b. c.... g. h+Lim.S;
Inse Lim. S=0, fiinddi fiecare din terminii sumei S cu-
prinde celu putinu pe una din ditimile a, /3, y.. .9-, cari
www.dacoromanica.ro
7
www.dacoromanica.ro
8
-P
xq--=-Vifprin urmare limita liii xq este ecuale cti potent.
.19
a limitei lui ceia ce esprimemu scriindu:
Lim. ( q) = (Lim. Vx q
www.dacoromanica.ro
9
a
9> 9..5
de unde
4W13-Fr+h+ -I 0) > (a,4-13,+11.+d,+ . +8) u-c7-
www.dacoromanica.ro
10
a
(re-Fig-HAA-O+ -1-9) >c7 a 9.
sau 81 Anse' atatu- cat 1 -s- av'ndu
'1
16
mene Lim.g --1 fiindca avemu prin ipotesa Lim. 1-4=1 adeca
Lim. ,8 e9
Lim. f1=Lim. 13, sau 1Lim. 'Lim. -i. Prin urmare re-
a a
mane Lim -=Lim ---' tem ce era de demonstratu.
13,
www.dacoromanica.ro
11
www.dacoromanica.ro
42
www.dacoromanica.ro
13
I_Aec(icumen, IlL
Teoria elemeatara a periilor.
Difinitiuni. 0 evtie este unu sira de atimi ih nimru
infinitu, cani se derivi'una din alta chip& o lege determinata.
Catimele ce compunu nest', siru se numescu terminii seriei, i
se insamnit de ordinariu prin literile //b U2, U3...` U.-1-1...-
Clnd considersamu n termini din serie, suma lor o insem-
www.dacoromanica.ro
14
www.dacoromanica.ro
15
www.dacoromanica.ro
16
Un Uni-2 nfPI
sau Unt,<K
Un1.2 <K2 Un
Un1.8 (In
<.K3
Untp <KP U.
www.dacoromanica.ro
17
Un < K < 1.
Fie U, U2 U3-1- . . . Un r Unt2 +
seria propusg. S presupunemu c6, conditiunea cerutg este
ceia ce ne va permite a scrie
VU<K sau U,, < K"
n-1-1
nti
Iraqi K Unti <Kni
de unde
Un-* U,t, Unti <K" Knti -1-1011'
ansil K fiindu mai micu dedit unitatea, membrul al doilea
are de limite cnimea prin urmnre si membrul gn-
/K '
2
www.dacoromanica.ro
18
www.dacoromanica.ro
19
De unde
(5) U0-1-21;1-1-4U3-1-8U7-1-...<U0H-2111+2U2-1-2U3+...
membrul Anteiu al acestei neecualitAti ne presint seria (4);
membrul al doilea ne presintA terminii seriei (3) immultiti
prin 2 afaa de Anteiul. Anse" este evidinte ct seria (3) nu
inceteag de a fi converginte, and immultimu toti terminii
sei prin duoi, afar'd de Inteiul; aci sum seriei astfelu for-
mate, este mai mic deat indoitul sumei seriei (3), prin
urmare i seria compus1 de membrul `anteiu al inecualiatii (5),
adecl seria (4) este converginte.
S'a presupunemu acum cg, seria (3) este diverginte, si
sa. autrtmu dac i seria (4) este diverginte in acelasu timpu.
2*
www.dacoromanica.ro
10
2". 4t 8' 16
1 1 1
sau 1+ ,+ , + tt-1-1 + ,tc.1.
+
2ft-1 e-.1. 8' 16
sail, 12 8
4 16 . ..
.1-11, 2 (1-0 3 (1s) 4 (1s)
sau Ana (7) 1+2 +2 +2 +2 +...
ans6 aceasta serie e o progresiune geometria, acareia r4i.une
www.dacoromanica.ro
21
www.dacoromanica.ro
22
eitt el 2
-I-
is-HT 1x
1
xn+1
www.dacoromanica.ro
23
Avemu :
xn x2 X3
B.-1.2. 3.... n [1 n1 (1+1) (n) (1+1) (n+2) (1+3)4-
Mise" micsuriindu numitorii terminilor din parintesg, mArimu
valorile respective ale acestor termini, prin urmare vomu ave:
x2 x3
1
+
n putendu fi mai mare decdt or-ce numeru datu, vomu pute
presupune c n1>x. Atunci seria din parintesA represin-
tAndu suma terminilor unei progresiuni geometrice decresd-
toare, vomu aye :
n xn
1
1. 2.3...n 1_,:11
Ilti
- (n-H1) von
1. 2. 3...n (II+ 1x)
Child x==-1 atunci seria (8) se reduce la seria :
1 1 1 1 1 1
(9) "- 14-1. 2 +1.2. 3+1. 2. 3. 4+- 1. 2.3.. n1.2..n(n+1)
care este de asemene converginte. Suma acestei serii se re-
presint6, de ordinarti prin e. Acestu numeru este vederatu
mai mare deat .8, Anse" e mai micu decdt 3, fiinda seria
fractiunilor
1
-1- 1
3+1. 2. 3. 4+" ce se adauge la 2,
1
www.dacoromanica.ro
24
www.dacoromanica.ro
25
Sall Bn < 1. 2. 31 n
1
n
de uncle
www.dacoromanica.ro
26
ans6 (1 1) (1 'n:)
[1
> (1 _nn:71\n-1
) ; prin urmare
daca m va satisface la inecualitatea: >1- (12)
cu atat mai mult va satisface la inecualitatea (11).
Anse inecualitatea (1_v) 111
-,>1-6 ne da :
n-1
>
1-1/z i
Determinandu pre /n cu aceasta conditiune, toi nume-
ratorii terminilor desvalirei liii (1-HVI pang la alu n-lea
inclusivu, vor fi mai mari decat (1-0, prin urmare vomu aye:
(I +.1); L12i. 1 1
' 1. 2.3..0
i cu atat mai multu
1 1 1
(13) (1+,7,1) *> 24- -4-
1. 2 ' E2. 31. 1. 2. 3. .n e
1 1 1
caci suma 1. . 3+1. 2,
care immultesce pre e
1
este mai mica decal
4 8 2 1
Scacl6ndu, membru catra membru inecualitatea (13) din
inectialitatea (10 bis) vomu aye :
,
e(iTnin"--.1.
-T-1\ 2. 3..31. n e
ns6 f, poate fi luatu or-cat de micu vomu Vol, i n or-cat de
mare, and m cresce indefinitu; prin urmare diferinta intre
numerul ficsu e si espresiunea (1+ ',.)1" care varia cu m, tinde
catrii, zero, prin urmare:
m m
Lim. [e(1-1- i,-, ) 1
]=0, sau Lim. (1+ ,) =e ceia ce vo-
iamu a demonstra.
SI vedemu acum, daca (1--1 )m, inceteaza a ave de
limita pre e, cand m este fractionariu.
Fie m unu numeru care cresce indefinitu remlandu
neincetatu fractionariu; putemu tot-deauna gasi doue nu-
www.dacoromanica.ro
27
(1-1-)P---(1
P-flf
1 rl:(1 1
P tlf Al) i
(1-l)Pt1414--1)!
P
(42), prin urmare vomu ave
(1 4)<(1-1iin)
1 rt
< (1+1.) (1-1-1p) ceia ce ne arata ca m
fiind fractionariu, (1-1)m este neincetatu cuprinsu intre done
espresiuni, oh an fiecare de limita pre e, prin urmare i
limita lui (1,inr, cand m fractionariu cresce indefinitu, este
ecuale cu e.
Fie acum m, unu numeru negativu m= ; vomu aye:
1
(1+ )m= tt--1 t t--1
tt
1 itt-1 1
a ns6 (141) 1.1-1 , de unde
p-1 )
1
m 11) care tinde critra
e cand o cresce indefinitu; prin urmare avemu in toate Ca-
surile. Lim. (1 yn= e.
Putemu asemene uoru gasi, limita catra care tinde es-
presiunea (1+ l'H)"1 eand m cresce indefinitu ; x fiind o ca-
time or-sare, independinte de m.
Avemu
m r mx
;) = -0 7_1
I
PuOndu in=ce a va cresce indefinitu impreuna cu m,
i vomu aye:
www.dacoromanica.ro
28
T.eclittnen III.
In lectiunile precedinti am espusn atat principille fun-
damentali ale calculului diferentialu i integralu, cat i oare-
cad notiuni generale asupra serielor cari ne voru servi in
aplicatiunile analitice ale calculului diferentialu. Am pute
chiar de pe acum intra in materia proprie a acestei sciithi,
Anse in interesul chiaritatii espunerei, si in aceht al apretui-
rei metoadelor de cari vomu aye a ne servl, este importantu
a ved6 cum inainte de inventiunea calculului diferentialu si
integralu, care dateaza numai de vr'o doua sute de ani
aproape, geometrii cei vechi tratau probleme cari sunt as-
aqi de domenul acestui Calculu. In cestiunile ce vomu
trath pentru acestu scopti, vomu aye i ocasiunea a recu-
noasce utilitatea practica a teoriei limitclor 5i a teoriei cit-
Um lop infinitu mici, espuse in lectiunile precedinti. Pe
langa acestea, dupa co lioll111 fi faeutu astfel cunoscinta cu
metoadele vechilor geoluetri, i dupa cc in urma vomu fi
studiatu si pc cele ale modernilor, vomu aye avantagiul de
ne pute face o Wee mai chiarrt despre metoaLle de cari
dispune noul calcul, si a ne convinge ca acestea sunt in-
comparabilu mai generale si mai lesnicioase.
Metoada de Esaustiune. thode d'exhaustion).
In estimarea catimelor ficse, geometrii cei vechi pro-
cedau in modul urmatoru : din catimea propusa acareia va-
loare n'o puteau aye intr'unu modu directu, luau mai anteiu
o ctime de o specie mai simpla, acareia mesura cunosceau;
www.dacoromanica.ro
29
www.dacoromanica.ro
30
www.dacoromanica.ro
31
2k 2 4'
at unu restu R1<12-V.
V represintandu volumele piramidei propuse; a doua
descompunere, da o grupg de 4 gi4t;Ad de a 2-a ordine,
acaror nAsura este
4(1IBI 11\ I b h\ bh
4 k13. 4)=42
V
si unu restu R2< 22;
a treia descompunere o grupa de 8 prisme de a 3-a ordine,
acaror me'sura este
8(1 HBI h\ bh bh
4 4 '8)-4. 4. 4-43
V V
unu restu Rd< 8 ;
www.dacoromanica.ro
32
bh 2h
4 4....4 4n
V
i unu restu
De uncle vedemu ci volumele V, al pirarnidei propuse,
va fi ecuale cu suma grupelor de prisme de diverse ordini,
plus restul ultimu R. Vomu aye dar
bh bh bh bh bh
17------F--F---F--F-1-
4 4' 43 44 4"
-FR n
www.dacoromanica.ro
;.?
paralelogramului ABA'B' este mai mare (*It jumatatea peg-
mentului propusu. Qpeandu in oxelmu modu, asupra seg-
mentelor AD'S i SDB, adecO, cludndu diametrele D'E' pi
DE, cari vor fi paralele cu SC, si estrAgndu triunghiurile
AD'S i SDB, vomu lua mai mult dedtt jumatatea ppelw
segmente ; fac6ndu de asemene asupra segmentelor corespun-
ptoare la corgile AD', D'S, SD i DB, vomu jub, mai mult
deal jumatatea sumei 'acelor segmente, i contiuu4ndu apa
indefinitu, vomu esauri aria segmentului parabolicu propusu,
deslaWnd'o intr'un siru infinitu de triungiuri, adtrora sumg,
p putemu mom estima, basIndu-ne pe proprietacile parabo-
lei. Pentru aceasta, este de ajunsu, a gisl legea 1140, care se
deducu triunghiurile AD'S i SDB din triunghiul A.SB;
cci odat 'aceastg lege fiindu cunoscutI, vomu pith esprime
valoarea taturor triuughiurilor $oriei ce ne represintA ,seg-
mentul, in fuctiune de triunghiul ASB acgruia maul./ cu-
nqascemu, i determinarea ariei segmentului propusu, se va
reduce atunci la cleterminarea limitei acelei serii.
Puntele E' i E, D' i D, fiiudu puntele me4ii 1e clrep-
telor SA i 8B, TL i TM, dreptele E'E i D'D ce
unescu aceste punte, sunt paralele cu AB, i prin urmare
avemu:
DH=FE=40B, de uncle CB' = 4.
DIP
.lins6' in o parabola' patratele ordinatelor sunt proportionale
cu abscisele, ceia ce ne :
CB
.
CB'
1:).H2 = SC
sll =4 de unde SH SC prin urmare si KG
4 4'
Ana HG+GD CB' de unde GD =
CB -- CB
2 2 4
3
www.dacoromanica.ro
Triunghiurile SDB i SCB av6iidu aceiasi basa SB, se ra-
poarta intre ele, ca inaltimele lor DO i CK, ceea cc (la :
tri. SDB DO GD 1
tn. SCB CK CB 4
de uncle tri. SDB = tfi. SCB.
Vomu ave de aseminea tri. SD'A = tri. SCA.
Aditionandu aceste ecualithti, membru catra, membru,
vomu aye :
tfi. SDB-Ftri. SD
,
Atri. SCB tri. SCA tri. ASB.
4 4
Ceea ce ni arata, ca, aria grupei triunghiurilor de a
duoa ordine este ecuale cu a patra parte a ariei triunghiu-
lui de anteia ordine.
Pentru acelesi cuvinte aria grupei triunghiurilor de a
treia ordine, va fi ecuale cu a patra parte a ariei grupei
triunghiurilor de a duoa oi dine, adeca m6sura ariei colec-
tive a triunghiurilor corespunletoare la segmentele in-
semnate prin basele lor AD', D'S, SD , DB, va fi
(tri. AD' S tri. SDB) = tri. ASB;
4
Asemine m6sura ariei grupei triungiurilor de a patra
ordine, va fi ecuale cu a patra parte a ariei triunghiurilor
de a treia ordine, si a sa, indefinitu. De unde vedemu ca
legea care leaga intre ele ariele triunghiurilor de diferite
ordine, este urmatoarea : aria colectiva a triunghiurilor de o
ordine or-care, este ecuale cu a Tatra parte a ariei triughiu-
rilor de ordinea precedinte.
Insemnandu dar prin A aria segmentului parabolicu .
propusu, pnin A aria triunghiului ASB, pnin A 44,
A, ..,. Ant, ariele colective ale triungiuril or de ordinile succe-
sive, si prin 1t1 restul corespun4etoriu,vomu ave mai ant6iu:
www.dacoromanica.ro
35
A = A, A2 A3 . . . An+, .Rnti
Anse' in virtutea legei observ ate avemu:
A
A2 = 4'
A=A A
= 42. , = A43 . . A -= 4.
4 4 7
-1-1
De uncle
A A A, A,
A = Ai + 4
t+ 42
+ 43
+ 4n
1 1 1 1
Sau A= A,[1 1-1.1
4 42 43 4n
Ans iisemntndii piin B, restul ce corespunde la desfacerea
triunghiului ASB, din aria A a segmentelui propusu, avemu
A
in virtutea observatiunei ficute, .R, <1; de asemine in-
semnAndu prin B, restul corespunptoriu la aduoa operati-
une analoagl celei precedinti, i esecutatil, asupra segmen-
tului represintatu prin R vomu aye: B2 < sau And,
2
A
B2 <-22. Pentru acelei cuvinte restul B3y corespunptoriu
la a treia operatiune de descompunere, va fi mai mica decIt
A . .
23; si generalu restul -1-tnt1 corespunptoriu la (n-I-1)
23
operatiune de descompunere va satisface la relatiunea
A
-Rnj-1 < y
2'111
www.dacoromanica.ro
tt
A
r 1 1 1 1
4 42 48 4-ni 1
Sau A =4-A, =-- ASB = AA'B .
www.dacoromanica.ro
V.
tri. BLS _LS.
tri. BAL AL'
Ansa', L? tinde cdtrd zero, pe and AL remIne o
a,time flnit4 si determinatI, prin urmare triunghiul .RLS
este infinitu de micu in raportu ata triunghiul .4A1; priu
urmare segmentul curbilinicu BLS, care este mai micu cleat
triunghiul BLS, va fi. cu 0,tt mai mult in finitu de micu
in raportu c4trO, triunghiul BAL, i 6na cu ata mai
mult in raportu ata sectoriul spiralu BAL care este
mai mare deat acestu triunghiu; prin urmare limita sumei
sectoarelor pirculare _RAS, etc. este ecuale cu limita sumei
sectoarelor spirale, adea cu aria ALM. Este dar de ajunsu
g gzisi limita sumei sectorelor circulare MAO, BAS, LAU,
etc. and a tinde ata zero, sag and n cresce indefiniitu.
Espresiunea unui sectoiu circulariu, ce corespunde la un !
unghiu a, i. la o radil e este :
le. ea = 4- e2 a. Ans e = a .0 de unde a-
ria sectoriului circulariu va fi : -}
a2 82.
www.dacoromanica.ro
E
Sau A
caci raclia AM = aco .
= a2.(03
6
4
a2-702.
2
.-): ) 1. Sect. NAM
www.dacoromanica.ro
439
y2k,
Vo ave dar, k sin .A .sin-A-'
2p
De unde insemn'andu prin S aria segmentului AMP, i
faandu pre y creased, prin grade ecuali cu k, de la zero
sb,"
www.dacoromanica.ro
40
www.dacoromanica.ro
41
www.dacoromanica.ro
42
q-1 units-1 s 1
Lim r
q.-7- 1
tr 1 r= -I-1
www.dacoromanica.ro
43
_1
-,-/g(1-4-a) lg (1.-a)"
cc
Lee-Ch.-men
OriginOcc si scopul Calcului difcrentialu.
Afaril, de cele duo moduri de a considera catimele, ca
limite de serii i de sume de catimi infinitu de mici, pre ca-
re le-amu espusu in lectiunea precedinte, mai esista unu alu
treilea modu necunoscutu vechilor geometri, si care consistg,
in a considerl catimele ca depindindu de limite de rapor-
turi a catimi infinitu de mici. La acestu modu de a con-
www.dacoromanica.ro
44
sider cairn*, par9 a l. dka0 nascere calculului diferen-
Oulu, geometrii moderni au fostu
condusi autandu o metoadg gene-
rata pentru ducerea tqagintelor la
a curbele plane. EatI cum. Fie AB
unu a(rcu de o curba or-care planI
raportatl la dua acse dreptu-un-
ghiulare ox, oy; admit6ndu ca de-
s ,r P P
finitiune, c tanginta in unu puntu
3/ luatu pe o curbl, este limita cItra care tinde o se-
cantI 111.M' and se inv6rtesce imprejurul unui a. din pun-
tele sale .31 de int61nire cu curba, asa ca unu alu doilea
punt alu seu de intenire 3/', e tindI a se confunde cu
Antelul, suntemu condusi a aut o relatiune intre atimele
care determinI directiunea secantei, in una or-care din po-
sitiunele sale; 0-xi din o asemine relatiune vomu put usoru
deduce determiparea tangintei. Pentru aceasta ii de a-
junsu a consider triunghipl M'M Q formatu de portiunea
MM., a secantei si de crescerile .111 Q, MQ alp coordina-
telor puntului M (x y). Acestu triunghiu ni
-111Y2 = MVP'
'M Q
(le unde tga' sau insemn6ndu prin h cresce-
MQ
rea M Q a abscisei puntului 1f, i prin k crescerea M'Q
a ordinatei, vomu aye : tga' = k . Cunosdndu tga' adecg, ra-
h
k
portul vomu cunoasce directiunea M M' a secantei, cci
www.dacoromanica.ro
45
www.dacoromanica.ro
46
h 2- h'
lc, lc, k
h A
de uncle YiY
x,xo 92 h
gnse membrul alu duoilea care represintg media artimeticg
a valorilor raportului k cand x vafie de la xo la x este
www.dacoromanica.ro
47
www.dacoromanica.ro
48
k k kn
-1-k2+ kn h h h
n h.
k k
fiindat prin ipotea raporturile tindu toate c0,-
h h
ta zero, va trebui s'a", avemu
YiY0
x,---xo
Sau y1y0=o, aci x1x0 este diferitu de zero. Prin
urmare functiunea y, in totu intervalnl y,--yo are aceeai
valoare y0=yi=y1: cu alte cuvinte ecuatiunea y f(x) se
reduce, pentru acestu intervalu, la relatiunea y=b, care re-
presinta o dreaptd para1e16, cu acsa absciselor.
. k
Clud toate valorile crescu indifinitu, atunci
h
valorile raportului tindu cata zero, si prin urmare vomu
www.dacoromanica.ro
49
www.dacoromanica.ro
50
www.dacoromanica.ro
51
incetatu cuprinsu intre cea mai mica. i cea mai mare va-
loare a rqfftWuil-,or-cat de a.pro ape aru fi acele valori
de limitele lor, prin urmare va fi cuprinsu i intre limitele
acelor valori, adeca intre valoarea cea mai mica i cea mai
mare a derivatei f'(x), presupun6ndu c6. y = f(x) este ecu-
atiunea arcului de curba M M1. Ans6 daca f (x), este
continue intre x six1, va esiste o valoare x= xo-1-8(xixo)
fiindu <1 si >o, pentru care vomu ave :
xixo =
Aceasta ecuaVune contine demonstratiunea teoremului,
cci (x0-1-0.(x1x0)) este ecuale cu tangintea trigonome-
trica a unghiului, ce face zu acsa ox, tangintea la curba in
;;
puntul alu caruia abscisa este x08(x1x0); YiY este de
asemenea ecuale cu tangintea trigonometrica a unghiului -cc
face cu aceeasi acsa, coarda M.21/1. Tangintele trigonometrici
ale acestor unghiuri .fiindu astfeliu ecuali, dreptele cores-
pundetoare vor fi paralele.
Definitiunea dferenfialei.
Fie y=f(x) o functiune continue de x. Amu vdutu
ca crescerea k a functiunei y, corespundetoare la o crescere
h a variabilei independinti, este:
k = h [f'(x)-1- to]
Substituindu crescerilor h, k, notatiunile 4; ey, cari
au avantagiul de a ne indica la care variabila se repoarta
fiecare crescere, vomu aye:
Jy=z1x[f('x)-i-co)
sau ziy= f(x)4x-Fto.dx
4*
www.dacoromanica.ro
52
www.dacoromanica.ro
53
f'(x)=tya.
a fiindu unghiul ce'lu face tangintea la curia in puntul .11i,
cu acsa absciselor, sau cu o paralell la aceastil, acsii, dusI-
prin puntul N. Anse' Triunghiul dreptunghicu N2lIQ ni dI:
IVQ=111Q. tga=r(x)dx, OA .31-Q=z1x=dx
IvQ___cly
de unde :
ceea ce ne aratA a diferentiala unci functiuni y, este ecu-
ale cu crescerea ordinatci tanyintei, cand trecemu de la unu
puntu 111 la unu puntu vecinu .N. Prin urmare in virtutea
observrei ce am flicut mai inainte, vomu pute pune cres-
cerea .NQ.dy a ordinatei tangintei, in locul crescerei
mQ.ey a ordinatei curbei, de ate ori aceastil crescere,
va figur ca terminu alu unui raportu, sau alu unei sumi, a
axeia limitti vomu aye a cauta,
www.dacoromanica.ro
54
Lecti-umea. V.
Clasificarea funcOunilor. Amu ve(lutu el obiectul
principalu alu calculului diferentialu, este determinarea di-
rivatelor functiunilor continue or-cari. Trebue Anse sA. a-
daugimu ca toate functiunile ce vomu aye a considera, vor-
fi presupuse a 11 esprimabile intr'unu modu analiticu ; cu alte
www.dacoromanica.ro
55
www.dacoromanica.ro
56
www.dacoromanica.ro
57
5. y = xm
6. y = Vx
7. y = ax
8. y = li/x
9. y = sins, cesx, sOcx, cosecs, tgx, cotyx
10. y = arcsinx, arccosx, arcsecx, arccos-
ecx, arctgx, arecotx.
www.dacoromanica.ro
58
www.dacoromanica.ro
59
Inse yq-1 =x
P-- x 1
sanl=m
dx
x, ceia ce verifia regula.
Fie in fine m unu numOru negativu or-care, m= n,ii
fiindu intregu san fractionariu, vom aye:
www.dacoromanica.ro
,60
sau -1= xn
1 .
de unde punendu diferentiindu ambii membri ni va
dy
veni: dY= os xn-1 dx, Anse" di'. --.
y2
de unde dyyl = nx
30-1
sau dy = n. xn.-1 y2 dx = n ,-dx
x-n
sau dy dx
sau dy = in xm-idx
ceia ce verificl And, aceiasi regula.
Prin urmare, derivata ttnei potenti or-care m, a unei va-
riabile x, este ecuale cu esponintele m immultitu cu catimea
variabil6 x redicatei la potent4 (m-1).
6. Fie acum functiunea y=Vx ,
sau y=xin-
Diferentiarea acestei functiuni intr5, in regula precedinte,
dci n'avemu deedt, a face in ecu4iunea (2) pre p=1
q=m, ceia ce da y=x"7, si ecuatiunea (2) bis devine
dx
dy = 21/x in care y=Vx
7. Fie a se diferentia functiunea esponeqiath.
y=ax.
www.dacoromanica.ro
61
Y ax(a4_11)
.dx z1x
dx
gns6 a tinde ated unitate, and zfx tinde ata zero ; prin
dx
urmare vomu pute pune: a =1-1-a, a fiiudu o atime ce
tinde card zero impreunI eu zix. Luandu logaritmii nepe-
rieni ai ambilcr membri, avemu : zixla=1(1-1-a) de uncle
1(1+a)
la
la
si a. (4 a!
Yx /(1+a) al/(1-1-a)
/(1-Fa)"
1
de unde Lim. -14 sau dY ce la. Lim.
dx dx
/ (1-1-a)a
aa
1
Ans and a tinde ata' zero, (1-I-a) tinde Oita e basa loga-
ritmilor neparieni, prin urmare :
1 1
Lim. 1
1. e
1 (1+a) a
prin urmare, Lim. 4Y sau dY = axla. (3)
zlx dx
8. Fie functiunea : y=log . x, notatiunea log sau numai
lg insemandu logaritmii a carom bas este o aurae a;
TOM aye:
www.dacoromanica.ro
62
y+ 4y=ly(x+ tlx)
de unde zly=lg(x+ Afx)lg x
eau
\
Ay= lg (x-4-1x) =lg 1+ -z-1ZA
x
(\
Vi
ziy
dx
,k zix
x J
Ans6
dx tinde cltrI zero impreunI cu dx, prin urmare vomu
ex =, 1
,put pnne: m fiindu unu num6ru care cresce in-
X tit
indefinitu, cnd ex tinde catrI zero. Inlocuindu in membrul
situ duoilea alu ecuatiunei precedinti
tlx prinm-,
1
i dx prin
x ni va vela:
-
ziy lg (1 m19(1-4-7,1a)
7
:dx x x.
Lim. lg (1 4- _)m
de unde Lim. 4Y sau d
4x dx
Ans6 and m cresce indefinitu, (1 tinde MI% e, prin
urmare Lim. lg (1-Fria)m = lge, de unde,
Lie. 4Y sau
tlx dY
dx
= lgex sau dy=lge. dx (4).
www.dacoromanica.ro
63
y devine: .
a sistemului neperianu; aci atunci le=1, i diferentiala lui
dy = dx
x
De asemene diferentiala functiunei y=ex se deduce din e-
tt411nea (3) fkandu pre a, ecuale cu e, ceia ce dk.:
dy
dy=ex dx sau ex.
dx=
9. Fie functiunea trigonometria:
y . sin x
D'Indu lui x crescerea .dx vomu aye:
y-Fey = sin (x jx)
de unde .dy = sin (x-1- - ex) sin x.
Ansg, diferinfa a dua sinusuri este ecuale cu de duoe
(Hi produttul sinusului semi-diferentei urcurilor prin cosinusul
semi-sumei kr, prin urmare:
,dy ----= 2 sin 4x cos (1+ zix)
2 2
dx dx
sin i
i 4
dx3' 2
.dx
cos (x-I---r)
sm
ily sin.dx
-i . cos (x-F'-di
ex ex
.-
sin dx
de unde i 3--/r
sau dY : Lim. 2
dx
cos (x -I- --r)
:dx dx ..dx
2
www.dacoromanica.ro
64
www.dacoromanica.ro
.65
ave : sin x dx = dy
sau
y9
dy=sin x. y'dx=sin x. dx
cos2x
sau Ana dy=sec x. tgx dx.
Fie functiunea inversA. y=arcsec x, de unde
x=secy
li diferintiindu vomu aye : dx=secy. tgy. dy
dx
De unde dy
sec y. tgy.
Ans secy=x, tgy.-Vsec2y-L-1, prin urmare,
dx
dy
xVx2-1
Fie functiunea : y =cosecs .1
51,11 x
sau sin x . -I .
Y
15.
www.dacoromanica.ro
66
ztx
Fie functiunea : y = tgx ; dandu lui x o crescere dic
vomu aye : zly = tg (xdx), de uncle :
sy=tg(x-F4x) tgx= tgx-FtgA tgx- tgix tg2 xtg zIl
1tgx. tgz/x 1tgx. tg dx
zlytgdx 1 -4--tex
dx dx 1tgx. tgex
de uncle Lim 4Y sau d--=
dx
y
Lim. eg 'Ix ) ( 1-1-tg2x
\ ex \ itgx. tg,ix
)
itus : Lim. tg zix
,
----.1 prin urmare.
dx
Lim. '-=i-LY
dx
sau dy = (1-1--tg2x)
dx
1
cos2x
.; de unde dy = dx ---
cos2x
Fie functiunea inversa y=arctgx
De uncle x=tg y
i ox cos'y
dy
www.dacoromanica.ro
67
de unde: dy=cos'y dx dx
x-
; cIci cos y = 1
V1 tg'y
Fie in fine functiunea y.cotg x sau, y= tg (14x)
de uncle : dy= COS"
dx
(4x)
dx
sin2x
Lee-Oilmen, VI.
Diferentiarea functiunilor compuse.
Teoremu fundamentalu. Difereneiala unei functiuni
eompuse de mai multe functiuni de o singura variabila in-
dependinte, este ecuale cu sunza diferentialelor ce eapatamu
diferentiindu funetiunea data successivu in privirea fieciireia
din functiunite earl o compunu.
Fie functiunea compusa :
y=F (u, v, w, z)
in care u, v, w, z sunt' fuuctiuni date de x. DIndu lui x cre-
sCerea 4x, functiunile u, v, w, z vor primi crescerile du,
4v, 4w, Jz, 'i y crescerea corespundetoare 43, ; ceea cc ni
va da :
y-1-4y=1` vz/v, sv-i-,zw, z4z)
de uncle: dy=F v-Filv,wdw, z-k44F(u, v, w, z)
au pentru a simplifich demonstratiunea, mrginindu-ne nu-
mai la doue functiuni U, v ; vomu aye:
y=F(u, v) ; ziy=F (u 4u, v -1-4v)F(u, v)
.
1
zly F(u Liu, vz/v)F(u, v)
_dx dx
5*
www.dacoromanica.ro
68
_dns6 crescerea totala dy, sau F(u ju, v _iv) F (u,v) cr.
putemu despIrti iii douil pgrti corespumjetoare, una la va-
riaciunea lui x in functiunea u, i alta la variatiunea lui x,.
in funqiunea v ; cad avemu intfunu chipu identicu:
F (u+Au, vdv)F (u, v)=
F (u4u, v)F (u,v)-FF (udu, vd--,0)--F(u-f-4u,v)
de unde :
zly F(u , v)F(u, v) F(u--1-3u, v iv) ---F (u Ju,v)
zfx LIK 42C
ziy F(u v)F(u,
dx .du zix
du, v iiv)F(u- du, v) .ziv
+F(u+- z/v Ox
-
F(u--1-ztu,vdv)F(u-f-du, v) dV
hiV z1X
www.dacoromanica.ro
69
este derivata partiall relativl la v, a functiunei F(u, v);
thci ,ix tindindu ctra zero, ziv i Ju tindu impreunI cl-
trIl acciasi limit. Aceast derivata o v omu insemnh prin
-dF(u, v) dy
sau y fiindu acelasu lucru cu F(u, v); av6ndu
dv dv-, ztx
asemene de 1imit. pre du vomu ave :
dv
. (F v-Fm)F(u-hztu,v) jv dF(u, v) dv
ziv zix dv dx
De unde transportitindu espresiunile (2) si (3) in membrul
alu duoilea alu ecuatiunei (1) ni va veni :
Lim dy dF(u, v) du dF(u, v) dv
sau
41ti dx du dx dv dx
www.dacoromanica.ro
70
www.dacoromanica.ro
71
www.dacoromanica.ro
72
www.dacoromanica.ro
73
(a+-bxn) (c-F-dx) (efxq),
vomu obtine, entru alu duoilea membru, urmatoarea es-
Tresiune simetrica
dy nbxn-1dx pdx?-1dx
(abx") (c dxP) (efx) (a-pbxn) (cdx)
qfxx
(efxq)
Formula (5) ni da regula generala a diferentierei unui
productu; ni arata ca, diferentiala unui productu a mai
multoru functiuni de o singura variabil4 independinte este
ecuale cu suma productelor ce clipatam, immultindu dife-
rentiala fiectirei functiuni print productul celorlalte.
Nota. Cand functiunile u, v, w,... t, z devinu ecuale in-
tre ele, atunci productul P se transforma inteo potenta,
p=um
presupuandu ca functiunile u, v, w,.., t, z sunt in nnm6ru
<le in. Formula (5) ni da in acestu casu
dP.mun'-'du (5) bis,
care represinta diferentlala potentei m a unei functiuni or-
.eare de x.
Deducerea acestei din urma formule din formula (5),
impune lu m conditiunea de a represihth unu num6ru in-
tregu ; gencralitatea sa ang se poate upru demonstra, re-
petrtndu rationamentele facute in lectiunea precedinte, asu-
Tra functiunei simple y=xm.
3. Diferentiala unui cotientu.
Fie functiunea
www.dacoromanica.ro
74
sau du = du." dx
dx
de unde dy=f (u). 9?(x) dx = ddyu
6.1*
ddxu
ux
sau
dy
dx
= f'(u). q(x) = du
dy. du
dx
ceea ce ni aratl cI derivata unei functiuni de functiuni,,
este ecuale en productul clerivatelor acelor functiuni.
Regulele precedinti se potu demonstrh i inteunu modu
www.dacoromanica.ro
75-
www.dacoromanica.ro
76
dy
1 u+v
1
2. d
1uv/
1 uv
Ansi.4 d
uv )1 (1 uv) [du dv] (u v) [udvvduj
1uv (1uv)2
(1 uv) [du-1- dv] (uv) [udv-I-vdu]
(1uv)2
u-t_v ) du (1-1-v2)dva
d
1uv (1uv)9.
De unde :
dy
1 (1-1-v2) du (1-Fu2) dv
1+ u-i-v12
I- (1-uv)2.
L1-ud
(1-1-v2) du (1u2) dv
(1uv)2(uv)2.
sau dy = k(1-Fv2) du(1u2) dv du dv
(1 +112) (1 v2) 1-Fu2 1.4-v'
4. Fie functiunea y = 1 (x 1-1/1+ )
1
vomu aye dy . d (x-F-1/1x2 )
Ansil d (x 1/1d-x2 )
www.dacoromanica.ro
77:
xdx dx rx-1-1/17--piiq
=dx -1/1+x2
Vl+x2
dx
de unde dy
Y1i-x2 .
Laecti-unea, Val.
Diferentiarea functiunilor implicite de o sivgurd variabitd.-
Fie functiunea F(x,y)=0 in care y este o functiune im--
plinita de x. Este importantu a formh derivata sau diferen-
tiala functiunei y, faril a resolvi ecuatiunea care o leagg
eu variabila sa independinte; acesta'i i scopul diferentiI-
rei functiunilor implicite
In ecuatiunea (1) F(x,y)=.o y fiindu o functiune de x pm-
temu consider aceasta ecuatiune ca o functiune compusI
de x de forma f(u, v), care este neincetatu ecuale cu o con-
stantI particularit, a c5reia -valoare este zero, prin urmare
diferentiala sa va fi ecuale cu zero; aci fie
y=f(x)=o
Diindu lui x o crescere ztx vomu ave :
y
de unde 4y=f(x-F-44f(x)=o
r_lx
=o i Lim. LIY
.dx
sau
dx
= o sat' dy = o
ceia ce era de v6dutu.
Prin urmare aplicithdu ecuatiunei (1), regula de difererqi
arc a funqiunelor compuse, vomu ave:
dF , dF' ,
a x-Fry uy=o
sau dF dr dy
dx + dy' al's
www.dacoromanica.ro
18
dF
dy dx
de unde
dx== dF
dy
Aceasta ni arat derivata unei fanctiuni implicite y,
c
legatei ca variabila independinte x prin o ecuatiune F(xyd=o,
este ecuale cu minusu cotientul derivatei partiale a acestei
ecuatiuni, rclativa la x, prin derivata partiala relativd la y.
Esemple.
1. Fie ecuatiunea F(xy)----atgx. y2-1-bx2yd-cx2-1-d=o
1
TOME aye : [ay'.
c0s2x
2 by.x 3 cxidx [2atgx.y bxdy=o
i
dy asec2x. y2-1- 2bxy -F 3cx2.
de unde
dx 2 a tgx. ybx2.
2. Fie ecuatiunea 0.2y2 b2x2a2b2=o
de unde 2 a'y dy-F2b2xdx=o sau a2y dy-Fb2xdx=o
dy
de nude de uncle vedemu ctt pentru o
dx ay
dy
-valoare data lui x, va aye atItea valori pe cute va aye ci y.
dx
3. Fie Una, ecuatiunea yxxY=o
Vomu ave : b-xlyyx7-1 dx [xyx_lxYlx] dy=o
dy_ yh1yyxY-1
de unde
dx xyr-LVix
y'lyyx"
x7lxxyz'
. sau imultindu arabii termini ai raportuhii din urma, prin xy
dy y2xyly
dx x2xylx 1.4x
Pmnii acuni am consideratu casul unei singure functiuni
implicite, gus6 tot ac.a vomu pute procede i in casul and
vomu ave de consideratu mai multe functiuni implicite, le-
gate cu variabila lor independinte prin unu numeru ecuale
de ecuatiuni. Fie spre esemplu ecuatiunile:
www.dacoromanica.ro
79
F(yxz).o
f(xyz).o
y i z voru fi doug functiuui implicite, .legate cu variabila
br independinte x, prin ecuatiunile precedinti. Diferentiindu
dupil regula stabilitI pentru functiunile compuse, vom ave :
dF dF
dx dF. dy dz=o
dx dy z
df
. dx-F df . dy df. dz==o
dx dy dz
-de uncle
dF dy dF do_ dF
air. di di* di di
df dy df dz df
dy. dx dz dx dx
Apliandu acestor doue ecuatiuni una din metoadele de
leliminare relative la ecuatiunile de gradul iintiu cu mai
anulte necunoscute vomu aye:
dF df dF df
dy dz dx dx dz
dx dF df dF df
dydz a-7z*
dF df dF df
dz d x dy dy dx
(IX dF df dF df
dydzdndy
Fie spre esemplu ecuatiunile
x2y2d-z2.12. (1)
ax by cz -}-h=o (2)
Catimele z i y sunt doue functiuui implicite, legate cu
variabila independinte x, prin ecuatiunile (1) i (2) cari re-
presinta, Intea o sfea raportata, la ceutru i a doua non
planu, and x, y, z stint considerate a fiindu coordinatele
www.dacoromanica.ro
80
nnui puntu in spatiu. Diferenciindu aceste ecuatiuni, vomn.
ave:
xdx4-ydy-1-zdz=o
adx-1-bdy-Fcdz=o
dy dz
sau ydx z
dx =-1
dy dz
ncx
x
c d--7c
De unde
dy cxaz
dx bzcy
dz =_- aybx
dx bzcy
Coordinate le x, y, z considerate ca satisfAc6ndu in moths
simultanu ecuatiunile (1) si (2), voru fi acele ale cercului de
intersectiune a sferei (1) cu planul (2); prin urmare deri-
dy dz voru represinth coeficienIii unghiulari ai tan-
rivatele, -
dx dx
gentelor la projectiunile, pe planurile yx, i zx, ale cercu-
cului din spatiu.
Derivate i diferenfiale de diverse ordini.
Ne-am ocupatu pAn A. acum numai de determinarea deri-
vatei Ant,Ci a unei functiuni f(x), pre care am insemnat'o prin
f(x). In generalu Ans6 aceast A. derivatA este o functiune nuo&
de x, asupra cAreia vomu put repetk operatiunea ce ne-a
produsu f(x) din f(x), i vomu capat astfeliu derivata ace-
stei functiuni, aded. derivata tint6ia a lui fi(x), sau derivata
a duoa a lui f(x). AceastA nuo derivatA a functiunei f(x), ur-
mIndu aceiasi notatiune, vomu insemna-o prin r(x). Ope-
www.dacoromanica.ro
01
vomu obtine derivata antlia a lui f"(x) sau derivata a treia
a lui f(x), pre care, conforuih -acelelasi notatitini, vomu in-
semna-o prin r(x), si asa mai depa rte.
SA, dutImu acum a esprime aceste derivate de aiferite
ordini, cu ajutorul diferenValeld. Pentru aceasta este de a-.
junsu a observa ca, operatiunea diferentiarei aplicata ecua-
tiunei y=f(39, ni di:
ty.f,(x)
dx
sau dy=f(x)dx.
Diferentiindu aceasti din ming' ecua4inhe, vomu aye
d. dy=d(f(x) dx).
Resultatul diferentiarei indicate in membrul inteu, ilu in-.
semnImu prin notatiunea d2y, pre car& o numimu diferen-
ciala a duoa sau diferentiala de a duoa ordine, i in care
indiciul 2 arati ordinea ( WeFentialeil Pentru a aye dife-
rentiala membrului alu duoilea, observliau c dx fiindu cre-
scerea arbitrarg a variabilei independinti, o putemu consi-
deli. a faindu aceiasi, or-care ar fi valoarea lui x, prin ur-
mare independinte de valorile particulare ale acestei vari-
abile. Vomu- aye dar :
d(r(x)dx)----=dxd. f(x)==dxf"(x)dx=r(x)dx2
de unde :
d2y
d. dy sau d2y.r(x)dx2 ; de unde
dx2
Diferentiindu din nuou vomu aye:
d.try sau d3y=d(r(x)dx2).dx2d.r(x)=---dx2r(x)dx
sau d'y.r(x)de, de unde Lid-3:3--r"(x).
www.dacoromanica.ro
g2
0123rm(m-1)30-2
dx2
(na-2)Xta-3
dx2
amr=m(m-1) (m-2)... 3. 2. 1.
dxm
Derivata a ma fiindu constantI, derivatele urmnoare voru
fi toate ecuali cu zero.
2. Fie functinnea y=a3
vomu aye dy.ax la dx
sau
dy_ .1
dx
d'y
aifi-7az(laY
dz'
www.dacoromanica.ro
84
dsv
a.x(la)3
dx3
dny..axoar
dx
3. Fie And functiunea : y .lg x
dx
vomu ave dy
dy_lge
sau
dx
1get:1'
x
1. lger2
da
d3y= 2. lge. r
dx8
dx4
1. 2, 3. lge 3{'
www.dacoromanica.ro
it
r(x-y)--=d
Diferentiindu dup5, regula functiunilor compuse avemu:
df df
dx dy= o
dx dy
df df.
sau
dx
v
dy'7
=0/
in care
, dr Acualiunea
dx
precedinte ni dt pre y adecl pre derivate Weia a func-
tiunei implicite 'y. Pentru a rave Fpre derivatI a duoa a aces-
tei functiuni, este de ajunsa a diferenta din nuou, obser-
df df
vindu c snail functiuni de x i y; i y', aded,
dx dy
dy_
te ca i d un inicde x. Prin urmare invoindu-ne
dx
a insemni detivaia- 1111- 41, in privirea lui y, prin
dx dy dx' '1
. df
in privirea lui x, prin d2f vomu ave:
. . . .
acea a lui
dy dx dy'
d'f dx + d'f dx v, + df dy' dx
dx dx dy dy dx
412f
dy dx
. dy +
d2
dy2
.dy. y'=o ; f
impalltindu prin dx, ambii membri ai ecuatiunei, obser-
dv
vIndu el i insemnandu d-3( prin y", vomu ave:
dx' y' dx
42f d2f d2f ,_Ldf ,2n
dx2 Ldx dy dy dx j ' (1-3;37
iist9
f
Ans6 fvomu vede mai in urmi cit d2f 4 ID urma-
dx 1.1
www.dacoromanica.ro
'Pk
Aceastg ecuatiune ii va da, pre cIerivata a duoa y"=
d'y Diferentiindu din nuou, amn capIt o ecuatiune care
dx'
d3y
ne-aru dh, pre derivata a treia y i aa mai departe.
de
In toate aceste diferentieri aplicamu regula pentru di-
ferentiarea functiunilor compuse.
Fie spre esemplu ecuatiunea:
xy-1=o,
--4P1 vil4e xy dy
' dx
o
x
d'y
de
" dy
dx
=o
X43. 8a2Y =o
idx3 dx
x (1,4y A d'y
dx3
o
dny dn'y
x n ox
dxn dxn-'
functiunilor de ,mai ,youlte variaNle
piferentiar,ea ;
.independinfi. .
www.dacoromanica.ro
'86
du df(x y z)
d-p dx
dx
De asemene, .
du
dy
dy df(x,y,z)
dy
.dz "
du
dz
df(x y z)
dz
. dz.
-1--f(x+-4x,y+-43r,z)f(c-Ezix,y,z). ziy
ziy
f(x z1x,y ziy,z -1-4z)f(x z1x,y-F-dy,z)
Ans a Lim
f(x-F4x,y,z)f(x,y,z)___ df(x,y,z)
prin urmare
dx
f(xAx,y,z) f(x,y,z)_ df(xyz). +a (2),
.dx dx
a fiindu o catime care se anuleza impreuni cu 4x. Yount
aye de asemene:
f(x z/x,y -1-4y,z)f(x -1--z4x,y,z)'_df(x.y,z)#
tly dy
p se anuleaza cu. 4x, i ify;
www.dacoromanica.ro
8j
f(x 4x,y dy,z -I- dx) f(x 4x,y-F4y,z)_df(x,y,z)-1-7(4),
dz
r fiindu o atime ce se anuleazg impreung. cu 4x,4y 042.
DucAndu valorile (2), (3), (4) in ecuatiunea (1) vomu avg:
rdf(x,y,z)apx rdf(x,y,z) rdf(x,y,z)
L dx L dy L J
sau_rdf(x,y,z)
ziu
zxdf(x,y,z). zifydf(x,y,z). zz]
L dx dy dz
www.dacoromanica.ro
4-Iwz este 4ilnitu de mica in privirea difehentialei totali
df df dl . .du
dy dz; ppin urmare ---7- 1. Vomu pute
cix dy az du
darit in virthtea unu teoremu demonstratu in teoria infini-
tilor nici, substitui iferentiala totale du, a Unei functiuni
de "mai multe variabile independinti, crekerei du a acestei
functinni, de cate ori aceastg, atime, va, figura ta terminu
alu unei sumi, sau alu unui raportu ale ciroru limite vomu
aye a dna.
,Esemple de dife):eqiale tqtali.
1. Fie functiunea u=kmr;
*OD1 die: du.---tnylx"i1dy-1-neyh4 dy.
2. u ; fie
yaxxdy
y2
, Y
xdyydx
d(f) x2
3. u ante:. du 2 ,2
1-FL 1-1--J
x2
.-I-Saw du xdyydx
x2 y2
14.
11.--4-1/x2+y2.; dudVx2dxY2 dx + fiVx2y2 dy.
dx dx
xdx (11/i2=ry2 ydy
Ant6 ' 114+Yi. dx + y" dy dy i/x2 +y2
dx VX2
xdx+ ydy
'cle wide du .
1
vx--Hr.
www.dacoromanica.ro
89
I-tecliupea
Diferenfiarea unei fungiuni compuse cu funcciuni de
mai multe variabile independinti.
Fie U=F(u,v), o functiune compusi de u ci v, in care
vresupunewu eg, avemu u=f1(x,nz) i v=f2(x,y,z). Amu vi-
4utu c diferentiala, unei funetiuni de mai multe variabile
independinti este ecuale cu suma diferentialilor partiali ale
functiunei; Audi dad, in caul de fati, vomu substitul ui
# i v, valorile loru in x, y, z, functiunea propusi U va
va deveni o functiune imediati de x, y, z; prin urmare pen-
tru a .Jav diferentiala sa, va fi de ajunsu a o diferentilt
-suteesivu ih privirea mi x, lui y c lui z, 0 de a face su-
ipa diferentialelor partiali astfeliu cipitate.
Diferentiindu in privirea lui x, considerimu pre y c1 z
ea tonstahti, aca incit functiunea U devine o functiune com-
pus& cu functiuni de o singuri variabili x, 0 in acestu
casu regula gasita pentIu diferentiarea functiunilor compu-
se cu functiuni de o singuri variabile independinte, ni di:
dU v) du dF(u v) dv
--. u,xdF(u
-- .
du' dx.
dx -F
dv dx
. dx. .
dx
V.cpulaye de asemene :
dU . dy = dF(u 'v) . 4u dy-1- dF(i) dv dy.
dy du dy dv dy
dU
dz
dz tlF(u,v) du dz
du
.
dz
--1-
dF(u v) dv
dv
'
dz
uz
www.dacoromanica.ro
90
Sau
IF -FdF. dv; in care du i dv, care imul-
du dv
dF . dF
tescu respectivu pre 1 represintl diferentialele to-
du
tali ale lui u i v.
.Derivate fi diferentiale de diverse ordini a le funetiunilor
de mai multe variabile indnpendinti.
Fie U=F(x,y,z) o functiune de trei variabile inde-
pendinti x,y,z. Dac a. o diferentiamu in privirea uneia din va-
dU dF(x,y'z)
riabile, x, de esemplu, avemu dx sau dx, creia
dx dx
i se (II nume de diferentiala partiala a functiunei Uin pri-
virea lui x, sau de diferentialA de Ant6ia ordine in privirea
dU
aceleiai variabili; derivata corespondinte va fi sau
dx
dF(x,y,z)
care se mai insamna, Ana, i prin notaciunea
dx '
FAx,y,z).
Diferentiala (1Udx este o nuo functiune de x,y,z, pre
dx
care ni putemu propune a o diferentia in privirea or-cgreia
din aceste variabile. DiferenOindu din nuou accastI functi-
une, in privirea lui x, vomu ave diferentiala de a duai or-
dine a functiunei U, in privirea lui x, care se inseamn prin
(PH d2F(x'y
dx2 sau 'z)dx2, sau r dx2; derivata corespun-
de ' dx
www.dacoromanica.ro
91
www.dacoromanica.ro
P2
-(1) F(xzix,y4y)F(x,y4-4137)=F'.(x,y-i-ziy)4x.0,4x-1-
exi4x4y; Neste o funct. de x,y,Ax i437, care se anuleazA cu zly
cuilx; cAci a, este crescerea functiunei a, anct 14,mu lui y
crescerea 4y, Anse a, anulAndu-se, cu dx orrcare ar fi va-
loarea liii y, se va anula, i pentru valoarea y adecI
and cra devine ch-l-ardy, prin urmare 02 va trebui sl se a-
inidezA c u 4x.
Avemu F(x,y-F439-------F(x,y)-1--F;(x,y)4y c!szly (2) 03 flindu
o functiune 1e x, y, ziy care se anulaze cu 437. Avemu de
asemene
Fc(x,y F"y,x(x. y),dy + a4-43(3); 04 se anu-
leazI cu zly ca i a2 Substituindu in ecuatiunep, (1), func-
tiuniJor F(x,y dY) i Fc(x,y dy) valorile (2) i ($), vomu aye:
(a) F(x+ z/x,y+ z/y)F(x,y)---=F;(x,y)zfx+ F'7, (x,y)z/y+
F"7., (x,y)4x4+ apdx+aszly+ (as + a4)4x4y.
Putemu acum gsI o altA espresiune pentru valoarea mem-
brului Ante-W. Incependu, in functiunea F(x,y), cu crescerea
variabilei y, avemu :
F(x,y43')F(x,y).F'7 (x,y)4y as.dy.
DAndu acum lui x, crescerea zix in ambii membri ai aces-
tei ecuatiuni, vomu aye :
F(x-Ez1x,yzfy)--F(xt/x,y).--F;(x-I-Ax,y) asdy
aly dx (4); a's fiindu o fungiune de x,yAx, 413r tare se anuleazI
aat cu 4x cAt i cu 4Y.
Anse avemu: F(x-Fzix,y)---F(x.y)-1-Fc(4)39.4x-Thai4x
F',(x-Fdx,y)=F;(x,y). ray,39dxa'Artd4 )se anulemg,
cc 41x
TrfinsportAwiu , 4cgge ,vakri in egV4tillY1Pa (4) VirP,iPe:
F(y idx,y+4y)--F(143)-1" 1(Ica)41x4rry,(x-2,)41.Y
rx,y(x,y)ziyzii aizix .5g3y +(do+ da) IMS4Y
www.dacoromanica.ro
93
www.dacoromanica.ro
94
..
dy
A d2u
.dx2 d'u
;
dy dydx2
.i in genere vomu aye, stremutbdu ordinea de succesiune
a duo6 diferentiatiuni consecutive,
dnu dnu
in care presupunemu
dxP dyr dz dxg dxPtgdyr dz
cg pqr1=n-
1. Fie functiunea
u=arctg (i.)
du
_dyd kixj_ _y x2
vomu aye :
dx
1+ex2 1+e
x2
x2+372.
d iy \ 1
d u_dy k x x
dy iy2.
2x2y2.
d2u (x2 y2) y.2y y?x2 .
dy dx (x2 y2)2- (x2 y2)2.
De unde vedemu cg :
d2u d2u
dy dx dx dy (x2 -Fy2)2.
2. Fie u=x yn. e-
du . du
Avemu =mxrn.-1 yt e =net 371-2zIo
dx dy
www.dacoromanica.ro
95,
d'n d2u
mne..-1e:1e. --- npxt! 3T-71zP-1
dy dx dz dy
d'u fru
m.n.p xm.-11 yn7i zP-3; npf:-1 yn:--tzP.--1
dz dy.dy dx dz dy ni
d'u d3u mupel-ty.-22/,-1
de unde ,
dz dy dy dx dz dy
3. Fie u = li/x2-F-S.-2:-
x y
Avemu :
d u Vx2+? x du -1/x2 +? y
dx 1/x2 y2. (x2. .)' d y -vy2 x2 (x2 -1-y)
d2u 2xy d2u 2xy
dy dx (x3+372)2' dx dy (x2+ y2)2
d'u d'u 2xy
de unde :
dy dx dx dy (x2 +y2)2.
Diferentiale totcde de o ordine or-care a unei functiuni
de mai multe variabile independinfi. Formula simbolica pen-
tru represintarec bor.
Fie u=f(x,y,z) o functiune de trei variabili indepen-
dinti, diferentiala sa totalg de nt6ia online va fi :
du. du a
dx
ux --r-
du
dy
uy --T-
du
dz
.z.
+ dy dx+d2ude dy2+
d2u
dx dy
d2u
dy dz
dzdy
www.dacoromanica.ro
96'
www.dacoromanica.ro
97
+3 d'u, (13u
dy dz2 + 6 dxdydz.
dydz dadydz
Continuandu astfel vomu forma diferenOala totala de o or-
ding or-care a functiunei u ; ans6 este importantu a put scrl
inteunu modu mai simplu espresiunea acestoru diferentiale.
Pentru aceasta este de ajunsu a observh ca espresiunea di-
ferentialei d'u este desvlirea potentei a duoa a trinomului
(dudx dx + dxdy dy +dzdudz ) in care s'a schimbatu du2 in d'u ;
prin urmare vomu pnt scri :
d'u= ( du dx
dx
+ du
dy
du
dx + dz
dz
(2)
, cu conditiunea de a
www.dacoromanica.ro
r98
1d.flu
dxv. dy.`1"dzr
dxPdygildizr
dn"u
1-hdx.'sdyl.qdzr" dxPdy.gdzi-hd
-6re se mai poate scri:
1.2.3...n I dun
. dxv. dr.dzr X
1.2....p X 1.2.... q X 1.2...r dxi'dY4dzr
-1-1114 4-Itudz
(118 dx
dx dy dz
Eu ceintritifine, de a 1schimbh n erminii plibductului, pe
lael in clut'u ; .bu a1te biiite 'diTerkitiala 1 tota16, 'a teilnind-
lui generalu e *Aid, thnriYfidu acestui tefiniuu ' tri-
www.dacoromanica.ro
99
du 4_ du du ,
nomul a i sciiimbIndu in tenninii pro-
dx dy dz
ductului pre dun" in dn"u; prin urmare diferentiala totalI
dn"u, se va fortha, inomultindu termlnii desvelirei (a), prin
trinomul
idu dx-F
du du
dy-Fir si tin6ndu samI de regula
dx dy zdz
precedinte, prin urmare vomu aye :
du du
dx
du
dy
duz
)(ntl)
d2u.2 [ d2u
dxdy
d2u
-I-
dxdz dydz
d2u
= 2[z dx dy +ydxdz-Fxdydz]
d'u
De asemene d'u = 6 dx dy dz = 6 dx dy dz.
dx dytlz
.Diferentiale partiale ale functiunilor implicite de mai multe
variabile indepenclinti.
Fie z o funotiune implicia de variabilile x si y, legatI
cu itedttea prin o siligurg ecuatiune
F(x,y,z) = o.
lbt putemu prdpune a gIsi sau diferentialele partiale ale
acestei funetiuni relative la crescerile variabililor x, y sau
diferenfiala a totath corespundetoare la crescerile simultane
ale acestoru variabile. Pentru a avC diferentialele parpale,
7*
www.dacoromanica.ro
100
dF dydF.dz.dy
(a).
dy dz cly
AnNia ni da diferentiala partiala relativg la x si a duoa
pre cea relativa la y. Pentru a aye diferentialele partiale de
a duoa ordine, vomu diferentii pre ant6a in privirea lui x,
si vomu aye: .
d2F,.,
dy2
u.y
d2F A A
dzdy
uy uz -r
d2F dz
uy2-r
dydz dy
.
Diferentiinclu a duoa ecuatiune in privirea lui y vomu av:
dF d2z,,
uy2-r
d2F d
uy2=o
dz dy2 dz2dy2
care ni da pre dy
d2z
dy2
d2z
Pentru a aye pre dxdy putemu diferentia, pre (aY in
dxdy
plivirea lui y, sau pre (a)" in privirea lui x. Diferentiindu.
ecuatiunea (a)' ill privirea lui y, vomu ave :
d2F d2F
dxdz + .
ddxz.
dx dy + dd F
dydx dzdx ddy dFz dx dz ddy dzx dx dy
..
d2F dz dz
dz2 dx dy
dx dy = o, care ni va da pre d2z
dxdy.
Proce-
Undu totu in acestu modu, vomu capata diferentialele ce-
cr z d'z
lorlalte ordini de' dx2dy. 86.
dx2dy
www.dacoromanica.ro
101.
Aplicatiune.
Fie spre esemplu ecuatiunea :
x2+3,2 e_a2=0,
care este acea a unei sferi raportate la centru. Vomu avb
diferentiindu in privirea lui x:
xdxzdx== o sau x z dz = o (1).
dx dx
Diferentiala relativg la y va fi:
ydy z da-zi dy =o sau y-l-z dz = o (2).
dy
Diferentiindu ecuatiunea (1) in privirea lui x, vomu aye:
e
.
z2 d'z d2z
dx
dx'
dx zdTre
dx'
dx= o sau 1 z
dx2
= o,
. d' z
care ni va da derivata partiall de a duoa
dx"
Ecuatiunea (1) ni dl
z
de unde =-1(1-}-X2\
dx' z k z'
www.dacoromanica.ro
102
www.dacoromanica.ro
1Qpf
(121? d2F d 2F 2 F
sau dz 2 124 dxdy + 2 ',1s dx dz
dx2 dx dz dxdy dxciz
d2F dF
dz d2z=o
dydz dz
d2F d2F
chci etc. etc.
dydxdxdy
Aceasth ecuatiune ni va dh pre pre d'z; diferentiindu din
nuou vomu chphth o nuoh ecuatiune, care ni va d pre d3z,
asa mai departe.
Fie, spre esemplu, iarsi ecuatiunea sferei :
x2 y2 z2a2=0
Diferentiind'o vomu aye :
xdxy dyzdz=o de uncle vomu trage pre dz.
0 nuoh diferentiare ni va da :
dx2 ay2 dz2-1-zd2z=o, din care vomu trage pre d2z.
Vomu procede totu in acestu modu si in casul a mai
multor functiuni implicite; va trebui Ans6 a aye aminte de
a distinge in diferentiare, variabilele dependinti de cele in-
dependinti.
Fie spre esemplu ecuatiunile :
xyz=o (8)
ax2-1-by2 cz2=o.
Duoe din, variabile, spre esemplu, y i z voru fi variabi-
lele dependinti adich functi,unirle impliicite, ale carom dife-
rentiale dy, dZ voru depinde de x ca zi functiunile rqspec-
tive insei. D;ferent4du vomu aye :
yzdx-Fxzdy-i-xydz=o (8').
axdxbyly czdz= o
0 nuog diferentiare a acestorg ecuatiuni ni va da :
d(yz)dx d(xz)dy d(xy)dz -Fxzd'y xyd2z=o (e).
adx' bdy' cdz2 byd2y-l-czd2z=o
www.dacoromanica.ro
104
Lee-Om-tea I.X.
Proprietetfile derivatelor partiale ale fuucfiunilor omogene.
Functiunile omogene sunt acele a le clroru variabile im-
multite flindu prin unu factoru comunu, ele insmi se aflk im-
multite prin o potentk a acelui factoru, aa incatu dacI
F(x,y,z) este o functiune omogeuk, vomu aye, insemnandu
prin t factorul comunu alu variabililor,
F(tx, ty, tz) = traF(x, y, z).
Esponentul m se numesce gradul de omogeneitate alu func-
tiunei. Intre functiunile in genere, fuuctiunile omogene sunt
acele ale carom derivate partiale, sunt legate cu functiunea
primitivk *), prin o relatiune caracterisricl importantk.
FIcendu in ecuatiunea precedinte tx=p, ty=q, tz=r
vomu aye:
F(p,q,r)=tnIF(x,y,z);
ambii membri ai acestei ecuatiuni potu fi considerati ca
functiuni de t cci p, q, r depindu de aceastk atime; prin
urmare vomu pute deferentik in privirea lui t, i vomu aye :
dF dp fiFdq dF. (y
dt=mtn"dtF(x,y,z)
dt dq dt dr dt
impkrtindu prin dt i observIndu a dp=x _dq dr
aiy -d-t z
ni va veni : dF. dF. dF
y, z)
dp dq dr
www.dacoromanica.ro
105
www.dacoromanica.ro
106
amtrui calculut a schimba, variabila independinte. De acolga
dy 42y
necesitatea de a scl ce devine o relatiune F(y,x, o
dx'dx2
intre functiunea y variabila independinte x i derivatele suc-
dy d'y
cesive etc. andu
variabilei independpati x suNti-
dx'dx2'
tuimu o altg, variabira t, legatI cu precedintea prin o ecua-
tiune 99(x,t)=--o (1).
Pentru a respunde la aceasa intrebare e de ajunsu a scl
dy d2y d'y
cum se transformI dirivatele etc. cIndu varia-
cTi' dx2' dx.3'
bila independinte x devine o functiune de o varIabila t.
Fie y=f(x), x fiindu o functiune de t determivara prin e-
cuatiunea (1). Derivatele succesive ale lui y consideratu ca
functiune de x suut:
d_y d2y x) 3' etc.
dx dx2 dxs
Mud Ans6 consideramu pre x ca o functiune de t atunci
diferentlala sa dy inceteazI de a fi constana; ea devine,o
functiune de t i y o functiuue de functiune. Prin urmare
diferentiala lui y, luatg in aceastg ipotesI, va fi:
A _dy dx.dt.f(x). udx. dt,
y 'RTC dt
dy
de unde: ==r(x).
ay
dx dx
(2)
dt
Diferentiindu din nuou, vomu aye:
dx d'y_dy d'x
d2y dx__ dt.dt2 d tdt2
dx2. dt dx2
dt2
www.dacoromanica.ro
107
dx d2y dy.d2x
d2y_yedt dt dt2 _roo.
sau
dx 2 idx \3
kdt
Diferentiindth, in privirea 11.4 t ambii nnmbri ai aqe4A
formule, gasimu
dx ((Ix cl3y_dy d'x \ _3(13x (dx d2y cly_d2x\
cisyEkE TE.F3) dt2kdt dt 3 d4 dt2) _0(x).
dx idx\5
www.dacoromanica.ro
108
dx2
www.dacoromanica.ro
109
(1-32d )1
(dx2-Fdy2)
I
f(x,y) dxd2pdx2dyd2x o sau f(x,y) dxd2ydyd2x=
dx3
(dx2+ dy2)/-
sau Ina Rdxd2ydyd2xo puandu R=f(x, y).
www.dacoromanica.ro
110
dy dy
ds ds
d2x
sau1 R. dy ds2.
;
ds
d2y
www.dacoromanica.ro
ill
Nut fickeVicnilor e viai niu7te variabile irickpendenti.
Fie u o functiune de trei variabile independinti x, y, z
legat g. cu aceste Variabile prin o ecuatiune oare-care :
F(u,'x, y, z).o.
Presupunemu Ca calculul in care figureaza, aceasta func-
tiune u, ne-a condusu a considera derivatele parital du
dx
:d.0 d2u d2u etc. i be; pearn a continua acestu calculu,
dy dx2 dy2 L.
www.dacoromanica.ro
112
www.dacoromanica.ro
lid
d2u d2u dr dr d2u c18 dr
dydz dr 2 dy dz drds, dy dz
, ,
Pentru a aye acum derivatele du du du ,d2u etc. in func-
dx dy dz dx2'
tiune riumai. de du du du, d2u etc. si de variabilile nuou6,
dr da chp dr 2 '
va trebul s, elimin/mu din ecuatiunile precedinfi, derivatele,
dr da c199 dr cl8 d99 dr d2r d23
etc" etc. Pentru aceasta
dx d dx, dy, dy, dy dz dx2' dx 2'
vomu diferentia ecuatiunile (4) succesivu in privirea lui x,
y, z, considerandu pre r, J, q, ca functiuni de aceste va-
riabile, i vordu clpIth unu numeru suficiinte de ecuatiuni
pentru a face aceast/ eliminare.
SI presupunemu, spre esemplu, cI
variabilele primitive x, y, z represinta
coordinatele dreptunghiulare ale unui
puntu in spatiu, i variabilele nuoue
r, 8, 9), coordinatele polare ale ace-
luiasu puntu, atunci ecuaciunile gene-
rale (4), voru deveni :
i=rsin8 cosT
y=rsins. sing9 (6)
z=rcoss.
Diferentiindu aceste ecuatiuni succesivu in privirea lui x,
y, z, vomu ave :
ds. dcp . .
1-=---Cal: sin 3' COST -F-- MOSS' COST rslau. sintp
dx dx
dr . . .
cow
0 =rx sin 8 sing? -F rcoss,
x dx dx
dr cos8--TS1118
dx dx
8
www.dacoromanica.ro
114
cari dau :
dr_ cosg) sine, do.
. cos e cosy) dg, sincp
dx r dx dx--rsin,9: (7)
Diferentiarea in privirea lui y, ni dA, de asemene :
o =drsine
.
cos T -I-. rcose rsine sin (p
COST -Id
dy dy dy
1.dr
dy
sine sinT. r cos e sing) 92d r sine cosy)
dy dy
o=1.1 cose--d,9-r sine;.
dy dy
de unde deducemu :
dr .
----sins .
sin de sing, cose, d9,_ COST
(8)
dy dy r dy rsine
Diferentiarea in privirea lui z dI:
0--(et sin,9. COST-F. rcose cosTJid . rsine sing,
dz dz
1= dr
dz
do-
cose --rsine
dz
de unde deducemu :
dr
_ = cose,
dz
de
dz
-- sine d_
r ) dz
= o. 9 _9
(9)
www.dacoromanica.ro
115
d2u d2u
etc. in funcciune de variabilele nou6 r, 5, q), si de
dx2' dy 27
derivatele lor, vomu diferentia ecuatiunile (7) succesivu in
privirea lui x i y; ecuatiunile (8) in privirea lui y 0 z ;
91 ecuatiunile (9) in privirea lui z i x, si vontu aye:
d2r cos2a9, cos2T + sin2T. d25 sin 2(p 2 COS 2q) sin 25.
dx 2 r dx 2 r 2 tgs
d2T_2sinq, cosq,
dx 2 r2sin2,9-
d2r cos 2,9. sin2q,-1-cos2q)
.
d2s _ cos 2T 2 2sinto,2Tsin2s- ;
dy2 r ' dy 2 r
d22sinq, COST
dy 2 r2sin25
d2r sin2,9- d2,9- 2sin,9- cos,9- d2T
o
dz 2 r ;
dz2 r2 1 dz 2
d2r sinT cosy, sines d2S sinq,cosq)(1 --1--2sin28)
dxdy r 7
dxdy r to2 ;
d2p _sin2Tcos2(p
dxdy r2sin25
d2r sino sins cos,9 d2,9- sinT(sin28cos2s). d2q,
0
r r2
azdy
d2r
_......_
dxdz
= r
' dzdy
cosq, sins Coss. d29-
' dxdz
dzdy
d2q,
co5q,(,.in2,9--cos25).
r2 dx dz
1
--- o
www.dacoromanica.ro
116
d2ud2u
dz 2 dr2
. cos+ . --2&.
d'u sin2,9.
2e dt9 ,2 r2
+2
dT r2siu2 3-
d'u sine cosa
ddr
du sine cos a.
.
r
, du sin28
-r dr r
de. r2 '
d'u d'u . 2 A .
= . SIB IT snip cow -1-. d'u cos2,9 sincp cos9) d'u . sinTcosp
,
. dr' r dS r2
,
d'u
dydz
-- d'u
dr 2
sinS cosi, sin99 d'u . sine cos& sing)
.
(1192 1.2
www.dacoromanica.ro
117
Lectitmea, X.
Aplicatiuni analitice a le Calculului diferertialu.
Seria lui Taylor.
Una din aplicatiunile principale a le Calculului diferen-
tialu este stabilirea formulei cunoscute sub nume de for-
mula lui Taylor, care da, desvgirea unei functiuni or-care
de binomul (xh) dupa, potentile positive, intregi i cres-
Moan a le drescerei h.
Fie f(x) o functiune or-care de a ns6 continua ; regulele
de diferenciare gasite, ne voru permite a forma derivatele
f(x), r(x), r(x). . . fn(x), 1. prin urmare vomu pute seri
seri& :
h' f"(x) hn
f(x) -f(x)-F (x) .... . fw(x).
1 1.2 /.2...n
Fie R restulu necunoscutu ce capatamu, cand subtragemu
din functiunea f(t -1-h), seri& precedinte. Vomu ave :
h)f(x)--f(x)
1 1.2
r(x) 123r1.1
112
1.2.n
Punndu id-h=z (1) de unde h=zx, restul B se va sale:
(2) R=f(z)f(x) (zx) ,
(Vt.
(zx)2- (x)
- (2ix)s
1.2.3
(4-...-(2-1rilx).
I.2...n
Subt aceasta forma .R devine o functiune de i a 5I J.
Diferentiindu in privirea lui x vomu pate donaiderit pre z
www.dacoromanica.ro
118
www.dacoromanica.ro
119
www.dacoromanica.ro
120
a ducd (z,x)nt1 m.
R >1.2...(n
1.2... (n +1).
SA gsaminAmu acum ce se intImplA iri 414 driQilea CMII
cAucl 4 este uegativu, sau z<x. Acesta casu e sub-invade
tg alte duoti6 casuri subordinate, dupl cum n este unu nun
ingru p6reche sau neOrechg.
Fig, mai Ant6iu, n unu numOru pAreche, ecuatiuuca z
IL FR (zx)nfl 01_ (z.--x)n ro_foti)(41;
cr. t... 1.2...n (n-4-1) J 1.2...n L
pi, va cia inlocuindu constanta 0 prin M3
d FR (zx)""''' 1_(zx)"
dxL 1.2...n (11-1-4.1 1.2...n Livif(411\xil>6'
aci n fiindu unu numgni p6recte, (zx) este positivu, mi
diferintia Mfni-1)(x) (le aseruene. Prig urmave functiuma:
R (z-7x)n" m
1.2...n(g 1) '
merge cresandu and x varie de 1 a, valoarga xz 044 la
www.dacoromanica.ro
121
www.dacoromanica.ro
122
www.dacoromanica.ro
123
www.dacoromanica.ro
124
Ifi hut'
1.2...n rn)(x)-1-
1.2... (n
fInti)(X ,91),
.2.3r
1
(30+
hn
-f- fa) (x) [fn)(x-E-A)fn)(x)1.
1.2...n
De uncle vedemu ea, restul R ie forma :
R hn
1.2.3...n
r)(x-F8h)in)(x)] (10).
so(z)=0(x)-E(
z--x
sau. )9Ax-1-8(zx4.
1
www.dacoromanica.ro
125
Ans6 ecuatiunea (2), mi aratg c restul R, aded, (PCx.),
se anuleazA pentru x=z, prin urmare ecuaOunea precedinte
devine:
V(x8(zx));
1
dR
sau co'(x)-- (zx)" f(nt1)(30,
dx 1.2.3...n
de unde
==_(zx-8(zx))" iNnt1)(x,9(z____)),
1.2.3...n
sau 97'(x-1--0(zx))--E(zx)(1-8)111 Pf1)(x8(zx)).
1.2.3...n
De unde R.(zx). [(zx)(1-3)r
1.3.3...n
fo,t1)(x.8(zx)),
www.dacoromanica.ro
126
h 112 ha
(14). f(x h)=-f(x) f"(x) P)(x)
1 1.2 1.2..n
(1-8)9intl. fritl)(x8h),
1.2.3...n
in care .0. represintg unu numeru diferitu pentru fiecare din
aceste formule.
Altd demonstratiune. Definitiunea derivatei unei functi-
uni ni dA, formula.
Lim
f(xh)f(x) f,(x), (1)
www.dacoromanica.ro
127
www.dacoromanica.ro
128
h2 118
Ex -1-11) =-Ex) hf'(x)17.
r(x)
sau f(X)=f(x) (Xx)r(x) (X-42 e(x) (XX)8(1)2
1.2 1.2 (7)
punendu x-Fh.X.
Facendu asupra lui X, x aceiasi ipotesa ca mai Anainte
substituindu liii x o variabila z, membru alu duoilea altt
formulei precedinti se va transforma intr'o functiune de z,
care va deveni ecuale cu f(X), pentru duo valori particulare
a le acestei variabile i Insemnandu prin 0(z)
diferinca
f(X)Ez)(Xz)r(z)(Xz)2 f"(z) (X-48 (.0
1.2 1.2 2
3(Xz)2
1.2
a12-0;
www.dacoromanica.ro
A2,9
1.2...n 1.2...n
. (10)
Substituindu in alu duoilea membru al acestei formule
lui x pe variabila z, vomu obtine o functiune de z
T(Z)==f(x)--f(z)(X. z)f i/ (X-Z) 2 Put (XZ)3. ija
1.2 1.2.3
(Xz)afto(z)_(X.zyii- Wa7
1...n 1...n
care presupunend'o continua impreuna cu derivata sa, ni va
di. prin diferentiare
,
TI(z).f(z)(X---z)fi(z)(Xz) 2 t.z)
1.2
3 (Xz)'foito(z)
1.2.3 1..n
2fia(z)
i-f'(z)-1--(Xz)f"(z)4-
(Xzr-1 P(Z) (n+ 1) (X z)tw 1
1..(n-1) 1..n
9
www.dacoromanica.ro
130
+
x)
f(x 11)=f(x) fj f"(x) 1.2.3f"`(x)....
hutt
f(n)(x) fintu(xn), (11)
1.. .n 1...(n+1)
care e formula lui Taylor cu desvelirea sa generard. Acestu
modu de determinare alu formei terminului din urmil, aruia
if se d i numele de terminul complementariu alu seriei, a
fostu imaginatu de D. Bertrand roembru la Institutul de
Fraqa.
Seria lui Maclaurin.
Soria lui Maclaurin are de scopu a d desveirea unei
,functiuni 1(x), dupa potentile positive i intregi a le varia-
bilei x. 0 putemu deduce foarte simplu din seria lui Taylor.
Ileendu in formula (12) x=o, vomu aye:
hn
fth)=f(o) -1-- - f'(o) 12f"(o)-1-- ... No)
1 1. 2 1.2.. n
hn
+ 1.2... (n 1) f")(31)
in care fdandu pre h=x ni va veni :
2
X
f(X)=-4(0) ?ki NO) x f"(o)--1- i No)
1 1. 2 1. 2...n
www.dacoromanica.ro
131
+ x .f foito(x) (15)
1.2. 1).
care este seria lui Maclaurin. Facendu acelesi permutari in
formulele (13) si (14), vomu ave:
f(x)-----f(0)xi P(o) X2
. f"(0)... f(n)(0)
1. 2 1.2..n
x"
F [Nax)-1()(o)] (16)
1
2. xit
f(X)=00)+X fl(0) + X
1 1.2
. f"(0)+...+1.2..nfiu)(0)
(1-0-)nx"fl
foto(,9x). (17)
1.2...n
Aceasta serie ca i seria lui Taylor, se bazeaza pe con-
tinuitatea functiunei foi1)(,9x), care intra in espresiunea res-
tului. Ea presupune de asemene Ca pentru valoarea parti-
culara x=o, functiunea f(x), i derivatele sale f'(x), f"(x),
f111(x) etc. suntu catimi finite. Vedemu, de a semene, a a-
ceasta -serie se poate scri, sub trei forme diferite, (15), (16)
si (17), dud" forma restului de care ne servimu.
In casul cand una sau mai multe din functiunile f(x),
f'(x) f"(x), f'"(x) etc. devinu infinite pentru valoarea parti-
culara xe, atunci functiunea f(x) se poate desvell dupa o
formula mai general. Pentru a ajunge la aceasta, obser-
vamu crt putennt scri: f(x)=1(x0-Fxx0), in care conside-
rAnda pre (xxo) ca o crescere data valoarei xo, i apli-
candu seria lui Taylor vomu aye:
f(x) -----f(X0 F xX0) =-4(1(0) lc( Qv (x 0)-1-(x--x0)2fx0)...
(xxor (xxorti foti)(x.8(xx0)),
1.2...n 1)
xo fiindu o valoare arbitrara a lui x, va pute fi luatit aa,
9*
www.dacoromanica.ro
132
1.2.3
f"1(x)
f(x)-1-
h
-
de unde va trebui sA avemu; or-care ar fi h,
f, (x) + h2
1. 2
fiqX
.ABh+0h2Dh3-1-...
h3
1.2.3
1 .
www.dacoromanica.ro
133
www.dacoromanica.ro
134
1Lee3innea, XL
Estensiunea serielor lui Tailor i Maclaurin la funcciuni
de mai multe variabile independinti.
Fie u o functiune de dou6 variabile independinti x, y;
u= f(z, y). Ni propunemu a gdsi desvillirea functiunei
f(x-keix, y-1-4y) dupd potentile positive si intregi ale cre-
scerilor 4x, dy. Pentru aceasta dmu mai dnt6iu lui x i y
crescerile tZlx, tiy in care t este o variabild aucsiliard,
ne ocupdmu de functiunea f(xd-tdx, y-l-t4y) pre care o pu-
temu considerd ca o functiune de t.
Vunernu f(x-Ft.dx, y-htz/y)-,--91(t) pre care desvelind'o dupd
seria lui Maclaurin avemu :
t2 t3
1) g(t)=---cp(o)-Ht q)'(o) (p"(0)-1- (pul(o)...
1 1 .2 1.2.3
tu tn
1.2..ne)(0) 1.2.. n [T(n)Rt) 06:0]
care ni va dt desvelirea functiunei propuse f(x-hztx, y-1-4)
and vomu face pre t=1 i vomu substitui catimilor 99(o),
www.dacoromanica.ro
1$5
www.dacoromanica.ro
136
d2U d2U
CACI
dqdp dpdq
sau Ana dupg formula simbolia espusI mai inainte,
dU ziLT (2)
9"( D0= (Z-/X
dp
--dy
dq
Diferentiindu ecuatiunea (4) in privirea lui t 10. impir-
tindu prin dt vomu glisi de asemine
dU dU
T'"(t).(dx-F..dy
dp dq
si in generalu vollau aye:
dU dU )(n)
f(n)(t)=(T -dq.ify CU conditiunea de a schimbi
p
in desv6lirele binomului
(clU dU
dp.axdq ziy) esponentii lui dU in indici.
k
raandu in ecuatiunile precedinti pre t=o i observIndu
di in acestu casu p devine ecuale en x, q ecuale cu y
U=u vomu ave :
so(0)=f(x,y)=--u
fr,(0),..df .zixdf jy,_du du
.4x
dx
.dy=dy dx
.
dy
y=du
d2u
9)"(0)=.-- 4X 2 + 2
dx 2
2u
dxdy
.dxdy --
d2U
dy 2
(111.
k4x
dx
du4y\ (2)=d
dy
9,111(0) (du du )(8)
dy.dy =d-u
dx.zix
4plii (0(0_ d du )(n)
(U
dx
-GtX 43T
dy
d"u
De unde:
(6) cp(t).f(x-Ftex, y-Ftey)f(x, y) _
tidf df ziy\
1 kdx dy
www.dacoromanica.ro
137
1
1.3 dx
4X +dy 43T 1.2...n
1
d x zix-FdqzlY
dU dU 01 ) du du (n)
d..II[( 4X + nr)
care e seria lui Taylor estinsI la o functiune de duod va-
riabile independinti. Aceast serie o mai putemu seri in
modul urmiitoriu :
1
f(x-I-zix,yziy)=u +du -F11.2 d1/4-1- dn
1.2 1.2...n
1
[(1Udnu]
1.2...n
in care du, d2u, etc. represintl diferentialile totale de or-
dinile consecutive ale functiunei u=f(x,y), ear dnU este es-
presiunea diferentialei totali de a n' ordine in care x este
nlocuitu prin x-1-44x, i y prin 5-Fsey.
www.dacoromanica.ro
138
www.dacoromanica.ro
139
www.dacoromanica.ro
140
sau Ana
(9 bis) F(z)=IF(z)} + t jdF(z)I t2 id2F(z)1
11 dt 1.21 dt2lo
t3 id3F (z)
+1.2.3
1 dt3
dF(z)
insemnandu prin {F(z)10, {---}
dt 0
, etc. valorile funcciunei
F(z) si ale derivatelor sale consecutive relative la t in care
facemu pre t.o.
Pentru a determink aceste valori va trebui a ne servi de
relatiunea data z=x+tf(z) in care z poate fi conside-
ratu ca functiune de t si de x. Diferentiindu aceastA ecu-
aclune succesivu in privirea lui z i t vomu aye :
dz=f(z)+tf' dz
sau dz [1t fI(z)] =f(z)
dt dt dt
d z=1 t f'(z)dz sau d----[1-0(z)]=1.
z
dx dx dx
De unde eliminandu factoriul [1-0(z)] avemu :
dz dz
(10)
cit dx
Cu ajutorul acestei relaciuni vom transformh derivatele func-
tiunei F(z) relative la t in derivatele corespuncletoare rela-
tive la x, i tot-odata vomu descoperi legea de formare a
www.dacoromanica.ro
141
IdFdlz)}0, id2Ft2(z)}0,
valorilor {F(z) 10, etc.
In adeveru avemu :
(F(z)}0=F(x) caci penntru t=o ecuatiunea (9) ni dii. z=x-.
dF(z)P(z) dz de unde in virtutea relatiunei (10)1
dt dt
dF(z)F1(z).t.w.dz {dF(z)}
de unde F'(x)f(x).
at dx dt 0
Diferentiindu ecuatiunea (11) in privirea lui t vomu ave
de asemene :
012F(z)____ d FF,(z)1.(z, dzi
dt2 dtL 'dx
IWO putemu seri F'(z)f(z) d--=f(z)F,(z)IY=EzIdF(z)
dx dx dx
sau pun6ndu f(z)dF(z)=4(z) ni va ven1 :
dz
dx
-- = (z
dcr(z)
dx
, dz
)dx
de unde
d2F(z)clidg(z)\
dt2 dt \ dx
sau nc
d2F(z) d id9n(z))
cxci scimn ca resultatul alit
dt 2 dx \ dt
mai multoru diferentiAri succesive nu se schimba an&
schimbamu ordinea de succesinne a diferentiarilor.. Ahs6
dq,(z) dz dz
dt dt dx
sau
d(r(z)Fi(z)f(z)
dt dx
do unde :
www.dacoromanica.ro
142
(12) d-7(z)
d FF,(z)fwdzi . Id2F(z)t (IFF1(z)f(x)21.
dx z") di_117 1 dt2 10 J
Vomu aye de asemene :
d3:)
d3F(z)__ d di-F1(z) f(z)21 de unde puandu
dt3 dt dxL
F'(z)f(z)2dz=d(x(z))---e(4)dz
de unde
d3F(z) didr dx(z)1\ d d2z (z)
dt3 dtdxL dx JJ dtk dx2
d8F(z)_ d 2 dX (z)\ d2 1 y (z1C..\
sau 1
1.2...m dxm--1
www.dacoromanica.ro
143
Leetinnea, IXIIIL
Determinarea adev6-atei valori a espresiunei ce se pre-
sinta sub una din formele nedeterminate:
00
0. oo , 03, 1.00
00
F(a)+----a)F'(a)-1-F"(a)+1"(a)
1 1.2 1.2.3
etc.
www.dacoromanica.ro
144
2) Fie 91(x)(x2a2)5.
(% a3)
In acestu casu avemu F(x).(x2
f(x)=(xa)3
de unde Fqx)=5(x2a2)42x i F'(a)=o
f(x)=3(xa)2 i
F"(x)=-20(x2 a') 8. 4x24- 10(x2a2)* i F"i
f"(x).6(x a) i f"(a)----=o
www.dacoromanica.ro
145
F'"(x)=6.0(x2_a2)28040(x2a2)32x160(x2a2)3x,
Fw(a)=o
f'41(x)=6 Si f"'(a)=6
De unde T(a) F"(a)
fw(a)
o
3) Fie Incb," functiunea q)(x) , care pentru
xsiu x
xo ie forma -8-. Avemu F(x)=e1e-x-2x
f(x)=xsinx
De unde : FI(x)=ex--E e-x--2, F'(0)=o
f'(x)=1 cosx, f'(o)=o
F"(x)=exe x , F"(o)=o
f"(x)=sinx, 111(0)=0
,
fw)x)--cosx, ff(o)=1,
de unde T(o)=F"'(o) =2
f"'(o)
TM= (Los) = 00 .
2x x=0
adevarata sa valoare va fi :
T(1) (n 111-,1
\ 1
n nx1
www.dacoromanica.ro
1.46
sau 1 f(a)
Fl(a)
F'(a)
De unde T(a)=T adicg aceiai regull ca i. in ca-
(a)
sul Int6u.
Dac6, amu aye din nuou F'(o)=-00i f(a). cc , atunci re-
petIndu asupra functiunei
Fqx)
fl(x) x-a
operatiunile precedint,i vomu gsi :
F"(a)
(r(a)
i in generalu cAnd vomu ave in modu simultanu :
www.dacoromanica.ro
147
rap ortul :
FN(a)
Tkai fo,o(a)
Nota. In demonstratinnea regulei procedinti amu presu-
pusu tacitu ca adeverata valoare 99(a) a fracpunei F(a) este
a)
fiAita i diferit, de zero, caci numai cu aceasta conditiune
ne este permisu a suprime, in ecualitatea (4), factorul 99(a)
comumi la ambii membri.
Remane dar de demonstratu dad, formula
f (a)
subsiste in casul and 99(a) este ecuale cu zero sau cu ne-
finitul. Fie mai anteiu 99(a).o.
Adaugendu la ambii membri ai ecuaOunei 99(x)--F(a). o
f(a)
constata A, vomu aye :
T(x)+A _F(x)-FAf(x)
f(x)
a carcia, adeverata valoare va fi constanta A; prin undue
vomu aye T(a)d-A, sau=r(a)--HAP(a) F'(a)
+A
r(a) f(a)
de undeF'(a)o-pp(a), ceia ce ni arata c adeverata Va-
fi(a)
loare 99(a)=o, este Inca data de cuotientul derivatelor nu-
m6ratoriu1ui i alu numitoriului.
De asemene in casul cand adeve'rata valoare 9)(a) a func-
10*
www.dacoromanica.ro
148
. F(x)
pentru x=a este 00 , pentru a demonstra, esis
f(x)
tentia regulei
F'(a)
Pla)'
f(x)
este de ajunsu a considera, inversa fractiunei adeca
F(x).
1 f(x)
F(x) T(x)
care cade in casul precedinte, caci prin ipotesa avemu
1
99(a)=0,3 si prin. urmare() .o. Asa dar adeve'rata valoare
99a
a acestei fractiuni pentru x=a, va fi data de cuqientul
derivatelor. Vomu ave:
q(a) sau zero P(a)-
F(a)'
de unde inversa, adica valoarea functiunei propuse va fi:
F'(a)
sau00--f(a)
T(a)
1(-)
Esemple. 1. Fie functiunea 90(x). x care pentru
cotgx
x=e, se presinta, sub forma nedeterminat. In acestu casu
00
avemu F(x).----1(-);
1 ).-- 1; F'(0).--00
X
(7) x2
1
f(x)=cotg x; f(o)=00
sin2x
1 I
I
X I sin O.
Ans6 T(0)-----(Ff"((xx).
1 ( x
sm2x 7,0
www.dacoromanica.ro
149
(i(o)
k
sinxcosx)
1
0
20. Fie T(x) tgx care pentru x=n2 devine 2`).
secx oo
12 1
-
I
tv COS2 X
vomu ave T(R)-(
2
\ f'(x) 1
xn sinx
2
smx
2 COS X
www.dacoromanica.ro
.( .)
1
\1
.00
1 e x=o
X
tg
de uude q)(1)(Ef:((xx))
wil
1
sin 2"
-- 2
ri
z 2
www.dacoromanica.ro
141
sP(a)=
(x)
F(x)
f'(x)
f2(x)
j ..-,
iF'(x) f(x)2\
k P(x) F(x)/x-9,
de unde
Totu in acestu modu vomu determink valoarea lui
www.dacoromanica.ro
152
de unde
(1) =1
x (x1x)1---0
2) Fie (p(x)---,x ; vomu aye cp(o)=e Ins6 :
lx 11 (x =o
(x1x),=0=
\\ x
) x==0 1-3-1-.1 1 :=0
-)x=oi
x2 x=0
de uncle 99(o)---,-1
1
( )x=i_e1
1
__
)(1)=e i.
sau 99(1)=1
e
www.dacoromanica.ro
153
Vxa
care pentru x=a ie forma indeterminat6 -8-. Avemu in a-
cestu casu:
F(x)=1/x--1/a -1/)i 2 a2j
1
Fe(x)-2y-i-1--vx2_x i F'(a)=00
www.dacoromanica.ro
154 I
sau
T(a -F h)
hIra7+114-1/2a-f-h h+ hf1/2ah[Vath+1/i] 1
Ill hi Wa h
sau
hi+ Oil a-r7F-11+1/41/2a+h
So(a+h)
Va4-h-FPIT
de undd flandu h=o avemu 9)(a)=0
Leeititinen XIII.
Aplicatiuni analitice, (urmare). Aplicatiunea seriei lui _Ma-
claurin la desvelirea functiunilor de o singura variabild.
In aplicarea serielor lui Maclaurin i Taylor la desveli-
rea unei functiuni, trebue totdeauna a ne asigurb. daa des-
velirea particu1ari ce deducemu din formulele generale for-
meazI o serie converginte. Pentru aceasta referindu-ne la
definitiunea serielor converginci, va fi de ajunsu a yea dacl
sumo. S. a celor inti n termini ai desvelirei tinde cltra
o limit final i determinatrt and numrul n cresce inde-
finitu, sau daa restul corespundetoriu R tinde car/ zero
c6nd n tinde cAta infinitul; sau n cg, a ne servi de vre u-
nul din teoremele relative, la converginta serielor.
Desvaireabinomului (1x) n, m fiindu unu numOu or-care.
Pentru a ave desvCrea binomului (1+x)m dup l. poten-
tile positive i intregi a le lui x vomu aplia formula:
y2 X3
f(x)=Vo) + (0)-1-f"(0).1.2.3f"i(o)4-. .
xutl
pil)69.x)
1. 2. (n + 1)
care in casui presinte ni da:
www.dacoromanica.ro
155:
f(i)1---.(1+x)m i f(o)=-1
f(x).m(1x)m-1 i f'(o).m
f"(x)-=m(m-1)(1-1-x)m-2; i f"(o)-=rn(m-1)
fw(x).--m(m-1) (m-2)(1+ x)m--3 i f'"(o).m(m-1) (m-2)
fw(x).m(m-1)...(mn-I-1)(1-1-x)m-n; fn)(o).m(m-1)...
(mn+.1)
(mn)(1-1-4x)'.
De unde:
(1) (1-1-x)m=17. + n(lin-21)x2-4- m(1311.12) (13372)x 3
m(M-1)...(mn 1)x. _i_..m(m--1-)(mn)(1 4-8x)in
1. 2.... n 1. 2 . . (n1)
Pentru ca membrul alu duoilea sg. poatN, represinta fdnc-
inea (1-Fx)m trebue s," forma o serie converginte, cIci
scimu c numai seriele conveiinti potu represint atimi
finite i determinate.
Avemu Rat,
m(m-1)...(rnn).xn". (1,9-x)n-l-n, care
1, 2. 3. ...(n1)
pentru ca seria a fie converginte trebue st tindI cItr5, zero
and n cresce indefinitu. Sunt duoe casuri de distinsu dupI
cum x este mai micu sau mau mare deatu unitatea.
1. Fie x <1 i >0.. Restul Rn" se poate seri
lot _rilx.(111,-1)x. (m-2)x... (mi-I-1)x. (mi)x
--unt1
1 2 3 i i +,1
(mn)x 1.
(11+1) (1+,9.10'14 m
www.dacoromanica.ro
156
www.dacoromanica.ro
157
1) (m 2)...(m n)xnti(
11'?
In
1. 2 n
sau
unti..m.(m-1)(m 2)...(mn)x(x-8x)n.(1--,9x)-:n (1,9-x)ni-1
1. 2
sau Ina
Rn11.m.x.(1-04m.-,(m-1)(m-2)...(ran)
1. 2 T1 1-8x
espresiune a areia limititi este zero and n cresce indefi-
nitu; aci mx(1---8x)m conserva," o valoare finith, i deter-
minatI, pe cAndu (m-1) (m-2)...(mn) .
precum amu
1. 2 II
vNutu, alrg zero and n devine mai mare decdt or-ce nu-
me'ru datu, 0 in acelau timpu x,9x fiind <1, rx--Jxin
L1
tinde de asemene all% zero.
Putemu dar conchide ct membrul alu duoilea alu formu-
lei (1) formeazg, o serie converginte pentru toate valorile
lui x cuprinse intre 1 i 1. Ct pentru casul and x
este >1 seria (1) este deverginte, aci avemu :
m(m-1)...(mp)xpti
13-0-1_ 1. 2. . . (p +1)
IJ m(m-1)... (mpd-1)x,
1. 2
sau
Upd-1 (mp) x
Up (p+-1-)
care tinde atrI x and p cresce indifinitu; Anse' x fiindu>1
seria este diverginte in virtutea unni teoremu demonstratu
in teoria serielor.
De voimu acum a ave desvelirea binomului lui Neuton
pentru unu esponentu or-care m, va fi de ajunsu a face pre
www.dacoromanica.ro
158
b
x ecuale cu catoriu1-07 , a fiindu>b, in formula '(Wi immu
aye:
b-\:=1mb m(rnlyb \ 2 m(m--1)(m-2)ib
k a) Ta 1. 2. a) 1. 2. 3 = au
m(m-1)...(m-ny b n" /1 n-1
1. 1 (n+ 1)k a
. . . k a)
sau inaultindu ambii membri prin am, ni va -weal :
(a + b)m=am +11 am-'b (m 1)ain72b 2
1 1. 2.
m(m-1)...(m-n +1) n
bn+ m(m-1)...(m-n)/aranlbni-1
4- 1, 2. . . (n
1. 2 n
b
, (1 .
a
Desvelirea functiunei l(1x).
Apliandu functiunei 1(1+x) formula :
fix)=f(o) +/-P(o)+1-221"(o)+1x23.3f"(o)
xn"
+ 1.2x...n
a
f(n)(0) +
1.2...(n+ 1)
Viti)(ax)
avemu :
f(x)=1(1+x), f(o)=1(1)=o
1
f'(x)- , f'(o)=1
1+ x
f"(x). -(1 + x)-2 , f"(o). -1
f'"(x). + 1.2(1 + x)-3 , f'"(o)---- +1.2
www.dacoromanica.ro
159
sau R.Fx4-19xT x
j 1-9a,
care tinde atrA zero and n cresce indefinitu aci X,.3 <1,
1,9x
prin drmare seria (3) va represinth 41+x) pentru toate
valorile lui x Cuprinse intre 1 i +1, cAci pentru ace-
ste valori este converginte.
Pentru valori de a le lui x>1 seria (3) este diverginte,
cAci raportul de la unu terminu la precedintele seu este :
xp-11
Up+1_p+1_ px
Up xP p +1
www.dacoromanica.ro
160
www.dacoromanica.ro
161r
Pentra a trece de la logaritmii neperieni la logaritmii
vulgari a., citrora basI este 10 va fi de ajunsu a form in-,
versa logaritmului neperieanu alu nume'rului 10 adicO'nodubtl ,
loggitmilpr vulgari, aci in virtutea relaciunei cunoseutez
lgy.iy
1
la
1
www.dacoromanica.ro
162
(xla)i
<
linti. 1.2.3...i
lint1-1.acare tinde atrg zero clnd n tinde
cAtrA infinitul.
Pentru a obtin desv61irea functiunei ex vordu face pre
a.e i vomu aye:
x x2 X3 Xn xntl
e'=-1 +1+-F.+1.2.3 + 1.2...n 1.2...(n + 1). e
+
1.2.n
xn
1...xnt'
(n 1)
co-roGpx)
devine:
sinx x1
. X3
1.2.3
X5
1.2.3.4.5
+
1.2.11 '
Xn Xn." .
www.dacoromanica.ro
163
1
cici functiunea e.-"" precum i toate derivatele sale succe-
sive se anuleaza pentru x.o ; de unde desvelirea precedinte
revine la
1
e-30-4-T(x)=T(x), ceea ce este absurdu.
Aceasta provine din aceia ca. o parte a funetiunei F(x)
1
adic6 emT4 nu este susceptibill de a fi desvaita dupa po-
tentile positive, intregi i cresatoare a le variabilei x.
Lectinnea, XXV.
Usul espresiunilor imaginare.
Scimu din algebra ca resolvirea ecuatunilor de gradul alu
duoilea ue conduce a considera espresiuni de forma a-i-1/=42
sau a-I-bf----1.-, carora din causa imposibilitatei opeartiunei
ce indicgt li se (la nume de espresiuni sau ceitimi imaginare.
Definifiune. Dicemu. ca duoe espresiuni imaginarie,
a-l-b-Vi qi a' -1-WVi sunt ecuali ciind avemu separatu
a=a' i b=b'.
Radacina patrata V=i ne invoimu a o considerh ca pre o
11*
www.dacoromanica.ro
1
(1/=1)2-7 11
(141)4== +1
chci toate celelalte potente superioare coincidg, cu cele pre-
cedinci in ordinea naturalh a succesiunei lor.
0 espresiune imaginarg a+11/---1 poate totdeaunp, a fi 3
push sub forma e(cos9)1r---71sin9).
In adev6ru puteinu seri:
a
a 4-b-V,-1=1/a2b2[ _+ .71/=-1.]
1/a2-1-bl Va2+13' '
in care vomu put pune
a b
-1-14?b2=e
Va2b2 COST'Va2+ b2 54199
de unde :
a 11/=-11=e[cos9)+1/-Thin9)]. Chtimei e se dh, mimele de
modulu alu espresiunei imaginare i arcnlui q acelu de ar-i,
gumentu.
Formula lui Moivre.
Fie a se immulti duoe espresiuni imaginare
cosxd-V=isinx, si cosy +147-1.siny
alu chrora modulu este unitatea. Vomu aye
(cosx-14-7---1. sinx)(cosy siny)=cosx cosy 4-1/-Thos xsiny
+.1=4 sinx cosysinx siny
sau (cosx -14=1 sinx) (cosy 4-1/1-4 siny)=cosx cosy sinx siny
+1/i[cosx siny sinx cosy]
sau
(cosx 1/ si nx)(cosy 1/:siny=cos(x y) +14--74sin(x -Fy)
ceia ce ,ni arath,1 c productul a dna espresiuni imaginqe
www.dacoromanica.ro
)15
;este o espreiiiine finaginak de ateia0 forfh g. alu clrefa ar-
pimentu este e6iale cu uma argumetifelor factorilor.
.De vOmu CAuta Produetul al& trei espr6siuni imaginarie,
4 'vomu aye:
.(cosx sinx)(6osy+V-1. siny) (cosz )/=-isinz)
=[cos(x y)-14-=-Isin(xy)] (cosz Visine)
sau (cosx L-1-1/---isinx) (cosy -1-1/--iny) (coz
=cos(x -1--z) y z),
in generalu pentru unu nume'ru m de factori imaginari
vomu ave :
(cosx-Fli-sinx) (cosy -1-1/=Isiny) (cosz -1/=4sinz). . (cosy
-1-Ylsin4)=cos(lx+y+x+ ...+ v)+-1/---Isin(x+ y z +v).
FIandu in aceastl ecualitate x=y=z=. . . ..v, vomu
,obtine :
cl) (cos +Visinx)'=cos(mx) sin(mx).
Ciire 'este. 'furniula 'lui Mouivre.
.1
A-
=Cos(nx)-14=isin(nx),
ceia ce este in acordu cu formula (1).
Fie m unu num6ru fraCtibiltaru ia==1 p i q fiindu nu-
q
mere positive i intregi.
Aribuiniu '1rd:dgAntei q a esireiu'ili imaginers cosx
un ei
(
1+4 31 i . Ca
www.dacoromanica.ro
166
www.dacoromanica.ro
167
cosmx=cosmxm(m-1) cosm-2xsin2x
1. 2.
rn(m-1) (m-2) (m-3) cosm-4xsi1l4x etc.
1. 2. 3. 4
sin m x="cosm-Ixshi xrn (m--1) (m-2) cosm-3xsin3x
1. 2. 3.
-1-m(m-1)
(rn-2) (m-3) (m-4) cosm-5x sin5x etc.
1. 2. 3. 4. 5
www.dacoromanica.ro
168
www.dacoromanica.ro
)169
+13.1(in-1)-(n 1)
1. 2. 1.
www.dacoromanica.ro
170
factorul 21/:=1 este comunu la Ambii membri, suprim6ndu'1,
vomu ave :
(-1)n. 2m-lsininx=sin mx -- sin(m-2)x
1
m(m-1 )sin(m4)x... m(m-1)...(n +2) sinx.
11. 2
.
+ 1. 2. . . . n
.
www.dacoromanica.ro
171
e +e
1 e2
X-
V
1-1
sau tgx . in care admitemu ca
V=1. e2x1/'=1 1
xV e
x-Vi = e 2x1/-1.
Nota. Pentru a immulti duoe esponentiale imaginare
xV=4, yy_7:1
e este de ajunsu a aduna esponentii lor axle-
ca, a seri:
e e
y-v_ (x
in adev&u avemu:
W=1 =cosx +1/=-1- sin x, e 1=cosy + V=Isiny
de unde
ex" It=.1. en/ (cosx + V-1 sinx) (cosy+ V isiny=
cos(x+y) +1/-1sin(x+y)= e(x d-y)-V
0 espresiune imaginara a-i-b1=4 poate fi pusa sub forma
ex+y11=-71. Logaritmi imaginari.
Avemu:
a+ b e(cos -1-1/---sin9") (5)
www.dacoromanica.ro
11t2
a 11(a2b2)-1-(9) 2inh/-1.
Considerndu esponentul lui e din alu duoilea rnembru alu
acestei relqiuni ca logritmu neielieanu Alu espresiunei
maginare a-l-bV:=1; va result& formula':
l(a bV---1)----4-1(a2-1-b2)(992in)V-1.
l'ackndu 'pre b=o ceia ce ne conduce a pune (p=o and
a este positivu sau p=ll and a este negrtivu, vomu aye:
1(4-a)=la-F2inf=4
.
De unde vedemu a o cktime positivk are unu singuru
logaritmu realu corespundetoriu la i=o i unu num6ru in-
finitu de logaritmi imaginUri aei i VOW lia toate valorile
numerilor intregi positive sau negative. LogaritMircitime-
lor negative guilt tbi ImAgrnari, 8Aci pith' 1=o avemu :
www.dacoromanica.ro
174
1(a)=1a "V_ 1.
Resolvirea ecuaOunilor binoame.
Fie ecuatiunea binoam6. xmA.--o (5), in care presupu-
nemu cg. A poate aye o valoare reath, sau imaginarg, de
forma a + A resolvi o asemene ecuatiune este a gasi
toate valorile lui x cari redicate la we potentg devinu
toate ecuali cu A, aa nct membrul Int6iu alu ecuatiu-
nei (5) devine identicu ecuale cu zero. Resolvirea acestei
ecuatiuni se poate reduce la resolvirea ecuatiunei mai simple
xm-1=o cAci fie x=yfkuna
or-,care din rAdIcinpe ecuatiunei (5); vomu ave :
xm=ymA.A.
de uncle ym=1 sau
.
rl=o.
De unde vedernu cg, pentrn a ave rdcinile ecuatiunei
1111
xmA=o va fi de ajunsu a immulti 1/11,- prin rdcini1e e-
cuatiunei,
yml=o sau xm-1=9.,
SI ne ocupAmu dar de resolvirea ecuatilmei
xm-1=o (6)
ale cANial, rjcipj. po.arta, numele de rldrteinile unit4ei.1 0
rldkingo or-gare a acestei ecuatiuni poate fi repres,intatg, prin
espresiunea,
x=0cosT71---1/L-4 sinT)1 (7)
care pentru gD=o se reduce la cItimea reath x= ti3
www.dacoromanica.ro
174
cos (m97)---1
de unde mp=o sau 2k1
LuAndu valoarea cea mai generalI a argurnentului m99,
adic6 :
Ing).2kn
in care k este unu nunAru intregu or-care, vornu aye
cf-2kn;
de unde espresiunea (7) devine,
2kn 2kri
x=cos---r-
rn
v-- sm; (8)
Aceasta'i espresiunea generalg, a rIdIcinilor ecua4iunei (6).
D6ndu lui k valorile o, 1, 2, 3,... (m-1) i inseranIndu
prin xo xi x2. , . x,_, yalorile corespuncletoare a le lui x
vornu ave: xo xi x2 x3 . . . x,_,
2n
o,
m
, ---,
2.
2n 9 2u
m rn
. .
2n
rn
.1
.
m
o,,
Argumentele 2n 2-2.
m
n
. . fiindu toate mai mici decgt 2u,
www.dacoromanica.ro
175
De asemene
2'1_1 2n
112U =COS- . 2n
xintl=c0S(M.-1 y sin
m
2n 2n
eQilicidd Cu 2c1=-,cos lsin.
Totu aa va fi pentru or-ce valoare a liii k superioard
lar m-1. Mai putemu Ina reduce num6ru1 valorilor lui k.
Ng basdmu pentru aceacta pe proprietatea urmdtoare a e-
cuatiunilor algebrice: imaginare a le unei ecua-
tiuni algebrice cu coeficienti reali, (cum e spre esemplu ecu-
tiunea xm-1=o) sunt conjugate dila cdte cluo6; cu alte cu-
vinte and o ecuatiune algebricd cu coeficienti reali admite
o rlddcind imaginard a+b1/7, admite i pre conjugata
sa ab-V-1., de unde vedemu a aceste rIddcini sunt tot-
deauna in num6ru pdreche.
Bevenindu la ecuatiunea
www.dacoromanica.ro
176
2kn
x=cos+
m
.
in
. (9)
www.dacoromanica.ro
177
emcosw.-1,
esinmT=o;
de unde e"=-1-1 sinmT=o cosnyp=-1.
Argumentul rnq trebuindu a fi astfeliu ca sinusul sett si
fie zero i cosinul 1 va fi ecuale cu unu multiplu nepi-
reche alu lui n; vomu ave dar mq)----(2k1)n, de unde
eP (2 k-1-1) .n
12
www.dacoromanica.ro
178
va fi x=a[cos(-2k -F k I,
d (16)
in care avemu a=h
Teoremul lui Cotes.
www.dacoromanica.ro
179
MB2=0M2 OB2-20B.OMCOSm2-11
2n
sau MB2=x2+ a2r..2axcos
m
Ans6 MB=MB' de uncle MB2=MB. MB' ; de uncle.
2n
MB.MB1=x2-2axcos + a 2
17omu a ye asemene
4n
MC.MCI=x2-2axccsm a 2
m-2n
MG.MG'=x i-2ax cos n a..
12* .
www.dacoromanica.ro
180
MA.A1V-=(xa) (x-Fa).x2a2;
de unde in virtutea formulei (17) ni va venl:
xmesau(0111)(0A)mMAMA'MBMBIMC . MG.MG'
Lee-Chines% -IC V.
Teoria Macsimumuluili-Minimumului funqiunilor esplicite
implicite de o singurd variabild.
www.dacoromanica.ro
1.81
f(x h)==f(x)+-hf(x)-1-
hi f"(x ,910
1 1.2
h
de unde f(X -I- h)f(x).-f(x) h2
1 1.2
Semnul membrului alu duoilea este acelu alu terminului
lifqx) cci terminul alu duoilea_112f"(x-F,91) este infinitu de
1.2
micu in raportu catrA -hfqx). Prin urmare semnul membru-
1
lui alu duoilea se schimb g. impreung lui hr(x) adid cu
semnul lui h; aa dar pentru ca semnul diferintei f(x-I-h)f(x)
se fie independinte de acelu alu lui h, adicS pentru ca func-
liunea f(x) se poati fi unu macsimum sau unu minimum tre-
bue s avemu: hr(x),--o
sau f(x)=o; cad h este numai o valoare
foarte micA dar diferitS de zero.
Atunci diferinta f(xh)f(x) devine :
h2 h3
f(x h)f(x)=--- f"(x -F 8h) sau f"(x) + fw(x-1-411),
2 1.2 1.2.3
clreia semnu este independinte de semnul lui h; prin ur-
mare valoarea functiunei f(x) va fi macsimum and f"(x) va
fi negativn i minimum and f"(x) va fi positivu.
Daca Ans valoarea lui z care anuleazI derivata f(x), a-
nuleaza. i derivata a duoa f"(x), atunci functiunea f(x) n'are
nici macsimum nici minimum, cad avemu :
f(x h)f(x).ih; 3f"'(x ,91), saulh; 3fm(x)
_h4 fp13.(Xh).
1.2.3.4
Pentru ca functiunea f(x) sI admits unu macsimum sau
unu minimum, trebue in acestu casu valoarea lui x care
www.dacoromanica.ro
182
www.dacoromanica.ro
183
www.dacoromanica.ro
184
www.dacoromanica.ro
185
F asupri uftui distaletiu m ce se OA pe acelap planu
orizontalu pe care sta. piciorul A alu lampei.
Distanta Am este constanta. Fie Am=a
r AF Ansa poate varia dupl voinp. Ad-
mitemu de asemene ca, dimensiunile
sunt foarte mici in compara-
tiune cu distanta tnF in at unghiul
ce'lu face o rac,15." mF cu planul discu-
letului este acelasu pentru toate radele
cAnd negligemu dimensiunile foculariului
A F alu lampei.
Scimu a intensitatea de lumina, proiectata de unu puntu
luminosu pe unu elementu de suprafata plan/ este directu
proportionale cu sinusul unghiului ce'lu facu radele de lu-
mina, cu suprafata i inversu proportionale cu patratul dis-
tantei.
Insemnandu prin x unghiul ce'lu face o raii Fm cu
plahul discului i prin Q cAtimea de lumina, primit de
planul discului vom aye
Q Isinx
mF2'
I fiindu o catime determinatl prin esperimente.
Triunghiul dreptunghiu mAF ni da,
a=mFcosx,
de unde mF cos
ax ;
de unde
QIsinx.cos
a2
Cuantitatea Q va fi unu maciimum sau unu minimum,
dud vomu aye:
dQ I
d-ia-i[cos1/4rcosxsin2x].o.
www.dacoromanica.ro
186
sau
ddx2Q
dx 2
=0I 7sinxcosx2] ;
www.dacoromanica.ro
187
www.dacoromanica.ro
188
www.dacoromanica.ro
189.
2
Avemu : V(x)=-Vxa)-1
3(xa)-A-
Aralorile lui x corespunOtoare la unu maesimutnu sau la
unu tninimutnu alu funetiunei sunt acele prin care derivata
f'(x) treandu iqi schimba. semnul;
ans pentru x=a avemu P(x)=00
pentru x=ah . . r(ah)--1. 1 <o
(h)1
pentru x=a h . . . f'(a+h)=1 >o ;
(h)i-
de unde conchidemu ci pentru x=a functiunea f(x) admite
unu minimumu. f(a).b.
Casul funefiunilor implicite de o singura variabila.
Fie y o functiune de x legal cu aceast g. variabilg prin
ecuatiunea neresolvitg f(x,y)=0-
Putemu gs1 conditiunea maesimumului i minitnumului a-
cestei functiuni farA, a resolvi ecuatiunea ; 1ci diferentiinclu .
dupg, regula functiunilor compuse avemu
df df
dxdx +dy dy=o.
.df
dy Tfic,
J)e,unde
dx 71?
dx
i pentru conditiunea maesimumului i minimumututi functi-
unei y vomu aye:
df
dy
dx
sau
dx
df
o
dy
www.dacoromanica.ro
190
Esemple
1. Fie ecuatiunea:
y3-3ayx x3=o
care raportat la dua acse dreptunghiulare represintg curba
cunoscutg sub nume de Fruncia lui Decarte (Folium de De-
cartes). Deferentiindu aceastg ecuatiune avemu:
3y2dy-3axdy-3aydx--1-3x2dx.o
sau 3(y2ax)dy-F-3(x2ay)dx=o;
de unde conditiunea macsimumului i minimumului
dy_ x2 ay
dx- 3 ax
,dg : x
x2
sou y= a
PunOdu aceastg valoare a lui y in ecuatiunea propusg,
avemu
x.6-3X2-1-X3=0 sau x6-2a3x3=o
d3
suprimndu factorul comunu x3 ni remgne:
x3.2a3
3
de unde x=a1/2
y=aVir.
Pentru a, sci dacg aceste valori corespundu la unu tna-
ximumu sau la unu minimnmu alu functiunei y trebue a
forma, derivata de a duoa ordine. Avemu,
d2y(tax)[2x--- dx
[x2ay1(23-3: a)
dx
dx2 (y2ax)2. 7
2xadYX3ay (2ydy
sau '2--(y2ax){
d'v dx y2 ax dx
,
dx (y2ax)2
www.dacoromanica.ro
191
- + (2y a)
2xady dy dy
v 1m2 V1M 3
a
y+
Pentru a determina care din aceste valori corespundu la
unu macsimumu i care la unu minimumu, vomu formA den--
vata a duoa a functiunei y i vomu ave
d2y
dx2 ymx
1
+ 1
allf==m
ceia ce ni arat c. valorile
am
x+V1m2y=-- + 1/1_a
1312
www.dacoromanica.ro
192
www.dacoromanica.ro
193
www.dacoromanica.ro
194
www.dacoromanica.ro
195
sau p+Ah2[(B
)2 AC-1r
<0.
A A2
13*
www.dacoromanica.ro
196
Ah2
lip +B \ 2 ACB 2], care in casul and B 2AC=o
L\ A) A2
www.dacoromanica.ro
197
www.dacoromanica.ro
198
dx
=--
A daf
dxdy
A d2f
dy2
=---4
(12f 2 d2
condi tiunea <0 comune atrit macsimumului
dxdy dx2
cat i minimumuhii este satisflicutI caci avemu :
(4)2 1 6=o
Pe Iiingl, aceasta avemu : d'f < daf
ody'
< o.
dx4
Prin urmare f(o,o)=--o este unu macsimmn.
SiI cerclmu de asemene i sistemul de valori. x=34-
Y =TYE
Vomu aye: _ =24-4.20
d2f
dx2
d2f
dxdy
.24-4=20
d2f
dx2
daf 2_d9f (la
conditiunea <o ni d (4)2-20.20<o,
dxdyj dx2 dy 2=-
www.dacoromanica.ro
199
d'f
Avemu de asemen > >o ceia ce ni aratit ca
dx= dv
f(1/T,--F-W)=4+4-4-8-4=-8, este unu minimum.
Pentru a gasi conditiunile macsimumului sau minimumu-
lui unei functluni de trei variabile independinti f(x, y, z),
vomu procede ca si in casul precedinte. Presupun6ndu ca
functiunea f(x,y,z) i derivatele sale consecutive suntu finite
i continue, pentru valorile lui x, y , z. corespun4etoare la
macsimumul sau la minimumul acestei functiuni, vomu pute
desvli functiunea f(x+h, y+k, z+l) duva seria lui fiailoy
i vomu aye:
df
Ax+h, yk,z+l)=f(x, y.z)+h df
4--h+ df
14-
1
-
,
A
dx dy dz 1.2
f d'f
hk4-2 d2f 111+2 d'f kl]+- R
[ d2112 d2f
-i-d2f k2 -1--12+2
dx' dy2 de dxdy dxdz dydz
in care h, k, 1 suntu catimi foarte mici positive sau negative.
Pentru ca functiunea f(x, y, z) sa fie unu macsimum sau
minimunz trebue ca semnul diferintei f(x+h, y+k, z +1)
f(x, y, z) su fie independiute de semnul lui h, k, I. Avernu:
df
f(x +11, y, +k, z +1)f(x, y, z)=-11
dx
k
df
dy
+ df
dz
I+
1.2
1
[cl2f
_10+ k- +12+2 d2f
hk + 2
cl2f
kl+2 d'f hl]4- R.
dx2 dy2 dz2 dxdy dydz dxdz ]
df df
11+ -_k + df .
firndu partea cea mai insemnatoare din mem-
dx dy dz
brul alu duoilea si .semnul seu schhubandu-se impreuna, cu
acelu a lui h, k, 1 va trebui sa avemu atatu pentru macsi-
mum catu si pentru minimum: df
dx
df
dy
k +dfdz o or-care
ar fi valorile foarte mici a le lui h, k, 1; prin urmare vomu
ave separatu:
www.dacoromanica.ro
200
df df
=o, df
dx dy dz
De unde diferi* f(x+h, yd-k, z +1)f(x, y, z) se reduce la:
f(x h, y-l-k,z+1)f(x, y, z) 1 Pdx2 :12f h2 (12f k2-1-d2f 12 -I-
1 . 2i_ dx 2 (1i2 '
2Fp.qA1-1-R,
www.dacoromanica.ro
201
www.dacoromanica.ro
202
<o.
(12f d2f
www.dacoromanica.ro
203-
si 62-22.18<0 102-26.18<0
ceia ce ni asigura, ca valoarea f(o, o, o)=1 este uuu mini-
mum.
Macsimunnd si min:mumul functiunilor implicite de tnai
multe variabile.
Fie z u duoe functiuni implicite de x y legate prin ecu-
atiunile
F(x, y, z u)=o
111(x, y, z, u).o.
Pentrii a aye macsimumul sau minimumul uneia dip ace--
ste functiuni a lui u de esemplu, vomu diferenti ecuatiu-
nile precedinti succesivu in privirea lui x i y i vomu ave:
(iF -t- dF dz -t- 01 du
(ix
,
dz dx du dx
. =()
(IF1
+ dF dz _+ d1i du
dx dz dx du dx
(d)
dF dF dz dF du
___=0
dy dz dy du dy
dF dF dz_ dF du
dy d z dy d u dy
in cari atatu pentru macsimumid catu;i pentru minitnumul
=
fuucciunei u trebue s avemu:
du
dx
du
'dr
Cu ajutorul a duoe din ecuatiunile 0) vomu determink
d .z dz
v alorile ,, pre earl punndu-le in celelalte dime, vomu
dx dy
obtin doue relatiuni nuoe intre x, y, z, u, cari adaugite fi-
indu cdtrh ecuatiunile propuse, vomu ave in totul patru e-
cuatiuni, cu cari vomu put determinii macsimumul sau mi-
nimumul lui u i valorile corespundetoare a le lui x, y, z.
()and in locu de functiunea u vomu aye a cauta. macsimu
www.dacoromanica.ro
204
mul minimumul unei functiuni de o formi cunoscutil f(x,y,z,u)1
du du
atunci iu vor mai fi ecuali cu zero, dar vomu aye:
cbe dy
df
-4 df dz df du
dx dz dx du elx
(8)
df
dy
df dz ._.
dz dy d u dy
df du .0.
Scotindu valorile lui ------
dz dz flu du
din ecuatiuthle (a)
dx, dy, dx, dy
pu-
www.dacoromanica.ro
205
imultinda aceste ecuatiuni, incep6ndu de la a treia, prin
nisce factori arbitrari A, Ft, v, si adunIndu-le avemu:
idF+dFi +vd_f \ +(aLF,gi +ed_f\dy+
dx dx dxj dx dy dy dyj
OF +HI Viz ildFpdF1 df\dzdy
(1)
kdz dz dzjdx dz dz
a+
td_F+dFi vd_f)du
dx+ pdFi i_E
\dudy
du du du dx k du du .duhly
Factorii 2., ti, v, e fiindu patru atimi arbitrarie, putemu
a'i alege asa ca valorile lor, sit anulez coeficiencii diferenti-
alelordz
dx
dx dz
dy,
dy
du
dx,
dx
du
dy
dy aded. sI avemu :
+--1+v=o
cIF
dz
dF
dz
df
dz
dF dF df
dz dz dz
dFdF1 df
du m du dii
dF dF df
2, -I-6 =---o
du du du
atunci ecuatiunea (n) se reduce la :
(d_F df (IF O.F df
-1-v0dx + +,1t
dx dx dy dy
in care dx, dy fiindu independinti unul de altul va trebui
s avemu separatu,
dF df
dx
dF1
dx
df
vdx
=0, Ad_F +1,,dF
dy dy
e=o.
dy
Avemu in totul 6 ecuatiuni dhitre earl patru ni voru
servi a determink valorile arbitrarelor A, t, ', e, cari duse
in celelalte duoe ce rem Anu vomu clOth duoe relatiuni
nuoe. Aceste alnurate cltrA ecuatiunile propuse,
www.dacoromanica.ro
206
F(x, y, z, u)=0
F1(x, y, z, u)=o,
vomu aye iarsi patru ecuatinni en cari vomu daermina,
valorile lui\ x, y, z, u corespundetoare la macsimumul sau la
minimumul functiunei f(x, y, z,
Esemplu
1. A gIsi macsimumul functiunei f(x, y, z)---xyzik in care
m, n, p siintu numere date i x, y, z ctimi variabile le-
'late pnin ecuatiunea : xyza=o (1)
iii virtutea acestei ecuatiuni z este o functiune2 implicitI de
x, y. Ecual'andu cu zero derivatele partiale a le functiunei
xnlynzP vomu ave :
dz dz
mxm-lynzP-FpxmynzP-4 = o nxtnya--1zP pxmynzP-1 =o.
dx dy
Ecuatiunea (1) ni d asemene,
dz
dx
1+ =o, , =o.
dz
dy
dz dz. .
Eliminandu aceste patru ecuatiuni ni va veni:
dx dy
mxm-ly"z1 pxnlyazP-'=0 nxmyn-lzPpxmynzP 1=o
de Uncle:
n2=P;_11 P de unde In=11=P
x zy z x y z
de unde
m p n mn unde x= am
v
an
y z a md-n+p' md-n-hp
z ap
mn p Pentru a sci daca aceste valori a le lui x, y, z
.
www.dacoromanica.ro
207
df
sau 7-=
r xyzp
dx (13- dz
. Diferentiindu din
dx dy
nuou vomu aye :
--
d2f_Hdfl 2_
[m d 2
+ n( dv
.))+p(c-1-)21.
Anse' va orile gasite anuleaza defereutiala totala df prin
urmare vomn aye :
dgf=[m (-1 ) 2+ n (3-y+ p(-7:y1x7y7z1) <o
x 3'
camitele m, n, p, a fiindu presupuse positive. Prin utmare
valoarea :
am an ap
f(
mn-Fp m+n+p in+n+p
( am y( an y ap
mnp m+n+p mnp
este unu Masimum.
2. A determink dimensiunile unui paralelipipedu drept-
unghicu aa ca volumele su sa fie macsimum i suprafata
sa sa fie ecuale cu o suprafata data.
www.dacoromanica.ro
208
dz
I-Ydx.yz dx x dx=o
dx ydx
(d)
dV dz
dy x dy.o.
dy y
Diferentiindu de asemene ecuatiunea de conditiune (c). tat
va veni:
A) (y+z)dx + (x+y)tdx.o
dz
1.0
(xz)dy(xy)dydy
Inmultindu aceste ecuatiuni prin duoi factori arbitrari
X FL i adunAndule cu ecuatiunile (d) vomu aye:
mddzdx
(e) [yz-Fky + z)]dx-F [xz-fti(x + z)1dy [xy +kx
dz
[xy +11(x + dy=o
y)idy
fiindu arbitrari ii YODall pute determink prin conditiunea
. . dz dz
valorile lor s anu1eaz1 coeficientii dx, dy ceia ce va da:
dx dy
xy+X(x +
xy + iI(x+y).o (f)
www.dacoromanica.ro
209
-r dz __Ldz_L(
dx dy -r-d2z
yidxdy
14
www.dacoromanica.ro
210
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro