Sunteți pe pagina 1din 262

CURS ELEMENTAR

DE

ALGEBRA DE

. FULIANU,
J

,Pwo fc Factiftatea in1i i fa


Oo
atiAitntefe-(Nnitc air!, act,A.

EDITIUNEA a III-a.

n0=>

IASSY.
TIPO-LITOGRAFIA Emma., ROMAN.
I8 8 3.

www.dacoromanica.ro
CURS ELEMENTAR
DE

ALGEBRA

www.dacoromanica.ro
TABELA NATERIELOR.

Pagino.
Notiuni preliminare 1-9.
CARTEA I.
Ca letaul cagebrie.
Aditiunea 10-14.
Sustractiunea 14-15.
Multiplicatiunea 16-28.
Divisiunea 29-42.
Fractiunile algebrice 42-54.
Calculul radicalilor monomi . ... 55-64.
Esercitii 64-66.

CARTEA II.
Teoria ecuatiunilor de gradul einteiu.
Definitiuni si notiuni preliminare . . . . 67 8b.
Resolvirea ecuatiunilor de gradul itnthiu
cu o sinera, necunoscutA 76 80-

www.dacoromanica.ro
Pagina.

Resolvirea ecuafiunilor de gradul fintiu


eu mai muite necunoseute.
Definitiuni. Teoreme - Metoade de re-
Metoada substitutiunei. Metoada
solvire
reductiunei. Metoada comparatiunei.Me-
toada lui Bezut sau a factorilor nedeter-
minati. Regula lui Cramer 81 - 89.
Resclvirea unei sisteme de trei ecuatiuni
cu trei necunoscute 99 105.
Resolvirea unei sisteme de n ecuatiuni de
gradul Ant6iu cu n necunoscute 105 108.
Forme particulare ale ecuatiunilor de
gradul Antelu 108-113.
Esaminarea casului caracterisat prin con-
ditiunea Nu><Ne, in care Nu represinta
numerul necunoscutilor dintr'o sistema de
ecuatiuni si Ne acel al ecuatiunilor . . . . 113 115.
Notiuni asupra teoremei inecualitatilor . 116 119.
Discutiunea formulelor generale 119 131.
Aplicatiune. Resolvire de probleme de
gradul anthiu 132 140.
Interpretarea cuantitatilor negative con-
siderate ca solutiuni de probleme. Teore-
ma.Probleme.Esercitii. 140-150.

CARTEA III.

Progresiuni 0 logaritmi. Progre-


siuni aritmetice 151 157.
Progresiuni geometrice 157-169.
L ogaritmi . 170-184.
Usul tabelelor de logaritmi. Esemple de
calcul prin logaritmi. Resolvire de ecua-
tiuni esponentiale 184 201.

www.dacoromanica.ro
Pagina.

CARTEA IV.
Despre erua (iunile de al duo ilea grad. Resol-
virea ecuatiunilor ax2+ bx=o, ax2 + c=zo
Resolvirea ecuatiunei generale ax2+ bx+
c=.0 . 202-209.
b + Vb2-4ac
Discusiunea formulei generale . . 209-216
2a

Proprietatile raclAcinilor ecuatiunei


312 + px q=70
Apliereiniat 216-220.
Descompunerea trinomului x2+ px+ q in
factori de gradul Antiu. Teoremii . . . . 220 224.
Resolvirea ecuatiunei de al patrulea grad
mx4-Enx.2-pr=0. Transform area espresi-
unilor de forma VA y B
Aplica(iuni. Probleme. Esercitii .
..
. . .
224-226.
226-234.
Cuestiuni de maximum 0 de minimum.
Defingiuni. Teoreme relative la productul
mai multor factori a direr sultat este
constatatit. Aplicatiuni 234-244.
Interese compuse qj anuitdri.
.Definifiuni. Probleme generale. Aplica-
tiuni numerice 244-256.

www.dacoromanica.ro
CURS ELDIENTAR

ALJJTA. de

Notiuni preliminore.
1. Algebra este o sciint A. a citria scop 6 de a dA,
regule generale pentru resolvirea cestiunilor relative la
numere, considerate ea represintAnd marimi or cari.
2. Pentru aceasta ea generaliseazu operatiunile fun-
damentale ale Aritmeticei, intrebuintAnd di ferite semne
abreviative, i represintAnd prin litere numerile intr'un
mod general.
3. Semnele abreviative ale Algebrei sunt urmAtoarele:
10. Semnul + care se pronuntA plus t}i serve a indicA,
aditiunea a dou sau mai multe numere. Asa a+b, ne
indica, sauna a duoA numere insemnate prin a si b.
2". Semnul, care se pronuntA minus i care serve
a indich subtragerea unui numr din altul. Aa a b,
ne indicA diferinta intre dou6 numere insemnatc unul
prin a altul prin b.
3. Semnul x, care se pronunta ilumultil prin qi care
serve a indich immultirea unui num6r prin altul. A a
axb ne indicA productul al douA numere insemnate u-
nul pin, a, altul prin b. Une-ori ca semn al immultirei
se intrebuintazu punctul. Ast-fel a. b este acelasu lucru
en a x b. CAnd insu factorii Bunt represintati pin litere,
precum in casul de fatA, eele mai de multe ori immultirea

www.dacoromanica.ro
2

lor se indica scriindu'i unul dupa altul fara intrepunere


de vre un semn. Ast-fel ab este acela lucru cu a X b.
4 Semnul : care se pronunta impar(it prin, serve
a indica divisiunea unui numOr prin altul. Aa a : b ni
represinta cuotientul divisiunei numerilor insemnate prin
a i b. Se mai inseamna divisiunea unui numer prin altul,
scriind dividendul deasupra divisorului i separandu'i prin
a
o linie orizontala. Astfeliu 1-3-represinta cuotientul nu-
merilor a csi b. Aceasta scriere a divisiunei s'ar pute
pronunta in mod destul de scurt a supra b. *).
50. Semnul aditiunei unei catimi catri sine 'ins*,
caruia i se da nume de coeficient, qi care consta intr'un
numdr particular ce se scrie ca factoriu inaintea unei
catimi algebriee. Ma in catimea Sub, 6 este coeficient, i
esprima aditiunea productului ab, de 5 ori catra sine insui.
60. Seranul immultirei unei catimi de mai multe ori
prin sine insitsi, caruia i se da nume de esponent i care
consista intr'un nun:16r ce se scrie deasupra catimei res-
pective. Aa a5 represmta productul immultirei lui a
de 5 ori prin sine insui, i se pronunta a rinri sau a
la a 5-ea potenta. In alte cuvinte notatiunea a5 este o
abreviatiune a productului a. a. a. a. a.
Se da nume de patenfri, reoultatului immultirei unui
numer de mai multe ori prin sine ins-ui. Gradul potentei
unui numr, este numerul ce arata cuotitatea factorilor
ecuali, ai caror product este insiti potenta. El este tot-
deuna identic in marime cu esponentul. Aa in potenta
a 5-a a lui a, 5 este gradul potentei. Este aseminea in usu
a se dice ca un numer a este redirat la a mn potenta,
cand acest numer este luat de in ori ca factor.
Spre esemplu in a5 se clice ca a este redicat la a 5-a
potenld.

*) Pronuntarea a supra b, a notatiunei la) care introduce o ra-


pitate ingemnata in limbagiul algebric. a fost pare-mise pen-
t! u prima data intrebuintatA de reposatul loan Pop profesor
de nuitematici la Liceul si Facultatea de sciinti dm Iassi.

www.dacoromanica.ro
3

70 Semnul , care se pronunta raddcina din i


caruia i se da nume de radical. Operatiunea ce esprima
acest semn, este o operatiune inversa a radicarei la po-
tenta ; i se da nume de estragere de radacina. Ast-fel
a, care se pronunta a n-a rddeicind din a, indica un nu-
mer, al caruia n-" potenta este ecuale cu a. Aces-0, notatiu-
nenumerul n se numesce ndicinl radicalului. Cand voim a
esprime o estragere de a 2 a radacina, dintr'un numer a,
scriem simplu ya fara, a mai pune indiciul in evidenta ai
cetim riiddrina a duoa din a sau riiddcina palrald din a.
80. Semnul=, care se pronunta eruale ru sau deopotrivei
cu, se intrebuintaza pentru a esprime ecualitatea a duiA
catimi. Asa a--=1) esprime ecualitatea numerilor represin-
tate prin a si b. Numerul seris la stanga, se numesce
membrul antdiu al ecualitatei, i cel de a dreapta, mein-
brul al doilea.
90. Semnul>, care este semnul neecualitatei si care se
pronunta mai mare decal, sau mai mic deceit, dupa, cum
laturile- unghiului figurat de acest semn, sunt indreptate
de la dreapta spre stanga sau de la stanga spre dreapta.
1 a<b
2 c>d cetim in ant6ia a
Asa in neecualitittile urmatoare ,

mai mic decat b ; in a doua c mai mare deal d.


10. Semnul ( ), caruia i se da nume de parintesa ai
care se intrebuintaza de ate ori voim a indica a mai
multe numere sunt supuse la aceeasi operatiune. Ask pen-
tru a indiclt c totimea numerilor a -1-bc legate intre
ele prin semnele +p este a se immulti prin un nu-
mr n scrim : (a+ b c). n.
4. A ceste-su semnele abreviative usitate in Algebra.
Uncle din ele serv a indick operatiunile fundamentale
cditiunea, sustractiunea, multiplicatiunea, divisiunea,
redicarea la potente i estragerea de radacina ; celelalte
serv a indick raporturile de marime intre catimi.
5. Cand Cu ajutorul sernnelor abreviative ale ope-
ratiunilor fundamentale, legam intre ele mai multe litere
si numere, capatam atuncT ceia ce constitue in general o
espresiune algebricd. Astfeliu o espresiune algebricd este

www.dacoromanica.ro
4
o intrunire de mai multe litere, legate intre ele prin
semnele operatiunilor fundamentale.
Esemplu. 3ab-2, 5ac+ V 2ad, 15bd3+ 4c2 9ac, sunt
espresiuni sau celinzi algebrice.
6. 0 espresiune algebria, compusd din mai multe
ptirti legate intre ele prin semnul + sau , se numesce
polinom.
Esemplu. Espresiunea 5ab +3a2bc5-4bfd2+6acd3+7
este un polinom. PArtile 5a, + 3a2br8,-4bfd2,+ 6acd3,
+7, ce intrit astfeliu in compunerea polinomului se
nu mese termini.
Terminii prece5i de semnul+, se numesc termini po-
sitive, cei precesi de semnul, e numesc termini ne-
gativi. Cei d'intAiu se mai numesc aditin;, cei din urnig
subtractivi.
Note. Terminul AntOiu al unei espresiuni algebrice.
se eerie fir semn and este un termin positiv. Astfe-
lin in esemplul de mai sus terminul 5ab, al caruia senan
nu este pus in evidintA, este un tenpin positiv sau a-
ditiv, impreung cu terminii+3a2bc3,+6acd2,+7 ; termi-
nui - 4bfzt8 este terminul negativ sau substractiv.
7. 0 espresiune algebria compusA din trei termini,
se numesce trinom; corn push -din doui termini se nu-
mesce Nam. Cand numeral terminilor ce infra in
compunerea unei espresiuni algebrice se reduce la
mml singur, espresiunea se dice monom. Esemplu
ab
5ac2 7V al)) 3 cc sunt monomi. Un monom este dar
o espresiune algebricit, in care literile si numerile, in
ea cuprinse,, nu sunt legate intre ele prin semnul+,
sari prin semnul.
8. Intr.o espresiune algebric . terminii ce cuprind a-
ce1e5i litere cu aceiasi esponenti, 5i cari difer intre ei
numai prin coeficienti lor numerici, se numesc termini
simili sal termini asemene; in casul contrariu se clic
termini disimili sau ndasemene. Astfeliu in espresiunea :
5asb + 7 a2b3-90b,
Sunt termini asemene, terminii+ 5a3b 5i-9a8b.

www.dacoromanica.ro
5
0 espresiune algebrica se poate totdeauna simplifica.
cand cuprinde termini asemene.
Fie espresiunea 3 ab3-5 cob3+ 8(62- 7 a2b3 + 4 ab2
6a2133..Este evident ea terminii simili 3ab2+8ab2+
4ab2 se pot inlocui prin terminta unic +15ab2, cgci du-
pa definitiunea coeficientului, acest termin este ecuale
cu 302+ 8ab2+4,/b2. In adev6r coeficientul numeric
15 pus inaintea productului eib2, indic aditiunea aces-
tuia de 15 ori catra sine insu. Aceasta aditiune se
poate concepe a fi efectuatg Aditionand pe ab2, mai an-
tiu. de trei ori, apoi de 8 oH i in fine de patru ori, ceia
ce se esprime prin ecualitatea
15ab2=3ab2+8ab2+4ab2.
De asemenea in espresiunea propusa terminii simili,
-5a2b3-7a2b3+ 6a2b3 se pot inlocui priaterminul unie
-6a2b3; caci este mai inteiu evident ca, 5a2b3-7a2b3
este de opotriva cu -12f,2b3. Vom pute seri dar :
5a2b3-7a2b3+6a2b3,-12a2b3-F 6 a2b3 ;.
Anse -12a2b3se poate concepe ca resultand dirk luarea
liii a2b3 mai ant6iu de ese oH cu semnul-, i apoi iar
de alte ese ori cu acela seam. Astfeliu membrul al
douilea al ecualitatei precedente se va seri :
- 12a2b3+6a2b3;=1- 6a2b3-6a2b3+6a2b3,
sau-12a2b3+6a2b3=-6a2b3,caci cei duoi termini din
urmil cA represintancl ctimi ecuali qi de seinne con-
trarii, se anulza.
Aceasta simplificare a unei espresiuni algebrice in
privinta terminilor simili, se numesce neduefiune. Re-
ductiunea este dar o operatiune care consista in a in-
truni mai multi termini simili intr'unul singur. Efeetu-
tuarea acestei operatiuni, care este foarte usitata In al-
gebra, nu presinta nici o dificultate, precum am v6glut
in esemplul precedent. Regula practica a acestei ope-
ratiuni se poate enunta in modul urmator : ccind fermi-
nii simpli au arelas semn, reductiunea se face aditio
mind coeficientii numerici Si scriind literile cu esponen-
(it Ion. Cdnct terminii simili, sunt de semu contnan;u
redurpunea se face .vceicleincl coeficientii numerici uput
din altul, seniind litenile eu esponentit lor si deind rend-
tdbdue, semnul coeficientelut celui mai mare.

www.dacoromanica.ro
6

Astfeliu in esemplul precedinte reductiunea termi-


nilor simili-12a2b3+6a3b6 dg-6a2b3.
9. Gradul nnui termin dintr'o espresiune algebricg,
este suma factorilor literali ai acestui termin, sau gmeg
suma esponentior literilor ce infra ia scrierea sa. Asa
in polinomul :
5a3b2 - 6a2b4+7a2b5-8abc3,
terminul Antifiu 5a3b2 si cel din urmg 8abc8 sunt de
al cincilea grad, terminii intermediari-6a3b 7a2b5,
de al septelea grad.
10. Cand toti terminii unei espresiuni stint de acelas
grad, espresiunea se dice omogena. Asa polinomul
a3b2+ 6a2b2-7ab4+ 8b5,
este un polinom omogen, de al cincilea grad.
Gradul unui polinom omogen, poartg in special nu-
mele de grad de omogeneitate. Astfeliu in esemplul pre-
cedinte, 6 este gradul de omogeneitate al polinomului.
11. Un polinom se dice ordinat dupg potentele unei
litere, egad diferitii sei termini sunt scrii, duo ordi-
nea cresc6toare sau descrescgtoare a potentelor acestei
litere. Asa polinomul
5x5-4x4+ 3x3 2x2+ + 1,
este ordinat dupg potentele descrescgtoare ale literei x..
Litera dupg acgreia potente este facutg ordinarea po-
linomului, se numesce litera principald sau ordinatrice.
Polinomul se dice complet, cAnd contine toate potentele
literei ordinatrice, inceOnd de la cea mai inaltg ; in.
casul contrarin se dice necomplet. Asa polinomul
3 a4 4a3+ (0 6
in care lipsesce potenta Anthia a literei ordinatrice a,
este un polinom necomplet.
12. 0 espresiune algebriat se dice intreagii, cAnd
nici una din literile ce cuprinde nu intrg, ca divisor, coc-
ficientii numerici put6nd fi or-cari ; in casul contrariu
espresiunea se dice fracrionara. Astfeliu 5a3b2-6a4b
ab
70, este o espresiune intreagg ; 5a21- este fractionarg.
13. 0 espresiune algebrich se numesce irafionala

www.dacoromanica.ro
7

calla cuprinde indicatMnea unei estrageri de rhdacina.


Asa espresiunea 5 -17 b2,_ +7 ab, este o espresiune ira-
tionala. In casul contrariu espresiunea se clice ra(ionald.
14. Cand literilor cuprinse intr'o espresiune algebrica,
ii atribuim valori numerice, i efectuam operatiunele ce
Bunt indicate asupra lor, resultatul ce dobanclim, este
ceia ce se nulnesce valoareanumericii a espresiunei.
Asa spre esemplu valoarea numerica, a espresiunei
c3-1- 5.
4
pentru a=1, b=3, c=4 va fi :
5.1.32+ 3 . 43+ 5=45 + 48 -I- 5=98.
4
15. Se da nume de valoarea absoluld a unei cAtimi
algebrice, valoarei numerice a acestei luata fa-
ra nici un semn, si de raloare relatives, valoarei sale
numerice precese de semnul - Astfeliu valoarea ab-
soluta a catimei - 5a2b, pentru a=3, b=4 este 5324 sau
180 ; valoarea sa relativa este-180.
Despre cnantitatile negative
16. Algebra urmarind resultate generale in cerce-
tarile sale, considera cuantitatile nu numai din puntul
de vedere al marimei kr absolute, dar si al modului
kr de a fi. In adevar daca consideram pe o linie dreap-
ta X'X distantele unui punt mobil M de un punt fics
A, luat i e origina, aceste distante vor pute fi situate
la stanga sau la dreapta puntului A, dupit cum mobi-
lul se va fi miscatu intr'un sens sau mtr'altul. Aceasta,
posibilitatea de situatiune simetrica, a distantei puntului
M' 5 A 5M .

x'
mobil de puntul A, constitue pentru aceasta din urma
catime dou6 moduri de esistinta opuse ; si este evident
ca pentru a cletermina positiunea puntului Al in raport
cAtrA, originea -A, nu va fi de ajuns a cunoasce numai
distanta sa numerica de puntul fics ; a dice spre esem-
plu c distanta mobilului M de origina este de 5 me-

www.dacoromanica.ro
8

tri, nu este a flesh positiunea acestui punt, mobilul pu-


tendu-se atunci af16, in M sau in M'. Pentru a deter-
mina pe deplin positiunea puntului 31, va mai trebui
a sd i. dacd el se alig, la dreapta sau la st6nga originei
adeca a cunoasce modal de a fi al distantei sale. A-
ceasta, necesitate de a tine seama de diversitatea mo-
dului de a fi al catimelor de aceiai pecie in cestiu-
nile ce ni putem propane asupra lor, se satisface in al-
gebrti, convenind a insemni cu sempul + ctimile ce-
au lin mod earecare de esistintit, qi cu semnulpre
acele cari au un mod de esistenta contrariu. Cele d'an-
thin se denumesc cu numirea de cfilimi posPire i ce-
lelalte, cu acea de cdtinsi nexilorp.
17. Nota. Se poate dar dice ci semnul ,are o duplit
semnificatiune in alegebrI; I' de aindici operatiu-
nea subtragerei unui num6r din altul : 2' a indicii ne-
gativitatea unei ctimi, adectt unul din modu rile de a
Ii ale unei cAtimi care este de naturit a admite doug
moduri de esistentit opuse. Aceste dott semnificatiu-
ni ale semnului, sunt Anse in acord.. In adev6r, con-
tinuttnd a considerh, esernplul citat al micarei unui mo-
bil pe o linie dreapta, i convenind a insemnit cu. sem-
nul + distantele percurse in directiunea X'X i cu sem-
nut -, acele percurse in directiunea contrarA, vom ave,
dupn aceasta conventiune, pentru distanta x a mobilului
AI de origintt, in ipotesa cA acest mobil s'a micat din
A in B, din B in C gi apoi din C in D, x=.-+AB+
BC - CD. Adeett distanta totalg. este ecuale cu suma
x . M. X.
x A +BD C x
distantilor partiale. Ans6 de alta parte rationAnd in
mod indepedent de conventiunea semnelor, relativ la,
modul de a fi al marimilor considerate, este vederat
cA, pentru a axe diOanta x a mobilului 111 de originit,
va trebui, presupun'erd cit puntul A este luat ast feliu
ca in tot cursul micarei sale mobilul 3W s4 se afle la
dreapta acestui punt, din suma drumurilor corespunp-
toare la miqcarea care a departat mobilul de originA,
a scAdd dramurile corespunglaoare la mirarea care a

www.dacoromanica.ro
capropiet mobilul de acest punt, ceia ce va conduce la
aceiasi espresiune algebricti de mai sus, pentru valoa-
rea distantei x. Aceiasi observatiune se poate face
pentru usul semnului +.
Acest din urml semn, considerat ea indiand mo-
dul de a fi al unei cuantitAti, este in acord. cn intre-
buintarea sa ea semn al aditiunei. In adev6r daca in
.esemplul precedent presupunem cg, un mobil iniscan.
du -se in directiunea X'X

X A B C D X
s'a transportat din A in B, din B in C i apoi din C
in D, vom aye pentru distanta x a mobilului de puntul
fics A
x=. ABA-BC+ CD.
in care semnul+arath modul de a fi al drumurilor par-
tiale descrise toate in directiunea x'x. Dae6 acum facem
abstractiune de conventiunea de a represinta prin sem-
-nul+modul de a fi al drumurilor descrise de la stnga la
dreapta, ci observAm numai ca mobilul plecnd din pun-
tul fics A, se mira in acciasi directiune depttrtndu-se
Intru una de punctul seu de plecare, vom aye pentru
distanta finalit x a acestui mobil de origina A, aceiasi
.espresiune
x=----AB +BC +CD.

Algebr5 2

www.dacoromanica.ro
CARTEA V.
DESPRE CALCULUL ALGEBRIC.

18. Calculul algebric are de object stabilirea regulilor


dupg cari se esecutg operatiunile fundarnentale: aditiunea7
sustractiunea, multiplicatiunea, divisiun ea, redicarea la
potente i estragerea de rgdgcini, cgnd acestea se refer la
cuantitgti algebrice.
19. Cuantitgtile considerate in algebrg put6nd. fi iinse
positive sau negative O. prin aceasta devenind mai gene-
rale de cat numerile absolute la cari se refer operatiunile
aritmetice, este necesarin a modificib definitiunile acestora
pentru ale di un inteles precis in toate casurile ce pot
presinta, cuantitgtile algebrice.

Adunarea sau adifiunea.


20. Seim cg adiliunea, astfelin precum este definitit
in aritmeticg are de obiect fiind dale (loud sau mai mulie
numere, a gal un aliul care s cuprindii tattle unii-
tile cuprinse in numerile dale. Dacg am voi a ne servi
de aceastg d.efinitiune spre a &lung un numer positiv
cgtrg un nunAr negativ, pentru esemplu pe+2 cgtr1-30
ne-am ggsi intr'o imposibilitate ; cgci numerul cautat
trebuind, dupg definitiunea citatg, a cuprinde toate uni-
tgtile numerilor date + 2 si-3, i acestea contingad u-
nitatea in moduri diferite, nu s'ar put concepe in ce
mod. va trebui a fi format numerul unic egutat.
21. Pentru a dit operatiunei aditiunei un inteles lg-

www.dacoromanica.ro
11

murit in toate casurile cuantitgtilor algebrice, vom ad-


mite ca evidente propositiunile urnagtoare :
1, Aditiuuea a cloud cuantildti de aceiaft specie fi cu
acelafu mod de esistentd, dd o a treia cuantitate a cdreea
valoare numeria este ecuale cu suma valorilor nume-
rice ale acestora, fi al cdreea mcd de esistentd este acelas.
20 Aditiunea a doug cuantiteiti ecuali fi cu moduri
de esistentd opuse, dci un resultat ecuale cu zero.
30 Aditiunea sau intrunirea a cloud cuantitd(i de
aceiasi specie dar cu moduri de esistentd opuse dei o
a treia cuantitate a edreia valoare uumericci este ecu-
ale cu diferinta valorilor numerice ale acestora, fi al
ceireia mod de esistentd este acelaf cu al celei mai marl
in valoare alnolutd.
Esemplul deja citat al micgrei unui mobil m pe o
dreaptg X'X poate servi a ne dA, o represintare graficg
a acestor principii.
05 7 m
X' A B X
In adev6r, clack' voim, 10 a evalua distanta OB a
mobilului m, care s'a micat mai Antu de 5 metri, din
0 in A, 10 apoi de 7 metri, din A in B in directiunea
X'X, vom aye :
(+0A)+(+ 'AB):,----.+0B-----+OA+AB
sau ' +5m)+(+7m)==.+12"' ; *)
sau insemnindu spatiele + OA, +AB prin +a, +b vom
aye: (+a),-1-4 +b)=-.---Fa+b.
Asemene dacg presupunem cA, mobilul m, plecgnd. din
0 s'a micat in directiunea contrarirg XX' mai ant6iu
de 5 metri din 0 in A' i apoi de 7 metri din A' in
B', este evident ca vom avd dupa conventiunea facutg :
m 6
x, .B' A.' 5(
(-0A'+(A'B' :=4-0B'-=-0A,'A'B'
Sau ( 5 m) + (-7m ).,----12m,
ceia ce pune in evidentg gat6iul principiu.

*) Mieile parintese care figureazA in aeeste eenalitati, dery a


a arAtit mai blue semnul fleeAreia euantitati in parte.

www.dacoromanica.ro
12
2. ,Dacg, mobilul m plecgma din 0, ajunge in A la de-
partare de+5 metri i se reintoarce in acest punt, este
evident cg, distal*, sa finalg. de puntul seu de plecare este
zero. Esprimend succesiunea acestora drumuri percurse,
cari sunt ecuali i de semn contrariu, vom aye :
( + OA) + ( 0A)=zero,
Sau (+ 5.)d-
ceia ce e o represintare a principilui al duoilea.
30. Daca din contra mobilul m ajuns in A la o dis-
tantg, de +5 metri de puntul 0, se reintoarce percur-
gendu un drum AC de 7 metri in directiimea XX', este
evident ca, oprindu-se in C, distanta sa de 0, va fi de
duoi metri in direcpunea XX' sau 2 metri. Anse distal*,
final a mobilului nu-T, precum vedem, de cat resulta-
tul intrunire distantilor partiale percurse succesiv, prin
m 5
X' C0 A X
urmare vom aye :
(+0A)+(AC)=0AAC=4-0C,
Sau ( +5m)+ (-7m 1=--+ 5m-7133=1-2m.
22. Adifiunea monomilor. Principiile precedenti ne
dau imediat mijlocul de a form suma a doue cuantitAti
algebrice or-cari. In adiver facend. us de semnul+ care
serve a Mdick aditiunea vom aye :
(+a)+(+b),--a+b (1)
(a)+ (b '.=ab (2)
(+a)+(b)-=ab, (3 `,
in ean l. membrii ai clouilea a+b, ab, ab,sunt su-
rade cuantitAtilor cuprinse in membrii tinthi corespun-
4etori. Este de observat ca espresiunile acestor sumi
se obfin scriind cuantiteitile respective una dupei alta
cm semnul seu.
23. De la formarea sumei a doue cuantitAP alge-
brice putem trece urilor la acea a unui nurar or-care de
aceste cuantitgi, ctci spre a forma. mai Anteiu suma a
trei cuantitnti, va fi de ajuns a concepe formath suma
celor Anteiu done i a represinta prin o 1iter valoarea
unicit a acestei sumi, atunci cuantitatile propuse se vor re-
duce la doue i aditiunea lor va cAd6 in unul din casuri-

www.dacoromanica.ro
13

le cuprinse in ecualitg,tile (1), (2), (Th Servindu-ne de


acest rationament vom trece de la aditiunea a trei la a-
ditiunea a patru cuantitgti, i aa, succesiv la acea a unui
ninon- or-care de cuantitgti algebrice monoame. Vom
aye astfeliu :
(+a)+(+b)-H"-Pcy=a+b+(+0=a+b+c
(+a)+(b) f (c =ab ( c)=a b c
(+ a) + ( b)+(+ c)+ ( ci.;=ab + c+(d)=ab
+cd.
Espresiunile sumelor cuprinse in membrii din urmg,
Bunt formate dupg aceia0 regulg observatg mai sus,
scriind monomii propusi unul dupei altut cu semnul seu.
24 Adifiunea polinomilor. Se trecem acum la forma-
rea sumei a duoi polinomi. Fie-ne propus a aditiona po-
linomul ab + c d cgtrg polinomul g h+ ef. Acest
cas se poate reduce la casul sumei a dgoi monomi. in
adevr represintgnd NIaloarea gnt6iului polinom prin +
P, duipg, cum suma terminilor positivi va fi mai mare
sau mai micA decAt acea a terminilor negativi, i acea
a polinonaului al douilea prin + P', vora ave :
ii.P)()1"=1LPP., (4)
in care substiduind lui +P, + P polinomii ce represin-
tg ne va veni
(ab 4-cd)-F (g h + e f)=-1ab + c--d + gh+ e 45)
ceia ce ni aratA cA mum a dual polinomi P,P' se for-
mezd scriind in 'art:La eintaului polinom, terminii poll-
nomului al doilea fie care cu semnul sdu.
Este evident cg va fi de ajuns a repetg, rationamen-
tul fgcut iti aditiunea monomilor, pentru a estinde a-
ceastg regulg la casul aditiunei unui num6r or-care de
polinomi algebrici.
25. Putem dar defini adifiunea algebricei, o op eraliune
care are de scop, fiind date cloud sau ma multe cuanti-
anti algebrice or-cari, a le intruni in una singnrei, seri-
indu-le nna dupel alta ei conserviind termindor fie-cdreia
semnele bor.
26. Espresidnea sumei a mai- multor cuantitgti al-
gebrice se simplificg, and aeeste cuprind termini simili.
Simplificarea consistg in reductiunea acestor termini.

www.dacoromanica.ro
14

Esemple : I, -F5ab
3a2c
4ab
+7a3c
suma. 5ab-3a2c-4ab-1-7a2c=ab+ 4a' c ;
10ax2-5a2x+ 9abc + 7
8ax3+ 8ax2-3a3x-7a2c
9ax3+4ax3-8a2e_9
suma I 7ax3+ 22ax2-8a2x-15a2c+ 9ab e 2.
27. Nohz. Cuantitatile ce infra intr'o aditiune alge-
brica putnd E. positive sau negative, aditiunea lor nu
mai cuprinde ideea de ereseere ea in casul aditiunei
aritmetice ; de aceia se da, nume de sumd algebricei
resultatului aditiunei mai multor cuantitati luate eu sem-
nele lor, qi se rescrva numele de shmet antineticci -su-
mei a cestor cuantitati considerate in valoarealor abs21uta.
Esemplu. Suma algebrica a monomilor+3a,,5b,-1-
3c,_7d este espresiunea
( 3a) + (-5b )-F (-I- 2c) ( 7d sau 3a-5b 2c--7d pe
eand suma aritmetica, a acelorasi cuantitati va fi
(3a)d-(5b)+.2c)-H7d).
Subtragerea sau sustractiunea.
28. Suslractiunca este o opera(iune inverset a aditiu-
nei, ea are de scop find data suma a done ruantiteiti
si una din ele, a gasi pe reilall, cdreia set det nume
de rest san diferenta.
Regula pentru formarea euantitatei eutate in aceas-
ta operatinne se deduce uqor din insaqi definitiunea data.
In adevOr restul trebuind a fi astfel ea aditionandu-I
catra a doua cuantitate resultatul obtinut sa fie ecuale
cu lintia, si acest resultat obtinandu-se dupa regula
aditiunei algebrice prin serierea eatra terminii restului
pe a cei ai euantitatei adoua, este evident ea espresiu-
nea acestui rest va trebui, afara de terminii sumei date,
sit contina toti terminii celeilalte cuantitati cu semn
.coutrariu, prin urmare reslut Mutat se va fortnd scriind

www.dacoromanica.ro
15

in urrna celei d'antdiu cuantillifi date, terminii cuanti-


tale; a doua cu sewn contrariu. (*
Aceasta, regula este aplicabila in toate casurile cuanti-
tatilor algebrice, ca i regula aditiunei.
Esemple. 10. Din xuantitatea +a a substrage + b ;
vom ave fae6nd us de semnul, ce serve a indica o-
peratiunea substragerei
+a --(+b)=ab.
20. Vom a-v4 asemenea
+ a ( b)-=a+ b .
30. Din polinomul 7a4x-6a5x2+50x 4a7+3 a
subtrage 90x1-8asx +30-5 ; vom ave aplicknd regula
7030 6asx2+ 5a'x 4a7+ 3
9030 + 89x 30+5
Restul=70x3-15a5x2+ 13a"x 4a7 3a4+ 8.
29. DecAte oH polinomii dati cuprind termini simi-
li, dispositiunea din urma este preferabila, caci lilies-
nesce operatiunea reductiunei.
Nola. Sustractiunea algebrica, nu atrage dupii sine,
in mod- necesariu ideea de scadere, precum aditiunea
algebrica nu cuprinde pe acea de crescere, ceia ce
am v6cIut. In adevr, cilnd dintr'o cuantitate positivA
he propune a ae subtrage nun negativa, resultatul este
o cuantitate positiva, mai mare de cat fiecare din cu-
antitatile date.
Esemplu. + )=..+ 15 .
Astfeliu o sustractiune algebrica poate ecuivala en o
ad4iune aritmetie.
Immulfirea sau multifilieafiunea.
30. Imrnulfirea algebrica este o operafiune care are
de scop, find date cloud cuantitafi una numita multi-
plicand sau immulfit, alla multiplicator sau immulfitor,
a giisi o atreia culnalate numita product care et fie
compusa in marime fi in semn cu multiplicandut precum
multiplicatorul este compus cu unitatea positica.
(*) Pentru seurfarea vorbirei, cuantitMel lin& if putem dii nu-
mires de subtrasui l eelei adoua de subtrtigetorul.

www.dacoromanica.ro
16

Multiplicafiunea monomilor. Fie mai Anthill dati a se


Immulti duoi monomi, ori-cari, spre esemplu,
5a,b2c3d prin 7a2b4c,
pre care'i considergm ca representand numere absolute.
Lugnd pre intgiul ca multiplicand i pre al cluoilea ea
multiplicator, productul lor se va forma, in virtutea
definitiunef, din multiplicandul 5ab2c8d, precum multip-
licgtorul 7a2bic, s'a format din unitate. Ans avem
70134e=1 .7.a.2b.c ;
oeia ce ni aratg, ca multiplicatorul s'a format din unita-
te immultind'o succesiv prin factorii 7, 0 134-, c. In-
semngnd dar prin P productul cgutat vom avd :
P=(5ab2c'd). 7. az. b4. ;
Sau =5.a.132.c3.d.7.0. b4.c ;
sau gneg schimband ordinea factorilor, ceia ce este-
permis dupa o teoremg cunoscutg din aritmeticg, ni
va veni
P=5. 7. a. 0.1)2.b4.0.c.d.
Ans6 prin semnificatiunea esponentilor avem
a. a. a=a3
b. b. b. b. b. b=b3
C. c. 0. c=c4 ;
prin urmare espresiunea procluctulul P se va reace la
E=6. 7. a3. b6. c4. d
Sau P=35a3b6c4d. ( 61
Pun6nd in locur lui P, productul (5ab2c3d) x7a2b4c)
ce represintii prin abreviatiune, vom ave in fine
(5a133c3d) < (7a2b4)=-350b6c4d. (7)
Aceastg ecualitate ni aratg cg productuP al duoi mo-
nomi or-cari se formeazd immulfind mai cinteiu coefici-
enfii Ior nurnerici, i scriind in urma productului tor
fie-rare literd c'un esponent ecuale cu suma esponenfi-
tor ce are in ambi monomi.
31. Regula precedinte ne va permite a forma pro -

ductul unui num6r or-care de monomi.


In adevar productul al trei monomi se va reduce
la acela al duoi monomi, substituind celor d'itntUi du-
oi productul lor efectuat.

www.dacoromanica.ro
17

Esemplu.
(5a2b3c) X (8ad) x (7bc4)=(40a3bcad) x (7 be )=280a3
b4c5d.
Procednd astfeliu, vedem ca productul unui num&
or-care de moftomi, se va forma immultind coeficiencii
lor numerici qi scriind fie care literd c'un esponent e-
cuale cu suma esponentilor ce are in difericii monomi.
Esemplu.
(2amb" e) x (3aPbqd) x (4erf) x (5 eg)=120ara+Pbn +ger-Hcelg.
32. Redicarea la potenfa. Regula immultirei
monomilor ne poate servi a formk potenta or care a
unui monom dat. Fie in adevar propus a redick la
a 5a potenta monomul
3ambn,
vom aye :
(3ambn 6= 3ambn , x (3ambn) )< (3ambn ) X (amb n) ><3ambn
Sau. (3ambn)5=3. 3. 3. 3. 3. am. am. am. am. am. bn. bn.
ba. ba. bn.sau in fine (3ambn)5=-243a5mb5n
ceia ce ne arata ea spre a ridira un monom la o po-
tentei cerutei, este de ajuns a ridica coeficientul sew
numeric la acea potencet, i a immulti esponencii lite-
rilor prin gradul poten(ei.
33. Regula semnelor. In immultirile precedinti,
am considerat monomii dati ea ne-avond nici un semn ;
ans6 acestia, marginindune la casul immultirei a du-
oi monomi, pot sit fie sau ambii positivi, sau ambii ne-
gativi sau unul positiv 1;; i altul negativ, i atunci rem--
ne de sciut care va fi semnul productului lor. Pentru
aceasta este de ajuns a observk ca in virtutea defini-
iunei immultirei algebrici, productul trebuind a se corn-
pune in mArime si in semn cu multiplicandul precum mul-
tiplicatorul este compus cu unitate positiva, senanul s6u
va fi semnal multiplicandului, cand semnul multiplicato-
rului va ti acel al unitaTei positive adicit ; din contra
semnul productuluiva fi contrariu cu acel al multiplican-
dului cand semnul multiplicatorului va fi contrariu sem-
nului unitatei positive, adica--. Punnd intr'un tablou
diferitele asuri ce se pot presinta, vom avd :

www.dacoromanica.ro
18

Multiplicandul Multiplicatorol Prodoctul

de uncle dedueem regula : Semnul produrtului al du-


o faclori algebrici esle+sau, dupii cum faciarii au
semne asemene sou semne contrarii.
Vom ave astfeliu
( a). (
(+a). (+a).=+ab
ab
( +a). (b):,----ab
(a . (+b),=ab.
34. Regula semnelor se mai enuntA, prin abrevia-
liune, in modul urmatoriu :
Plus cu plus elei plus la immultire
minus cu minus dii plus
plus cu minus cid minus
minus cu plus dd minus.
Nola. Duph, aceasta regulI semnul productului al
mai multor factori positivi va ft totdeauna+, iar al
unui product al mai multor factori negativi va fi + sau
,dupA cum numrul factorilor va fi preche sail nepare-
the. In adevAr immultind factorii duoi ete duoivom av6 :
(a) (b). (c). ab). ( + --.+ abed.
- (a). (b (c c ) (cl.', (e]:=7.1-ab].(-1-cd). (e
+ abed). (e)=--ab ede
De asemene potenta a ma unui numr negativ ( - a)
va aye semnul+saudupA cum gradul m nl potentei
va fi pareche sau nepareche. Vom ave astfeliu :

35. Immultirea polinomilor. In inamultirea


polinomilor sunt duo6 casuri principale de distins, du-
p A, cum multiplieandul i multiplicatorul sunt ambii
p olinomi, sau numai unul din ei.

www.dacoromanica.ro
19
Consider Am mai Ant Ciu casul immultirei unui polinom
printr'un monom care ,ete casul cel mai simplu.
Fie a se immulti polinomul (at bc+d) prin mo-
nomul positiv m. Distingem trei casuri, dupA cum mo-
nomul m este,
10 un nume'r intreg
21 o fractiune de forma 1r

30 o fractiune de forma f!
In casul Antiu multiplicatorul rn fiind format prtn adi-
tiunea unitatei de m ori cAtra sine insui, productul im-
multirei (a + bc d). m se va forma aditionand mul-
tiplicandul a+bc-1- d de m ori catr sine insui, ce-
ia ce se va face aditionAnd de m ori cgtra sine insu-
i pe fie care din partile sale, qi aceasta va da
ma -Fmbmc-Fmd :
prin urmare vom av6:
a+ bc+ d) X m=am bmcm-l- dm. ( 8)
In al duoilea cas m find ecuale cu fractiunea adi-
en cu a ra parte din unitate, productul cautat va tre-
bui a fi a rt parte a multiplicandului
adic6
a+ b c-I-d
-= r
a I- c
r r r rd
cci in virtutea ecualittitei (8 ) avem
b_ e dr)r_a +ba+ d.
(ar + 7---
Prin urmare
(a +be

cad putem scri


rrrrr
.1
- +
b c
--+
a
d
si" a
a.1
= a.r ,
1

1
b
t
5-1r +0 (9)
1
r

r
b b.1
:=.-
,D.--
1 , &.
r r

www.dacoromanica.ro
20

Vom ave astfeliu, pulAnd m in locul fractiunei


(a+bc+ d). m=am-Fbmcm-1- dm.
In al triilea cas multiplicatorul in fiind ecuale cu a
fractiune -n-r adic6 continncl de n ori a ra parte a u-
nithtei, productul immulOrei polinomului (-Fbc-I-d)
prin monomul m, va trebui a fi ecuale cu n oH a I.&
parte a multiplicandului, ceia ce va dk :
a (a b c d an be en da
(a+b cd- CI)
r r
-F--
r r
-r -r---
r r
+7
sau
(a+bc-Fd) n
--+ b. n c.n+d. rn7 fiasg-7=1M
a. n

prin ur mare
(a+bc+d) m=am-1- bmcm + dm.
Asa dar in toate casurile productut immul(irei unui po-
linom printr'un monom, se formeazd immultind succesiv
terminii polinomutui prin monom, i fdand suma alge-
bricit a productelor pa:Vale astfeliu ob(inute.
Nota. Este usor de v61ut cum se va formh productul
in casul calla monomul m va fi un numr negativ. In
adev6r semnul muhiplicatorului fiind atunci contrariu
cu al unithtei positive, semnul productului va trebui
a fi contraritt cu al multiplicanduluT ; prin urmare va
fi de ajuns o operk ca jfl casul lui m positiv, cu con-
ditiune de a schimbh semnele terminilor polinomului
multiplicand.
Esemplu :
(5a-3b +6c) X (-7abl.c)=(-5a+ 3b-6c). 7abc=
35a2bc+2ab2c4-2abca.
36.Trecena la casul cAnd multiplicandul si multi-
plicatorul sunt ambii polinomi.
Fie a se imraulti polinomul (a+ bc) prin polinomul.
(c1+ g h). Representhnd multiplicatorul (d gh) pirn
o sigur 1iter M, vom reduce casul propus la casul
precedinte al immultirei until polinom printr'un monom,.
i vom ave :

www.dacoromanica.ro
21
(a+ bc).A1=aM+ bM al.
Substituinci lui ir polinomul d+ gh ce represintg,
ni va veni
(a+ bc) (d+ gh)=---a(d+ g h) + b(d. + gh) c(d -F
gh)=ad+ agah+ bd + bgbh(cd + cgch) ;
sau anal, fac6nd sustractiunea aratata in al duoilea mem-
bru i schimband ordinea terminilor, ceia ce nu schimbg
valoarea polinomului, vom avd in fine.
(a+bc) (d+gh) ad +bdcd+ag+bgcgah
bh+ ch.
Asa dar productul immultirei unui polinomprin all po-
dium, se formeazii immultind polinomnl multiplicand
succesiy prin terminii polinomului multiplicator, ii M-
aud suma productelor pariale, luate fie-care cu semnul
determinat dupii regula semnelor.
7. Esemple. Fie a se immulti polinomul 10a2b+8a2132
7a prin 5a2+2b +3. Scriind multiplicatorul subt
multiplicand, ca la immultirea aritmeticg, i aplinnd re-
gula precedinte, vom aye :
Multiplicandul 108.13+ 8a2b2-7a
Multiplicgtorul 5a2+2b+3
I 50a5b+40a4b2doa
Productele particle; +20a8b2+16a2b3-14ab
+30013+ 24a2b2-21a
Pro. total 50a5b +40a4132-35a3+20a2b2+30a513+16a2 b2
+24a2b2 14ab-21ae
Espresiunea productului total se poate pune subt o
formg mai simplg punnd in factor comun potentile li-
terei a dupg care este ordinat acest polinom.
Punerea in factor comun a unei cuantitati care intra in
mai multi termini ai unei espresiuni, consista in a supri-
me aceasta cuantitate in acesti termini si a indica im-
multirea prin ea a resultatului astfeliu obtinut.
Proceand in acest chip polinomul precedinte se va seri :
(50a5b + 400132)1- (20b2+ 30b 35)a + (16138 +24b2)a2
(14b +21)a.

www.dacoromanica.ro
22
Cuantitgtile cuprinse aice in parintese se considerg ca
coeficienp ai potentilor respective ale literei a. Uneori
factorul comun se desparte prin o lithe verticalg de co-
eficientul s6u, ai cgruia termini se scriu atunei unul
sub altul. Aplicand, acest mod de punere in factor co-
mun, polinomului ce precede, vom ave :
50eb+40a4b2+20b2 a +16133 a2-14b a
+30b +24b2. 21
35
38. Nota. Regain g1sit pentru determinarea semnu-
lui unui product al duce' cuantitati algebrice or- cari,
este o consecintg a modificatiunei introdusg in definiti-
nnea immultirei. Pentru a ne asigurk cg aceastg modi-
ficare este in acord eu scopul de generalisare ce se
cautg in resultatele operatiunilor algebrice, este de ajuns.
a lila casul particulariu al immultirei a dou6 cuantitati
algebrice, la care se poate aplica definitiunea immultirei
aritmetice, ci a esamina, apoi, sub ce conditiune espresiu-
nea productului astfeliu obtinut, va represinta in toate
casurile posibile, productul cuantitgtilor propuse.
Fie de immultit polinomul (AB) prin polinomul
(CD), in cari A, 13, C, D sunt eatimi positive ci
AjB
C>D.
Este evident e, in aceastg, ipotesg, definitiunea immul-
tirei, astfeliu precum se clg in aritmeticg, conabinata cu
regula sustractiunei algebrice, va fi de ajuns pentru a,
forma productul immultirei.
(AB) x (C 1)
Vom av6
( A B)(C-1))=A, C-1) ,B(CDy =ACAD)(BG
BD ) sau (AB).( CD)=ACAD BC+ BD. (10)
Remitne acum de esaminat sub ce conditiune, espre-
siunea din al duoilea membru va represinta productuI

www.dacoromanica.ro
23
immultirei indicate in membrul gnthiu, in toate ipotesele
ce se pot face asupra cuantitgtilor A, B, C, D.
Fie 1. A<B
C<D.
Factorii A--B, CD sunt ambii negativi irnpreung
cu (ACAT)), i (BCBD) ; Ansa valoarea absolutg
a binomului ACAD este mai mica decgt acea a bi-
nomului BCBD, cgci A<B ; prin urmare diforinta
(ACAD)(BCBD
va fi o cuantitate positivil; prin urmare pentru ea es-
presiunea
A CADBC+BD
sg represinte in casul de fatg productul immultirei lui
AB prin CD, va trebril a admite cg produt immulfi-
rei a duod cuantitliti negative este o cuantitate positied.
Fie 2 A<B
C>D.
Atunci CD va fi positiv i AB negativ. (AC
AD) (BCBD) vor fi de asemene cuantitgi positive,.
Ansa vom av6
ACAD<BCBa,
cAci A<B. Prin urmare ACADBC+BD va fi o
cuatitate negativg ; asa dar espresiunea ACADBC
+BD va represint, si in acest cas, productul imul-
tirei lui (AB) prin (CD) cu conditiune de a admite
c productul a duoi factori cu semne contrarii este
wgativ.
Fie in fine 31 A>B
C>D.
Acest cas intrg in cel precedinte, cAci unul din factori
este positiv, cclalalt negativ 1i espresiunea mernbrului
al douilea iargsi o cuantitate negativA. Ecualitatca (10)
va esista subt aceiasi conditiune.
Asa dar pentrn ca membrul al duoilea al acestei e-
cualitgti sg represinte in toate casurile posibile productul.

www.dacoromanica.ro
24
immultirei indicate in membrul Anthiu, cu alte cuvinte
pentru ca formula *) constituitg de aceastg ecualitate
-sit fie generala, trebuie a conveni ca, productul al duoi
faclori este positiv sau negaliv dupd cum semnele fac-
lorilor sunt asemene sau contrarii.
Aceastg conventiune nu e alta de cgt gnssi regula
demnelor dedusit din definitiunea immultireT, prin urmare
aceast defini-tiune cuprinde toatg, generalitatea ce-
ruth de formulele algebrice.
-39. Teorema I. Cdnd duoi polinomi sunt ordi-
nafi dupci potenfile crescetoare ale aceleiafi litere, ter-
minii estremi ai produclului lor ordinal in arelaf mod
provin respectiv, fdrii nzci o reductiune, din immul(irea
lerminilor estremi ai multiplicandului ci multiplicatorului.
In adevgr dacg, polinomii propusi sunt ordinati, spre
esemplu, dupg, potentile descrescgtoare ale aceleiei lite-
re, este evident og, terminul Anthiu al productului ordinat
in acela mod, trebuind a aye gradul cel mai inalt va
proveni din immultirea terminilor de gradul cel niai inalt
din multiplicand si multiplicator, adicg din immultirea
terminilor anthi. Terminul din urnag al productului tre-
buind de asemene, dui:a modul de ordinare presupus,
a fi de gradul cel mai mic, va proveni din immultirea
terminilor de gradul cel mai mic din multiplicand i
multiplicator, adic6 a terminilor din urnag.
Esemplu. 5ax3-1--4a2/0-3a3+2a4
+2ax2-3a2x-F5a3
10a2x3+8a3x4-6a4;i3+4a3x2
15a3x4-12a4x3+9a3x2-6arx
+25a4x3+20a5x2-15a6x+10a7
10a2x5 7a2x4-F7a4x3-1-33a5x2-21a6x+10a7
40. Teorema II. Productul al duoi polinomi omogeni

*) 0 formed este o eenalitate in eara until din inembrii es-


prin operatiunile ce Bunt de gout asupra unor cuantitati cunos-
cute sau numai presupusd ea atare pentru a formA valoarea cuan-
WWI din celaialt membru.

www.dacoromanica.ro
25
este un polinoni omngen al ceirui grad de omogeneitate
este ecuale cu suma g adelor polinomilor propufi
Dupg regula immultirei polinomilor un termin or-care
al productelor partiale, din ale cgror sumg resultg pro-
ductul total, provine din immultirea unui terminsal mut-
tiplicandtdui prin un termin al multiplicatorului ; MBA
prin ipotesg, acoti duoi polinomi sunt comp* res-
pectiv prin termini de acelas grad, prin urmare pro-
ductul total va fi el insust compus prin termini cari vo-
aye un grad constant ecuale cu suma gradelor polino-
tailor propusi.Immultiri a precedinte Iii presintg un
esemplu relativ la aceastg, teoremg.
41. Teorema III. Productul immulfirei algebrice
a duoi polinomi compufi unu4 de m taut de n termini
cuprinde eel pu(in auoi, cel mull inn termini.
Aceastg, teoreing este o consecinta a regulei immul-
tiro polinomilor si a teoremei antepreceding.
Esemple I. xm-1-1-xin-2+30B-3+...+x+1
x-1

xm-1.
II. (a + b + ba'+ ca'-F ab'+ bb'-F cb'.
42. Yormarea productului unui numer
or-care de polinomi.
Productul unui num6r or-care de polinomi se for-
meazg, immultind productul celor &Mimi duoi polinomi
prin al treilea; productul a stfeliu obtinut prin al patru-
lea si asa mai departe.
In acest mod vom aye :
(a+ b) (c+d) (e-Ff) g+h),-=ac+bc+ad+bd)
(e+ (g + h)
t-----/ace-Fbce+ade-Fbde -F acf + bcf+ adf+ bdf) (g + h)
a.ceg + beeg + atleg + Meg + acfg+bcfg-Fadfg+ bdfg
+aceh-Fbceh+ adeh + bdeh+ acfh+ bcfh+ adfh + bd.fh.
Cand t polinomii propusi snnt ecuali intre ei, atunci
Algebre. 3

www.dacoromanica.ro
26
productul lor se transforma in potenta. Daca in esem-
plul precedinte am av6
a + b=z+ d=e + f=g+h
atunci Membrul antiu s'ar transformi in potenta a-
4"- a binomului (a+b), si membrul al duoilea, substi-
tuind lui c, e, g pe a si lui d, f, h pe b ar fi espre-
siunea acestei potente, careia in special se cla numele
de desvallare sau desvelire.
43. Patratul 0, cubul unui binom. Apli-
cAnd regula immultirei avem :
(a +b)2=--(a + b) (a+ b)--.--a2+2ab + ba, (11)
ceia ce ni arata ca patratul unui binont este ecuale cu
patratul terminului tinteiu plus de dou ori produetul ter-
miuului iinteiu prin al duoilea, plus patratul terminu-
dui al duoilea.
Aceasta formula. se mai enunta in modul urmatoriu :
Patratul sumei a clone cuantitti(i, este ecuale cu su-
ma patratelor acestor cuantitql plus indoitul lor pro-
duct.
Operatiunea immultirei, ni da de asemenea formula
(ab)u=a2-2ab+b2, (12)
care se enunta : Palratul di ferentei a cloud cuantitiiri
este ecuale cu suma patratelnr acestor cuantitati minus
de dove" ori indoitul lor product.
(a+) (ab).=a2b2, (13)
formula care se enunta in modul urmatoriu : Procluc-
mut sumei a cloud cuantitoli prin diferen(a lor este e-
male cis diferin(a patratelor tor.
Immultind ambii membri ai formulei (14) prin
(a+b), vom obtind
(a+b,3=',a2+2ab -Fb2)(a + b ) .=a3+2a2b + ab2+ 013+
2ab +b3
san (a + b)a-=:a3+ 3013+ 3ab2+133. (14 )
Procecl6nd in acelas mod asupra formulei (12) gasim
(ab);=--.a3.-3a2b+3a2b-133.

www.dacoromanica.ro
27

Fornaulele precedinti se presinta dese-oH in calculul


algebric ; este dar necesariu a le tine minte.
0 aplicatiune a acestor formule inthlnim in immul-
tirea urmatoare :
Multiplicandul

Multiplicatorul
b+a x2+ax+
+bx+a
+b
b
e 1

+b C

+ a2 x3 + ab x2 + a2 x
b2 ac +2ab
1

+ b2 + b2
be
Product ele p artiale
+ab x2+ b2x+ab
b2 2bc + b2
ac + c2
+be beac
Productul total + a2I X3+2ab x2 + a2 x+ ab
b2I 2ac + 2b 2 b2
+ C2 ac
+2ab be
2bc
43. Patratul unui polinom. Formarea pa-
ratului unai polinom so deduce usor clin formula pat-
ratului unui binom.
Fie --mai anthiu propus a forma patratul maul trinom
a+ b+ c. Represinth,nd binomul b+e prin s, i apli-
and formula (111, vom avES :
(a+ b + c)2(a+ s 2=a2+2as + 82
in care substituind lui s valoarea sa, ni va veni
(a+ b + e)2--=,a2+2a(b + c)+ (b + c)2
b2+ c2+2(ab +ac+ bc).
Traduand. aceasta formula in vorbire ordinara ea-
patNm teorema urmatoare o Patratul unui trinom este
&male cu suma patratelor terminilor sei, plus duplul
sumel productelor lor luaii ate dol.

www.dacoromanica.ro
28
Pentru a demonstri cg aceastg teorem g. este gene-
ralg, va fi de ajuns a demonstrA cg find adev6ratg
pentru un polinom de n termini, va fi adev6ratg, 1;;i-
pentru un polinom de n+1 termini; cici find adeve-
ratg, precum am vedut, pentru un polinom de trei ter-
mini, va fi adev6ratg pentru un polinom de patru ter-
mini ; find adev6ratg, pentru un polinom de patru ter-
mini, va fi adev6ratg 0 pentru. un polinom de chid
termini, 0 ma indefinit.
Fie dar
(a+b+c+...+k)2=a1+bg+cg+., . +kg
+2(ab+ac+ ...) (15)
in care presupunem a polinomul a+b+c+.+k cu.
prinde ti termini. Remgne de aratat cg patratul poli-
nomului
a+b+c+ ...+k+1
compus din n+1 termini se formeazg in acelaq mod.
Represintgm pentru acest scop, prin s suma celor n
din urmg termini 0 avem
(a+b+c+ ... +k+1)*=(a+s)g=a2+2as+sg, (16)
in care s find un polinom de n termini, avem prin
ipotesg.
sg=,b+c+ ...+k+1)2=bg+c2+...+kg+1.2
+2[bc+ ... +bk+ ...],
de unde formula (16) va deveni
(a+b+c+ ... +k+1)2=a2+bg+c2+ ... +k2+12
+2[ab+ ac+ . ..}.
nand succesiv n=3, =4, =5, =16, & &, formula
precedinte ne arat g. cg teorema este adevgratit pent=
un polinom de 4, 5, 6, 7, & termini ; prinurmare pat-
rattil unui polinont or-care este ecuale eu snout ?ultra-
telor lerminilor sei, plus duplul suntel productelor kr,
luafi ecite duoi, ceia ce eri de demonstrat.
Esemplu. (330-51(2+4x-2 )2=9x5+ 25x4+ 16x2 + 4
+2 X -20x3+10x2
=9x6-30x5+49x4-52x8+36x2-16x+4.
-81

www.dacoromanica.ro
29

Imparfirea sau divisiunea.


45. Divisiunea este o operafiune inversd a multip-
licafiunei in rare se dd productul al duoi factori al-
gebrici fd unul din ei, i se mad al duoilea factor. Pro-
ductul i factorul dati se numesc : devidend i divisor,
iar factorul cautat cuorient sau cdtu.
46. Begula semnelor. Regula pentru determi-
narea semnului unui cotient algebric se deduce din
definitiunea precedinte si din regula semnelor multipli-
catiunei. Cuotientul find in adev6r unul din factorii
dividendului al caruia celelalt factor este divisorul, seng-
nul su va trebui a fi ecuale sau contrariu cu al di-
visorului, dupd curn dividendul va fi positiv san negativ.
Tabloul urmator cuprinde toate casurile ce se pot
presinta
Dividend Divisor Cuotient
+

In practica divisiunei regula ce precede, se enuntA.


abreviat, precum urmeazg, :
+ cu + dA, + la cuotient
.

47. Divisiunea monomilor. In divisiunea u-


nui monom prin alt monom, cuotientul cautat nu poate
fi cleat un monom, cci monomul dividend nu poate
result decat din immultirea a duoi monomi. Pentru
a gasi acest monom este de ajuns a observa a dupa.
difinitiunea divisiunei cuotientul trebuie a fi astfeliu ca
immu1tindu-1 prin divisor, resultatul obtinut sa fie ecu-
ale cu dividendul. De aice, iii virtutea regulei immul-
tirei monomillor, urmeaza :

www.dacoromanica.ro
30

1. Coeficientul dividendului este prductul coeficien-


tului diyisorubsi prin acet al cuo(ientului;
20. Esponentul unei Were din dividend este suma
esponentilor ye are oceast(i literd in divisor ci cuofient;
prin urrauj cuotientrd, cAutat se va forma impartind
coeficientul dividendului prin acel al divisorului, scei-
clind din esponentul fteceiriea liters a dividendului es-
ponentul literei respective din divisor fi srriind yu es-
ponenfii lor literile cari se aflei numai in dividend.
Esemplu. 24a413c2d: 3a2bc=8a2b2cd.
48. Regala precedinte contine in mod impli-
Nola.
cit conditiunile de posibilitate ale divisiunei unui mo-
nom prin altul. Ea ni aratg, e pentru ra un monom
stt fie divisibil pun altul, en alte cuvinte ca cuotien-
tul lor sa fie un monom intreg, trebuie :
10 coeficientul diridendului a fi divisibil prin acel al
diyisorului,
2 dividendul a contine toate literile divisorului i es-
ponentul fie-ceirlea a fi mai mare deciit esponentul li-
lerei respective din divisor.
Cnd aceste conditiuni nu Bunt indeplinite cuotientul
divisiunei este un rnonom fractionarie) sau frac(iune
algebricei.
15a13c
Esemplu: 15ebc :
9a'gh=" 9a6gh.
Despre esponentul g:ero
49. 0 esponenfii
negativi.
Fie dat a impArti am prin an, in care m ni n sunt do-
u numere or-cari intregi qi positive. Fg.c6nd pentru
*) /veil eonditinne relativA, la coefiei .ntul numerien al divi-
dendulul pot sA nu esiste fArd e t sA ineetezA cuotientul de
a fl intreg.
Esemplu. 5a21Pe 7a1P--= 57abe, este o cuantitate alge-
brin in'reagA.

www.dacoromanica.ro
31
un minut, abstractiune d.c conditiunile precedinti ale
divisibilitatei monomilor, vom aye
am : au =am . (17)
Ceia ce ni propunem este a via supt ce conditiune a-.
ceasta formula poate devini aplicabila or caH ar fi re-
latiunile de marime intre m i n. Trei ca-uH se pot
presinta, dupa cum va fi
P m>n,
20 mn
30 m<n.
In casul antai formula (17) este aplicabila, cAci este sa-
satisftieut atunci conditiunea ceruta pentru ea divisiu-
nea a duoi monomi sg, deie un cuotient algebric intreg.
In casul al duoilea m find ecual cu n, esponentul
mn devine zero i al duoilea membru al formulei se
reduce la a. Aceaso, espresiune nu are nici un in-
teles dapa definitiunea data esponentului, dar dac a. vo-
lin a o introduce in ealcul spre a ne ajunge scopul
de generalisare ce ne-am propus asupra formulei (17),
atunci va trebui a admite cA aceasta, notatiune repre-
sintg, unitatea/ caci este espresianea cuotientului -a do
tie cuanti1d(1 rcuale. Supt aceastA conditiune este e-
vident cA formula 17) va fi adevarata i pentru m=n,
caci vom av6
am: an L.-amn aci=1
In casul al treilea n find. mai mare cleat m, vom
put pune
n=m+p,
atunci formula (17) devine
am: am -1-P =ammP=a-P.
Referendu-ne la semnificarea esponentilor nu putem
db nici o interpretare espresiunei aP, caci esponen-
tul unei cuantitati trebuind a arata de cute oH aceasta
cuantitate este luata ca factor, nu se poate concepe
Dar
cum va fi Inuit cuantitatea a de-p oH ea factoru.
de voim ea formula am: an=am- n sa se aplice *i in

www.dacoromanica.ro
32

casul lui m<n, atunci va trebUl a admite c notati-


unea a-P represintg, espresiunea cea mai simplg, a citului
divisiunei indicate in membrul gntgiu. Putem seri.
am am
am: an an am+ p
am 1
sau am : an= am. aP aP

vom avd dar prin conventiuno


1
an
Nola. Cu ajutorul acestei conventiuni ci al acelei re-
lative la esponentul zero, formula (17) devenind o for-
inul generalg, regula devisiunei monomilor va da a-
devarata espresiune a cuotientului in toate casurile.
Esemplu. 5a3b2c : 7a2bScid,50b2cdo : 7a2bBeid=
7
ab -'c-'cl-
5a
sau 5a3b'c : 7 Thcd.
50 Divisiunea polinomilor. In divisiunea Inc
linoniilor distingem dou casuri dupg cum.
10 Devidentul este polinom i divisorul monom.
20 Dividendul i divisorul sunt ambii polinomi.
In casul Antgiu cuotientul cgutat se va apati intr'un
mod foarte simplu impdr(ind fie-care termin al divi-
dendului prin monomul divisor; cad espresiunea astfe-
liu fermata va satisface la condiiiunea neeesarg ci de
ajuns de a da, prin imultirea sa eu divisorul, un pro-
duct ecuale cu dividendul.
Esemple : I. Fie dat a impgrti polinomul+(a+ b
e+ d) prin monomul m ; vom ave.
[a -1-bc+d] : m= m
b o
m
+ d
m

www.dacoromanica.ro
33
in care espresiunea din al doilea membra este insusu
cuotientul autat, aci imultind'o prin m, avemu :
(a b e d a a d
m mm m
,

m m m m
=a + bc d.
II. {15a3132-18a2b3+ 24ab9 : (-3ab)=-5a2b
6a1:01-8b3.
51. Trecem acum la al doilea cas al divisiunei po-
linomilor, in care scopul ce ne propunem este : Hind
dati duoi polinomi intregi, dividendul i divisorul, a
gAsi un al treilea polinom intreg, cuotientul, care imul-
tit prin divisor BA ne reprodua pe dividend.
Pentru a gasi in acest cas regula fornarei cuotien-
tului autat vom rationd in modul urmittor.
Valoarea unui polinom nu se schimla, and schim-
lam ordinea terminilor sei ; daa, dar dividendul si
divisorul propusi au o liter comua, i vom putd pre-
supune ordinati impreunA, cu cuotiontul lor, duo., po-
tentile deScrescaoare a le acestei litere. AnsI dup
o teoremA espusl in esplicarea immultirei polinomilor,
seim c daa duoi polinomi i productul lor sunt ordi-
nati in acelas mod duo, potentile unei litere, terminii
estremi ai productului provin Para reductiune din immul-
tirea terminilor estremi respectivi ai multiplicandului
ci multiplicatorului ; prin urmare terminul Anthiu al di-
dividendului care nu'i alta deat productul livisoriiIui
prin cuotient, provine fara nici o reductiune din imul-
tirea terminului Ant6i al divisorului prin itnthiul al cuo-
tentului. Impartind dar terminul Ant6iu al dividendu-
lui prin lintoiul al divisorului vom obtind terminul lim-
t6iul al cuotientului ; si fiind c dividendul este suma
productelor partiale ale divisorului prin diferitii termini
ai cuotientului, vedem c daa vom sad6 din dividend
productul immnitirei divisorului prin Anthiul termin al
cuotientului, restul ce va resultd, va fi suma productelor
partiale ale divisorului prin cei-l-alti termini ai cuotien-
telui. Acest iint6iu rest fiind ordinat in acelas mod ca si in-

www.dacoromanica.ro
34
tregul dividend propus, antaiul s6u termin va fi ecuale
cu productul terminului anthiu al divisorului prin termi-
nul al duoilea aI cuotientului. Impartind dar ant6u1
termin al anthiului rest prin terminul ant6u al diviso-
rului, vom obtin terminul al duoilea al cuotientului ;
imultind prin acest termin intregul divisor si scadnd
productul din antaiul rest, obtinem un nuou rest ca-
ruia ii dam nume de restul al duoilea. Acest al du-
oilea rest este ecuale cu suina productelor partiale ale
divisorului prin terminii urmatori ai cuotientului. Con-
tinuand a opera intr'acest chip vom ajunge sau la un
rest zero, si atunci divisiunea este pos,bild, sau la un
rest al carui grad in privinta literei ordinatrice va fi
mai mic cleat gradul terminului anthiu al divisorului
in privinta aceleasi litere, i atunci divisiunea propusa
este imposibila, caci daca, am voi a continua operati-
unea am fi condusi a seri la cuotient termini frac-
tionari.
Resumgnd 6eia ce precede cillAtilm regula practicit
urmatoare :
Pentru a formd cuotientul divisiunei a duoi polinomi
este- de ajuns a'i ordind dupii potentile cresatoare
sag descresceloare ale areleiafk Were, a diride termenul
iintdiu al dividandukti prin 'ante'int termin al divisorului,
ceia ce va der terminul eintdiu al coufientului. A im-
multi acest termin prin intregul divisor fi a sceide- pro-
ductul din dividend; a impeirli terrninul iinteiu al res-
tului prin untdiul al dirisorulut, ceia ce d terminul
al duoilea al cuotieltului; a immul(i acest termin prin
intregul divisor si a seeidd productul din dividend. A
repefi asupra restului al duoilea areiesi operafiune si a
Continua astfeliu pcind la un rest ultim rare ra fi zero
sau diferit de zero, dupd cum divisiunea propusei este
posibild sau imposibild.
52. Esemplul I. Fie propus a imparti. polimonul
45a5b-1-54a4139-86a8b3-37a2b4+59ab5-35136, prin
3a2+ 2 ab 5132

www.dacoromanica.ro
35

Vom av6:
45ar1i+ 54atb9-86a8bR-37eb` 59ab5 35b6 30+ 2ab-5b2
45a613-3.1ah132 +7a2ba 1501) +8a2b2--
Ri= 240 b2-110b3-87a2bi + 59d V 3,566 9abs -fibt
_24a442_160o+ 400ni
R2= -2700-1- 3 i2b4 +59ab5 350
27a3b34- 1,812b4-45a115
21a2 134'11W-35 b6
21a2b 4-14ab5 +350
R4.=
0

Restul al patrulea insemnat prin R4 care' se cetesce


R semnul sau indiciul patru, find ecuale cu zero, di-
visiunea propusA este posibilA.
Nota. Practica acestei operatiuni se mai simplifica
observgnd cl terminal Ant6iu al unui rest asupra cg-
ruia s'a operat se Nauleaza prin sustractiunea din a-
cest rest al productului provenit din immultirea ter-
minului Anthiu al divisorului prin terminul corespunde:
toriu ad cuotientului, ceia ce ne poate scuti de a mai
immulti terminul Ant6iu al divisorului prin diferitii ter-
mini ai cuotientului, nirginindune a insemna prin o
trasurg, terminii Ante ai resturilor consecutive.
Esemplul II. A imprirti polinomul
6a2x3-11a3x3+17a4x3-21a3x2+11a6x--6a7
prin polinomul
2ax3a2x+a3,

/
V om avd aplicand simplificarea observatA
6a2x5-110x'+ 17a40-21a5x2 +110x 6a7 2ax2a2x +0
+ 3a3x4-3,00 3a0-4a2x2 +
_80x1 +1434x3-21a5x21+ I a6x 6a7 50xGak
4a1 x3+ 4a5x2
10a4x3-17a5x2 -1-11a6x-60
jfe.5 tFx2 5a6x
12aFx +6asx 6a7

/ 6a6x+6a7
0

www.dacoromanica.ro
36

53. Cana litera brdinatriee a dividendului i divi-


sorului are coefleienti polinomi, regula precedinte a divi-
siunei continua a fi aplicabila, efeetuarea Ansa, a operati-
unei devine mai complicata in aceia ea determinarea dife-
ritilor termini ai cuotientului necesita divisiuni partiale.
Spre a ne forma o idee clara asapra efectuarei di-
visiunei ia asemene cas, fie-ne propusa divisiunea ur-
matoare :
+ a2Ixs+ 2ab x2+a2 x+ab + alx+b
b21 2ac + 2b2 +be +b, c
+ c2 +ae +alx2+blx+a
+2ab be bl CI +b
2be
+ ab x7+ ae x+ab
ac +2b2 +b2
+ ce a e
be +2ab be
2be
+ alx+ab
+ be! + b2
ac

//
+2ab be

0
Coeficentul ab al terminului tint& al cuotientului
este eapittat prin divisiunea partiala.
aeb2la+b
abbe
b
+1:12
0
+ alx2
lmmultind divisorul prin termini antd b, al cuo-

www.dacoromanica.ro
37

tientului i. sustrAg6nd productul din dividend dobndim


Anteiul rest al carui eel Amt6it1 terminu este
+ ab X2;
ac 1
bc 1
+ b 21
coeficientul bc al terminilui al duoilea al cuotientu-
lui se capAtg, atunci prin divisiunea partiala
abac be+ b 'a+ b
/ ae be
b2lb_e.
i

/ + be
0
Terminul al duoilea al cuotientului devine ast-
feliu+ b'x.
ci
SubstrAgnd din dividend productul acestui termin prin
divisor, ajungem la al duoilea rest al cArui Ant6iul ter-
rain este
+ a2 x.
+ 2ab
+ b2 \
Coefieientul a + b al terminului al treilea i cel din ur-
ma. al cuotientului se capatit prin divisiunea partial
a2+2ab+b2.a+b
/ ---ab I ab
ab bi
/ b2
0.
Immultind acest din urmii, termin al cuotientului prin
divisor li scadind productul din dividend, gasim un rest
zero.

www.dacoromanica.ro
38

54. Despre condifiunite de )oosibilitate ale


divisiunei. Divisiunea algebrick a duoi polinomi se
clice posibild cdnd aPlicanct regula procticd cunoscuid
ajungem la un rest zero ksi. imposibild ccind prelungind
operafinnea or cdt de mulf nu ajungern nici-odatd la un
asernene rest. Pentru a recunoasce in care din aceste
done casuri se aflk o divisiune propusk, este de ajuns
a observk ck cuofientul divisiunei a duoi polinomi in-
r.gi, trebuind el insu a fi un polinorn intreg, va fine-
cesariu ca Wad termiuul dnteiu al dividendului cdt si
termhzi cintei ai resturilor succesive, sd fie foci divizi-
bili prin anteliul termin al divisorului ccici fie-care din
ace,sti termini represintd procluctul terminulni cintdiu al
dirisorului, prin un termin, al cuotientului.
Nola. Cuotientul divisiunei algebrice et duoi polinomi
intregi poate avd une-ori termini fractionari fkrk ca di-
visiunea sk fie imposibilk.
Esemplu. Fie propus a divide polinomul 8x5-38x4+
23x3+7x2+5x-4 prin 4x3-20x2+16x.
Vom aye
82E3 38x4+22x3+ 7x2+ 5x 4 4x3-20x2+16x
+40x4-32x3 2x2+ 1x-17
+2x4-10x3+7x2+5x-4 2
+10x3-8x2
x2+ 5x 4
/ 5x+ 4
0
Aceasta provine din aceia ck terminii divisorului an un
factor comun 4x, care introducndu-se ca divisor in
espresiunea cuotientului determink termini fractionari.
Aloa dar spre a pute aplica conditiunile precediati ale
posibilitittei uneidivisiani, va trebui inainte de a incepe
operatiunea a esamina clAck terminii divisorului nu au
un factor comun. In caz de esistentl a unui aseme-
ne factor va fi de ajuns a'l isola punendul in evidentk

www.dacoromanica.ro
39

si a opera ca si cum acest factor nu ar esiste, introdu-


cendu-lu in urmg, cgnd divisiunea este posibila ca divisor
in diferitii termini ai cuotientului. Proceand in acest
mod in esemplul preced ent, vom aye
8x5-38x4+22x3+ 7x + 5x-4 4x (x2-5x + 4 )
+40x4-32x3 (8x3+ 2x2-1 ) : 4x=
2x4-1030 + 7x2+ 5x-4
+10x3-- 8x2 2x2-j-x 1
x2+ 5x-4 24x
/-5x+ 4
0
55. Cgncl. dividendul i divisorul sunt ordinati dupg
potentile crescaoare ale unei litere, gradul resturilor
succesive merge crescAnd, astfeliu ca divisiunea termi-
nului antiu al unui rest prin terminul gntOiu al divi-
sorului este neincetat posibil. Pentru a recunoasce in
acest cas posibilitatea unei divisiuni, este de ajuns a obser-
v b. ca in -virtutea teoremei I din teoria multiplicatiunei
si a scopului divisiunei algebece, terminul din urm al
cuotientului, cAnd acesta esistg, este ecuale cu cuotientul
divisiunei terminului din urm al dividendului prin termi-
ire din urmg ad divisorului. Prin urmare pentru ca divisi-
unea sg fie posibilg va trebui ca terminul calculat astfeliu
de-a dreptul sa fie identic cu terminul de acelas grad din
cuotient determinat prin aplicarea regulei divisiunei,
si restul corespun4etoriu sg fie zero.
Esemplu. 2+3x-4x2+5x3+6x4 1+2x
/ 4x 2x-2x2+9x3
x-4x2+5x3+ 6x4
+ 2x2
2x2+5x3+ 641
Z+4x3
9x3+6x4
12x4

www.dacoromanica.ro
40
Aceasth divisiune este imposibilg caci terminul 9x3 de-
terminat prin aplicatiunea regulei nu este identic cu cuo-
tientul 3x3 al divisiunei terminului din urmg, 6x4 al divi-
dendului prin terminul din urmg 2x al divisorului.
65 Nola. Esamingncl procediul dupg care se de-
terming cuotientul divisiunei a duoi polinomi, vedem u,
sor cg restul ultim intr'o divisiune imposibilg este resulta-
tul sustractiunilor succesive din dividend, al productului
divisorului prin diferiii termini ai cuotientului. Insem-
nand dar acest rest prin R, dividendul prin D, divisorul-
prin D' i cuotientul prin Q, vom aye relatiunea
R=.DTY. Q,
sau D=D'. Q +R
R.
sau Klieg Q
1Y D' ( 18)

In acesstg relatiune cuantitatea Q poartg nume de cuo(i-


entul intreg al divisiunei i espresiunea fractionarg!
D'
acela de partea complirnentard sau terminul complimen-
tar at cuo(ientului.
Aplicand aceastg formulg, la divisiunea precedenth avem
2 +3x-4x2+5x3+ 63E4-2
1+2x x 2x2 +9x3 +-12x4.
1+2x
57. CAnd dividendul este un polinom intreg ordinat
dupg potentile decresc6toare ale unei litere i divisorul un
binom de gradul gnthi, atunci posibilitatea divisiunei se
recunoasce usor cu ajutorul teoremei urmgtoare :
Teoremd. Restul divisiunei unui polinom intreg
ordinat dupd potenfile descresceloare ale unei Were
prin un binom de forma xa este ecuale cu resultatul
substitufiunel lui a in locul lui x in polinom.
Pentru a demonstr aceasta, fie A. xm +Aixm-1+12
xm-2+ . . +Am-,x+Am dividendul propus, si x--a divi-
sorul. Insemngnd prin Q cuotientul intreg si prin R restul

www.dacoromanica.ro
41

dependite de x la care ajungem efectuAnd operatiunea,


vom aye
AA + . -FAm.lx-FAmt= Q.(xa)+R.
Aceast ecualitate esisthnd pentru toate valorile lui x,
va esista i pentru valoarea particularA, x=a ; Ans6 a-
tunci terminul Q (aa)=..o, prin urmare vom aye
Aoam-FAlam-r+ . ..-F Arn-1 a-Y-11,11=R,
ceia ce era, de dernonstrat.
0 consecinta imediath a acestei teoreme este cA, un
polinom intreg A0olm+A1xm-l+A2xtn-2+ ...+Am-1x+
Am este divisibil prin binomnl xa, cdnd resultatul
substitu(iunei lui a la local luix in acest polinom es-
te ecuale cu zero.
0 alta, consecintA este dt un polinom de forma
A0xm.+A1xm-1-1-...+A..,x-FAm este clicisibil prinbino-
mul x+a, cand resultatal substitu(iunei lai--a in local
lui x in polinom este zero, aci x-Fa=x a).
Aplicatiune. 1" A divide xm am prin xa. In
virlutea teoremei precedinti putem afirma, a priori, di
divisiunea este posibila, dEci resultatul substitutiunei
lui a in locul Jui x in dividend este am arn.o ; prin
urmare restul divisiunei este zero. EfectuAnd operati-
-Linea gAsim cuotientul urmAtoriu :
xm am ---=xm-l-faxm-2-1-a2xm-3+
xa ..fam-2x-pam-
20 A divide xm +am prin xa. Divisiunea este im-
posibith cci resultatul substitutiunei lua a in locul lui
x in dividend este am -Fam=2am FAc6nd divisiunea
gtsini
xmf am=am-1+
xa axm-2+ axm-9+ + a m-2x + am -) -Lam
xa
3o. A divide xmamprin binomul x fa, Divisiu-
nea este posibila sau imposibi1 dupA cum esponentul
m este un nurnr. pAreche sau nepareche. In adev6r
resultatul substitutiunei luia in acest cas in locul lui
x in dividend este (a Juram care este ecuale cu zero
Algebra'. 4

www.dacoromanica.ro
42

sau eu-2am dupg, eum 272 este oreehe sau nepgreehe,


Pun6n.d. in easul Ant6iu m=2n vom aye
x2na2x0n_l_ a x2.-2+ ex2n-s_ azn...x_on .1.
x +a
Pun6nd in easul al duoilea in=2n +1 operatiunea
divisiunei ni va di :

_
x2[1.1.1___a2n +1 0
ax2n-1 agx7n-2_..a2a-lx +a2n
x +a
2a20.1.
x+ a
40 . x3-1- y3
y =,x2xy+y
50. , 5x5 3x
1+ x -x2 -x2 +2x3-3x5-1-

6o xn
-T=ja"-i+a0-0+

7' x4+43/1
+ 2xy-1-2?==x--zxy+2y2

www.dacoromanica.ro
43

Despre fraeriunile algebrice.


58. Numim fractiune algebricd o espresiune de forma
A
ycare este indicatiunea divisiunei a doue cuantitAtial-
gebrice. Dividendul A poartA nume de numerdloriu qi.
divisorul B acela de numitoriu; ambele cuantitAti A,B
se numese terminii fractiunei. CAnd acesti termini sunt
litere unice precum in fractiunilea
c e
atunci aceste
bd
fractiuni se pot eeti simphi pronuntand fractiunea a, b;
fractiunea c, d; fractiunea e, f; sciind c litera ce se
protrunth in AntAiul loc este numArAtoriul i cea din
urmA numitorul. Mai generalA Anse este cetirea a su-
pra b; c supra d; e supra f; cAci nu presinth ambi-
guitate nici intr'un cas.
Terminii fractiunilor algebrice put6nd represinth cuan .
titAti or-care intregi, fractionare, positive sau negative
aunt mai generali decAt ai fractiunilor aritmetice cari,
precum scim, sunt numere intregi; totus se poate Para
dificultate areta cA proprietAtile i regulele de calcul
ale fractiunilor algebrice sunt acelesi ca si ale frac-
yunilor aritmetice.
59. Teorema I. Valoarea unei fractiuni algebrice
nu se schinibli immultind sau implirtind ambii sei ter-
mini printr'o aceicifi cuantitate.
a
Fie propusA, fractiunea acAreia valoare o represin-
thm prin q; vom aye
a
T-=q; de unde ar=13. q.
Immultind ambii membri ai acestei ecualitAti prin o
cuantitate n iii va veni
an=bn. q;
an
de unde ;
bn

www.dacoromanica.ro
44
a
ans6 q este fractiunea-2prin urmare
an a Iceia ce era de demonstrat.
bn b
De asemene- ecualitatea a=bq impartita prin n, ni da,
a b
nq
b
==b ,
Punand 7a= a' vom av6

a'
sau
a
sau
T.
b 4iy a

Asa dar valoarea unei fractinni algebrice remane ne-


,schimbata cand immuIini sau impartim ambii sei ter-
mini printr'un acelas num6r.
60. Simplificarea fracciunilor. 0 prima con-
secinta a teoremei precede)* este ca putem suprime
factorii comuni num6ratoru1ui i numitorului unei frac-
tiuni fara a'i modifica valoarea ; In aceasta consista
simplificarea unei fractiuni or-care.
15a3b2c3.
Esenzple. 10. A simplifica fractiunea
3a2bc2d
Observam e num6rAtorul i numitorul acestei frac-
tiuni au ca factor comun monomul 3a213c2. Supritn6nd
acest factor comun, adic6 impartind prin el ambii ter-
mini ai fractiunei propuse, vom aye
15a2b2c3,5abc ;
3a,213c2d

www.dacoromanica.ro
45
fractiunea astfeliu simplificat a. se dice redusei la cea
mai simplii a sa espresiune.
2. Fie asemene propus a simplifich frac-ciunea
4a2b(a2+ 2ab +b2).
12ab2( a2b2)
Vom av6 in virtutea formulelor (11) i (13)
4a2b(a2+2ab+132) 4a2b(a+b)2
12812(0-132) 12ab2(a -1--b)(ab) in care
vedem ca
factorul comun la numertoriu qi la numitoriu este 4ab
(a+b). Suprimndul ni va veni
4a2b(a2+ 2ab -1-1:11) 4a2b(a+ b)2 a'a+b)
12a132(a2-132) 12ab2(a+b) ab) 3b(ab)
61. Ileducerra fracpunilor ta acelaf numitor. Teo-
rema I ne mai poate servi a reduce un num6r or-care
de fractiuni la un numitoriu comun.
Fie spre esemplu, propus a reduce la un numi-
toriu comun fractiunilei --e Immultind ambii
13 d' h*
terniini ai fie-carei fractiuni prin productul numitorttor
celor-lalte, vom aye
adfh, cbfh, bdch, bdfg
bdfh bdfh bdfh bdfh
caH aunt respectiv ecuali cu fractiunile propuse.
Espresiunea numitorului comun se simplificA, egad
numitorii fractiunilor propuse au factori comuni. A-
tunci numitorul comun este cel mai simplu multiplu
comun al numitorilor diferitelor fracOuni date, adic6 o
espresiune divisibi1 prin fie care din aceti numitori.
Fie, spre esemplu, propus a reduce la tin numitor
comun fractiunile urmAtoare :
MY
25a3b2c
-
8c2c1 16a4b3c1.2

www.dacoromanica.ro
46
Cel mai simplu multiplu comun al numitorilor find o
espresiune divisibilg prin fie-care din ei, se va forma
lugnd productul factorilor primi ai acestor numitori, fie-
care factor avnd gradul cel mai inalt. Pentru aceas-
t a vom aerie
25a3b2e=51.a3b2e
8e2d=23c2d
15a4b3d -3=3.5a4b8d2
de unde eel mai simplu multiplu comun al numitori-
lor fractiunilor propuse va fi 23. 3.53.a4b.3c.2d3. Spre
a reduce fractiunile precedinti a av6 ca numitor co-
man aceastg cuantitate, observgmu ca. este de ajuns a
immulti terminii fie-cgreia fractiuni prin productul fac-
torilor primi ai numitorilor celor-lalte, cari nu aunt
continuti in acel al fractiunei respective. De undo re-
gula un num& or-care de fractinni se reduce la ace-
las numitor, inipartind mai simplul multiplu cornun al nu-
mitoritor fractiunilor date prin numitorul fie-cdreia, im-
multind resultatul prin numeratorul fractiunei respective
i deind fie-ceirui product ca numiteriu, espresiunea ce-
lui mai simplu multiplu comfit?.
Vom avd astfeliu
2.33.5.2a.4b.c.2d3 : 5.2a.3b.2e=2.33abcd2.
: 23c2d. :=3.53a4b3d.
: 3.5a4b3d2=2.35c2 ;
de uude fractiunile propuse reduse la acelas numitoriu
vor fi
24abcd.2m 75a4b3d.n 40c.2p
60001340d; 600a4b3c2d3 600a4b3c2d2

62. Teorema II. Suma mai multor fracfiuni ca-


ri au acelas numitor, este ecuale cu suma numitorilor
imprit priu mumitorut comun.
a b c
Fie propus a sumi fractiunile---1--)eare au ace-
mmm
las numitoriu m.

www.dacoromanica.ro
47

l?icu cg vomu aye :


a b c ad-b+c.
m + m 1- m m
cnci efectugndu divisiunea araatg in al duoilea mem-
bra recapgtAmu fractiunile din membrul Ant6iu.
63. Teorema III. .Doue fracpiuni algebrice cari
au acelam nurnitoriu se substrag dacei se substrage nu-
mdriitorul frarfiunei, a dona din acela al fractiund an-
tdiu i se dd diferintei de nuntitoriu pa numttorul comun.
Este in adevr invederat c vom aye
a b
---,--=. ab
Ill D3. M.

aci efectuarea divisiunei argtate in al duoilea membru


reproduce fractiunile din Anthiul membru.
64. Nota I. Cgnd fractiunile propuse a se aduna san
a se subtrage nu au acelas numitoriu, atunci cea Antiu
operatiune de fgcut va fi reducerea la an numitoriu co-
mun, dupn care va urmg, aplicarea regulelor precedinti.
Esemplu. A face suma algebrien a fractiunilor
-F3ab 2c2 +5ac
4g2h 3h2 6g2f2

Vom ave
3ab 2c2 j_5ac _9abhf2 8cg2f 1.0ach2
Te-3. 3h2f 602 12g2h2f2 12g2h2f2-4-12g2h2f2
9abhf2 See + lOach2
12g2h2f2

Nola II. De asemenea and avemu a aduna o fractiune


cgtrg, o cuantitate Intreagg sau and avemu a scgd6 o
fractiune dintr-o cuantitate intreagg, atunci reducemu

www.dacoromanica.ro
48

aceasth cuantitate la forma fractknarg immultind-o


impgrtind-o prin numitorul fractiunei propuse.
Esemple : 1 c 3ad c 3ad.1- c ;
a+ 3d 3d +3d 3d
2 M.
p 2mq p _2mqp
2Cf-' 2q 2q 2q
65. Teorema IV. Productul a duoe fractiuni se
formeazei immulfind nunzerdlorit i implir(ind resultatul
Fria produetul numilorilor.
Fie propus a immulti fractiuneaT: prin fractiunea
7:1
Represintgnd valoarea fractiunei gnthia prin q i acea a
fractiunei adoua prin q', vom ave

a I 5

de unde a=bq i c=dq% Immultind membru cgtrg


membru
aceste doue ecualitgti, ni va veni
ac=.bdqq'.
De uncle impIrtind ambii membri prin bd, vom obtine
ac
bd=q'q' 2
s au
ac a. c
bd= b d
ceia ce era de demonstrat.
Regula cuprins in teorema precedinte se poate usor
ettinde la casul immultirei unui num6r or-care de
fractiuni. Avemu astfeliu :
In adev6r formarea productului a trei fractiuni, se re-
duce laformarea productuluial immultirei a doue frac-
tiuni, substituind celor anthi duce, fractiunea care re-
presintg productul kr efectuat.

www.dacoromanica.ro
49
a a' a" _aa' aa'a"
-9- b' b"bb' b" bb'b"
ceea ce ni arat g. ca productul immulfirei a trei fracfi-
uni se formeaza immulfind numeratorii intre ei ci impcir"
rind resultatul prin productlil numitorilor. In acelas
mod productul al patru fractiuni se va reduce la acela
al immultirei a trei fractiuni ; productul immultirei a cinci
fractiuni la acel al immultirei a patru i 6.a indefimt.
De sice regula generalA urmtoare : Productul immul-
firei unit i num& or-care de fractiuni se formeazii Irn-
mulind numereitoritintre eici impeirtind resultatul prin
productut numitorilor.
V om aye
a . a' a". a" a(m) a. a.' a."..a(n)
b b' b" b" ...b(n7)
Din aceastg, regulI a immultirei fractiunilor algebrice
resulta, o altg, relativ la redicarea lor la potenta. In
adev6r dupa definitiunea acestei operatiuni avem :
(a a.aa a
F) b
ti -t-. sau=g; in

virtutea regulei precedinti.


Asa dax spre a redicet o fractiume la o polentei vr_
care, trebue a redicet ambit sei termini la aceastei poten(c-
66. Teorema V. Cuotientul al duoe Iractitazi es-
te ecua le cu frac(iunea dividend imtuul Old prn inversa
fracfiunei divisor.
a
Fie propus a imparti fractiunea prin fractiunea
Vom aye represintAnd valorile acestor fractiuni prin q i q'
a c
l=q, Ti=q
de uncle a=bq i c=dq'.

www.dacoromanica.ro
50
Impartind aceste duo6 ecualitAti membru chtra mem-
bra ni va veni:
a bq
c clq:

Immultind acum de o parte tF;li de alta prin fractiunea-4-


b
apatam
ad_ bqd_ q
cb dqT3 q'
sau
ad_a c
3-:-d.--, ceea ce era de aratat.

67. Teorenta VI. Intr' un fir de fractiuni ecuali


suma numerettorilor impeirtitei prin sum numitorilor este
o fractiune ecuale cu fie-care din ele.
Fie propuse fractiunile ecuali
a a' a" a" 2
b' b"
Vom ave insemnAnd valoarea kr comunA prin q
a a' a" a"
b b'b" 17= 11.
De unde a=bq
a'=b'q
a"=buq
I ,

sau a -For + a" + ....= (b + b' + b" + ).q


Impartind ambii membri prin espresiunea parintesei
vom aye :
a+ a'+ a"+ . . a a, a,,

b +b'+ b" . . .-- q b = b' b' 3

ceea ce erb, de demonstrat:

www.dacoromanica.ro
61
68. Esercitii. A areti cg., din teorema precedinte
resultg rektiunile urmgtoare :

10.
a _a' _a" ak+a'k'+a"k"+ ...
b TY T37- '== bk+b'k'+b"k"+. ..
20.
a _a " ..=V a2+0-Fa"2+.--_
13 137b"
69,Aplicatiune. Teorema VI pre care o putem nu-
mi teorema fractiunilor ecuali serve a facilita, resol-
virea cuestiunilor in cari necunoscutele sunt supuse la
conditiunea de a fi proporOonale cu niece cuantita0 da-
te i de a axe o sumg constanta.
.Problema I Uli pdrinte lasd, prin testement la trei
fii ai sei, suma de 2985 galbeni spre a o iriapri
intro ei proportional cu vlirsta lor. Vrsta celui mai
mare este cdtrd vrsta celui mijlociu ca 5 la 3 ; vr-
sla celui mijlociu este cdtrd arsta celui mai mic ca 3
la 2. Care va fi partea fie-cdruia ?
Insemngnd prin x, y, z pgrtile necunoscute, este
evident cg vom ave in virtutea enunciului problemei :

x + x + z =2985
Y
LL
z2
De unde
x y z _x+y+zsau
6=-3 2 10
x y z 2985
r== 3 2 10 =298,5.
x = 298,5.5=1492,5
Prin urmare y =298,5.3= 895,5
z =298,5.2= 597,0
Verificare . . 2985,0
Problem(' IL Intre trei persoane A,B,C s'a im-
pgrtit o intindere de 864 &lei pgm6nt. Partea lui A
stg cgtrg partea lui B ca 5 la 11 ; acea a lui C este

www.dacoromanica.ro
52
ecuale cu suma celorlalte cluog : cat a primit fie-care ?
Observgm c insemngncl prin x partea lui A, prin
y partea lui B, acea a lui C va fi x+y. Vomu ave
x y x + y 2x + 2y
5 11y 16 = 32
sau x y = +16 864
5 11 16 "rr
x27.5.=135
T)e uncle y=27.11=297
x + y=27.16=432
Verificare 864.

Problema Ill. Patru creditori A, B, C, D au


imptirri sumo de 21000 lei luaki de la un datornic
comun al lor. Crean (a lui A sia ruin creanta lui B
precum 2 la 3; creanta lui B card rea a lui r ca 4
/a 5 si acea a lui C cdtra cea a lui D ca 6 la 7. ecit
va primi fie-care, admitnd cii impdrfirea se face pro-
portionalii cu creanfile?
Insemngnd prin x, y, z, u pgrtile cuvenite respectiv
fecgrui creditoriu, vom aye relatiunile :
x+ y +z +u =21000
x 2 y 4z 6
y 5 z '6" u 7

y 4. 6
sau -s"yz---. z D=1-7-11 ;

x y 4z
sau
3

sau gacg impgrtind prin 4 ale trele fractiunile ni vine


x y z 6 z 2.0
8 12=151 thug z=7-u sau

www.dacoromanica.ro
53
a y z 2u
de unde
8 12 15-36
x y z u x-Fy+z-Eu
sau
16 =24 =30 35 105
x y z u 21000
sau
16 =24 30 35 ==1:05 =200
Prin urmare x=200.16=3200
y=200.24=4800
z=200.30=6000
u=200.35=700Q

Verificare x+y-Fz+u=21000.
70. Din teorema fractiunilor ecuali se poate deduce
uor, demonstratiunea teoremelor urnagtoare relative la
proportiunile geometrice -
Teorema I. In or co propertiune geometricci su-
ma celor nli doi termini se raportii la cinteiul sau la
al douilea, precum suma terminilor din urmii se rapor-
id la al treilea sau la al p itrulea.
Teorema IL In or ce proportiune geomtricd su-
ma celor aura duoi termini .t.e reportii la di ferinta lor
precum suma termintlor dun urind se repoartd la dife-
rinta acestora.
Fie propusg, proportiunea
a a'
b b'
Pentru a demonstrk AntOia teorema observAm cti pro-
positiunea precedentx se poate seri
a b
a' = b'

www.dacoromanica.ro
54
care in virtutea teoremei fractiunilor ecuali ni dg:
a b a+ b
'a =="1-3'=a'-F b'
a+b a
de undo proportiunile a'+b=7-3:
a+b b
a'+
a+b a'+b'
Din gnthia deducem a a 7

a dona ni (la
ad-b
Iv
a'-Fb' .
ceia ce demon-
strg teorema I.
Pentru a demonstrA, a doua teoremg observgm
proportiunea
a a"
b b'
a b a
Se mai poate seri sau
a' b' a -13.

Aplicknd. teorema fractiunilor ecuali citpatlm


aba b a -J-b
a. b'a' +b"
de uncle
ab a + b
Sau
ab 'a b'
a+ b =a'+b'
Sau gncg
a+b a'+b' ceia ce era de demonstrat.
Ateste propriethti a le proportiunilor geometrice an
o frecuenth aplicatiune in calcul.

www.dacoromanica.ro
55

Calculul radicalilor monomi.


71. Se da nume de radical Mgt semnului y cat
Q i numgrului care represinth resultatul operatiunei indi-
cate prin acest semn, a se efectua asupra unei cuan-
fitati or-care. Asa num6rul pre care ni-1 represintg
notatiunea ya care se cetesce a na radacin din a, este
un radical. I se dg in special numele de radical monom
fiindcg espresiunea de subt semnul yeste un monom.
Cana factorii caH infra in scriere a monomului de subt
radical au esponenti, atunci acesteia se pot numt, pentru
scurtarea vorbirei, esponentii rczdicatului. Numerul n
poartg nume de indiciul seu.
Operatiunea estra jerei ritdcicinei a na dintr'o cuan-
titate pocra are de scop a glvi o cuantitate a c1reia a ILa
poletqd sci fie ecuale cu prem. Regula practicg pentru de-
terminarea acestei rgdacini se deduce usor din tmsgsi
definitiunea precedenth. In adevr cuantitatea cautatg
trebuind a fi astfeliu ca potenta sa a na sa fie ecuale
cu poen, i potenta a tla a imui monom formandu-se prin
redicarea coeficientului seu numeric la a n potenth ii
immultirea esponentilor literilor monomului prin gradul
n al potentei, vedem ca r&lcimi cdutatei se va forma
estragand rildeicina a na din coeficient ci imparfind prin
n esponen(ii literilor.
Spre a put dar efectua estragerea radacinei a na din-
tr'un monom, coeficientul seu numeric va trebui a fi o
potentg a na esactg si esponentii literilor divisibili prin n.
Vom aye astfeliu,
4
1116a4b8c 12 .--,-2ab2c

V-5na3nbnetn=-.5asbc'.

www.dacoromanica.ro
56

72. Nota. CAnd eonditiunile precedente nu sunt sa-


tisfacute, en alte envinte cand euantitatea de subt ra-
dical nu este o potenth perfectA corespunclaoare la in-
diciul radicalului, atunci operatiunea estragerei de rA-
&zing, rerane indicath numai, fArX a se pute efectua
in mod esact. In acest cas se afla 17-1, eXnd A nu
este o potenth a na perfeetY a nici nnui numr. Espre-
siuneall A se numesce atunci ?turner incomensurabil i
se demonstra c represint . limita* unui ir de numere
ale caror a na potenth se apropie in clefinit de A. Apli-
earea regulei mai sus formulate, pentru estragerea de
rXdacing, dintr'un monom, ne duce in asemene casuri
la esponenti fraetionari. Avem.
II
a=an,
Vam =au m find primu cu n.
DupA semnificarea (le se atribuie esponentilor, cum-
tithtile t a. nu presinth nici un inteles ; totu este
evident ca se pot, farA nici o eontradictiune, introduce in
calculul cu conditinne de a le considera ea represintAnd
radicalii din cari provinu. Astfelin vom conveni a con-
3 3 1 2
sidera ca ecuivalente espresiunile a2 i Ya2; a2 1 17a.
In alte cuvinte o cuantitate ea esponenl fractionariu
orcare ni va represintd un radical al cdrui indiciu va
fi numitorul i al ciirui esponent va fi numerdtorulr
Vom av6 astfeliu
p r
ar

*) Limitil a tmei cuantitAti variabile, se numesce o cuantitate


ficsa de care cuantitatea variabill se apropie indefinit fat%
a o pute ajinge. Asthl ada cercului este hmita ariei unui
poligon inserts al cant numar de laturi cresce indefinit.

www.dacoromanica.ro
67

73. Despre trans formarea radicalilor. Cu ajutorul con-


vent:uaei precedente regula estragerei de redacina din-
tr'nn monom devine aplicabi1 a. in toate casurile, in inte
lesul c sau ni da o espresiune racionali, sau ne duce
la o s mplificare,a radicalului cind aceasta este cu putintg.
Egemple : 1.
27a6b3=3a2b
13,-
5
11 8 5 3
2.
V32a8=32 a 6 =2 5 .a.a
5

:=2aVas.
6 6 3 1

3.
V 8a3=17(2a)3,(2a) 6=f 2a) 2

74. 0 consecintA, imediata a acestei regule, este


propositiunea cii valoareu unui radical nu sa schimbei
dacei intmulfim sau impeitrim indiciul qi esponentii sei
printr'acelafu num dru.
In ade-v6r avem
P rnp

Vam ..--=1V a" (1)


caci aplicand, fie cAruia din acesti radicali, regula es-
tragerei de raclacina, gAsim :

Va7i
np mp m

VamP =a uP =a I ceea ce demonstri ecu-


alitatea (1).
75. Duoi sau mai mulp radicali cu indicii diferifi
se pot reduce la un indiciu coinun dacd initnulfim in-
diciul i esponentul fie-cdruia prin productul iniiciilor
celot tall&
.Algebri. 5

www.dacoromanica.ro
58
In 11

Fie propusi radicaliiV a; Vb, Vc.-


Este evident in virtutea propositiunei precedente
c'acesti radicali vor fi respectiv ecuivalenti cu radi-
calii urnagtori:
mur mnr mnr
Vanr, Vbinr, Venni
cgpatati immultind esponentul si indiciul fie-caruia din
radicalii propusi prin productul indicilor celor-lalti.
Nota. Cand indicii radicalilor propusi au factori co-
muni intre ei, atunci in loc da productul tuturor in-
dicilor putem a le da ca indiciu comun mai micul lor
multiplu. Pentru aceasta va fi de ajuns a imparp mai
micul multiplu al indiciilor, prin indiciul fie-cgrui ra-
dical si a immulti esponentul prin acest cuotient.
Esemplu. Fie propus a reduce la un indiciu comun
8 6 13

radicali Vca, ,VF, Vre Formgm mai micul multiplu


al indicilor 3, 6, 10 care este 30. lmpgrtind succesiv
acest din urmA numer prin numerile 3, 5, 10 9i cuo-
tientele immultindu-le prin esponenti conrespondaori,
vom aye :
30 aa 89

1/a7,07igyrFe cari sunt respectivi ecuali


cu radicalii propusi ; cgci fie-care este dedus din co-
respondentul seu immultindu-i indiciul si esponentul
prin acelq numr.
76. Un factor care immultesre tin radical se poate
trere sub radical dacit se ridicd la potenfa cores punde-
Mare indiciului.
m
Fie radicalul al/ IT picu cg se poate seri
In DI

V b :=--.1/amb;
cgci, aplicAnd membrului al duoilea al accstei ecuali-
tgti regula estragerei de rat:lacing, avem

www.dacoromanica.ro
59
in in .1 in
Vambr=ata bin=a-Vb, dupg semnificarea
data cuantitatilor cu esponenti fractionari.
and monomii a i. b sunt respectiv de forma pan,
VP. Atunci vom seri
petni7cor=mv(pdayn.(cor)
AplicAnd membrului al douilea regula estragerei de
rgdgcin g. ni va veni :
ma
--1 ta
m ma
V(pan). (cifir)=.(pan) . (pp') =PrtuVq7r
ceia ce era de aratat.
Vice versa. Cdnd esponentul unui factor de subt ra-
dical este divisibil prin indiciu, factorul se poate scoa-
te afand de radical, dacd impdrtim acest esponent prin
indiciul radicalului.
Astfeliu vom axe
5

at59.--.a 3 -V b2;
azi in virtutea teoremei precedente putem seri
5 5

a3V1a2 'Val5b2.
77. Nola. In stabilirea regulelor relative la cal-
culul radicalilor monomi considergm valorile absolute
ale cuantitatilor de subt radical, astfeliu c1 espresiu-
nea generalA
Ii
VA represinth o singurg valoare, cgreia i se dg na-
me de valoare aritimeticd a radicalului sau determi-
nafiunea sa aritirneticd.
78. Duoi radicali se dic simili sau asemene and au

www.dacoromanica.ro
60
acelaq indiciu i aceearsi cuantitate subt radical, coeficientii
3
br put6nd fi or-cari. Astfeliu+ 5aVa.q)7_ 3cVa2b,
3
+4d Valk) sunt radicali simili.
79. Adifiunea subtracciunea radicalilor.
Radicalii se adun si se subtragu dupA regula cuanti-
titatilor rationale. CAnd resultatul aditiunei sau al sus-
tractiunei lor cuprinde radicali simili, atunci acesteia se
reduc la unul singur, fiteOnd. suma algebric a. a coefi-
cientilor sei i immultind resultatul prin radicalul co-
mun.

Esemple : I. Fie a se adunk radicalii +5a5Va5b,


3
+ 5c-If--40 V a5b, +3fcV01
3 3

Vora aye : (+5a5 IraTbT-FC+ kV a2d)-F (-4a5Va5b )-F


(-1-3cfl/a2d).--=(5a5-4a5) Va213 A- (5c +3ef)Va2d.
a

II. A subtrage +5a1/1Tc-3b-Vc2d din


+10aVcKI-4b-Vb2c. Vora aye:
3

10a Vc2d-4bV9c(+ 5a Vb2c 3b Vc2d)


3

=10a Vc2c1-- 4b1/132c-5a Vb2c+3Wc2C1.


3

=(10a+3b) Vc2d(4b+5a)Vb2e.
80. Multiplicariunea radicalilor. Euoi ra-
dicali cari au acelas indiciu se inunultesc daea se lin-
mulfesc cuantitatile de sub radical i produclul lor se
scrie sub radicalul comun.

www.dacoromanica.ro
61
in
Fie propus a immulti 1/ prin v ie S vom
ave :

ifb-=-17ab.
Pentru. a aamenstra atoeastl Setrunlit, eat* a.4 atitwo.
a arlta cg. radicAnd ambii sei membri la a ma potent4
g4,Efim xemItate ecu1i. Avem in adevor
cr.
va. r)=Cni/a
b
r. (inv- b J
asemene( Vnl ab in= ab ceia ue era de demonstrat

81. Aceastii, demonstratiune se poate aplica fhra.


nici o schimbare la un numar or-care de radicali.
Fie spre esemplu, propus a forma produetul radi-
nnnn
calilor

VaVb,Vc,Yd. pie ca, vom avd :

Ann
1/717 VIT
n
=v-arTa--;
cLcl rAditAnd ambii membri la a na petentit avem,

(n1/11:111leY (T. VC-) n"== C1/ 1:0/17-Y


II
(I/7c ).71(ny) ...=abcd.
Si ( a, b,c.1
n

www.dacoromanica.ro
62
Putem dar formula regula generala urmAtoare : Pro-
ductul al mai mutter radicali cu acelaf indiciu se for-
meazii dacii se immulfesc cuantitalile de subt radical fi
productul se scrie subt radicalul comun.

82. Regula precedinte ne d mijlocul de a forma po-


tenta unui radical monom or-care. Fie in adevr propus

a redica monomul lip la a ma potentg. Vom avd ba-


s6ndu-ne pe definitiunea potentei i regula immultirei
radicalilor.
irn n n.n 1/ n
liPa8
Y po. V-Pa3.1(Pa3. Pa3
ii
m 3m
Vpag.pas.pas...pa3 =I/ P. a

De unde vedem ca spre a redicd un radical la o po-


lentil este de ajuns a radicti cuantitatea de subt radi-
cal la acea potenp.

83. Nota. Cand radicalii propusi a se immulti nu au


acelas indiciu; atnnci spre a efectuaproductul lor, este
necesar a'i reduce mai ant6iu la un indiciu comun ei
a aprica apoi regula immultirei bor. Vora avd astfeliu

au a
1/-Pa3blfcla2e=
V; V mu mu
ra
q am
in
c

ran

-V n m 3.42ra n m
p q a . b. c.

www.dacoromanica.ro
63

84. Divisiunea radicalilor. Duoi radicali sd


impart and au acela$ indiciu, dacci se impart cuanti-
tlifile de subt radical fi cuofientul lor se scrie subt
semnul comun.

Vom aye
--=
V
n VT" a,
caci redietind ambii membri
Vb
ai acestei ecualitati la potenta a n1 , capatam resulta-
te ecuale, Avem in adev6r
n n n
{-171 a . a
n
b Cybin b VVT-1 b

ceia ce erA, de demonstrat.

()And radicalii propusi a se imparti au indicii dife.


riti atunci se reduc mai ant6iu la un indiciu comun qi
se aplica apoi regula precedent a divisiunei.

Esemplu. Fie a se imparciradicalul Va3b prin Vc2d.


Vom aye
mp md
8P P
Vaal)
P
a Pb
V 3P
Pm
= ab
2m m
cd
m
1/C2d cd
V2m

85. _Estragerea de radaeina dintrun ra-


dical. Spre a estrage rciddcina dinteun radical este
de ajuns a immul(i indiciul radicalului prin indiciul
rdcjnej

www.dacoromanica.ro
64
r
Fie propus a estrage rgdgeina a mn din Va P . Dio
eg vom av
my

In adev6r dacg redicgm ambii membri ai ecualitg-


tei la potenta mr, avemu

{frv-.51-----[{ki/J'I

--(1r/;:) r-;
(mr my

va P
ceea ce demonstrg regula enuntatg.

Esercifii. A face sa disparg radicalii din nurai-


a a--b ID

torii fractiunilor. Vb 'VT+ VIT'Vi...:Vg Avem

10. a_ a1/17 aVIT


vb vb.1/13 b
2. ab (VT)2(V17)2
=-17a-1/17
1797+V b v.7_1=Vg-

www.dacoromanica.ro
65

3% In m (VaT-FV. b)
ila7y17(17-9.vjaw-i-EYT3).
(v-a1-1/1-3)
ab
9a2-16b2
40. A simplifica fractiuneal5a2b-20a13.2.
Futon]. scri:
9a2-16132 (3a)2,(4)2. (3a+4b)(3a-4)
15a2b-20ab25ab(3a-4b) --"'-5ab(3a-4b)
3a-F4b
= Sala-
5o. Cum se modificg valoarea unei fractiuni and
se adaoge aceasi cuantitate la ambii sei termini.
. a
Fie---fractinnea propusg. Adangind la ambii sei ter-
mini unu numer m 2 vom avd ia3-3a cgreia valoare vs,
a a a+m a
fi>..VWX=.-2 dupg cum diferipta b-Fm b
b
va
11><saur=o*.
EfectuAnd sustractiunea, avem
a-Fm a_b a+m) (ba)nt
b+mbb(b+m)b(b+m) b(b+m)
( b a)m.
m care vedem c totul depinde de la ra-
b(b-Fm
portul de mgrime dintre a si b.

*) Se considera ca mai miel cleat zero or-ce cuantitate


negativa, cad dupa regula aubstractiunei algebrice avem
0(-5)=7 + 5
O(a)-= + a.

www.dacoromanica.ro
66

60. re o linie indefinita XX' se da un punt fics 0


si puntele A,A, situate la distante cunoscute 0Aa
OA'=a'. Se dau asemene, lungimile perpendicularelor
AB=b, A'B=b' redicate de o parte si de alta a clrep-
tei XX'. Linia care unesce estremitatile B, B' a le
acestor perpendiculare intalnesce pe XX' intr'un punt
I. A determind distanta acestui din urma punt de
puntul 0.
70. Care-i productul immultirei monomului am prin
a_n ?
80. A demonstra ca : a.man=a--(m+n)
a-0:0=a -(m+n); a-m mt,
m p
90 A forma productul cuantitatilor aci aq. A
m p
forma cuotientul a.: al.
86. Nota. Usul fi Calculul cuantitclfilor
negative.
Inainte de a trece mai departe trebue a observa ca
aceasta chestiune a programei esamenului general de
licee este resolvita in mod implicit prin stabilirea re-
gulelor din urma pentru calculul cuantitatilor algebri-
ce. In adevar modificand, precum am facut, defini-
tiunile operatiunilor fundamentale am obtinut regule
generale aplicabile atat cuantitatilor positive cat cL ce-
lor negutive. Asa dar aceste din urma se aduna, se
substrag, se immultesc si se impartesc dupa aceleci
regule ca si cuantitatile positive.

www.dacoromanica.ro
CARTE A I I.

Teoria ecuatiuullor de gradul antelu.

87. Definifiuni. Cand doue cuantitati sunt le-


gate intre ele prin semnul=, pre cum a=b, atunci
constituesc ceia ce se numesce o ecualitate.
O ecualitate este dar espresiunea relatiunei de snli-
rime Mire doue cuanliteifi care au aceiafi valoare.
O ecualitate poarta, numele de ecualitate identicd sau
identifate child cuantitAtile legate prin semnul=, sunt
invederat ecuali sau egad coutinncl litere reman ne-
incetat ecuali pentru toate valorile particulare atribuite
acestora. Astfeliu
ai-b=b+a ;
( a + 1 )2=a2+ 2ab b2.
y)( x y)"="x2y2
sunt identitgti, cAci membrul anthiu al fie-careia din
ele remitne respectiv ecuale cu al doilea or-cari ar fi
valorile date lui a, b, x, i y.
O ocualitate se numesce ecuafiune and espresiunile
ulgebrice ale membrului Anthiu si al duoilea, devin 1-
dentice numai pentru un num6r determinat de valori
atribuite literilor ce cuprind.

www.dacoromanica.ro
68

Astfeliu ecualitatea
5x+ 3=3x+ 9 1)
este o ecuatiune ; cAci membrul Anteiu devine ecuale
cu al duoilea numai pentru valoarea particularA x=3.
Pentru or-care altA valoare numericA atribuitA mi x,
membrul Anteiu al atestei ecualithti nu mai este ecu-
ale cu al duoile.
Asemene y2 +2y=4y +
sau y(y+2)=4(y+2) (2)
este o ecuatiune cAci se transform& in identitate numai
pentru valorile particulare y=4, y=-2.
Literile ale cAror valori particulare fac identicu e-
cuali pe membrii unei ecuatiuni, suntnecunoscutele e-
euatiunei. Valorile particulare insesi se rtumesc Ta-
deiceni san solufruni ale ematiunei. Asitfeliu 3 este a
rAdAcinA a ecuatiunei (1); 4 si-2 radAeinile eouatiu-
nei (2) ; cltei puse in aceste ecuatiuni in locul necunes-
cutei corespundetoare, avem :
5.3+3=3.3+9 pentru ecuatiunea (1) ;
42+ 2.4=4.4+ 8
L-2)2+ 2,(-2)=.4." 2) + 8.{pentru ecuatiunea (2).
Ateaeth propietate a radAcinelor de a face membnii
unei ecuatiuni identicu ecuali intre e pronietate care
resulth din inshi definitiunea lor, se esprinth dicend cA
ele verified sau solisfac ecuatiunea.

Nola. Din cele ce preced ved.em cA pentru ca un


numAr dat BA fie rAdAcinA a unei ecuatiuni, trebuie si
este de ajuns ea sn'bstituitu fiind in locul necunoseu-
tei in ecuatiune, BA facA membrii aeesteia identicu eon-,
ii intre ei.
Numini grad inteo eeuatiune cel mai ivalt din-
9.
itregradele deferitilor termini in raport ata, necunos-
cute. Astfeliu ecuatiunile urmatore :

www.dacoromanica.ro
69

3y2+ 2x2y= 10x


3x2+9x=-5
2x+ 3y=.25
aunt, Anteia de gradul al treilea, a doua de gradul al
duoilea i a treia de gradul Anteiu.
90. Ecuatiunile se disting intre ele dup4 gradul lor
gi dup4 numerul necunoscutelor ce cuprind. Asa in
ecuatiunlle precedente Anteia este de gradul al irrilea
cu duoe necunoscule, a doua de gradul al doilea cu o
singurd neounosculd; a treia dv gradul (Intel cu duoe
neounoscute. Afarg, de grad qi numerul necunoscutelor
ecuatiunile se mai impart in ecualiuni numerice i ecu-
afiuni literate.
0 ecuatiune se ()ice numericei cAnd coeficientii necu-
noscutelor i terminii inclependenti aunt numere par-
ticulare.
Esemplu. 3x2+ 6x-2,4x+ 6, in care coefieientii sunt
numerele 3, 6 si 4 si tertainii independenti de necu-
noscuta x suntnumerile-2 i +6.
0 ecuatiune se clice literarei cand coeficientii necu-
noscutelor sau terminii independenti sunt ei insii re-
presintati prin litere. Esemplu : ax+b=a'x+b', este o
ecuatiune literarei, in care coeficientii necunoscutei x
sunt literele a, a', si terminii independenti b, b'.
91. Duoe sau mai multe ecuatiuni se clic ecuiva-
lento and admitu ace1esi radg.cini. Astfeliu ecuatiuni1e :
3x+ 5;=9x-7
4x+ 3=10x-9
Sunt ecuivalente, cg.ci ambele sunt verificate prin
valoarea particularit x=2.

www.dacoromanica.ro
70

92. Scopul ce cgutgm a ajunge in teoria ecuatiunflor


fiind resolvirea br, adicg determinarea solutiunilor ee
admit, este evident cg vom puth totdeauna substitui
unei ecuatiuni propusg o ecuatiune ecuivalentd, de
cgte-ori resolvirea acestei din urmg ni va presinta oare
earl avantage.
Transformarea unei ecuatiuni date intr'o ecuatiune
ecuivalentg se basazg pe eAte-va tereome pre cari tre-
buie a le cunoasce.
92. Teorema I. 0 ecua(iund propusei se iransformei
inir'o ecuatiune ecuivalentei clind meiriin sau rniefureina
ambii sei mernbri prinir'un acelaf nuttier.
Represintgnd prin A espresiunea membrului gnteiu
ffi: prin B acea a membrului al duoilea al ecuatiunei
propusg, aceasta se va seri :
A:=-C. (1).

Mgrind sau micqurgnd atnbii membri ai acestei e-


cuatiuni printr'un num6r m vom avES,:
A-1-m-=-B-1-m (2)
Am=Bm (3)
Die cg aceste din urmg ecuatiuni stint ecuivalente
cu ecuatiunea (1). In adevr o solutiune a ecuatiunei
(1) face espresiunea algebricg represintatg prinIA identicu
ecuale cu acea represintatg prin B. Ansg adungnd eA-
trA aceste duce valori ecuali un acelas num6r nt este
evident eA vom obtin duce sume ecuali A.1-m=n131-m.
Aceastg din urmg ecualitate fiind gnsesi ecuatiunea (2)
verificatg, vedem c o solutiune a ecuatiunei (1) yen--
ficg ecuatiunea (2). Vice-versa o solutiune a ecuatiunei
(2) veriflcg ecuatiunea (1). Pentru a demonstra aceasta,
observgm eg o solutiune a ecuatiunei (2), face A-Fm
identic ecuale en B-Pm. Ans cgnd din duoe euantiteit,i

www.dacoromanica.ro
71

ecuale seddemu acelas numer, ob(inem resturi ccuale.


Scgclind dar din cuantitatile ecuali A+ra, si B+m a-
celas numer rn vom capata resturile ecuali A si B, a-
dicg ecualitatea.
A=B
care este ecuatiunea (1) verificatg Asa dar o soluti-
une a ecuatiunei (2) verificg ecuatiunea (1); prin ur-
mare aceste dove din urmg ecuatiuni sant ecuivalente.
Printr'un rationament analog vpm idemonstr ca ecua-
tiunea (3) este ecuivalentg cu ecuatiunea (1).
Nord. Usul acestei teoreme in resolvirea ecuatiuni-
kr dg loc la o regulg practicg, care poate B. designa-
tg subt numek de regula transpunerei terminilor.
Esemplu. Fie ecuatiunea
3x--5=2x +7 (a).
Adungnd +5 la ambii sei membri ceia ce in vir-
tutea teoremei precedinti nu schimbg radgcinile aces-
tei ecuatiuni, vom aye :
3x-5+5=2x+7+6
sau 3x=2x+7+ 5, (13)

in care observgm cg terminal 5 care figura in mem-


brul gnthiu al ecuatiunei (a) a trecut in al doilea mem-
bru cu semn contrariu. Scgclind acum din ambii mem-
bri ai ecuatiunei din urm pe 2x ni va veni :
3x-2x=2x-2x+7+6
sau 3x-2x=.7+5 (7),
in care observgm asemene cg terminal +2x care fi-
gura in membrul al duoilea este trecut in membrul gn-
teiu cu semnul contrariu. Resumnd vedemu cg putem

www.dacoromanica.ro
72
enunta regula urnagtoare : Pentru a transpune un ter-
rain dintr'un membru intr'altul, este de a:uns a't ,supri-
ma din membrul in care se aflei f i at seri in cetalall
cu senate cantrariu.

94. Teorema II. 0 rcaufiune na'si schimbei


deeintle, sari se tran,forrnd in ecautinnea ecuivalentd,
cnd immu4im san impcir(im ambii sei membri printr'
un acelas.numdr.

Fie AL=D (1 )
ecuatiunea propusg. Iinmultind salt impartind prin un
num6r m ambii membri ai acestei ecuatiuni, vom aye :

A m-=Bm 2)

. A B
si
in m
Dic cg, aceste din urnag, ecautiuni sunt ecuivalente
cu ecuatiunea (1). In adever o solutiune a ecuatiunei
(1) face espresiunea A identieg ecuale cu B. Immul-
tind i impgrtind Ans in aceastg ipotesg membrii acestei
ecuatiuni printr'un numer m vom aye :
Am=-Bm
=--.
A B
mm
adicg ecuatiunile (2) si (3) vorificate; cgci este evident
cg immultind sau impgrtind duoe cuantitgli ecuali, prin-
tr'un acelas numer obtinem in inteiul cas producte e-
cuali, in al duoilea cas cuotiente ecuali. Viceversa o
solutiune a ecuatiunei (2 ) sau o solutiune a ecuatiunei
(3) verificg ecuatiunea (1). In adevr o solutiune a e-
cuatiunei (2) face pe Am identic ecuale cu Bm ; ans
impgrtind aceste doue cuantitgti ecuali prin m obtinem
ecualitatea.
A=B

www.dacoromanica.ro
73

adie6 ecuatiunea (1 )verificatit. De asemenea o solu-


B
tiune a ecuatiunei (3) face pe A identic ecuale cu Ta_
m m-
Immultind ansA aceste doue cuantitlti ecuali prin m a-
jungem Ana, la ecualitatea
Ar-..B

Acia dar solutiunile ecuatiunilor (2) ci (3) verificA


ecuatiunea (1). De nude conchidem ea aceste duoe
ecuatiuni, sunt ecuivalente cu ecuatiunea (1), ceia ce
era de demonstrat.
95. Nola. Ecuatiunile (2 ) ci (3) ineeteazA in gene-
ral de a fi ecuivalente cu ecuatiunea (1) cand m este
o cuantitate care se anuleaza sau care depinde de o
necunoseutA a ecuatiunei propuse.
Esemplu. Fie propusx ecuatiunea ammerieg,
3x +5=7x-31 (8)
a careia rAdleinA unicA este x=9. Ecuatiunea AnsA
m(3x+5)=(7x-- 31).m ()
and m=o, admite ea solutiu'ne toate valorile posibi-
le a le literei x cad or ce multiplu al lui zero este zero ;
prin urmare aceasta din urnia ecuatiune nu mai este
ecuivalent4 cu ecuatiunea (e). De asemenea ecuatiu-
unea ri 1 poate a nu mai .fi. ecuivalenta cu ecuatiunea
(F] cAnd m confine o necunoseutA.
Fie in ecuatiunea (i) m=x+2. Vom ave :
(x + 2)(3x +5)=(7x-31)(x + 2) (i).
Aceasta din urmit ecuatiune, afara, de solutiunea x=9,
mai admite ca radcing valoarea particularlt x=-2.
Ace dar aceastg, din urmA ecuatiune cuprinde o solu-
fiune Arland ecuatiunei (a), prin urmare nu'i este e-
cuivalentg.
Din contra and impArtim ambii membri ai unei ecua-
Algebra. 6

www.dacoromanica.ro
74
tiuni prin un numer m care depinde de necunoscute,
atunci ecuatiunea transformatg poate admite mai pu-
tine radacini de cat ecuatiunea propusg.
Esemplu. Fie ecuatiunea literarg,
x2 as.0 (7)
a cgreia radacini sunt x=a si x=a. Impartind ambii
membri ai acestei ecuatiuni prin x+ a. vom av e :
x2a2=0.
x+ a
sau ! xa=o (7') ;
a careia radacing unicg este x=a. Asa dar aceasta,
din urn:a ecuatiune nu mai este ecuivalentg cu ecua-
tiunea (7).
96. Este de observat ea, solutiunile nuog introduse
in ecuatiuuea transformatd, prin immultirea ecuatiunei
propuse cu un factor m dependent de necunoscute,
precum si acele cari dispar din ecuatiunea propupg
prin divisiunea acesteea cu cuantitatea m, se determing
resolvind ecuatiunea aucsiliarg
m=o.
Astfeliu a doua solutiune x= 2 a ecuatiunei (i)
straing ecuatiunei (6) se determing en ajutorul ecu-
atiunei
x+ 2=o
obtinutg prin anularea multiplicatorului x + 2. De ase-
mene solutiunea x=a suprimatg din ecuatiunea (7)
prin divisiunea ecuatiunei (7) cu cuantitatea x+a, se
determing ecualand acest divisor cu zero ceia ce db .

x+a=o
sau x= a.

www.dacoromanica.ro
75

97. Redicarea la potentg, a membrilor unei ecuatiuni


introduce de asemene solutiuni sta./tine. Fie spre esemplu
ecuatiunea.
A=B (a);
Redicancl la patrat avem

A2.---B5 (r).
Aceastg din urmg ecuatiune cuprinde solutiuni strgine
ecuatiunei (a). In adevr putem scrI :
A2B=vo
sau (A+ B)(AB)=o
care e verificatg atgt prin valorile necunoscutelor cari
fac pe A ecuale cu B, cat i prin acele ean l. fac pe A
ecuale cu B.

www.dacoromanica.ro
76

Resolvirea eenatiunilor de gradul antein


en o singnra neeunoseuta.

98. In resolvirea ecuatiunilor de gradul anteiu cu o


necunoscuta, distingern duoe casuri principale, duo
cum ecuatiunea propusa contine numai termini intregi
sau coatin6 si termini fractionari.
Consideram mai anteiu casul simplu cand. ecuatiunea
este de forma
ax=b (1).
In acest cas resolvirea este facila, caci peatru a de-
iermind voloarea necunosculei x este de ajuns a im-
parti ambii membri ai ematiunei prin coeficientul a,
ceea ce in virtutea teoremei II nu schimba solutiunile
ecuatiunei propusa, si ce ea ce ni da :

.=:
ax
a
b
a
b
sau x=----.
a

Aceasta formula ni aratit ca. ecuatiunea (1) are o sla-


guru radacina represintata prin cuotientul b--.
a
99, Trecem acum la resolvirea casului general al
terminilor intregi. Obser yam pentru aceasta ca, diferitii
termini din ambii membri ai ecuatiunei, nu pot fi cleat
de duoe specii : termini dependinti si termini iadepen-
dinti de necunoscuta. Punaul in factor comun termini
cari contin necunoscuta si represintand prin cate o
litera suma algebrica a terminilor cunoscuti, ecuati-
unea se va seri :
ax-i-b--=-a'x-I-b' (2).

www.dacoromanica.ro
77

Spre a resolvi aceasth ecuatiune cgutgm a o reduce


la forma ecnatiunei (1). Strgmuthnd terminul cunos-
cut b din membrul gateiu intr'al duoilea i terminul ne-
cunoscut a'x din al duoilea membru in tinteiul, vom a-
ye, dupg regula transpunerei semnelor:
axa'x=b'b
sau (a re)x=b'b ; (3)

de unde impgrtind ambii membri prin coeficientul (aa')


al necunoscutei x, ni va veni :

x ==
b' b A
*).
a---a
Aceastg valoare a necunoscutei x este adevarata
unica solutiune a ecuatiunei propuse, cici ecuatiunile
prin cari am trecut pentru a ajunge la aceastg deter-
minare sunt toate ecuivalente cu ecuatiunea (2), in vir-
tutea teoremelor preced.ente.

100. Cgnd ecuatiunea propusA are atat termini in-


tregi eat i fractianari, atunci spre a o resolvi va fi de
ajuns a o reduce la casul de mai inainte al termini-
lor iatregi.
Fie, spre esemplu, ecuatiunea
ax d a.'x d'
F+ex--e ="13'c,x e' (5)

Pentru a face sg dispar a. numitorii b, e, b,' e' vom


immulti ainbii membri ecuatiunei prin cel mai simplu
multiplu al acestor numere. Ansa in acest cas cel mai
simplu multiplu al numitorilor se confunclg cu produc-
tul lor, cgci sunt primi intre ei. Vom ave :

be.b'e' (az
T+ ex_ -)..beNee
,

www.dacoromanica.ro
78

sau aeb'e'x-F be.b'e'cxb.b'e'da'be.e'xbe.b'e'c'x-


-beb'd (6).

Transpun6nd terminii necunoscuti din al duoilea mem-


bru. in gnteiul i terminii cunoscuti din membrul gateiu
intr'al doilea, vom av6
aeb'e'xl-beb'e'exa'bee'x-Fbeb'e'x=---bb'e'dbeb'd'
seu (aeb'e'+ beb'e'c a'b.ee'+ be.b'eV)x=bb'e'd
beb'd' (7)
ImpIrtind. ambii membri ai acestei ecuatiuni prin co-
eficientu1 polinom al necunoscutei x)ni va resultivaloarea

X=2.
bb'e'dbeb'd'
aeb'e'+ beb'e'ca"b.ee'+ beb'e'c' (8)

care este solutiunea ecuatiunei propuse.


Fie Inca propus a resolvi ecuaOunea
mx n px q
15a3b+21ac2-25ab2m5c3d (9 )

Formand, dupg regula cunoscutg, cel mai simplu mul-


tiplu comun al numitorilor, obtinem espresiunea
3 5.27 a3b.2c2d.

Immultind ambii membri ecuatiunei (9) prin aceastg


cuantitate ci fgc6nd simplificgrile posibile vom ave :
35bc3dmx+25a2b2cdn.21a2edpx+105a2b.2q (10) ;
de unde transpun6nd intr'un membru terminii cari contin
necunoscuta si in celalalt terminii independinti, ni va vent
35bc3dmx-21a2c2d.px--...105a2b2q-259.2b2cdn
Batt (3513c2dm-21a2c3d.p)x..--105a2b2q 25a2b2cd.n (11)

www.dacoromanica.ro
79

105a3132q-25a2b2cd .n
de unde x , solutiune a ecua-
tinnei propuse.

101. Resuma.nd diferitele transformitri ce aplicam


unei ecuatiuni de gradul Antaiu cu o necunoscutft pen-
tru a o resolvi, putem formula regula generall urma-
toare : 1. Farem s disparei nurnitorii clued esistd,
immul(ind ambit naembri ai ecua(iunei prin cel mai sim-
plu multiplu al lor ; 20. Transpunem terminiicari con-
tin necunosrula intr'urt singur nrembru ci cei indepen-
denti in reldlalt, facem reductiunele posibile i punem
necunoscnta in factor comun ceind terminai cari o cat-
prind nu sunt asemene ; 3. Imprlim apoi ambii mem-
bri ai ecuatiunei pPm coeficientul necunoscutei, ceea ce
duce la determinarea solufiunei cdutale.

Aplica(iune. I Fie ecuatiunea


x
--E276=x. (a)
5 7

Facem s disparA numitorii immultind prin cel mai


mic multiplu comun al lor, cena ce dg :
7x + 5x+ 276.35=35x ;
ducem terminii necunoscuti in al duoilea membru, la-
sand cel cunoscut in Anteiul qi avem
276.35=35x-7x-5x
sau 9660=35x-12x=23x
salt 23x=9660 ;
9660
de uncle x= =420. ()
23
Pentru. a ne asigura in mod direct ca, aceasta. valoare

www.dacoromanica.ro
80

a lui x este adev6rata solutiune a ecuatiunei (a , este


de ajuns a o substitui in locul lui x in aceastg ecua-
thine, sciind cg, resultatul acestei operatiuni trebue BA
fie Q ecualitate identicg. Fite 6nd astfeliu avem
420 420
5
+ f-- + 276=420
Batt 84+ 60+ 276=420
sau 420=420.
II. Fie ecuatiunea literarg
a i_i_ d ( /3)
-1- 1J=----C L---- ..

Pentru a o resolvi procedem in modul urmatoriu :


Ducem terminii in x in membrul gateiu si termini
independenti in membrul al duoilea, ceea ce ni dg
a d
1----=c
x x --b
sau a+ d
-----..c--b
x (j9')

Immultind ambii membri ai acestel ecuatiuni prin


numitorul x ni va veni
a+ d=(c---b)x
sau (cb)x=a+d. (13")
Alec este de esaminat daeg ecuatiunea (a") nu con-
tine solutiuni streine ecuatiunei (13); cAci factorul prin
care am immultit ecuatiunea precedentg este ins* ne-
cunoscuta x. Solutiunile :1,ns g. streine ecuatiunei prop.-
se pre cari le poate aye ecuatiunea (ifT) nu pot fi, pre-
cum scim, decgt solutiuni ale ecuatiunei aucsiliare
m=o,

www.dacoromanica.ro
81

care iu casul de fatl se reduce la x=o. Anal valoarea


zero nu este o solutiune a ecuatiunei ' fl"), prin urmare
aceasta, din urm A. este ecuivalenta cu ecuatiunea propusti.
Affa dar valoarea clutattt a necunoscutei va fi
a+ d
c-b

Resolvirea ecuatiunilor de graded Antal"


eu utah mune neeunoseute.

102. Definifiuni. CAnd mai multe ecuatiuni cu mai


multe necunoscute admit impreuna aceleasi solutiuni,
complecsul kr constituie ceea ce se numesce o sis-
temii de ecuo fiuni simultane.
Duoe sisteme de ecuatiuni simultane se clic ecuiva-
lente egad au aceleai solutiuni.
103. Resolvirea Ansa, a unnei sisteme de e,cuatiuni si-
multane avnd de obiect determinarea solutiuuilor sale,
vedem t vom put totdeauna substitui unei sisteme
propuse a se resolvi, o alt sistema ecuivalenta. In co-
perarea acesteisubstitutiuni ne serv teoremele urmAtoare.

104. Teorema Ii 0 sistemd de ecuajiuni simultane


se transformd intr'o sistemd ecuivalentd cilnd inlocuim
una din ecuafiuni prin ecuafiunea ce cdpeitiim Maud
suma acesteea membru cdtrei naembru cuuna din celelalte;
sau aduniind toate ecuafiunile membru cdtr membru,
sou in fine adundnd ioate ecuayunile sistemei immulyte
flind afard de una din ele, prin factori nedeterminafi
diferifi de zero.

www.dacoromanica.ro
82

Fie propusg, sistema, A=A2


B=B' (1);
C=C'
D=D'
Dic ca sistemele
A 1-B=A'-FB'
B=13'
C=C' (2) ;
D=D'
A+B+C-FD=A'-}-B.+C+D'
B=B'
C=.C' (3) ;
D=15`
A-1-113 +-2:C-FlilD=A'+11T-1-1'C'd-la D'
B=B`
C=C' (4 ;
D=D'
sunt ate trele ecuivalente cu sistema (1).
In adev6r o solutiune or-care a sistemei (1) &and
ambii membri ai ecuatiunilor aceStei sisteme identic e-
cuali intre ei va face A ecuale cu A' si pe B ecuale
LAI B' ; prbi urmare aceastA solutiune va verifica i pe
Anteia ecuatiune a sistemei (2) a careia celelalte ecua-
tiuni sunt identice cu ecuatiunile corespun4etoare a le
sistemei (1) ; prin urmare solutiunea considerata va ve-
rifica intreaga sistema (2). Vice-versa, o solutiune a
sistemei (2), face pe ambii membri at ecuatiunilor
acestei sisteme identici ecuali intre ei. Ansa ecuatiunea
a doua din aceasta sistema ni da B=B', prin urmare
anteia se reduce la A=A,. Solutiunea propusa face
dar pe A ecuale cu A', pe B ecuale cu B', pe C e-
cuale cu C i pe D cu D'; prin urmare verifica sis-
tema (1). Asa dar aceste doue sisteme aunt ecuivalente.
Tot astfefiu vora demonstra ecuivalenta sistemelor (1)
si (3), (1) 0 (4 .

www.dacoromanica.ro
83

105. Teorema 11. Cdnd una din ecuafiunile unei


sisteme este resolvitd in privirea vnei necunoscute, a-
tunci inlocuind aceastd necunosculd prin valoarea sa in
celelalte erua(iuni, formdm o nuoil sistemii ecuivalenta'.

Fie propusA sistema


KA
B=B'
C=0' (1).
D=IY
Dic c sistema ce vom deduce din aceasta transpor-
tand valoarea lui x din itnteia in celelalte ecuatiuni va
fi o sistem5, ecuivalent. Fie B, C, D,; B', C', D', es-
presiunile lui B, C, D, B', C', D' cand facem aceast5
substitutiune, vom aye :
x=A
B,=13;
C,=C: (21.

0 solutiuna or-care a sistemei (1) fgc6nd pe x ecuale


cu A, vom pute, in celelalte ecuatiuni ale acestei sisteme,
inlocui pe x prin A; iims4 aceast a. substitutiune transformA
pe B i B' in B, pi B,' pe C i C' in C, i C,' ; pe D si
D' in D, i D,'. Ecuatiunile dar & sistemei (1 ) -se i-
dentificit atunci cu cele a le sistemei ( 2) ; asa dar soIuiu-
nea consideratg a sistemei ( 1 ) verificA sistema (2). Vice-
versa or-ce solutiune a sistemei(2 ) verifica sistema propusA,
caci A. devenind identic ecuale en x, vom put pune n ecu-
atiunile urmAtoare ale acestei sisteme in locul lui A pe x,
siatunci B. se transformA in B i B,' in B' ; C, in 0 pi 0/
in C' ; D, in D i D', in D'. Prin urmare aceste eca-
utiuni vor deveni identice cu ecautiunile corespumletoare
a le sistemei (1 ), cu alte cuvinte sistem a ( 2) prin aceastX
substitutiune va deveni identica cu sistema (1); prin ur-

www.dacoromanica.ro
84
mare solutiunea consideratg va verifich pe aceastg din
urnag. Sistemele (1) si (2) sunt dar ecuivalente, ceia
ce era de argtat.
106. Trecem acum la resolvirea insgsi a unei sisteme
de ecuatiuni de gradul anteiu cu mai multe necunoscute.
Distingem duoe casuri principale, dupg cum numerul
ecuatiunilor sistemei este ecuale sau neecuale cu nume
rul necunoscutelor. Insemngnd numerul ecuatiunilor prin
Ne i acel al necunoscutelor prin Nu , primul cas prin-
cipal de care ni propunem a ne ocupa, va fi caracte-
risat prin conditiunea.
Ne=Nu
Fie propus a resolvi sistema generalg urmatoare :
ax+ by=c
a'x + la'y=e' (1)
Pentru a facilitg, resolvirea acestei sisteme vom con-
siderk mai Anteiu casul particulariu:
ax+ by=c
a'x=c' (1)
Ecuatiunea din urmg, fiind cu o singurg, necunoscutg
ni va da imediat
el
ac=171:' . (3) i

Mug, necunoscuta x represintgnd prin ipotesa aceeasi


valoare in ambele ecuatiuni a le sistemei, vom puth
substitui in locul seu in gnteia ecuatiune valoarea c'
a'
trasg, din a duoa, ceea ce ni va oh :
c'
a b'+bY=c

www.dacoromanica.ro
85

sau by=c ac' ca'ae'


a' a'

, (4)
sau y=ca'ac'
ba'

Volorile (3) i (4) constituesc impreung soIutiunea


Unic a. a sistemei (2); cA,ci x admite o singura, valoare
c'
, din care pentru y resultg, earAi numai o singurA
a'
valoare
ca'ac' .
ba'

Duand aceste valori in sistema (2) trebue sA c--


pAtAm ecualiati identice. GAsim in adev6r

+ b.(ca'ac')=c
ja ba'

sau
ac' ca'ac'
.-1-
a a'
c
ac' ac ,
sau
at a'
sau c=c.

c' ,
Dc asemenea a,.
a'
sau c'=e'

www.dacoromanica.ro
86

Vedem dar cl resolvirea sistemei [2] este foarte sim.-


pia..Este de ajuns a determind mai einteiu valoarea
necunoscutei care intrd singurd in una din eruafiunt f i
a o transporta apoi in ceialatta ecuafiune, care servd
atunci a determina valoarea celeialle necunoscute.

107. Spre a resolvi sistema (1) authm a o redue


la forma sistemei (2). Pentru aceasta este necesariu
a face tth disparl nna din necunoscute dintr'o ecuati-
une a sistemei propusa, ceea ce se dice a elinana acea
necunoscuth. Aceasth etirninare se poate face in diferite
moduri cari constituese pe athtea metoade de resolvire
a unei sisteme de ecuatiuni.

108. Illetoada substitutiunei. Ni este propud


a resolvi sistema
ax+by.--c ti \
a'x+13'yr=c' '')
Operam asupra ecuatiunei amteia ca ci cAnd valoa-
rea unei din necunoscute a lui y, d.e esemplu, ar fi
determinath, ceia ce ni va dk :
axcby
s au x---....
cby
a.

Aceasth din nrmg ecuatiune fiind invederat ecuiva-


lenth cu prima ecuatiune ax+by=c, sistema urnthtoare.
cby
x a 1 (3)
a'x+b'y.=c.
va fi asemene ecuivalenth cu sistema (1). In virtutea

www.dacoromanica.ro
87

Ana a uniea din teoremele precedente, sistema (3) se


transforml in sistema ecuivalenta, clacl in locul lui x
din a cluoa ecuatiune punem valoarea sa scoasa. din
totems,. Vom aye astfeliu :
x=. cby
a
c-by )A-Vy=c '
a

sau fac6nd s diapara, in a doua ecuatiune numitorul


si separand terminii vom obtin sistema urmg,toare e-
cuivalentI la randul seu cu sistema (1).
x=cbyt
a
4)

(ab'--ba')y=ac'--ca'
care este de aceiasi form cu sistema (2). Vom aye
prin urmare
ac'ca'

C
ac`ca,
ab ' ba' cab'cba/bac'-Fbca.
x=. a' = a(ab'ba')
sau x=-.-
cb'bc'
ab ba'
x ac' cai
ab'ba'
(5)

valori cari compun impreunI solutiunea sistemei (1)

Resuruand vedem a in aceastli metoadA elimina-ea unei


necunoscuteintr'una din ecualiunile sistemei se face sub-

www.dacoromanica.ro
88
stituind in aceastii ecaufirtne in locul necunoscutei, va-
loarea sa scoasii din ceialaltet ecautiune, de unde si
metoadei ce considertim i s'a dat numele de inetoada
substilutiunei sau rnetoada de eliminare prin substitufiune.

SA aplicam la un esemplu numeric. Fie propus a


resolvi ecuatiunile
3x-1- (g )

5x+6x=62.
Vom ave x= 47-5y
47-5y (q)
5--x---F637=62

san
47-5y
x=-3
(18-25)y=62.3-5.47;
Sau immultind prin --1 ambii membri ai ecuatiunei
a duoa a acestei din urma sisteme ni va veni
x=w
47- 5y

(25-18)y=5.47-62.3
sau
47-5y
x=T-
y 235-186 =i

de uncle va resulti pentru solutiunea sistemei propuse


y=7
X47 -5.7.4.
3

www.dacoromanica.ro
89
109. Metoada Reductiunei. In metoada redue(i-
foci eliminarea se face reducend coeficientul necunos-
cutei ce voim a elimink, la aceiasi valoare in ambele
ecuatiuni a le sistemei i adunand sau subtragend apoi
ecuatiunile membru eittra membru, de unde si metoa-
dei acesteia i se mai da numele de metoadd de etimi-
nare pria adifinae fi subtrac(inne.
Fie propusa, sistema generala deja considerata,
ax by---,c (a)
a'x b `y=c`.
Immultind prima ecuatiune prin b', a duoa prinb
adunandu-le membru cat% membru, ni va resulta
ecuatiunea fgr y
(ab.b a')x=,cb'bc'.
Combinand aceasta ecuatiune cu una or-care din e-
cuatiunile precedente, Ele esemplu cu anteia vom ca-
pata in virtutea teoremei I sistema urmatoare ecuiva-
lenta cu sistema_ (1)
ax+by.,--c
(ab'ba',x=cb'bc' 1j (P)
Ecuatiunea a duoa a acestei sisteme ni d pentru.
valoarea lui x
x.= cab'ba''
b'--bc'

acea a necunoscutei y se va determina ducend. in Anteea


ecuatiune in locul 1u x valorea sa, ceea ce va reduce a-
ceasta ecuatiune la o ecuatiune cu o singura necunoscutg.
Putem 411F3g determina valoarea lui y precum am deter-
Alg Ur 7

www.dacoromanica.ro
90
minat pe acea a lui x. Immultind antea ecuatiune a
sistemei (1) prina', a duoa prin a si fg,c6nd suma lor
algebricit, ni va resulta ecuatiunea far x :
(ab'ba')y=ac'ca'
ac'ca'
sau Y=4ab'ba'
110. Nola. Cand coeficientii necunoscutei ce voim a
elimina nu sant primi intre ei, atunci spre al. reduce
la aceeas valoare in ambele ecuatiuni va fi de ajuns a
immulti anteed ecuatiune prin productul factorilor primi
necomuni al coeficientului necunoscutel din a duoa. ci
vicerersa a immulfi a duoa ecuatiune prin produrtut
factorilor pritni necomuiel al coeficientului necunoscu-
tel din dateia.
Aceasta, metoada' presintA, avantagiul de a efectua
eliminatiunea necunoscutei fArl a introduce numitori in
ecuatiunea respectiva.
Esemplu. Fie propus a resolvi ecuatiunile numerice
35x +42y=280
14x +8y=68.
Pentru a elinaina necunoscuta y descompunem coefi-
cientii din ambele ecuatiuni in factori primi si avem :
42=2.3.7
8=2.2.2.=2.22.
Immultind pe Anteia ecuatiune cu productul 2.2 sau 2'
ai factorilor primi necomuni coeficientului 42, si pe a duoa

www.dacoromanica.ro
91

prin productul 3.7 ai factorilor primi necomuni cod.-


cientului 2 din aceast ecuatiune, vom aye :
140x+168y-=,1120
294x+16Sy=1428.
ScAdind aceste ecuatiuni membru cgtrg membru y
se e1imineaz1 si. pentru determinarea necunoscutei x
ni resultg. ecuatiunea
(294 140)x=1428-1120
sau 154x=308
308
xr-.=..
154
Pentru eliminarea lui x immultim Antiiea ecuatiime
prin 2 ksi a duoa prin 5 ceea ce ni da :
70x+84y=560
70x+40y=340.
De unde 44y=220
220
sau

www.dacoromanica.ro
92

111. Metoada Comparatiunei. In metoa-


da comparatiunei aplicata la o sistem4 de duoe ecua-
tiuni cu doue necunoscute, eliminarea se face resol-
vind ambele ecuatiuni in privirea necunoseutei ce ne
propunem a elimina si ecualtind intre sine valorile a-
cesteea, duo, principiul cg. doue cuautildfi ecuali ea
o a treia stint ecuali 0 inire sine.
Fie Ancit de resolvit sistema
ax-l-bx=".c
(2)-
a'x-l-b'y--,-.c'
Vom ave
x=.---
cby
a
x=c'b'y
a'
}(t)

Ecualnd espresiunile precedente ale necunoscutei x


si combinAnd ecuatiunea resultantI ca una din ecua-
tiunile sistemei propuse, vom forma sistema urmg,toare :
ax -1--by,----c

a a'
ecuivalentd cu sistema (7); cici o solutiune a acestei
sisteme fAc6nd identic ecuale pre ax+by cu c i. pre
a'x-Fb'y cu c`, va verifica relatiunile

x=cby
a
e'b'y
a: ,(i)

prin urmare va verifica intreaga sistemN, (s]. Vice-versa

www.dacoromanica.ro
9a
o sAutiune a aeestei din urmN, sisteme facaml pre
ax+by identic ecuale en c, va verifica relatiunea
e by-
x=--a 7

limit in virtutea ecuatiunei a duoa a sistemei (s), va fi


verificatA, qi relatiunea
c'b'y sau a'x+ b'y=e' ;
x.---= a'
,
prin urmare solutinnea consideratl a sistemei (a) yen-
ficA sistema (7). Aceste duoe sisteme sunt dar ecuivalente.
Resolvind ecuatiunea din urmg, a sistemei (e) vom
obtin valoarea necunoscutei y. Duand apoi aceastli
valoare in Anteia ecuatiune vom determina pe aces a
necunoseutei x.
111. Nola. Pentru determinarea practicti a necunos-
cutelor x tl.i. y, relatiunile () pot inlocul cu avant agiu
sistema (a). In adev6r aceste ralatinni serise in mod
separat, ni dau ecuatiunile :

a
.
cby c.--b'y
a
.
tp x=--
cby
a (g)
Din iCntgia avem
aieby),-a(e'b'y)
sau (ab'ba')y--ac,ca'
8,eea'
sau Ana -v
ab'ba'
De ande relatiunea din urm6, a sistemei (N) ni va da ;

www.dacoromanica.ro
94

c b
ad'ca'
xr=-;
ab'ba' cab'bao'
a a(ab'ba')
sau x=a(cb'bc') cbbc'
a(ab'b a')= ab'ba'

112. ffetoada lui, Berta. In metoada lui Bezut


eliminatiunea se face intr'un mod foarte lesnicios cu
ajutorul unor factori nedeterminati, de( und i metoa-
dei acestem j se mai dg, numele de me1oacic4 factorilor
nedeterminati.
Coutinugm a considerg, sistema
ax by=,.c (p).
a'x-F b'y=c'
Immultind gntgea ecuaciune printr'un factor nedeter-
minak k. a duoa prin-1 i facgnd sums lor membru
cgrlsrg, membru nir va, veni, scriind necunoscutele in
factori comuni:
( ak +( bkb')y=cke.
Combingad. aceastg din urmg, ecuatiune cu una din
ecuatiunile propuse de esemplu cu itntgea, vom forma
ax+by=c 1
(aka')x-F ( bk (q)
sistema ecuivalentg t'u sistema propusg.
Coeficienti ambelor necunoscute, din a duoa ecuatiune a
Ateestei sistemc, continnd. cuantitateak, vom put4 eUmin

www.dacoromanica.ro
95
pe or-care din ele supmAncl factorul nedeterminat k
la conditiunea de a anulA coeficientul respectiv.
Vom aye astfeliu pentru eliminarea lui y.
bk b'=o (r)
relatiune care serva a determin valoarea lui k, si in
virtutea careea ecuatiunea ce consideram se reduce la
(aka')x=ckc' ;
de uncle
ckc'
aka'
Pun6nd in aceasta formula in locul lui k valoarea sa
b'
--trasa din ecuatiunea (r) ni va veni
b'
C- cb'bc'
x= b' abeba'
afra'
Pentru a determina valoarea celeealalte necunoscute
este ae ajuns a substitui lui x din ant6ea ecuatiune a
sistemei (q) valoarea precedenta, ceea ce va reduce a -
aceasta ecuatiune la o singurit necunocuta y. Putem
ns determina in mod direct necunoscuta y fara a ni
servi de valoarea lui x. Vom e1imin, pentru aceasta
necunoscuta x, supun6nd factorul nedeterminat k la
conditiunea
aka'=o (e).
care va servi a determintl, valoarea lui k i va redu-
ce ecuctiunea a doua a sistemeii (q) la
I bk-1:03rckc'

www.dacoromanica.ro
96

sau
ckc'
37=.--a1L-V
a.'
Substituind lui k din aceasth formula, valoarea sa---
a
trash din relatiunea (r'), vom aye :
a'
a ca'ac'
y--=.
.
a' .13a,'ab', --u'
a

sau
ac'ca'

114. Sh aplichm aceasth metodh la -esemplul nu-


meric urmittoriu :
I 2x +7y=1231
8x-3y= 13f ( )

Immultind Anteia ecuatiune printr'un factor nedeter-


minat k si a doua prin 1 vom aye, adunandu-le
membru chtrh, membru ;

(12k 8,x-H7k+3)y=123k-13 (2)


Scim ch aceasth ecuatiune luath, impreunh cu una,
din ecuatiunile precedente formeazh, o sistema ecuiva-
lenth cu sistema propush. Anulnd Ansa in ecuatiunea
(2) coeficientul lui y, ni va veni
7k-I-3=o (3)
i (12k-8)x=123k-13 (4)
eau
123k-13
x= 12k 8'

www.dacoromanica.ro
97
Pun 6nd in aceasth formulh in locul lui k valoarea sa
3
decksh din relatiunea (3), vom av6
7'

3
123.T-13
x1=-- ;

121_8
7

de nude valoarea necunoscutei y se va determinh, du-


chnd aceasth valoare a lui x in una din ecuatiunile
propuse. Putem hush pentru determinarea lui y pro-
cede ea si pentru acea a lui x. Eliminhnd in ecuati-
unea (2) necunoscuta x vom avd :

12k-8=o (5)
i (7k+ 3)y=123k-13 (6)
sau
123k-13in
Y=" 7k+ 3.)"

Substituini lui k din aceasth, formulh valoarea sa-2


trash din relatiunea (5) ni va resulti

1231-13
3 246-39
Y 7.
2
3
14+ 3 7

3
aa, dar solutiunea sistemei (1) se compune din valorile
Ix=5
Y=9.

www.dacoromanica.ro
98

115. Nola. Aplicand sistemei


ax+by=c
(ne )
a'xd-b'y=c'
metoadele de resolvire espuee, am gasit solutiunea
x = cb'bc
ab- ba'
ac' ca' (la'
Y ab'a' 1
Observand modul formArei acestor yalori fractionare
cari 5u un numitoriu comun, putem formula regula
practicA urmatoare :

lo. Numilorul comun ss formeazd in,mulIind coefi-


cienfii necunoscutelor, din ambele eruatiuni crucis de
la steinga la dreapta i de la dreapta la steinga qi sea-
dind din dnietul product pre al duoilea, ceia ce ni dg,
ab'ba';
20. Numerdlorul fie-careia valori se deduce din na-
mitoriu inlocuind coeficientul necunocutei prin al duol-
Un membru al ecuafiunei respective.
Aceast A. regula estins a. la o sistemtt or-care de ecu-
atiuni de gradul Anteiu, poartl numele de regula lui Cra-
mer, duo numele geometrului elvetian care a desco-
perito.

Aplicatiunea sa la o sisteml de ecuatiuni numerice


serve a determina valorile necunoscutelor farl calcul
de resolutiune. Trebue Ansa pentru aceasta a fi puse
ecuatiunfie sistemei subt forma ecuatiunilor (no.

Esemplu. Fie propus4, sistema


3x1-5y=-61
4x+6y=76.

www.dacoromanica.ro
99

Formgnd, valorile necunoscutekr dupit regula pre-


cedenth vom aye

x 61.6-5.76
5.4 2
3.6
14
7

3.76-61.4 16
Y. 3.6-5.4 --2
valori cari compun splutiunea ecuatiimilor propuse.

116. Resolvirea unei sfsteniq dq trei ecu-


afiuni de gradul antau eu trei noeunoseule.
Fie propus a resolvi sistema
ax-f-by+ ez=d
a1x-F b'yd- c'z=d (1).
a"x b"y c"z=d"
Va mod espeditiy pentru determiparea necunpscute-
1 or s, y, z este ArmAtorul. Ponsid.erand pentru un mi-
nut, pre z in cele d'int6iu duo6 ecuatiuni ea Hind p
cuantitate cunoscutX vom seri
as 4-- by= dcz
a's+ b'y=d'c'z.
AplicAnd acum acestor duo6 ecuatiuni regul4 1i Cra-
mer ni ya resillt&s

dcz)b'b(d'c'z)
x= ba
a cl'-0)(4-0.0a'
ab'ba'

www.dacoromanica.ro
100

Ducgund aceste valori in ecuatiunea a treia a siste-


mei (1) vom avd

au
(dcz)b'b(d'c'z) a(d'c'z)--- (dcz) a'
b".
ab'ba' ab'ba'
-Fc"z-=-:-(1"

sau a". [(dcz)b'b'd'c'zl] -1-148, d' c'z)(d----cz)91


+ ab'c"z ba'c'rz=ab'd"ba'd ' ;
sau Ana" z [ab'c"ba'c"+ca'b"ac'b"-F bc'ecb'al
-,..ab'd"ba'cl"-Fba'a"ad'b"-F da'b" db'av.
De unde
ab'd"ba'd"-Fbd.'a"ad'b"-F da'b'db'b"
ca'b"ac'b"-i-bc'a"cb'a" '7)
Pentru a determina valoarea necunoscutei y observgm
c/i ecuatiunile sistemei propuse reman acele0 egad
schimbgm c in b, b in c, z in y kii. y in z. Atunci
numai terminul in y, in fie care ecuatiune ie locul ter-
minului in z ci vice-versa. Vom aye
ax+ cz + by=d
a'x+ c'z+ b'y=c1.' (2).
a"x+ c"z+b"y=d".
Dacg presupunem cg, repetim, asupra acestor ecuatiuni,
calculul precedent efectuat pentru determinarea lui z, for-
mula finalg ce vom capita va represinta valoarea lui y.
Acest calcul gns g. nu va diferi de cel relativ la necunos-
cuta z, decgt numai prin permutarea literilor y, z, b 0 c
Prin urmare formula finalg, corespuncletoare va diferi de
formula (y) numai prin permutarea acelorai litere. Va-

www.dacoromanica.ro
101

loarea dar a necunoscutei y se va put deduce fgrg


calcul din formula (7) schimbgad b in c, c in b cii
z in y. Vom aye astfeliu
ac'd" ca'd"+ cd'a"ad'e+da,c"dc'a"
Yac'b" ca'b"-Fcb'a"ab'c"+ba'c"bc'a" (a)

Dupg acelaq ratiorament, valoarea lui x se va de.


duce din formula precedentg, schimbgnd b in a, a in
b gi y in x. Aceasta ni va da :
be'dcbd+cd'
" ' " bbdc+db' cdc'b"
"
bc'a"cb'a"+ab'c"--ba'c"+ca'b"ac'b" (E)

117. SI aplicgm acest procediu la sistema ecuatiu-


nilor numerice urnigtoare :

3x+7y-I-4z=66
2x+ 6y1-5z=67, (a)
5x+2y+9z=78.

Treand in al douilea membru terminii in z din cele


d'intiu done ecautiuni, vom aye :

3x +7y=66-4z
2x+6y=67-5z (p),
5x+ 2y+ 9z=78.

Regula lui Cramer ni va dh


(67-5z)7
x= (66-4z)6
3.6 7.2

www.dacoromanica.ro
102

(67 5z,3 (66-40


3.6-7.2
11z-73
sau
4
69-7z (7)
y= 4
buand aceste valori in a treia ecuatiune a sistemeT
(13) vom aye :
5.11z-73
69-7z
4 +2. +9z=78
sau 5(11z 73) +2(69-7z) +36z=312 ;
sau 77z=539
de unde z=539=7.
77

Substituind lui z din formulele (7) valoarea sa nu-


mericA, ni va resula
11.7-73
4 1'
7.7.-5'
Y-69-4
Asa dar solutiunea sistemei (a) este x=1, y=5, i
z=7.
118. Nota. In resolvirea tistemei
a x-1-1) y+ z=d
a'x+ b'y-Fc'z=d.'
a"xi-b:y+ c"z=d"

www.dacoromanica.ro
103
am eliminat cu ajutorul regatei lui Cramer pre x
y din a treia ecuatiune si am delerminat valoarea lui
z. Putent thud procede in mod inrers. Vom elimina
mai nteiu una din necunoscute, de esemplu x, in do-
ue din ecuatiunile acestei sisteme ci aplicand regula
lui Cramer vont deternzina y i z. Ducend apoi valo-
rile acestor::nacnnoscute in una din ecuaftunile propu-
se vom determind a treea necunoscutd x.
Aplicand pentra eliminarea lui x metoada reducEiunei
care, dup., cum am va.clut, are avantagiul de a ni da
ecuatiuni fara termini fractiunari, vom aye :
(ab'ba')y (ca'ac')z =act da' eliminind. x in-
tre ant6ea si a doua ecuatiune ; oi
(a'b"b'a")y+(a'c"c'a")z=o'cl"d'a' eliminAncl
x intre a duoa i a treia.
De unde
(ad'da')(a'c"c'a")(ac'cala'd"d'a")
(ab ba )' a c c a )(ac ca )(ath b a )
(ab'ba')(a'd"- cl'a") (ad' da')(a'b" b'a")
z=(ab'ba') a'c"c'a")(ac'ca')(a'b"b'a")
Duand aceste valori in antea ecuatiune a sistemei
propuse vom ghsi

x a'b"(cd' dc') a'c"( db'bd')-1-a'b"(bc'cd')


(ab'ba')(a'c"c'a")(ac'ca')"a'b"b'a").
119. Inainte de a ne ocupa de resolvirea unei sis -
teme de un numer or-care de ecuatiuni de gradul ttn-
teiu, sa aplicam Ana sistemei precedente metoada lui
Bezut, ceea ce va pute servi a ne da o idee dark' a -
supra usului acestei metoade in general.

www.dacoromanica.ro
104

kvem ax + by+ cz -.,..d


a'x-i-b'y-Fc'z =d'(p).
a"xl- b"y-Fc"z=d"
Immultind respectiv Anteia si a duoa ecuatiune prin
factorii nedeterminati k, k' ; a treia prin 1 si &and
suma lor membru cAtra membru vom aye :

(ak + a'k' - a")x + ( bk +bieb")y+ (ck+ clec")z


=dk+ b'k'd" (q).
Aceastg ecuatiune combinatit cu duoe or-cari din
ecuatiunile (p) formeazA o sistema ecuivalentX en sis-
teml propusA. Ea ni presint a. posibilitatea de a de-
termina pre una din necunoscute eliminand pre celal-
te duoe. In adev6r factorii k si k' fiind nedetermi-
nati ii putem supune la conditiunea de a anula coefi-
cientii ai cloue necuuoscute, de esemplu x si y, ceea
ce ni va da :
ak+a'k'a"=o
bk-Fb'k' b"-=o (r)

De unde ecuatiunea (q) se reduce la


[ck+ c'k' clz=dk+ d'k'd"
sau z-,..
dki-d'k'd." (11
ckl-c'k'c"
Aplicand ecuatiunilor (r) regula praetia, vom gasi

ab'ba'
kl=i
ab"ba"
ab' ba'.

www.dacoromanica.ro
1,05

Du Ord avmst, vaiPri ip ecueVurkea (r), vora av6


arb'b"a' ab"ba"
aba' t4 ab ba .
z 4'

C.
b i

eb'b"a'
,

ab"--ba"
4"
,
--a-1-7ba' o, ab'ab' c
sau za(a"b'b"a')-1-d'(ab"ba")d"(ab'ba').
c(a"b'b"a')-1-c'(ab"ba")c"(ab'bT) i
Sau Ancl

z==.
d(a"b'b"a')-Fd'tab"ba")-Vd"(ba'ab)
c(a"b'b"a')-Fc'(ab" ba")+c"(ba'ab) '.$)

Vora psi asemene


d(a"e'e"a)i-d'(ae--eal-Fdlewae')
b(a c c a )1-b (ca ca )-1-b (ba ac) .(8')
x.--=
d(b"c' c"b')-F d'(bc"cb" (bc'
)+ d"(cb)
a(b"c`c"b`)+W(bc" cb") + a"(cb' be') ( )
24

120. Besolvirea unel sisteme de ii eeua-


fiuni de gradul anteiu eu ii neeunoseute.
Fie propus a resolvi sistema
AA'
13,---B'
C--C'
D---.---D' (1)

'

L=.I.:
Al gebra. 8

www.dacoromanica.ro
106
pre care o presupunem compusg, din n ecuatiuni cu
n necunoscute. Aplicam metoada substitutiunei.
Resolvind antgia ecuatiune in privirea uneia din
aceste necunoscute, de eseimplu in privirea lui x, vom
capata, sistema ecuivalenta, :
x=11
B=13'
C=.0
D=TY (2)

L=L'
Substituind lui x din celelalte ecuq,tiuni valoarea sa,
dedusa din anteia, vom forma sistema ecuivalenta ur-
matoare :
x=A
R=B',
C=0',
T),=D', (3)

L,=L', ;
in care anteia ccuatiune contine n necunoscute, ear
celelalte n 1 ecuatiuni contin numai n-1 necunoseute.
Spre a resolvi aceasta sistema ya fi de ajuns a resol-
vi cele din urma, n-1 ecuatiuni cu n-1 necunosente
cei ducgncl valorile acestora in antgia ecuatiune a sis-
temei 3 ) vom determina si pre a na necunoscuta x. Aa
dar resolvirea unei sisteme de n ecua)iuni Cu n necu.
noscule se reduce la ac,ea a une sislente de n 1 ecua-
puni cu nL necunoscule.
Rosolvind a duoa ecuatiune a sistemei (3 ) in privin-
ta unei a duoa necunoscute y, si ducgnd valoarea sa
in celelalte ecuatiuni vom ave :

www.dacoromanica.ro
107
x=A
y=B
02= D2 0'2 (4)

1,2=L'2.

Aceastg, sistema ecuivalentg cu sistema, propusg este


mai simplg de en cea precedenta, cgci singurg, gnteia
ecuatiune confine n necunoscute; a duoa contine n--1
ear celelalte n-2 ecuatiuni confin numai n-2 necunos-
cute. Spre a resolvi aceastg sistemg va fi de ajuns a
resolvi cele din urrag, n-2 eeuniuni cu n-2 necunos-
cute; cg.ei ducgnd valorile acestora in a duoa ecua-
tiune vom determina valoarea lui y i substituindu-le
apoi impreung in gnteia vom determina i pre acea a
lui x. Aca dar resolv2rea unei sisteme de ecuatiuni de
gradul Unteiu cu n necunoscute va fi astfeliu redus g. la
acea a unei sisteme de n-2. ecua(iuni cu n-2 necu-
noscute. Continugnd in acest mod vedem c vom ajun-
ge la o sistemg,.
x=--A
y=B
z.0 (m)

)
in care gnteia ecuatiune cuprinde n necunoscute, a
duoa nI, a treia n-2 si asa pang la cea din urmg.
1-111-1=1:11-1

www.dacoromanica.ro
10P

care cuprinde o singura necunoscutli. Besolvirea acestel


ultime ecucqiuni va determind una din necunoscutela
sistemei propuse. Duand valoarea acesteda in ecucgiu-
nea penultimd, vom determind o a duoa necunoscuid ;
fi ast fel treptat vom ajunge a determind toate necunos-
cutele printeun sir de resolviri de ecua(iuni de gradul
nteiu cu o singurd necunoscutd.

121. _Forme partieulare a le eettafiunilor


de graduldinteiu. Ecuatiunile cliferitelor sisteme de
a le cAror resolvire ne-am ocupat Ong, acum cuprin-
deau fie-eare num6ru1 total al necunoscutelor sistemei
respective ; se poate ns intimpht ca intr'o sisteml
data de ecuatiuni, sg. nu cuprinda, fie-care ecuatiune
toate necunoscutele. Atunci va fi avantagios a incepe
cu eliminarea necunoscutei care intrA in cel mai mic
num6r de ecuatiuni.

Fie, spre esemplu, de resolvit sistema


4x-5y+2u=6
3x+zu=14 (a)
7y+ux=45
y+2x-2z+u=10
Incepnd cu eliminarea lui z care intrA numai in duct6
din ecuatiunile propuse, vom ayes
z=14+u-3x
y -Fu 2 14 +-u-3x)=10
4x-5y+2u=6 (13)
7y+u --- x=45;
,sau z=14+u-3x
y+8xu=38
4x-5y +2u=6 (19')
7y + ux=45.

www.dacoromanica.ro
fee
ItesoTvind a doua ecuatiune a acestei sisteme in pH-
vireft le9 y i eAstituind vslottrea ea: 4 eelAte dttte
din urma, vom elptita sistema;
si=44-Fu-3x
y=38+ 11-8x
44x-3u.1,4.96 (7)
57x-81A,-,421.

imin4 intre aceste deue dirt urmg, ecuatiunit ne-


cunoscuta u prin metoada reductiunei, vom avit
352x-171x=-4568-663
sau- 181311=906 ;
B06
de unde
181
Ducand acesta valoare in ecuatiunea din urma, ni Va.
resulta pentru determinarea hii u.
67.5-8u=221
Oftil 811=285,-221
sfeu
_64 a
8

Valorile liii 12 si u duse n cele de'titein itoue eeu -


atiuni a le sistemei (7) ni dau
z=14+8-15.--=7.
- y=38-1- 8-40=g
Asa dar solutiunea sistemei (a) st compune din valorile
x=5
Y=.6
a=.,1
u=8.

www.dacoromanica.ro
110
122. Resolvirea unei sisteme de ecuatiuni se poate
asemene simplifica and ecuatiunile stunt de forma
+y+z+t=la
y+z+t+w-----b
z+t+u+x=c (1)
t+u-1-x+y=d
u+x-i-y-Fz=e.
In acest cas ecuatiunile se clic simetrice in privirea
necunoscutelor.

Observgnd a. fie care necunoscutg, intrl in acelal


mod in patru din ecuatiunile acestei sisteme, vom ob-
tine adungndu-le membru cAtra, membru:
4 (x-Fy+z-Ft+u)=a+b-hc-Fd+e
sau x+y+z+t+u--a+ b-Fc+d+.
4
e
(2) .

Subtritg6nd succesiv din aceast d. ecuatiune pre fie


care din ecuatiunele sistemei (1) vom determina ime-
dint valorile necunoscutelor. Vom aye
xs=
a+b-Fc-i-d+e a-3b+0-i-d+e
4 4
a+b-Fe-Fd+e a-plofied-d-pe
37=. 4 4
a+b+c+d+e a-Fb+c-3d.-Fe
u --
3
4 4
a+b+c+d+e
tt=1
a+b-l-c+d-3e
4 4
a+b 4-c+d-Fe
a,,rb
4 4

www.dacoromanica.ro
111

123 Nola. CAnd necunoscutele intrl in acelaq mod


in toate ecuatiunile sistemei ca in esemplul precedent,
atunci resolvirea se face upr or-care ar fi potenta ne-
cunoscutelor.
Fie spre esemplu, sistema urmItoare:
x31-y3A-z3=a
ye+ z3-1- ts=b (3)
z3d-t3A-x3=q
t3-Fx3-Fy3=d
Vom aye, adunand aceste ecuatiuni membrti cAtrg.
membru
3[313-1-y31-z3-Ft]=a+b+c-k1
sat x34-r+zs+f=ad-b+0A-d. (4)
3

Scaclind succesiv din aceasta, din urmit ecuatiune


pre fiecare din ecuatiunile sistemei (3), vom ave:

x
a+b+c-Fd b.= a-2b+c-Fd
3 3
a+b-Fc-Fd c=a+b-2c+d
3 3

z
a-1-13-Fc d=a+b+c-2d
3 3

t3=al-b+c-Fd
3
a= b+c+d-2a. 3

De unde estrAg6nd rAdlcina cubicti din ambii mem-


bri ai ecuatiunelor (5) vom capata valorile simple a
1 e necunoscutelor. irom aye:

www.dacoromanica.ro
112
3

x=-17 a 2b-Vo +11


8
a

yl/a +b-20+d
3
3
(6)
z=17a-i- b+c--2d
3

b-i-c+d-2a
3

124. Resolvirea unei sisteme de duo ecuatiuni se


face foarte rapide cand neounoscutele infra subt for-
ma, de sum i diferinta.
Fie, spre esemplu, sistema

X+y=a
x ')

Adunand si scadind aceste ecuatiurii ineilabru Writ.


membru, voila aye
2x=a+ b,
2y=ab ;
a+b
San
x=-2
a b.
Y= 2
Asa dar and doue ecuatiuni represinte una suma a
doue necunoseute, CeialalM dtferinta tOr, &lurid talbrile
aceddra se determinti imedidt Ocend Civ, hunt, .

qi diferinfa acestor ecuct(iuni.

www.dacoromanica.ro
113
Nenct. Aceialli regula se poate aplich sistemeiurmatoare :
xm+yn=a (RI
xm---ynb -"J
Adunand si substragend aceste ecuatiuni membru catrg.
membru, avem
a+ b
xm=-27.
(8')
ab
Yn- 2

De unde
x=Vni a+2 b
u
1
y=----- V
/aT)
--2

126. Esaminarea easului earacterisatu prin


eondifiunea Ni,><Ne.
Trecem acum la esaminarea casului al daoilea prin-
cipal cand numeral ecuatiunilor sistemei nu este etuale
cu numeral neennoscutelor. Acest cas principal se sub-
imparte in alte duoe subordinate, duo, cum numeral
necunoscutelor este mai mare sau mai Laic de citt nu-
merul ecuatiunilor. .

10. Fie mai Anteiu casnl N.>N6. Vom aye, spre


esemplu.
ax + by + cz=d
(s)
toc + b 'y + ezd'.
Trec6nd terminii in z in membrii ai duoilea, sistema
precedenta se va seri:

www.dacoromanica.ro
114

ax+by=dcz
(8)
a'x+ b'y=d'--c'z.
Regula lui Cramer ni va &a
(d--cz)bb(d' c'z)
x----,-
ab'ba'
a(d'c'z ) (dcz)a'
Y= ab'ba' 7

Sau x=(db' bd')+(bc'


ab'ba'
cb')z

(8")
(ad'da')+(ca'ac')z
Y= ab'ba'
Aceste espresiuni a le necunoscutelor x si y verificA
ecuatiunile sistemei (s), or care ar fi valoarea lui z.
In acest cas sistema propusA se dice nedeterminatd,
cAci pentru or-ce valoare a necunoscutei z formulele
(8") dau o solutiuue a ecuatiunilor (8).
20. SA consideram acum casul subordinat Nu<Ne.
Fie, spre esemplu, propus a resolvi sistema
5x + 8y=47
7x-2y=13
5xy=10
x+12y=-22.
Aplicaud, celor d'inthiu duo6 ecuatiuni, una din me-
toadele espuse gAsim :
x=--3
y=4.

www.dacoromanica.ro
115
Duand Ans6 aceste valori in cele dou6 din urmg,
ni resultg
15 .4=10
3 +48=--22, ceia ce este absurd.

Sistema propusg este dar imposibild. Ecuatiunile se


die incompatibile.

126. Ognd in acest cas ecuatiunile sistemei cuprind


un numer n de coeficienti literali ecuale cu diferinta
NeNu, atunci sistema poate fi redusg a fi posibilg, ga-
punnd aceti coeficienti la oare-cari conditiuni algebri-
ce numite ecuafiuni de condifiune.

Fie, spre esemplu, propusg sistema


x+7y=37
9x-2y=8 (m)
3x+ ay-5b-9a-1
5bx+ 4y,-40 + 25a.
Cu ajutorul celor d'intgiu doug ecuatiuni Osim
x=-2
Y=5.

Duand aceste valori in cele douti din urmit vom aye:


6 + Za=-5b-9a 1
10b + 20=40+ 25a
Sau 5b-14a=7
(m)
10b-25a=20.

www.dacoromanica.ro
116

Aceste ecuatiuni sunt ecuafiuni ie condifieme, caci


esprima conditiunile la cari trebuie sa satisfaca coefi-
cientii a, b pentru ca sistema (m) sa fie posibila. Re-
solvindn-le avem
a=2
b=7.

Notiunti, asupra teoriei inecualitetfilor.


127. Definitiune. Dicem ca o cuantitate or-care a
este mai mare de cat o alta cuantitate b cana diferint a
algebrica a--b a acestor cuantitati este positiva sau>o.
Din aceasta definitiune deducem usor urmatoarele
consecinti.

10. 0 cuantitate positiva este mai mare de cat o


cuantitate negativa or-care.
Es emplu. 3> 9
caci dupa regula generala a subtractiunei algebrice
a vem
2>0.
20. D'intre dou cuantilqi negative aceea este mai
mare a eareia valoare absolutei este mai mica.
In adevZir vom seri:
3>-10 ;
caci 3 ( --10)= 3 + 10=7 >O.
Si in general insemnand prin a si m numere abso -
lute, vom aye
a>(a+m)
caci

www.dacoromanica.ro
117
30. Or-ce enamel:ate negativa este mai mica de cat
z ero.

In ade ver afiind un numer or-care positiv, putem


tot deauna seri
o>. a ;
ea ei avem o (a)=-_,-1- a
128. Teorema I. 0 inecualitate nu se schimba
(isi conservei sdnsul) and mrirn sau micguram ambii
sei membri c'un acelaf nu met-.
Fie inecualitatea
a>b. (1)
Vom ave in virtutea definitiunei
ab>o (2)
Sau a+mm b>o
Sau (a+m) (m + b)>o (3) ;
de made a+m>b+m (4).
Vom put6 asemene scri, fgrg, a schimba inecualita-
tea (2).
am+ mb> o
sau (am)(bm)>o ;
de uncle am>bm (5).
ceia ce demonstr teorema I.

Din aceastg teoremg, resultg, ca qi in teoria ecuati-


unilor, o regulg practicL pentru transpunerea termini-
lor dintr'un membra intealtul.
Esemplu. Fie ax+b>a'x+b'.

www.dacoromanica.ro
118

Sc Mind succesiv din ambii membri ai acestei ine-


cualitAti b i a'x vom ave :
ax---a'x>bb ;
in care terminii a'x si b treand dintr'un membru in-
tr'altul si-au schimbat semnul.

127. Teorema II. 0 inecualitate nu' si selambd


modul seu de a fl, and tmmulfim ambii, seintembri printr'
acelaf num& positiv.
Fie inecualitatea
a>b.
sau ab>o. (6)

Immultind printr'un factor m positiv, vom ave :


m(ab)>o
sau ambm>o ;
de uude am>bm. (7)

ImpArtind a semne prin m inecualitatea (6) ni va veni

m >0
a b
---_>
sau
mm
sau >m
a
--b
m '
(8)

ceia ce demonstra teorema II.

130. Nota. Cand numerul m cu care immultim sau


impArtim ambii membri ai unei inecualitati este nega-
tiv, atunci inecualitatea resultanta i.i schimbA mo-
dul seu de a fi.

www.dacoromanica.ro
119

Esemplu Fie 4>3


sau 4-3> o.
De uncle immultincl prin 2, ni va veni
2(4-3 )<o
de unde 2.4 f2.3<0
sau 2.4<-2.3.
Fie in general
a>b (9)
sau (ab)> o. (9/
Immultind aceastg inecualitate prin factorul negativ
--m, vom obtine resultatul negativm(ab); prin ur
mare vom scri
m(ab1<o
sau ma+mb<o,
sau ---ma<mb (10)
De asemenea inecualitatea (9) impgrtitg prin in se
va transform& in :
a
--m< (11).

Diseutiunea formulelor generale.


131. Ne vom mgrgini la esaminarea formulelor :
10
b
x=b' (a) care represintg soluti-
unea unei ecuatiuni de gradul gnteiu cu o singurg, no -
eunoscuth ; ci

www.dacoromanica.ro
OP
2. xcb'be'
ab'ba'
ac
Y ab'ba'3 ''')
cari represintg, solutiunea sistemei
ax+ by=c,
a'x+b'y,-,c'

Obiectul ce ni propunem in aceastg, cuestiune este


.esaminarea ipoteselor ce se pot face relativ la diferi-
tele sisteme de valori a le literilor cuprinse in formu-
le si interpretarea formelor singulare sub cari AO pot
preaenta atunci valorile necunoscutelor.

In aceasta interpretare a formelor diverse ce vom


inthlni ne vom basa pe caracterul de generalitate ce
trebuie sg-1 aibg, formulele algebrice.

Fie mai anteiu ecuatiunea


ax+ b=--a'x+ b' (1)
.a careia solutiune ni este data de formula
b'b
aa (2)

Doue casuri principale se pot presinta dupa cum


numitorul
aa' este ><o
sau --=',o.

1. Casul aa'><o, nu presinth nici o dMcultate ;


.caci daca avem in acelas timp bib><o

www.dacoromanica.ro
121

atunci formula (2) ni di% o valoare unicA positivA sau.


negativA pentru. necunoscuta x.
DacA 13'b=o
atunci formula (2) se reduce la
aa,
3r=.. .
(3)

An s6 cuotientul divisiunei lui zero printr'un nuttier


or-care este evident ecuale cu zero ; aca dar valoarea
necunoscutel dedusA in acest cas din formula 2) este
zero. Acest resultat al formulei este in acord cu ceea
ce esprimA ecuatiunea (1) in aceastA ipotezA.

In adev6r b'b fiind =o, vom av6 b'=b ; de un-


cle suprimAnd de o parte ci de alta din ecuatiunea (1)
cuantitAtile ecuali b, b' aceasta va devini :
ax=a'x
sau (aa'')x=o, (4)
Ans23 pentru ca un product de duoi factori sA fie ze-
ro, trebuie ca unul din factori BA fie ecuale cu zero.
Ant6m1 factor (aa') nu este zero, cAcf considerAm
casul a a'><o ; trebuie dar ca al doilea factor x sA
fie ecuale cu zero.

20. Fie acum casul aa'=--o. Acestui cas principal


corespund alte duce casuri subordinate, dupA cum
vom avd:
I b`b>.<o
II b'b=o.
In Ant6iul cas formula (2) ni da
b'b (5)
0
Algebra 9

www.dacoromanica.ro
122
espresiune singuIarg, care dupg definitiunea divisiunei
nu presintg nici un inteles 3 -caci dividendul trebuincl
a fi ecuale cu productul cuotientului prin divisor, nu
se concepe in acest cas cum va trebui sg fie cuotien-
tul x pentru ca immultit fiind prin divisorul zero sg
ne deie un product determinat ecuale cu dividendul
b1b, care prIn ipotesg nu este zero.
132. Pentru a d un inteles acestei forme subt ca-
re se presintg valoarea necunoscutei, vom considers.
fractiunea al cgreia numeratorin ii presupunem con-
stant si al cgreia numitoriu a este variabil i se mic-
sureazg tinclind eatra, zero.

Observgad c pentru =n fractiunea +:=P1


CC

pentru a 10 n
...tu
n .;,.,
a
n n .=100
pentru a.,,,
100 a

pentru ce n =1000 ;

ei asa indefinit. Vedem ast-feliu ea valoarea unei frac-


tiuni devine din ce in ce mai mare, and nupaitorul
seu scade devininddin ce in ce mai mic. Cgnd prin urma-
re numitorul unci fractiuni va primi cea mai mica va-
loare absolutg, adic zero, atunci valoarea fractiunei
va put fi considerat ca fiind mal mare de cgt or-
ce mgrime datg. Aceasta se face dgndu-se valoarei
corespunptoare a fractiunei numele de infinitul i in-
semnftndu-se prin notatiunea oo.

Asa dar, dupg formula (5), necunoscuta x are o valoare

www.dacoromanica.ro
123
mai Mare de chi or-ce nahrime posibilh. In alte cuvinte
nu se poate designa in acest cas o mhrime care sh
poath fi de o potrivh cuvaloarea necunoscutei. Aceasta.
o esprimam scriind
r=. b`b oo (6).
SA esaminftm acucur dach decluctiunea trash, in acest
cas de a dreptul din ecuatinnea (1) este in acorci cu
resultatul formulei (2); sau in alte cuvinte dach, aceasth
din urmh, formula este aplicabilh, in casul propus.
Ipotesa a a'=o, ni dh a=a' ; de
unde ecuatiunea
ax b=a'x-F b'
Se reduce la b=b'; ceia ce este imposibil in Ca-
sul subordinat b'b><o ce consideram. Prinurmare
ecuatiunea (1) nu poate, in acest cas, a fi verificath
prin nici o valoare determinath a necunoscutei x; este
haish de observat C o valoare infinith a acestei necu-
noscute o verifica. In adevhr resultatul aditiunei une/
cuantitati or care determinate b sau b' chtra, infinitul
este tot infinitul, prin urmare pentru a=a,' i xt=co
ecuatiunea
ax+b-=a'x+131, (1)

va fi verificath. Este dar acord intre resultatul for


mulei (2) si deductiunea trash, de-adreptul din ecu-
atiunea (1).
133. Sh considerhm acum casul caracterisat prin con-
diiunile

aa'=o 1 1 a=a'
b'b=of sau 13=b'
Formula (2) devine
xt=b--b,= o (7).
aa o

www.dacoromanica.ro
124

Aceastg formg, subt care se presintg valoarea necu-


noscutei nu are pang acum pentru noi nici un inteles.
Trebue Ansi3 a'i da o semnificatiune compatibilg en
conditiunea esprimatg de a dreptul de ecuatiune, daeit
voim ca formula (2 ) sa fie aplicabilg si in acest cas.
Pentru aceasta introducem in ecuatiunea (1) ipotesa
consideratg
a=a'
b=b;
dupg care aceast g. ecuatiune se reduce la

axd-b=ax+ b.
Aceastg ecuatiune find identira, este verificatg, or
care ar fi x. Cu alte cuvinte valoarea necunoscutei x
in acest cas este nedetermynatci. Asa dar va trebui a
considerg forma singulara2 din formula (7), ca urt sim-
o
bol de nedeterminare.

134. Nota. Une-ori simbolul-o-represintg o nede-


terminare numai aparentg.
Esemplu. Fie espresiunea fractionarg
x-2
X2-4
Pentru x=2 numeratorul si numitorul acestei &act11mi
devin ecuali cu zero, prin urmare vom aye:

(o=24)x=2

www.dacoromanica.ro
125

Aceastg nedeterminare este numai aparentg. In rea-


litate valoarea fractiunei propuse, pentru x=2, este
un numer determinat.
Observgm cg putem scri

x-2 x-2 1
X2-4-k x-2)(x+ 2) x+ 2
Asa dar vom aye
1
x2-4 x=2
( x+2 x=2 =
1

Aceasta se intAmplA de cAte ori cuantitatea fracti .


4

onarA propusA contine, la ambii sei termini un factor


comun care se anuleazA pentru o valoare particularg
atribuitA uneia din litere. Pentru a face sA disparg
nedeterminarea este de ajuns pre cum am v64ut, a su.-
prima factorul comun inainte de a introduce in espre-
siune, ipotesa valoarei particulare.

Esemplu. Avem astfeliu

xa Jxa o
I (xa)(x+a) I =2a
xa x=--a

II x_1
1
) x=1=
--1:111
=.1
=II;'+;:+x+i X=1

135. Trecem acum la discutiunea formulelor generale

www.dacoromanica.ro
126

eb'--be'
ab,ba ,

acca,
T=ab'ba'
cari represintA solutiunea ecuatiunilor

ax-i-by=c t
a'x+ b'y=c'j p)
Distingem duoe casuri dupA cum numitorul comun
ab'ba' este diferit de zero, sau ecualp cu zeros ce ea
ce se esprimA prin relatiunile :
I ab'ba'><o
II ab'ba'o.
Anteiul cas al3,--ba'><o nu presintA nici o diflcul-
tate, clei or-cari ar fi numeatorii cb'bc', ac'ca-
formulele [(3) dau pentru x i y ca solutiune a sister
mei (p), valori positive sau negative finite si determinate
SA ne ocupam de al duoilea cas principal ab'ba'=o-
citruia sunt subordinate alte trei casuri secundare, dupl
cum nici unul din numerAtorii necunoscutelor nu este
zero, sau numai unul singur ; unul singur si coeficien-
tii necunoscutei respective.

Fie 10. ab'ba'....o


cb'bc'><o
ac'ca'><o.
Formulele ((r) ni dau in acest cas

x. cb,bc' QC)

y=.
ac'ca' =o0
0

www.dacoromanica.ro
127

Din cliscusiunea relativa la o ecuatiune cu 0 singura


necunoscuta scim ca acest simbol ni arata ca valoarea
necunoscutelor x i y intrece or-ce marime data; cu.
alte cuvinte nu esista. valori pentru x i y cari sa poa-
ta in casul considerat, verifici ecuatiunile sistemei (p).
Introducand in ecuatiunile acestei sisteme ipotesa.
ab'ba'.=o
sau ;

de unde b= 7ba'
a
vom aye
ax-1-by=c
, a'b
;
a
sau Mica ax+ by=c
ac'
ax + by-=-2,
a

sistema impdsibild, caciac, nu este ecuale cu c. Aa


a
dar semnificatiunea formulelor (d) este in acord cu re-
sultatul dedus direct din ecuOiunile (p).
Fie
2. Casul subordinat ab'ba'r----o
cb'bc'o.
Fonnulele (8) ni dau
o
x
o
ae' ea'
0 1

Ans i nunieratorul lui y este zero. Pentru a ne a-

www.dacoromanica.ro
128

sigura despre aceasta observAm cA din conditiunile


precedente, deducem
ab'=ba'
cb=be
De unde
a b
a' b'
c b
i
b'
a b e
Sau
ar-74

EcualAnd raporturile estreme vom cApata :


a c
a e
sau ac'=ca'
Ban ac'ca'=o.

celas simbol
x= -
Prin urmare vom avt pentru ambele necunoseute a-

(P)
0
y=_------
0

care duptt cum am vclut, indicA nedetertninare.

SA es aminAm acum dacA acest resultat al formule-


lor (11) este in aeord cu semnificatiunea corespuncletoare
a ecuatiunilor (p). Pentru aceasta introducem in aces-
te din urmA conditiunile

www.dacoromanica.ro
129

abba'=:o
cb'bc'=o,
cari sunt ecuivalente cu ecualitatea raporturilor
a b c
a' b c'
De unde
a=---a'k
la=bk
c=c'k.
Duc6nd aceste espresiuni ale coeficientilor a, b, c in
sistenaa ecuatiunilor (p), ni va yen'.
ark.% + b'ky.--cl
a,x-Fla,y=le. (13")

Suprim&nd din Anteia ecuatiune factorul comun k


ambele ecuatiuni ale acestei sisteme se reduc la o sin-
guru ecuatiune cu doue necunoscute
a'x-Fb'y=---c';
care scum cg. este nedeterminat4, Mei admite un nu-
m6r infinit de solutiuni.

Fie in fine
30 . Casul alyba'.-=:o
clYbc'--zo
al=o
a'.....o.

www.dacoromanica.ro
130

Formulele (13) ni dau


0

ac'ca' o .

0 0

Introduc6nd Anse in ecuatiunile (p) conditiunile de


mai sus avem
o.x-Eby=c
o.x-Fb7=c;
ecuatiuni cari sunt verificate prin.
c c'
Y=TTy
si x put6nd av6 o valoare or-care, din causa coefici-
entului zero ce'l are in ambele ecuatiuni. Asa dar
in privinta lui x gAsim aceiasi nedeterminare care re-
sultA si din formulele (P). In privinta valoarei lui y
formulele par a fi in desacord. cu deductiunea scoas4
direct din ecuatiuni, cci pentru aceiasi ipotesa ecua-
tiunile ni dun
C

pe cAnd dupA formule avem

y- 0 .

Putem Ans arAta a simbo1ul-9esprimit in acest


cas 0 nedeterminare numai aparentK.

www.dacoromanica.ro
131

Avem
ac,ca'
Yr=ab' ba"
be'
in care pun6nd in locul lui c valoarea sar, trasg din
relatiunea
clibc,.=o, (s)

, bc' ,
ac a
b'
ni va result 7= ab'ba'

Sau ab'c'bc'a' c'(ab'ba,)


b'(ab'ba')
c'
de uncle
7=1 b'

Ans6 in virtutea relatiunei (a) avem


e' c
b
c c'
de uncle in fine
b 0'

resultat identic cu acel cledus de-a-dreptul din ecuati-


unile (p). Prin urmare formulele ((3) sunt aplicabile
si in acest din urmg cas considerat.

www.dacoromanica.ro
APLICATIUNE.
Probleme de gradul amain.

136. In resolvirea or-cgrei probleme se presintg du-


oe lucruri diferite :
1. Punerea sau traducerea problemei in ecuatiune ;
20. Resolvirea acestei ecuatiuni sau a sistemei de
ecuatiuni care resulta din esprimarea algebricg a pro-
blemei.

Aceastg din urmg, parte a resolvirei unei probleme


nu presintg nici o dificultate teoreticg, cici seim cum
se resolve in or-ce cas o ecuatiune sau o sistem de
ecuatiuni de gradul gateiu. Anse pentru punerea in
ecuatiune, nu se poate dir o regulg, precisg, a cgreia
aplicare ea, ne peat& duce imediat la espresiunea al-
gebricg a problemei. Procediul general ce se intre-
buintazg, pentru acest scop, consistg in a esamina cu
atenfiune enunciul problemei si a esprima cu ajutorut
notatiunilor algebrwe relafiunile ce esistei intre datele
fi adevdratele necunoscute ale problemet.

137. Problema I. Care-i numrul care micfuratu


fiend cu o patrime din valoarea sa, devine ecuale cu ju-
meitatea sa plus numdrul 35 ?

Dupg, enunciul problemoi, resultatul format scgdYnd.


din valoarea numerului eutat patrimea sa, este ecua-
le cu jumgtatea sa adugit ctr numerul 35. Insem-
nend numerul necunoscut prin x i scrfind ecualitatea

www.dacoromanica.ro
133
ce esistA intre espresiunile algebrice ale acestor duoe
resultate, vom avd :
x=r-
x x
+35
4
care este ecuatiunea problemei.
Immultind ambii membri ai acestei ecuatiuni prin 4
vom av6 :
4xx=2x +140
Sau x=140 care e numt3ru1 eXutat.

138. Problema II. Suma a duog numere fiind


ecuale cu 25 fi diferenta lvr cu 7, cart sunt acele numere.

Pentru punerea acestei probleme in ecuatiune obser-


vXm c numerele cAutate av6nd o diferent sunt nee-
cuale intre ele. InsemnAnd pre cel mai mic prin sr,
cel mai mare va fi ecuale cu x plus diferenta 7. E-
cualnd suma kr cu numerul dat 25, vom ave)
x+(x+7)=25,
care este ecuatiunea problemei.

Resolvind'o gasim x=9 ; de made num6rul cel mai


mare, adic6 x+7 va fi 9+7=16.
139. Nota I. Problema precedentA se mai poate
resolvi considerancro ca problemX cu duo6 necunoscute.
Insemng,nd in adev6r numerele clutate prin x i y vom
aye) esprim6nd conditiunile problemei
x+ y=25
x_y=a.
AdunAnd ci scaclind succesiv aceste duoe ecuatiuni
membru catrA membru, vom cApitta

www.dacoromanica.ro
134

2x=32
2y=18;
Sau x=16
y-79.
140. Nota 11. CAnd datelor numerice cuprinse in
enuntarea unei probleme se substituesc litere, atunci
problema respectiva se dice generalisatd.. Voind a
generalisa, spre esemplu, problema cc precede, vom
enunta-o in modul urmAtoriu : Suma a duoe numere
este s, diferinta lor d, eari sunt acele numere ?

Considernd mai Ant6iu problema ca fiind cu o sin-


guru necunoscutg, vom av6, insemnAnd prin x cel mar
mic din numerele cautate,

de unde 2x=sd
sau x=. sd
2
Al duoilea num6r eutat va fi

2
=s+d
2

Daa, din contra, considerlm problema ca fiind en


dou necunoscute atunci, insemnand prin x i r nu-
merele cerute, vom aye :
x-Fy=s
xy=d.
De wade prin aditiune. i. substractiune vom capati:
x= s+d
2
sd
Y=-7 2

www.dacoromanica.ro
135

141. Problema 111. Un ogar alungd Un iepure


care are 50 sdrituri inaintea dui ; ogarul face 5 sari-
duri pe cdnd iepurele face 6, eins 9 sdrituri de a le de-
purelui fac nurnai 7 de ale ogarului, se indreabd cede
sdrituri va face iepurele inainte de o'd ajunge ogarul?
50
Pentru a facilith pu-
t/ E a I
nerea in ecuatiune a problemei observhm c insemnhnd
prin x num6rul chutat al shriturilor iepurelui, prin a
marimea unei sArituri ; prin x' num6rul. shriturilor oga-
rului i a' mhrimea shriturei sale, vom aye :

a'x=50a-Fax (a).
Cuantithtile a,a',a' sunt necunoscute auxiliare cari se
elimineazh wor din aceasth ecuatiune, chci enuntarea
problemei ni dh relatiunile :
x' 5
x sau x
5
x)

7a'-=-9a sau
7

Duc6ncl in ecuatinnea (ce) in locul lui i a' valo-


rile precedente vom aye :
9 5
.a.--e=50.a-l-ax
7
15x
Sau
14
+ ;

De uncle x=700.
142. Nola. 0 introducere analogh de necunoscute
auxiliare va servi a resolvi en uprinta, problema ur-
MAtoare :

www.dacoromanica.ro
136
Dime tunuri A, B arunqi boaatb, infrun orat ase-
diat Dinul A a a twat 33 boa abe inainte de a fi
inceput a func(ioaa tuaul B, tt aruncei 8 boambe in a-
celat limp on care maul B aruaca numat 7 ; emit tu-
nul B infreba;nfrazd in 3 aruardtari (lc, at, cdtime de
prai pre care o otrrbuin(azei in oul A in 4: Se intreabd
cede boambe trebts:e set a .un e al dowolea tun pentru Ca
se intrebuinlevi acei skti ccitioae de IPA= ca fe einteiul ?

Proced6nd ca in problemaprecedmntIgAsim ecuatiunea :


ax=36a'd- a'x'

in care a= 3
a
.
ka
,
--
8

3 3 8
de und.e ax=36. 7x'
4 a 4a.

Sau x=27++.
Sau x=189.
143. Problema IV Coronit ordritd lui Jupiter
de llieron rerle Strauvei era do 29 byre in greutate.
Valonrea non lubti se spe .i7c deterni,nat de Arrhimede
era 19. Pre ftspu od I I cd comp tsitinne i roroanei era un
a ia/us le our q, st.g.nt fi :wan ( ci iso g t,st specific al
aurtslui elle I- 19,11 fi al a g,n1 'dui 10,5 a geisi cett
aur fi ciii arg'nt c oafinea coraana?

Insernain 1 prin x ponclul auralui i prin y acela al


argintului, vote ave o intaie ecuatiune a problemei.
x r y=20. (1)
Pentru a on a doua ecuatiune observAm,, ca, ceea
ce se naniewe pond specific al unui corp or-care C,
flied ratio 'ILL iatre pondul acestui corp i pondul unui

www.dacoromanica.ro
137

portul intrc pondul acestui corp si pondul uuui ecuale


volume de apa, vom aye
Po
p=-_--, (a),
ra
in care p represinta pondul specific al corpului C, Po,
pondul seu propriu dis si Po pondul apei cuprins subt
un volume V ecuale cu volumele corpului C. Ans6 daca,
convenim a lull ea unitate de pond pondul apei cuprins
subt unitatea de volume, atunci nunArul care esprima
pondul apei va fi acelas cu numeral care esprime volu-
mele seu.
Vom aye astfeliu Po =V.
Formula (a) va deveni dar
Po

de nude V=J-c- (19))

ceea ce ni arata ca impartind pondul propriu dis al u-


nui corp prin pondul seu specific, cApittgin msura vo-
lumelui sen.
Aplicand aceastA formula la problema propusA, vom
aye ecuatiunea :
7 20 5
19,54 ' 10,5 16 4'
adic6 volumele aurului plus volumele argintului din
aliagia este ecuale cu volumele coroanei, admit6nd ca
pondurile specifice ale metalelor combinate reman a-
celesi.
Desfaandu-ne de numitori vom aye
10,5x +19,64y=257,775 (2).
Resolvind sistema formata de aceasta din urmA e-
cuatiune, si ecuatiunea (1) gasim
x=14,77
y=5,23.
Algebra 10

www.dacoromanica.ro
138

144. Problema V. Trei petrari A, B, C intrepriud


a construi un zidiu; A si B lucriind impreund ar puth
sdI termine in 12 dile; B ci C in 20 dile, A fi C ii
15 clile. Se intreabd cot limp ar trebui fie-carui petrariu
pentru a construi aidiul lucrOnd sinyur f i cOt limp li-ar
trebui pentru a'l construi lucriind toti impreund?

Insenanand prin a intinderea zidiului de construit,


prin x timpul ce va intrebuint gnteiul petrariu, prin z
timpul ce va intrebuinta al duoile petrariu si prin y
timpul ce va intrebuinta al treilea petrariu pentru a
termina zidiul lucrknd fie care singur, vom aye :
a luctul fgcut de petrariul A intr'o cli

a
B . .

Ansg dupg enunciul problemei petrarii A si B lu-


crand impreung vor termina zidiul in 12 clile, prin ur-
mare vom aye :

121 1=a
x y

Esprimaid asemene celelalte duoe conditiuni a le


enuntarei vom citpata ecuatiuMle:
a
201.x 4- zz
a
:=..a

a
15 .a
SuprimOnd din aceste ecuat'uni factorul comun a qi

www.dacoromanica.ro
139
impgrtind gnteia prin 12, a doua prin 20 i a treia
prin 15, ni va result& sistema
1 1 1
==-12

1y 1z 1
20
(a)

1 1 1
+z
Pentru resolvirea acestei sisteme procedem in mo-
dul uringtoriu. Adungm ogte-trele ecuatiunile membru
cgtrg membru, ceea ce ni dg :

2 R+1.+1:1=7-121+115TIO:

Sau
1 1 1 1 1 1 5+4+3
-i-+T-1z----=f4H-RIEU=" 120
1 1 1 1
Sau Ana (g)

Scg4ind din aceastg ecuatiune pre a doua din ecu-


atiunile (cc) avem
1 1 1 1
de unde x=20 clile,
x-10-20-20'
Scg4ind asemene din aceiasi ectatiune succesiv pre
a treia si pre gnteia din sistema (a) ggsim:
1 1 1 1
de undo y=30 (Pie ;
y 10 15=W
1 1 1 1
z 10 12 60'
de unde z60 dile.

www.dacoromanica.ro
140

"Pnsemi1id 4n u timptl ihtrebuintat Ia eftrItirtniti-


unea zidiului lucrAnd toti Petrarii impreunt, *ob. aV6:

u
x y z 1
Sau
ix y zi
Pun6nd in aceastA, ecuatiune in locul lui x, Yy z va-
lorile fifiite ni va veni
I1 1 11
U I
RIF 60

San
u 60 '

de 'Linde u=10.

Interpretarea euantittitilor negative eon-


usiderate ea solutinni de probleme.

145. Itesolvirea unei probleme ni d une-ori o cuan-


Mate negativd ca valoare a necunoscutei cAutate. Pen-
tru esplicarea intelesului acesteea va trebui a ne refe-
W. la inSAsi enuhtarea problemei, din care daea, poitru
necunoscutg, resultn posibilitatea de a aye dou&moduri de
esistenta, opuse, atunci valoarea gAsit A. va fi admisibilA,
caci negativitatea valoarei va, arath,numai a necunoscuta
are un mod de a fi opus celuia ce i s'a atribuit la pu-
nerea problemei in ecuatiune. CAnd din contra necu-
noseuta prin natftra sa fisica sau prin conditiunile ce-i sunt
puse in enunciu, nu poate aye de ct un singur mod de a

www.dacoromanica.ro
141i

1, atunei valoarea negativg gBit vaA fb neulmisibill.


Ea va fi in acest cas semnul unei imposibilitgti cupnin-
se in punerea problemei,
Pentru interpretarea solutiunilor negative in asemene
casuri se cautg a se elimina imposibilitatea ce esistg
rectifiand enuntarea problemei. Spre acest scop ser-
ve teorema urnigtoare.
Teorema. Solufiunea negativa a unei sisteme de
ecuatiuni de gradul iinteiu, luata in mod positiv, veri-
fied aaastii sistena, dacci schimbm in ea semnul ne-
eunosoutelor1
Fie sistema
ax+ by..---_c
(1)
a'x-F b'y-=..c'
a cgreia reslavire presupunem cg ni 44 solutiunpa ne-
gativg :
xa (2).
a=(3
Pentru a demonstra ea aceastg solutiune luatg in
mod positiv, a4ie6
X=IX
y=fl.
verifica sistema
axby=e
(3),
a'xby=&
observgm a avem prin ipotes4 intr'un mod identie
- -4a-14f=....e
(41.
a'abYL=c'

www.dacoromanica.ro
142

Ans6 valorile positive x=in, y=fi) duse in


sistema (3) ni dau
aabfic
a' ab'ifie'
caH in virtutea relatiunilor (4) aunt ecuatiuni identice.
Prin urmare solutiunea negativg, a sistemei (1) luatA
in mod positiv verificA sistema (3).

Nota. Este evident cg, teorema se aplic g. qi in ca-


sul cgnd numai unile din necunoscutele sistemei pro-
puse au valori negative, cAci demonstratiunea prece-
dentg se poate repeti atunci fail, nici o schimbare.
147. SA vedem acum in ce mod se aplicg aceastg,
teoremg, precum i consideratiunile ce-i preced, la in-
terpretarea solutiunilor negative in probleme.
Esemple: Problema E Pe o dreaptd indefinitd
se dau duod punte A, B unul la o distanfd de 5 metri
la slanga, oltul la o distanfri de 22 metri la dreapta
unui punt fics 0 ; si se cautd pe aceastd dreaptii un
al treilea punt I astfeliu ca distanfa de puntul fics 0
a puntului mediu .31 luat pe segmentul BI sa fie de o
potrivii cu duplul distarget AO, adicd sd avem OM=2A0.

5m 22m M
Fie puntul cAutat situ-
A FO I B
at in I la dreapta puntului 0. InsemnAnd prin x dis-
tanta sa de 0 vom av6 :
OM=x+ BI= 2 AO (1).
2
Ans6 BI=0B-0I-,22mx. De unde relatiu-
nea precedentA va deveni

www.dacoromanica.ro
143

x-F-22x=2A0,
2
2 2+x iA
sau .1. V
2
de unde x=.-2m.
Aceastg, solutiune este admisibilff, cAci dup enun-
ciul problemei distanta x poate av6 duoe moduri de e-
sistent6 opuse, puntul citutat put6nd a se afla la stg,n-
ga sau la dreapta puntului fica 0. Valoarea negativA
2m ni arath in acest cas cit puntul catitat se aft, in
I' la stanga puntului 0 la o distal*, de duoi metri.
In adevr aceastA, positiune a puntului I' verificit con-
ditiunea
OM=2A0 ;

cAci M fiind mijlocul lui BI' ecuale in acest cas cu


24m vom av6
BI'
OM=22mT-10m
care este identic cu 20A sau 2.5m.
Pobleina II. Duoi curieri plea cei in acelas mi-
nut din duos punts AB deparlate inire ele prin o distua0
V
a f i se miged uniform
A a B I
in diregiuned AB, dnieiul cu o repegiune V al du-
oilea cu o repegiune V'. Se inireabei la ce departare
de puniul A, se ra alla punial lor de inielnire I.
InsemnAnd prin x distal*, puntului 1 si prin t tim-
pul ce se strecoarit intre minuntul plecarei si minun-
tul intdnirei, vom ave :
x=Vt
xa=V't;

www.dacoromanica.ro
144
x
de unde xa =V
V' (d)
aV
sau x=
V 17.
,(e)

Ni putem propune a discuth aceastg formula, adic6


a esamino, ce resultate se deduc din ea in raport cg-
tit' diferitele ipotese ce se pot face asupra cuantitati-
lor V,V' a can l. intra in espresiunea necunoscutei x.
Distingem trei casuri dui:a cum vom ave :
1 V>V'
2 V=V'
3 V<IT'.
1. Repegiunea V fiind. >V'i formula (e) ni aratg
ca necunoscuta x va ave o valoare positiv mai ma-
V
re de cat a, cgci raportul VV ,este>1. Formula ni
mai aratg ca cu cat repegiunea V' va cresce apropiin.-
aV
du-se de V, cu atgt valoarea V V ,va fi mai mare ;
caci num6ratorul aV remannd constant i numitorul
VV micqurandu-se valoarea fraqiunei va cresce.
Distal*, dar a puntului I de puntul A va deveni in
aceasta ipotesa, din ce in ce mai mare.
Acest resultai, dedus din formula, este in acorci cn
circumstantile fisice ale problemei ; cAci este invederat,
ca cu cat repegiunea V' cu care se migeg curierul din
B, ya fi mai mare, cu atgt va fi mai lung drumul
percurs de curierul ce pleacg, din A pentru a'l ajunge.
2. Avem V=V'. In acest cas formula (e) devine
aV
ceea ce ni aratg ca valoarea nerunoscutei,
in aceasta ipotesa, este mai mare cleat or-ce mgrime

www.dacoromanica.ro
145
datA, sau in alte cuvinte, a nu esista o mrime ficsg,
care sA, path in acest cas a fi ecuale cu valoarea dis-
tantei intre puntul A i puntul I.
Esaminand, de-a-dreptul, circumstantile fisice a le
problemei ajungem la o conclusiune concordanta. In
adevr in minuntul plearei curierii se afla, del:arta-0
intre ei prin distal*, AB=a ; miscAndu-se Ans6 cu a-
ceiasi rep egiune vor remnd neincetat la aceiasi depth.-
tare reciprocA, prin urmare nu se vor ajunge nici
odata.
Dacg, acurn pe lng conclitiunea V=NT' presupunem
a avem in acela -Limp a-----n, atunci formula (e) ni dA
-
o
sithbol al unei cuantildp nedblerthitiate:

Valoarea necunoscutei x este, in icest cas, in add-


vOr nedeterminat cAci curierii pleand din acelas punt
A si miscandu-se cu aceiasi repegiune, se vor afla ne-
contenit impreun4 ; prin urmare fie-care punt, al dru-
mului percurs, va pute fi considerat ca un punt al lor
de int6Inire.

30 . Avem V<V'. Ca valoare a necunoscutei x for-


mula ni dg, in acest cas
aV aV
MTV. IP--
care este o cuantitate negatiNa.
In general distanta unui punt or-care in raport c--
trg. un punt 'fics luat ea origine, este de natur a admi-
te duoe moduri de a fi opuse, prin urmare suscepti-
bilk de semnul. Totus duph, cum este pusa proble-
ma de care ne ocupIna, necnnoscuta V de si represin-
ta, o distantg,, nu poate admite valoarea negativa,

www.dacoromanica.ro
146

ay
VV,caci directiunea milcarei curierilor fiind pre-
cisata prin enunciu, distanta x a puntului I de int61-
fire nu poate av6 de at un singur mod de a fi.
Solutiunea negativa in acest cas este indicatiunea al-
gebrica a unei vnu osibilstqi cuprinse in enuntarea
problemei. In adev6r tn ipotesa ce consideram curie-
rii pleaca in acela minut din puntele A, B i. se mil-
ca. in directiunea A B. Repegiunea tims cu care se
mica curiern1 din B fiind mai mare de cat acea.a cu-
rieriului din A, este evident ca acest din urma nu va
put6 ajunge nici odata pre cel d'inteiu, prin urmare
intalnirea lor este tmposib dd.

148. Sa cautam acum a scoate din enunciul prob-


lemei conditiunea imposibila ce cuprinde in raport ca.-
ta casul, -y<y', i a careea disparitiune trebuie sa. ai-
-ay
ba. de resultat reducerea solutiunei negativeV'V-
in
aV
valoarea positiva
V' V
Pentru aceasta ne servim de teorema demonstrata
mai inainte, n (145)- Schimbam in ecuatiunea

xax V

pe x inx, ceia ce ni da :
x
xax ==. V
v ';
Sau
V
x +a 09)
V'
Resolvind aceasta din urma ecuatiune gasim
aV
x= VV '. (e")

www.dacoromanica.ro
147

Problema a careea enuntare algebricg va fi ecuati-


unea (to), va admite in casul V<V' solutiunea posi-
aV
tiva data de formula (e') i interpretarea solu-
V' V
(iunei negative
aV
.rr ee ne o oh. formula (e) consista
v v

in formularea enunciului acelei probleme. Ans6 x i


x+ a find considerate ca represintand drumurile per-
curse in acela timp de duoi curieri, V i V' repegiu-
nile respective a le acestora, ecuatiunea (13) va fi tra-
ducerea problemei urmatoare: Duoi curieri pleacd in
acelar minut din cloud pante A,B depdrtate intre ele
printr' o distanp AB=a, si se wised in directiunea B
A cu repegiunile respective V vi V'. Se intreabd hi
ce distan(d de puntul A se va alld puntul lor de intdlnire?
V V'
In adev6r 1' fiind pun-
a A a B
tul de intlnire, x va represintA drumul percurs de an-
teiul curieriu cu repegiunea V i x+ a drumul percurs
de al doilea curieriu cu repegiunea V'. Mirarea fi-
ind presupusa, uniformg, drumurile percurse de ambii
curieri, in acela timp, sunt Troportionale cu repegiu-
nile, prin urmare vom aye :
a V
x+ a V'

adia ecuatiunea (tI) dedusa, din ecuatiunea (d) prin apli-


catiunea teoremei mentionate. Vedem en aceastn, noun
enuntare care da interpretarea solutiunei negative
aV
nu. difera, de cea d'inteiu, de cat prin schimbarea sen-
.sului micarei.

Problema III. Un proprietariu intrebuinfazd un


lucrdtoriu in curs de 13 dile de Yard ri-i refine din sata-

www.dacoromanica.ro
148

rful seu 22 tel penlirw owre,-cari stria ciuni ce a facut.


0 alga data- intrebuintaza acelaf luerdloris in curs du
17 dile de iarnii, si-i pleitesce duoi tel mai pulite de cat
pentru o i de yard; dna atunci Ii dd mai mull 28
tel pentru a'l recompensa de zelul ce a intrebuinlat la
liscrtn /n ambele dfi luerdtoriul primesce acemi, sumd,
se intreabd care-i plata unei dile de yard?
InsemnAnd. prin x necunoscuta problemei, vomi. ave:
13x-22=17(x-2)+28 (1)
s au 13x 17x=22+ 28-34
San 4 x,=-16,
de nude x=-4. (2)
AceastA solutiune este neadmisibilA, cilci plata unei
dile lucrAtoare nu poate ave duo6 moduri de esisten-
ta opuse.

Pentru a gsi o interpretare a acestei solutiuni ne-


gative, vom aplich ecuatiunei (1) teorema cunoscutl
ceia ce ni va db :
13x-22=17(x--2)+28
sau 13x-1-22=17(x+2)-28 (3)
a cAriea solutiune este
x=4

Ecuatiunea (3) este traducerea algebria, a proble-


mei urmAtoare :

Un proprietar intrebuinlaza un lucrdtoriu curs de 13


(tile de yard f i ca recompensd pentru zelul intrebuintat
la lucru ii dei 22 lei mai mull. 0 altd data intrebu-
intazd acelas lucreitoriu limp de 17 dile de iarna,
pldtesce 2 lei mai mutt de cal pentru o cu de yard, an-
se ii opresce 28 tel pen tru oare-cari stricdciuni ce a
ficut. In ambele dali lucrdtoriul primesce aceeasi su-
mii. Se intreabd care-i plata unei flute de yard ?

www.dacoromanica.ro
149

Aceasl a. enuntare constituie interpretarea solutiunei


negative x=-4, cei traduc6nd'o algebricesee gsim
ecuatiunea (3) a eareia solutiune este x=4.
149. Esercifri. 1. jtar'o mcrutatiune de 594 0 a-
meni trei orci$e A, B, C trebuid sd deie fie-care contin-
gentul seu proportional cu numeral locuitorilor ce are.
Numeral alma al locuitorilor orafului, A ski ciard a-
eel al ora.rulta B precum 3-1a 5 ; ocel al locuitorilor o-
rafului B ceitrd aced al ornsului C precum 8 la 7 ; cati
oameni vet da fie-care oras?
A resolvi aceast problemA prin aplicatiunea teore-
mei fractiunilor ecuali.
Solutiune: x=144, y=240, z=210.
19. Anul descoperirei artei tipografice de cdtrd Gu-
tenberg este un minter de patru cifre. Cifra unitaplor
este duplul cifrei derilor ; cifra naelor este ecuale cu es-
cesul cifrei sutelor asupra cifrei clecilor ; suma tuturor
cifrelor este ecuale cu 14. Dacd adatugim card acest
numer 4905 cdpdtdm un resultat ecuale cu inversa nu-
meruki cdulat. Care este acel numer ?
Solutiune : N=1436.
3 Duni aildtori pleacit in welt, ininut din dune
locuri di ferite A si B, unul spre altul. Intianindu-se
V V' calculeazd fie care dru-
A C B mul ce a fiicut i dru-
mul ce'i mai remine sa facd. Cel dntdiu gdsesce cd a
facut 30 kilometri mai mull de tat al duoilea i cd-i
mai trebuie dncd 4 dile pentru a njunge in B ; celalalt
afid c va ajunge in A dupd 9 clile. Se intreabd care-i
distanta intre puntele A fi B?
Solutiune : x=150 kilom.

www.dacoromanica.ro
150

4. A gasi o fracfiune astfeliu ca adaugind 5, la


numeratoriu valoarea sa sa devie ecuale cu 2, i scd-
(find 1 din numitoriu resultatul s fie ecuale cu 1.
3
Solufiune:

5. 0 cuantitate de 32 ocei apci de mare confine o


oat sare. Se intreabd catV cuantilate de apei bunii va
trebui a-i addicgi pentru a forma un licuid care in irei
lec ci duod .ocei sic confind numai 50 dramuri sauJoca
8
de sare ?

Solufiune : x=224.
60. Un comerciant a calculat ct speculafiunea ce a
intreprins i-a produs un caftig de 150/0 asupra capita-
lului intrebuinfai, ceia ce ridicd avutul seu actual la
16571 lei; cat era capitalul inainte de intreprindere.

Solutiune : x=13540. lei.

70, Suma a duos numere este a, diferenfa patrate-


lor este b, cari sunt acele numere?

Solufiune : x=
a2-Fb a2b
2a' Y= 2a

www.dacoromanica.ro
CARTEA III

Despre progresiuni i logaritini.


150 Progresiuni aritmetice. Numim progre-
siune aritmeticei sau progresiund prin diferenVi Un ir
de euctntitati ustleliu cei di ferinta intre una or-care
f i precedenta sa este constantei. Cuantitgtile cari com-
pun un asemene sir se numesc terminti progresiunei
si diferinta constantg care esistg intre duoi or-cari con-
secutivi se numesce ra(iunea progresiunei.
Pentru a argta cg mai multe numere a,b,e,d,e,f for-
meazg o progresiune aritmeticg, le scrim in modal ur-
mgtoriu :

Dacg insemngm prin r_ ratiunea acestei progresi-


uni atunci in virtutea, definitiunei de mai sus, vora av6
r=ba=o---b=dc=ed=fe=. . .

CAnd ratiunea r este o cuantitatp positivg, atunci


terrainii progresiunei merg cresancl i progresiunea se
dice crescetoare.
Esemplu Progresinnea
2.5.8.11 .14.17.

este o progresiune crese6toare a cAreia rapine este +3-

CAnd din contra ratiunea este negativg atunci ter--


rniniirnerg scgdind i progresiunea se dice decrescgloare.

www.dacoromanica.ro
152
In acest cas se afla progresiunea

a cAreia ratiune este-3.


151 Teorema 1. ,I,ntr'o pro gresiune arittneticii
un termin or-care est4 ecuale ca antelul plus de aid-
lea ori ratiunea ccifi termini swat jaaintea lui.

Fie progresiunea
-:-a.b.c.d....g.h.k.l.

Vom ave, dupg, definitiunea progresiunilor aritmetice,


r=ba=cb=c1.-
de unde b=a r
c==b -Fr=a 2r
d=c r=a + 3r ;
ceia ce ni arat c. teorema este jusfificath pentru al
duoilea, al treilea si al patrulea termin. Ans fiind
justificat i pentru al patrulea termin este evident cg.
va fi justificath, pentru al cincilea, caci dupA definitiunea
progresiunilor ari,tmetice terminul al cincilea Ya fi e-
cuale cat terminul al patrulea plus ratiunea, sau ecua-
le cu cinteiul plus de patru ori rariunea. Fiind ast-
fella verificatg, pentru al cincilea termin va fi verifica-
t g. si pentru al 1.eselea i asa mai departe. Insemnknd
dar prin 1 termnul care ocupa al n-lea loc in progre-
siune, vom aye :
L=a+ (n (e)

ceia ce erl de aratat.


152. Aplicatiuni. Problema I. A calcula
al 15 lea termin din progresiunea aritmeticet a clireea ter-
tnioul anteiu este 3 fi ratiunead-5.

www.dacoromanica.ro
15

Formula (e) ni di
I=3-F.(15----1)5=73.

th3. Problem,a IL A inserd intre duod cuan-


litd(i a,b an nuttier n de medii aritmelici.

A insera, n medii aritmetici intre duo6 numere a i


b este a gasi n numere earl. impreuna eu a i b sa
formeza. o progesiune aritmetica, in care a sa fie lin-
teiul termin i b eel de pe urma. Observam ci intre a
b trebuind sa esiste n termini, inaintea mai b vor fi
n+1, prin urmare aplicand teorema I vom seri :
b=a+(n+1)r,

de unde pentru ratiunea r, care este necunoscuta pro-


blemei, vom av6

r=b a (f.)

SA apheliai aceasta formula la un esenaplu numeric,


Fie propus 1a iuserk intre numerile 6 ci. 38, 7 medii
aritmetici.

Vom aye, aplicand formula precedenta :


38 6 32
r=Tl =4 .

de unde insertiunea meqiilor eautati ni va da progesiunea

10. 14. 18. 22. 26. 30. 34. 38.


Algebra 11

www.dacoromanica.ro
154

154. Nota I. In virtutea teoremei 1 un termin or-


care al unei progresiuni aritmetice puthndu-se esprima,
in functiune de anteiul i de ratiune, progesiunea arit-
meticA se va pute seri :
-Ha.a-Fr.a 2r.a+ 3r.a+ 4r...a+(n-- 1)r..&

Acest mod de a scrie o pregresiune ni arata, eh, in


casul lui r>o, valoarea terminilor merge crescend im-
preuna eu distal*, locului ee'l ocupa in progresiune.
Se poate demonstra usor ea in asemenea ipotesa, pre-
supun6nd progresiunea nelimitata, esisid toldeauna un
termin mai mare de eat or-ce mdrime data.
In adev6r, fie A o marime lila or-care. Dic a vom aye
a-I-(n-1)r>A ;
caci pentru aceasta va fi de ajuns ca num6ru1 ordinal
n al terminului considerat, BA satisfaca relatiunea

n>1-1-Arra (g)

coca ce este totdeaunaposibil inteo progresiune nelimitata


155. Aplioaptune. A. gad in progresiunea aritme-
tia, urmatoare :

. .

terminul al cnui valoare este mai mare de en (10)6

Vom aye dup g. formula (g)

n>1 (10)6-1
0,5

www.dacoromanica.ro
155

Sau n>1 + 999999


o,5
1+ 9999990
Sau n>1999999.

Aa dar in progresiunea..-1.1,5.2.2,5 . . terminul


6
al 2000000-'ea va fi mai mare de cgt (.10) sau 1000000

156. Problema 11. In or cc progrestune arit-


meticii suma ii dual termini ecuidistanfi de estrerni, es-
te ecuale cu suma estremitor.

Fie progresiunea
a.b.c.d. . . .g.h.k.l.

Avem diva definitiunea progresiunilor aritimetice


ba=cb=dc= . . =hg=kh=3.k ;
de unde ecualgnd diferintile estreme precum i cele
ecual departate de aceste, ni va veni
ba=1k sau b+k=a +1
cb=k h sau c+h=b+k.
dc=hg sau d+ g=c+h.
ceia ce era de demonstrat.
157. Nota. Quid progresiunea aritimeficg propusg,
contine un numgr nepgreche de termini, atunci duplul
terminului din mijloc este ecual cii suma estremilor.
In adevgr insemnnd prin 2p +1 numerul nepgreche
al terminilor progresiune d prin i terminul din mijloc,
locul ce ocupg acest termin in raport catr6 estremi va
fi al (p+1)lea, prin urmare vom aye, comparandu-1
succesiv cu Ant6ia1 i cel de pe urmA.

www.dacoromanica.ro
1,59

i=a+pr.
i=lpr :
de unde 2i=a+17
158. Teorema IlL Suma terminilor unei pro-
gresiuni aritmetice este ecuald cu numdrul terminilor
immulfit prin semi-suma estremilor.

Fie progresiunea

--a.b.c.d....g.h.k.1.

Insemngnd prm S suma cgutatg a terminilor progre


siunei, vom ave,
S=a+b-l-c-Fd-1- d-g+h-f-k-F1
au Ana S=1-1-k+h-Fg+ +d+c+b+a
AdunA,nd aceste ecualitgti membru etre membru, ni
va veni
2S-=(a+1)+(b+k)--F(c+h)+(d-Fg)-1-...
-Kg-F8)-1-(b+C,+(k+b)i- (1+4
in care dupg teorema II avem a+1=b-l-k=c+hr=&&
prin urmare vom pute seri, insemngnd num6ru1 termi-
nilor prin n,
2S=n(a-I-1);
(a+1)
de unde S=n--2 -ceea ce er A. de aretat.

159. APLICATIIINE. Problema T. A calculd


suma a 100 termini din progresiuuea aritmeticd a cd-
reea dnidiul termin este 3 fi rafiunea+5.

www.dacoromanica.ro
157
Vom 'av, hplicand forintla 1-Hdbedenth,
100(3+1)
S=-- - =-50(3+1)
2

in care 1 Tepresinta terminul al 100-'ea al cltrui vuldare


in virtuteh, teoremei I va fi
1 =3 +P9.5=498 ;
de unne S=50(3+498)=25050.
160. Problema IL A gsi soma celor n intdi ter-
mini din progresinnea-1-1. 3. 5. 7

Avem S=11( 1 +11


2
in care l fiind al II-lea terrain al progresiunei, vom ave.
1=1 + (n-1)2=2n-1,
de wide
r
+ 2n 1
2
IM1M

sau S=--n2.

161. . Progresiuni geometrice. Numim pro


gresiune geometria sau progresiume prin caqient un fir
de cuantitql astfeliu M raportul uneea c4-care la pre-
cedenta sa este fin numer constant. Cuantitttile earl'
formeaza nu asemene fk se numesc terminii progresi-
unei geometrice i num6rul constant care represinth, va-
loarea raportului geometi.ic al duoi termini consecutivi
or-cari, se numesce raltunea progresiunei.
Pentru a areth ett mai multe cuantitati a, b, c, d, e....
formeazg o progresiune geometrica, scriem

www.dacoromanica.ro
158

Insenanand prin q ratiunea progresiunei, vom aye


duo definitiunea data
b c d
a b c
Cand ratiunea q este mai mare de cat unitatea, pro-
gresiunea geometria, se dice cresatoare, din contra
and q este<1 atunci progresiunea se dice descresce-
toare
Astfeliu . . . . . . este o progresiune ge-
ometrica cresatoare a canes, ratiune este 2 ;
este din contra o progresinue
1
descrescatoare acareea ratiune este-w:
162. Teorema I. Infro progresiune geometricd
us tertian or-care este ecuale cu dnieeut immulfit prin
o poten(li a rafiunei a ceireea grad este numerut fermi-
nitor cari preced.
Fie progresiunea
g:Ial
Avem in virtutea definitiunei
=b c
b
d
c ghi h 1

de unde b=a.q
c=b.q
d=c.q
c=d.q
. .
h=g.q
i =h.q
1 .=-i .q,

www.dacoromanica.ro
:59
cari ni aratg c. un terrain or-care ecualu cu prcce-
dental immultit cu ratiunea.
Din aceste relatiuni simple vom deduce prin substi-
tutiuni succesive :
b=aq
c=aq2
er=--aq4
in care videm a teorema enuntatg, este adev6ratg pen-
tru al 21", 3la, 4Ioa, qi al 51" termin. Ansa Bind a-
devgratg pentru al cincelea termin va fi adevgratg,
pentru al 61ea, aci un terrain or-care este ecuale cu
precedentul seit immultit cu ratinnea. Mind dar ade-
vgratg pentru al 61Ea termin va fi adev-gratg i pentru
al 7" i asa mai departe. Prin urmare pentru ter-
minal general I care presupunem C ocupg al n1ea
loc in progresiune, vom avd :
l=aqn -1 ceea ce are de argtat.
163. Dupg, teorema precedentg, and terminal gn-
tiu al unei progresiuni geometrice este a i ratiunea
q atunci progresiunea se ve put6 seri precum urmeaa
.a:aq:aq2:aq3.
Acest mod de a seri o progresiune geometria ne
permit a aretb, a in casul lui q>1 terminii progre-
siunei merg crescgnd indefinit.
In adev6r q find mai mare de at unitatea vom pu-
t pane
+ ;

de unde progresiunea se va seri


(1)a: a(1 a):a(1 a)2:a(1 aj3. .41 + cOr:a 1 + a1+1:

Fornagnd diferinta intre termini consecutivi, gasim :


ag+ rt)a==aa

www.dacoromanica.ro
1611

a '1+a12a 1+ ay--a(1+a1)( +a 1 }=aa(1+a)


41(1 + a3a(1+ a, 2=a 1 + a,2(:1 +a 1)=aa(1+ a)2.

a(1+a P-1-1a(1+a)P=a,(1+a)P(1+a-1)=aa(i +a)P


-ceea ce ne arat c diferinta intre duoi termini con-
secutivi merge crese6nd de la un termin la altul. An-
sg, in progresiunea aritimetia erescaoare

(2) r---a.a+a.a+2a.a+3r1....a+pa.a+cp+1;a.
. .

diferinta intre duoi termini consecutivi este constantI


pe and totuq am vOdut c terminii unei asemeni pro-
gresiuni merg cresc6nd indefinit. l'rin urmare termi-
nii progresiunei (1) cari cresc mai r&pide de at acel
ai progresiunei aritimetice, vor cresce cu atnt mai
mult tindind atra infinitul,
Nota. Aceasta propietate a terminilor unei progre-
sini geometrice crescaoare i nelimitata, se poate de-
monstrA, in mod direct
Fie a, a(l+a), aq+ar, ..a(1+a)n
terminii progresiunei geometrice. Este evident e4 vom
putd seri
a(1+ 0)a=aa
a(11- a)2a(1+ a).=aa(11- a> aa.
a(1+ a)3a(1 a)2=aa(1 a)2>aa.

a(1 f a)na(1+a)n--'=--a,a(l+a)n--1>aa. Adunand


ni va resulta, : a(1+ a)ajnaa
sau a(I+ ez)n>a+naa. (s)

www.dacoromanica.ro
161

Espresiunea membrului al daoilea al acestei neecu-


alitAti poate deveni mai mare cleat or-ce cuantitate
data A, caci pentru a satisface neecualitatea
a -Fnaa>A.
va ft de ajuns a indepliui conditiunea
A a
n> aa

care e tot-deauna posibila, and Tresupunem progre-


siunea nelimilata. Asa dar terminul general a(1+a )n
care este mai mare de cat a=naa, va -put cu atata
mai mult devini Mai mare de cat or-ce marime data A.

164. A.PLICAT1UNE! Problemil. A inserd intre


duod nninere a, b Vii nuttier in de niqii geometria.

4. insera m medii geometrici intre duoa numere a, b


ecte a afla m numere care impreuna, cu a si b stt for-
mez1 o progresiune geometrica in care a sa fie an-
teiul termin i b cel din urma. Observam ca aceste
numere se vor determina usor cand vom cunoasce rati-
unea progresiunei respective. Pentru aceasta avem:
b=armt'
ut
de unde rit1=sau
a r= V
Nola. Cana avem b>a atunci raportu1a--7- este>1.
a
ro,
Ratiunea r=1,/ -T este ea insav.i in acest cas>1.
Se poate Ansa insera intre a i b un num6r m in
destul de mare de medii geometrici, pentru ea eseesul
ratiunei asupra unitatei sa fie mai mic de cat o cuan-
fitate 8, or cat de mica ar fi aceasta.

www.dacoromanica.ro
162

In. adevar putem pune


mti

r V-161 <14-6 (0
caci aceasta, inecualitate va fi satisfacuta And. vom av6
(1-1-a)Thtl>/a2.

Ans a. in virtutea relatiunei (s) putem scri


(1+3)m1.1>I-Km+10,
prin urmare pentru indeplinirea conditiunei (t.), va 1i
de ajuns a av6
1+(m+l)d>a;

de uncle m+1>--
1
a

sau lima
a
to
1
m> 6
.1
Ala dar pentru ca escesul ratiunei r asupra unitatei
sa fie mai mic de cat o cuantitate data, c5, va fi de a-
juns ca numerul fa al medillor inserati sa fie mai

a
mare de cat a 1 ceea ce-i tot-deauna cu putinta.
165. Teorema IL Cdnd intre terminii conseculivi
ai unei progrbsiuni geometrice inserdm acelas numer de
meqiia, progresiunile parfiale ce resultd din aceastd inser-
thine, formeazd impreund o singurd progresiune.
Fie data progresiunea
. . th;i:l.

www.dacoromanica.ro
163
Inser And intre terminii consecutivi a, b; b, c; c, d; . .
acelas numer m de medii geometrici, si insemnAnd prin
r, r', r"... ratiunile progresiunilor partiale caH resu1th
din aceasth insertiune, vom aye :
m+1

r=1/ r=Va

le+1

r"=V

Ans in progresiunea propusa avem prin definitiune:


b e d
a b c
m+1 m44 m+1
r =
= 1/
b
prin urmare 1/ n b ==v c

Sau r=r'=r".
Vom aye dar o singurli progresiune

ceea ce eHt de artat.


166. Teorema III. Trodnetul al duoi termini
ecuidistan(i de estremi gete eeualu ru productul estremilor.

Inteo progresiune geometria,


. .

www.dacoromanica.ro
1 64

b c d h i 1
avem
cl= =1==C=*. i==i1=T;
b 1
de uncle Ban bi=a1
a i
c i
b h
sau ch=bi
d h
=_.--
c g
sau dg=ch ceea ce era de
arAtat.

167. Teorema Iv. iroductul terminilor uni pro-


gresiuni genmetrice este eau& an reideicina patrata- din
poten (a productului e.vtremilor, al carrea grad este
numerul term inilor considerafi.
Fie progresiunea
. .
a:b:c. .h:i:1

insemnAnd prin P productul cautat, vom aye :


P--=a b.c...h.i.1.,

Immultind aceste doue ecualitgi membru cAtra, mem"


bru vom obtine :
P21,--(a1) bi)(ch)..(hc (ib)(1a)
sau ,n cad al=bi=ch &A, in virtu-
tea teoremei precedente.
Vom ave dar P=17( .

168. Teorema J7. &ma terrninilor unei progre-


siuni geometrice este ecuale cu tetininul ullim innisulfit
cu rafiunea minus antdiul i imparfit totul prin exce
sul rafiunei asupra eatileifei.

www.dacoromanica.ro
165

FiP
q progrwilAne geqmetricg, compus4 din II term1Di In,-
sei;c10,0, pria 8 sum4 acestora, vom av4 :
S=a+b-Fc+ d+...-1-1H-i+k-F1. (1)
Immultind ambii membri ai acestei ecualitati pria
ratiunea r, ni va veni :
Sr=ard-br+ cr+ dr + hr+ + kr + IR (2).
8ca4ind acum membru catrA, membru relatiunile (1)
0 (2) capatam formula :
SrS=1ra
Sau S(r-1)=--1r a
Sau
lra
r1 (3)2

ceea ce era de demonstrat.


169. Nota I. Formula (3 , poate fi pus64 supt o al-
t5, forma. Terminul ultim fiind al n-Iea prin ipotesa vom
aye
1=arn--1,

de unde
a arna
r-1 r-1
sau S=a. ru-1 (4)
r-1 .

care ni arath ca. suma a n terniini ai unei progresiuni


geometrice este ecuale cu ferminul ntiu immultit cu
escesui poten(ei a WI a ra(iunei asupra unittifei 0 im-
ptirfit totul prin rariunea minus unitatea.
170. Nola II. Espresiunea lui S din formula prece-
denth sa, reduce lao in casul r=1, pe cnd eutand di-

www.dacoromanica.ro
1 66

rect valoarea acestei sumi, o gasim ecuale cu na ca-


ci toti terminii progresiunei devin atunci ecuali cu a.
S'ar pare dar ca formula (4) nu este aplicabila in ca-
sul particular al ratiunei .r.---1. Putem Ansa scoate
din aceasta formula resultatul na ce se deduce in mod
eirect din semnificatiunea cuantitatei S. In adev6r
efectaanci divisiunea algebrica a cuantitatei ril-1 prin
binomui r-1, gasim :
rn 1
r-1
de unde S=a. rn-1
rI
Fac6nd in aceasta din urma espresiune r=1, valoa-
rea parintesei se reduce la n, ceea ce ni (la :
S=na

Aplicafiune. Cu co este ecuale suing a 20 de ter-


mini din pro gresinnea geometrica acareia auteiul ter-
mini este 3 fi rafiunea 2 ?
Aplicand formula (4) aflarn :
3(220-1)
S= 2-1 =3(220-1)
Sau S=3,145,725.

171. Nola III. Formula (4) ni poate servi la cal-


culul sumei terminilor unei progresiunei geometrice
decresc6toare prelungita la infinit. In adev6r in acest
cas ratiunea progresiunei fiind mai mica de cat uni-
tatea, vom putd pune
1
r=.------,
1+a
de unde espresiunea sumei S va deveni :

www.dacoromanica.ro
167

( 1
y
S=a r 1.
y1Ce
a i + cc

1r
a a (5),
sau S.--:
1r [1 r](1 +
in care terminul a
(1r)(1+a)u devine din ce in ce mai
mic clnd esponentul n al binomului (1+) cresce.
Ansg n represintg num6ru1 terminilor caH compun su-
ma S ; prin urmare egad presupunem progresiunea
prelungitg la infinit, atunci numerul n devine el insult
a
e cuale cu infinitul, terminal
(1r)(1+0)n se anuleazg si
relatiunea [5] sg reduce la:

8= (6)

Aceastg, formulg ni aratg c)t suma terminilor unei


progresiuni geometries decresedloare prelugitd la infinit
este enuole ou terrninul cintei
r
impartit prin escesul uni-
talei asupra rafiunei.
172. Aplicafiune. Esemplu I. A calcula
suma terminilor progresiunei
.. 1.
i.
1 1 1

4 *--8-
. &

1
vom ave 8=1- 1
2S=

T
.Esemplu II. A aplica formula (6) la transfor-
marea unsi jracfiuni periodice simple in frac(iune or-
dinard.

www.dacoromanica.ro
168

Fie fractiunea clecimalg periodica.


o, 35 35 35. 35 - .

Vom pute scri, insemnknd prin F valoarea adestei


fractiuni,
35 35 35
F= 100 1002 1003

de. unde formula (6) ni va da :


35
100 35
F=.
1- TOT'

173. Teorema VI. Intr'o prrg;esiune gemetrica


eresceloare terminti crescu prin graduri de naritne or-
rat de apropiete vorn rot, ccind escesul rafiunei asupra
until-gel este indestul de mit:.

Pentru demonstrarea acestei teoreme ne basAm pe le-


ma urmatokre :
Mind dot un numer intreg n, o cuantilatepositivii si
determinatd a ci o cuantitate E forirle mica si positiv
se poate tot deauna gist o cuaotitate positird a care
r a satisface la condifiunea
anti etr <6 (m).

In adevEsr in equalitatea (m) va fi satisfacuta and


viva aye:
8

a 'a(1 +a in' (rEir) ;


AnsA aceasth din urnth conditiune va esisth de sigur
cand vom ave :

www.dacoromanica.ro
169

a<a(1 -1--a tyi (1));

caci este evident a in virtutea relatiunei


a este <s
s s
ci prin urmare .<-
1+ E + (On
Ma dar pentru a asigurk indeplinirea conditiunei
{raj va B. de ajuns a lila pentru a. o cuantitate mai nal-
ca de cat
a(1+6r.
Trerem acum la demonstratiunea teoremei VI. Fie
progresiunea geometrica crescatoare
-:.a:b:c:d.. h:i:1:.. & .,l)
Insemnand prin r ratiunea acestei progresiuni, avem
prin ipotesa r>1, prin urmare vom pute pune
r=1+a,
de unde progresiunea propusa se va seri :
:.a:a (1+ a):a(1 + a)2. .a (1 + ar:a(1+ a 11'+1:. &. (2)
Formand diferinta intre terminul general s(1+)an,"
ci -precedentul seu, avem :
a(1+ ce)n+i a (1 + a)",aa(1+ 0",
In aceasta espresiune a, representand escesul ratiu-
nei r asupra unitatei, poate fi or-cat de mic voni v oi;
caci este de ajuns, pentru aceasta, a presupune Ca in-
tre terminii consecutivi ai progresiunei (1) s'a inserat
un numor indestul de mare de medii geometrici. A-
atunci cuantitatea
aa(1 +a) '
va pute fi, in virtutea lemei precedente, mai mica de
cat or-ce cuantitate data F. Prin urmare gradul de
crescere ce intalnim in progresiunea (2), trec6nd. de.
Algebr L
12

www.dacoromanica.ro
170

la un termin la urmatorul, poate fi mai mic de cat or-


ce marime data ; in alte cuvinte ccind escesul a al rafi-
unei asupra unird(ei va fi indestul de mic, terminii
progresiunei vor cresce prin grade or-c-at de apropiete
vom voi.

174. Logaritmi. Definifiune. 0 sistemei de lo-


garitml se definesce printeo sistemd de duoe progresi-
uni, una geometricas a ccireea eintelul tertian este uni-
tatea st alta aritmeticd a cdreea einteiul tertian este zero.
Ast-feliu sistema progresiunilor urmatoare
H':a :az :a3:a4.
1(1)s

.o.b.2b.113.4b ib.(i 1)b...


ni definesce o sistema de logaritmi in care nuaterile o,
1),2b, 3b, & cart formeazet terminii progresiunei arit-
metice, se numesc logaritmil numerilor 3, a, a2, a3... &
cart formeazd terminit corespondenti ai progresiunei
geometrice.
Dupa aceasta definitiune insemnand logaritmul unul
numar prin notgiunea lg. vom put seri :

lg.a=b
Iga2=-2b,&&.
Care va fi Ansa logaritmul unui numar N care nu
se afla intre terminii progresiunei geometrice din sis-
tema precedenta ?
Pentru a defini logaritmul unui asemene numar, pre-
supunem ca am inserat m mecii intre terminii conse-
cutivi ai progresiunilor acestei sisteme, ceea ce ni va da:
HI:cFce: q3. a mg: ... :11": qtt':.....

(n -I- 1 )r....pr.(p -I- 1 )r.... (2)


1

www.dacoromanica.ro
171

Doue casuri se pot intampla, dupa cum N se va aflA.


sau nu intre terminii progresiunei geometrice a sistemei
(2). In casul anthiu logaritmul numerului N va fi ter-
minul corespun4etoriu din progresiunea aritmetica. In
casul contrariu cand N nu coincide cu nici unul din
terminii nuoai progresiuni geometrice, atunci spre a
defini logaritmul acestui flamer, observam ca, nuoa ra-
thine q a progresiunei geometrice, fiind presupusa mai
mare de cat unitatea, potentile sale succesive vor cresce
indefinit; prin urmare vom gasi tot-deauna o potenta
a lui q superioara numarului dat N. Insemnand prin
qPtl cea mai mica potenta a ratiunei q care intrece va-
loarea lui N, atunci potenta precedent& qP, va fi mai
mica de cat acest numer, ceia ce ni va db. :
qP<N<qP-P . (3)
Ansa intre terminii consecutivi ai progresiunilor sis-
temei (1) am inserat m meii, prin urmare pentru ra-
tiunea q vom aye :

q=1/ a ,

in care num6rul a fiind prin ipotesa mai mare de cat


unitatea, ratiunea q. va fi ea insasi>1. Presupunend ca
numerul m este indestul de mare, scim ca ratiunea q
va puth tot-deauna satisface la conditiunea
q-1<6 [4],

6 Bind o cuantitate foarte mica. Atunci, scim asemene


cA diferinta intro terminii succesivi ai progresiunei ge-
ometrice va put fi or-cat de mica vom voi. Conside-
rand terminii intre cari este cuprirs numerul N, avem :
q19-1_qP=qqq-1)cr.6 ;
ansa in virtutea relatiunilor (3) qP<N ;
vom aye dar qP <N. E

www.dacoromanica.ro
172
care va pate fi mai mica de cat or ce marime data.
Atunci diferinta numrului N in raport catra, terminul
qP sau qP-1-1 find invederat mai mica de cat
4114.1 ce
va puts fi or cat de mica voth voj. Prin urmare cancl.
relatiunea (4) va fi satisfacuta, terminul qP sau ur-
matoriul seu qP.1-1 ni va d6, unul in moms altul in plus
yaloarea num6rului N cu o aprocsimatiune or cat de
mare vom voi. Vora numi atunci logaritm al numarului
N terminul corespundetoriu pr sau ( p +1)r din pro-
gresiunea aritmetica, dupa cum, pentru acest tomer,
vom lua terminul qP sau qP+' din progresiunea geo-
metrica. Vedem in acest chip ca, or-ce numer superior
unitatei va ave un logaritm.
Cari von fi Ansa logaritmii numerilor inferioare u-
nitatei ?
Pentru a defini logaritmii acestor numere, va fi de
ajuns a prelungi la stanga progresinnile sistemei (2),
ceia ce ni va da :
1 1 1 1
. . : :..: T : qn:qn-11.
q q q 1(5)
.--nr...-3r. 2r.r. o.r.2r... nr.(n+l)r . . .

caci in progresiunea geometria un terrain or-care find,


dupa definitiune, ecuale cu precedentul immultit prin
ratiune, N a fi in raport catra urmatorul, ecuale cu acesta
impartit prin ratiune ; i asemene in progresiunea arit-
metica un termin or-care fiind ecuale cu precedentul
plus ratiunea, va fi in raport catra urmatortil ecuale
cii acesta minus ratiunea. IVumerile negativer,-2r,
3r,ez, termini ai progresiunei aritmetice, vor fi loga-
1 1 1
ritmii numerilor inferioare q2 I,Fez termini
q
corespun(letori ai progresiunei geometrice.

www.dacoromanica.ro
173
175 Nola. Cand ratiunea geometria, q difera foar-
te putin de unitate, ceia ce am vaqut cg. se poate tot-
deauna concepe, si ratiunea arirmetia, r este o cuan-
titate positiva foarte mica, atunci presupunend pro-
gresiunile sistemei (5) prelungite la stanga si la dreap-
ta, dincolo de or-ce limit, terminii progresiunei geo-
metrice vor represinta, intr'un mod continuu, toate nu-
merile cuprinse intre zero si infinitul ; iar acei ai pro-
resiunei aritmetice, cari sunt respeetiv logaritmii aces-
tora, vor trece prin toate gradele de rarime cuprinse
intre oo ksi +co. Asa dar logaritmii numerilor cup-
rinse intre zero si 1 sunt cuantitAti negative cuprinse
intre oo i zero; pe and acei ai numerilor cuprinse
intre 1 i oo sunt cuantitati positive cuprinse intre ze-
ro si plus infinitul.
176. Se da nume de basil a une; sisteme de loga-
rilmi numerulut al ciirui logaritm este unitatea. Ast-
feliu daa, in sistema (5) avem, spre esemplu,
nr=1 6),

atunci terminul corespuncletoriu qu din progresiunea


geometria va fi basa sis,temei definite prin aceste du-
o progresiuni.

177. Alai definifiune a logaritmilor. In--


semnand prin a basa sistemei de logaritmi definiti prim
sistema progresiunilor 15', vom aye :
;

de uncle cl-=a "-Ansa, in virtutea relatiu-

1
nei [6) avem
r'
prin urmare q=ar.

www.dacoromanica.ro
174
Sistema progresiunilor (5) se va seri atunci :
1 1 1
, :1.ar:agr:a3r-
"-1 : a...a2ear a:altr. . . . .

o.r. 2r. 3r....1.1+ r. . . .

San -:..:a'r:asr:ar:1:ar:a2 r. a:a1tr


...-3r.-2r.--r. o.r.r.2r...1.1-Fr. ..... .. ( ).

Aceasta din urmg sistema, este esuivalenth cu siste


ma (5 ) in care am observat cg terminii progresiunei
geometrice pot represinta toate gradele de marime cu-i
prinse intre zero qi plus infinitul ; prin urmare termini
& se vor afla in acelas cas. Ansa terminii.
logaritmi ai numerilor a--r 1, ar, a- gr... 4, nu
sunt alta de cgt esponentii respectivi ai potenti1or suc
cesive ale numerului constant a numit basic. Asa dar
putem dice cg logarilmil numerilor intr'o sistemii a-
cdreea basis este a sunt esponen(ii potenfilor la care
irebue redic-ad basa a pentru a forma aceste numere.
Astfeliu dacg insemngmu p-rin y un nurar postiv or-
care si prin x esponentul potentei la care ,trebuie a
redica basa a pentru a forma acest numer, vom ave.
y=ax.
)

de unde, dupg definitiunea precedent5, vom deduce,


relatiunea

178 Proprietdfile logaritmilor. Teorema I.


Logaritmul productulue al mai multor factors este ecu-
ale cu suma logarilmilor factorilor sei.
Considergm mai Anthiu productul al duoi factori
AB. Dic ca vom aye :
IgAB--=-1gA-1-1gB.

www.dacoromanica.ro
175

Pentru a demonstr aceasta, observ ca numerile A,B


se vor aflit totdeauna, in mod esact sau cu o aprocsi-
matiune or-cat de mare vom vol, intre terminii pro-
gresiunei geometrice din sistema
1 1 i 1 q: q2. ..:qp eq13+p.
ce q2 ---; . ..qm
q 8)
2... 3r. fr.r.o.. r.2r.. nr. . pr mr...(n+p)r....
care ne-a servit a defini logaritmii tuturor numerilor.
Fie A=qu B=qP ; de unde A.B=qn . =cflil +P.
Productul A.B fiind astfeliu represintat printr'o po-
tenta a ratiunei q se va afla, la randul seu intre ter-
minii progresiunei geometrice din sistema precedenta,
ei logaritmul seu va fi terminul corespundetor (n+p)r
din progresiunea aritmetica. Vom aye dar
Igqn-l-P=(n+p r=nr pr
Sau lgA.B=nr+pr (9) ;
Ansa prin definitiune nr=1gqn=1gA,
pr=1gqP=1gB,
de unde relatiunea (7) va deveni
lgA.B=1gA-1-1gB (10)
ceea ce ne arata el logaritmul productului al duoi
factori este ecuale cu suma logaritmilor factorilor sei.
Fie acum productul altrei factori A.B.C. Vom put scri.
Ig .B.C=1gAB.0
in care prin AB representam pentru un minut produc-
tul efectuat al immultirei lui A cu B. Astfeliu pro-
ductul al trbi factori A.B.0 fiind redus la productul
al duoi factori
AB. C
vom aye, in virtutea relatiuuei (10)
IgA.B C=.1gAB.C=IgAB+1gC.

www.dacoromanica.ro
176

Substituind acum in membrul din urma, terminului


IgAB espresiunea sa ea logaritm al unui product 'al
duoi factori, ni va result& relatiunea
-Flge (11)
care ni aratg ca, logaritmul produrtului al trdi factori
este ecuale cu sipna logarittnilor factorilor sec.

Sg presupunem ct aplicand acest procediu am ajuns.


a Vizi c logaritnzalproductului ABC. .11W compus din
n factori esteocaale cu suma logaritmilor factorilor sei.
adieg +1g0+.. lgTi+lgK(12 )
Pentru a demonstra c teorema este generaht, va fi
suficient a demonstrh, ea find adevgrata pentru pro-
ductul a n factori H.K, va fi adevgratg i pen-
tru productul A.B.0 K.L compus din n+1 factori
In adevgr putem seri

Sau lgA.BC....H.K.L=1g(ABC...H1i)4.lgL;
tinsa prin ipotesA avem
lg(ABC....HK)=-IgA -1-1gB-FlgC+.-.+IgH+101.
de uncle lgABC..H.K.L.lgA-HgB (13)

care demonstrg generalitatea teoremei, caci in virtutea.


relatiunei (11) fiind. adevgratg pentru. un .product do
trei factori, vom put face n3 in relatiunea (12) ;
tinsA atunci formula preeedenta ni arata c teorema es-
te adevgrata i pentru un product de 4 factori. n-
and pe n=4 in formula (12 , formula ( 13) ni va a.
r6tb. cg, teorema este adevaratg pentru un product de
cinci factori, i aa mai departe. Teorema este dar
generala.

179 Teorema II. Logarilmul unui cuo(ient este


ecuale cu log iritmul dividendului minus logaritmul di-
visorutui.

www.dacoromanica.ro
177

Fie propus cuotientu1A Represiutand valoarea ace-


B.
stui cuotient prin C, -vom aye

-BA-=0 '
de uncle A=BC. Luand logaritmii
ambilor membri ai acestei ecualitati, ni va veld
lgA=1gBC----1gB-F1g0 ;
de unde 1gC:=1gA-1gB
A
sau 1g ff='gA-1gB,
ceea ce era, de demonstrat.
180. Nola. Teorema II se poate demonstrk direct
ca i teorema I, In adev6r punnd

A
B=ciP

vom aye lgA=nr, 1gB=pr i

de unde Ig A

A.
sau 1g -i-3-=nrpr=1gA--1gB
181. Teorenza III. Logaritmul pntentei unui nu-
mer este ecuale cu esponentul potenfei immulfit cu do-
garitniul nunzerului.

Fie data potenta Am. Observam ca putem seri :


Am=A.A.A A;

www.dacoromanica.ro
178

de wade in virtutea teoremei I vom aye :


lgAm=lgA-FlgA-FlgA...-1-lgA,
sau lgAm=mlgA, ceea ce era de aretat.
182. leorema IV. Logaritmul rdddcinei unui nu-
mer este ecuale els logaritmul numerului impetr(it prin
indiciul rcideicinei.

Fie propusa rdlcina VA. Represintiind prin


.1

B valoarea acestei redgcini, vom aye :


ra

-V VA -=-, B,
de unde A=Bm .

Lu And logaritmii ambilor membri ai acestei ecualitti


ni va veni :
lgA=mlgB,
de unde lgB= igA
in
In
sau IgA,
VA ---iii
ceea ce voiam a demonstr.

183. Prin aceste proprietAti fundamentale logaritmii


sunt in general, foarte utili in efectuarea calculelor nu-
merice de cari depinde determinarea unei marimi ctia-
tate. Pentru a concepe aceasta sA ne imaginam o ta-
bell cu duoe coloane verticale dintre cari una a cuprin-
da numerile si ceialaltA logaritmii lor. Cu ajutorul unei
asemene tabele vom put simplifies, in modul urmatoriu,

www.dacoromanica.ro
179

efectuarea operatiunilor aritmetice cerute pentru determi


Num. 1.7og narea valoarei numerice a unei
- cuantitati or-care.
&ample. Fie espresiunea
0,00 00 10.
cuantitatei cautate de forma
0,01 0,000 x=a.b.
0,02 . . . . .
Pentru determinarea valoarei
lui x va fi de ajuns a cauta, in
coloana Log., logaritmii numeri-
.1,66 0,000
lor a si b qi a face suma aces
Ora. Resultatul acestei aditiuni
1,01 fiind in virtutea toremei I loga-
1,02 ritmul cuantitatei x, se va afla
in coloana Log, care presupunem
cit confine tati logaritmii posibi-
li Num6ru1 din coloana Num,
2,00 care va corespunde acestui din
2,01 um/1 logaritmu va fi valbrea nu-
merica cautata a necunoscutei x.
Prin urmare in determinarea vaIoarti umerice a
cuantitatei v operatiunea immulfirei numerului a prin
b va p, vu ajutorul loaritmilor, inlocuita printr' o a-
difiune
20. Fie propus a calcula valoarea numerica a u-
nei espresiuni de forma.
a
s=
Vom luk in coloana Log. logaritmii numerilor a, b ; si
din Ant6iul vom scad6 pre al duoilea. Resultatul aces-
tei saderi va fi, in virtutea teorentel II logaritmul cuan-
tithtei x. II vom afla dar in coloana Log., fA num6-
rul corespun4etoriu din coloana Num. va fi valoarea
numerica a cuantitAtei x Aa dar in determinarea
lui x operafiunea divisiunei numdrului a prin b, va fi,
ru ajutorul logaritmilor, inlocuitd printr'o sustracfiune,
3". Fie acum

www.dacoromanica.ro
180

Lu And in coloana Log. logaritmul numbrului a 0.


immultindu-1 prin m vom ctipara dupn, teorema 111 loi
garitmul potentei a ma a lui a adic6 logaritmul lui x.
Num 6rul din coloana Num. care cbrespunde acestui din
urma logaritm va fi valoarea numeria a lui x. Ve-
dem cn. in acest cas pentru determinarea cuantitAtei x,
opera(iunea rediccirei la potenta cuprinsei in espreSiunea
a este, prin propietatea logarilmilor,inlocuiteiprintr'o
simpl4 immultire.
4r). Fie in fine propus a calcula o espresiune de forma

-v a

In coloana Log. vom g4si logaritmul numerului a


pro care impnrtindul prin indiciul m al rnclAcinei vora
capAta in virtutea leorentei IV logaritmul lui x. Nu-
mrul din coloana Num. care va corespunde la acest
din urma, logaritm Va fi valoarea numerica a cuanti-
tittei a. Vedeni astfel Cd pentru determivareu lui x
operatinnea estragerri de rddacina, cerutd a se efectua
asupra numdrului a e-te prim proprielatea logarilmi-
lor (teorenta 111,1, inlocuitit printr'o simpl divistune.

184. Logaritmii vulgari sau Zecimal


Propiet6ti1e logaritmilor cuprinse in teoremele prece-
dente aunt comune tutulor sistemelor de logaritmi,
din esemplele generale ce am considerat mai sus, pu-
tern a ni face o idee despre importanta unei table da
logaritmi or-cari, pentru esecutiunea ealculelor practi-
ce. Pintre diferitele sisteme Ansg, cari se pot imagi-
na in numr infinit, sistema logaritmilor cu basa (lece
numiti lodoritmil vulgari sau decintali (*), are propri-
etati particulare, cari presint avantage pretioasa

(*) Logarthniimagari se maz numeve ft Logaritmii In i Briggs .


de pe numele malernalieului ingles ea, e a conskruit eel dnlia
o labhi de logaillmi in aceasill .yistena, (1624).

www.dacoromanica.ro
181

iii aplicatiunile numerice. Aceasta, sistema de logaritmi


este definita, prin sistema progresiunilor urmatoare :
-71 :10: 10?: 105: 10" j[f.li

sau intr'un mod mai general prin :


_0,001:0,01:0,1:1:10:100:1000:
(g)'
..... 3.-2.--1,01.2. 3...
Putem concepe ugor posibilitatea constructiunei unei
table de logaritmi in aceastg, sistemg. Pentru aceasta
este de ajuns a presupune ca, am efectuat un gir de
inserOuni succesive, de cate un singur mediu, intre
terminii consecutivi ai progresiunilor sistemei (f . A-
ceasta opera%iune care este tot-deauna posibil, caci
pentru progresiunea geometrica depinde de o simpl
estragere de radacina patrata, iar pentru cea aritmeti-
ca de Q divisiune prin 2, va av6 de resultat de a in-
troduce un num6r considerabil de medii intre terminii
primitivi
1 gi 10 ; 10 gi 100 ; 100 gi 1000, &&
ai progresiunei geometrice or
1; 1 gi 2; 2 gi 3, &
o
ai progresiunei aritmetice Atunci diferinta intre duoi
termini consecutivi, in aceste progresiuni, put6nd fi or
cat de mica vom voi, medii geometrici inseratt Vor re-
presinta toate gradele de marime cuprinse intre 1 gi
10; 10 gi 100 & & ; prin urm are numerile intregi 2, 3,
4, 5, 6, 7, 8, 9 . . se vor afla reproduse prin acegti
medii cu o aprocsimatiuna or cat de mare vom voi.
Daca, acestor valori foarte apropiete ale numerilor in-
tregi 2, 3, 4 &, substituim numerle intregi insegi gi le
punem inteo coloana in ordinea lor naturalg, gi in fata,
lor inscriem intr'alta coloana medii aritmetici cores-
pundtori la valorile foarte aprocsimative ale acestor
numere, atunci ni vom face o idee despre construc-
(iunea unei table de logarna in sistema co considerdm.

www.dacoromanica.ro
182

185. Proprietelfile logaritmilor vulgari.


Proprietgtile particulare ale acestor logaritmi se deduc
&IA greutate din . simpla inspectiune a progresiuni-
kr (f) sau (g).
10. Logaritmul unei potent/ or-care a lui 10 este
ecuale cu esponentul acestei potenfi.

Progresiunile (1) ni aratg in adev6r"cg logaritmul lui


102 sau 100 este 2 ; a lui 103 sau 1000 este 3 ; a lui
104 sau 100011 este 4 oi ap, mai departe. Aceasta mai
resultit in mod general oi din teorema III cari ni cla
IglOm=uilglO; '
gnsg in sistema ce considergm, logaritmul lui 10 este
ecuale cu unitatea, prin urmare vom av6
lglOm= m,
ceea ce erA de aretat.
Nota. Logaritmii potentilor perfecte a le basei 10
find numere intregi 1, 2, 3, & logaritmii numerilor
cuprinse intre duoe potente consecutive a le acestui
num6r, vor fi cuprinoi intre &toe numere intregi cari
difer intre ele cu o unitate, prin urmare toti aceoti
logaritmi intermediari se vor compuae dinteo parte in-
treag i o fractiune decimalci. Partea intreagg a loga-
ritmului poartg numele de earaeteristicd iar fractiunea
4ecimalg acela de mantis.
20. Caracteristica positivci a logaritmului unui nu-
mb' intreg este ecuale cu atiitea unit* cdte cifre a-
re numerul mai purin una.
Aceastg, proprietate o deducem asemene din progre
siunile (f) in cari observgm c logaritmii numerilor in-
tregi cuprinse intre I i 10 cari sunt compuse dintr'o
singurg cifrg, au earacteristica zero, cg logaritmii flu-
merilor cuprinse intre 10 oi 1W sau 100 cari sunt cora-

www.dacoromanica.ro
183
puse din duoe cifre, au drept caracteristicii I adic6 cu o u-
nitate mai putin de at numerul cifrelor ; cl logaritmii nu-
merilor cuprinse intre 102 *i 108 sau intre 100 si 1000 cari
sunt compuse din trei cifre au drept caracteristicg ,g,
fli age, mai cleparte. In general un numer intreg cup-
rins intre 1011 si lOnti este compus din n+1 cifre, lo-
garitmul seu fiind cuprins intre n ei n-F 1 are drept
caracteristicg n adic6 cu o unitate mai putin de cgt
numerul cifrelor din cari se cumpune numerul insus.

30. Caracteristica negativd a logaritmului unei frdc-


fiuni decimate este ecuale in valoarea sa absolutd cu
numeral ordinal al locului ce ocupei cea antdi cifrei in-
semndloare dupd virguld.

Inspectiunea sistemei (g) pune in evidentg si acea-


stg proprietate a logaritmilor decimal In adev6r ye-
dem, eg pentru fractiunea decimalg o, 1 caracteristica
negativa este-1 ; pentru 0,01 caracteristica negativg
este 2 ; pentru 0,001 caracteristica ste 3 ; ei in
general vedem cg pentru fractiunea 4 ecimalA,

1 n
0,0000...1.1.0-n--=-10

..
caracteristica negativg va fin ; cgci pentru a cresce
fractiunea)-10--- la unitate a cgreia logaritm este zero, va
,1

trebui a o immulti cu 10" ceia ce cresce logaritmu


fractiunei-f cu n. unitgti, gnsg resultatul acestei cres-
10 '

ceri, am observat cg este zero ; urmeazg dar ca logaritmul


propriu al acestei fractiuni sg. fien, ceea ce era de
aretat.
4'. Clind immulfim sau impa'rfim un numer printr'a

www.dacoromanica.ro
184

potenp a lut 10, mantisa logaritruului acestui numer


nu se schimbei; cIrticteristica singurd se mciresre sau
se micsureasei cu un numer de uniteiti ecuale cu espo-
nentul aceslei polen(i.
Fie lga=c, apt8a
in care prin c insemnand earacteristica i prin
a cifrele mantisei pre care o presupunem calculatg cu
cinci decimate. Immultind numerul a printr'o pothntg
m a basei 10, vom aye ;
Ig10m.a=ru+Iga=m+ c,a )768
care ni aratg cg valoarea earacteristecei va fi crescu-
0, cu. rn unitgti ;

Asemene impgrtind numOru1 a prin potenta 10m ni


va veni
a
lg =--lgam=c,oc:rds- m
10m
a
sau lg =Kem),0764
10m
in. care vedem cg valoarea caracteristicei e este mieJ
pratg cu on unitgtei.
176. lIsul tablelor de logaritmi. In aplica-
tiunea logaritmilor la efectuarea calculelor numeriee se
presintg duce cuestiuni pricipale cari se resolv cu a-
jutorul tablelor. Aceste cuestiuni sunt :
10. A ggsi logaritmul unui num6r dat
2 A ggsi num6rul corespundetoriu Ia un loga-
tim dat.

Presupunem cg tablele de care disuunern sunt tab-


tele rnic( ale loci Lalaulde modificate de Dupuis cart con-
tin logaritniii cu 5 decimate ai numerilor cuprinse in-
tre I 0 10,000.

www.dacoromanica.ro
185

Pentru a facilitA espliCarea resolvirei cuestiunilor 10


i 20, transcrim aice o paging din aceste table.

N. 9 1 2 I 3 4 5 6 7 8 9 Dif.

I
310 49136 160 164 178 192 206 220 2341 2481 2621 14
1 276 290 304 318 332 346 360 3741 3881 40211 1,4
2 415 429 443 467 471 485 499 613 627 641 2 2,8
3 564 568 682 696 610 624 638 651 665 679 3 4,2
4 653 707 721 734 748 762 776 790 803 817 4 6,6
5 831 845 859 872 686 900 914 927 9411 955 5 7,0
6 969 982 996 *010 *024 *037 *051 *065 *479 *092 6 8,4
7 50106 120 133 147 161 174 188 202 2151 229 7 9,8
8 243 256 270 284 .', 97 311 325, 338 8521 365 8 11,2
9 379 393 406 420 433 417 *461 4741 488 501 9 12,6
1

320 515 529 542 556 669 683 596 610 6231 637 13
1 651 664 678 691 705 718 732 745 7691- 772 1 1,3
2 786 799 81a 826 840 853 866 8801 893 907 2 2,6
3 920 934 947 961 974 987 4001 *014 *028 *041 3 3,9
4 61055 068 081 095 108 121 136 148 1621 176 4 5,2
5 188 202 215 228 242 255 268 228 295 308 5 6,5
6 322 335 348 362 875 388 402 415 428 441 6 7,8
7 465 468 481 496 508 521 534 518 561 574 7 9,1
8 587 601 614 627 640 654 667 680 693 706 8 10,4
9 720 733 746 769 772 786 799 812 825 838 9 11,7
330 851 865 878 891 904 917 930 943 957 970 12
1 983 996 *009 *022 *035 *048 *061 *07' *088 *101 1 1,2
2 52114 127 140 153 166 179 192 205 218 231 2 2,4
3 244 257 270 284 297 310 323 336 349 362 3 3,6
4 375 388 401 414 427 440 453 466 479 492 4 4,8
6 504 517 630 643 656 569 582 595 608 621 6 6,0
6 634 647 660 673 686 699 711 724 737 7506 7,2
7 763 776 789 802 815 827 840 863 866 879 7 8,4
8 892 905 917 930 943 966 969 982 990007,8 9,6

N.
9 63020

0
033

1 2 3
_
046 058 071 084 097 110 122 135,'9 107s

1 4 5 6 7 1
1
.

r I 1 8 H II
Nola. In constructiunea acestor table s'a fgcut pentru
mai multg simplificare, abstractiune de caracteristica lo-
garitmilor care se cleterming tot-deauna direct dupg regula.
Algebra 13

www.dacoromanica.ro
18i3

simpIg cunoscutg, i. s'a inscris pentru fie-care numer,


numai mantisa logaritmului seu. Aceas th observare
trebuie a o aye, in vedere in aplicafiuni.
187. Partea gnteia a acestor table, intitulatg tabla
1, confine logaritmii numerilor de la 1 la 1000 cu res-
tricfiunea precedentg. Fie-care paging este impgrfitg,
in 11 coloane verticale dintre care Anthia insemnatA N,
cuprinde numerile de la 1 la 100. A duoa coloang,
insemnatl 0 confine logaritmii numerilor din cAte du-
oe cifre inscrise in coloana N. Mind AnsA c immul-
tirea unui nunir prin clece nu schimbg mantisa loga-
ritmului acestui num6r, atunci coloana insemnatg 0
videm cg ni va di in acelas timp logaritmii numeri-
lor din coloana N urmate de un zero. Coloanele ur-
mtoare insemnate sus fA jos 1,2.3, . . . 9 confin loga-
ritmii numerilor din coloana N urmate respectiv de
cifrele 1,2,3, . . . 9, adice ai numerilor compuse din
trei cifre.
Partea a duoa intitulatg, labia II, din care este es-
tras tabloul algturat, confine logaritmii numerilor de la
1000 la 10,000. Fie-care paging este imphrfitg in 12
coloane verticale. Anteia coloang insemnatg N confine
numerile de la 100 la 999. A duoa coloang insemna-
tg, 0 confine atgt logaritmii numerilor de trei cifre in-
scrise in coloana N cat i ai acestor numere cgnd sunt
urinate de un zero. Astfeliu 49136 inscris in Ant6ia
linie din coloana 0 este atgt mantisa logaritmului nu-
merului corespuncletoriu 310 din coloana N cgt si a nu-
merului 3100 de 4.ece ori mai mare de cgt acesta. In-
semngnd in general prin 3,1.1g mantisa logaritmului u-
nui numer, vom pate seri in casul de fall :
o,49136--=M.1g310=141.1g3100.

Pentru simplificarea construcfiunei tablelor i inles-


nirea usului lor, atAt in coloana N cgt si in coloana 0
s'a inscris o singurg datUt cele dinteiu duoe cifre comune

www.dacoromanica.ro
187

respectiv la mai multe numere sau la mai multi logaritmi.


Astfeliu in coloana N s'a inscris :
310 310
1 311
2 in loc de 3 2
3 313
4 314

qi in coloana 0 49136 49136


276 49276
415 in loc de 49415
554 49554
693 49693

Celelalte coloane insemnate 1, 2, 3 ... 9, cuprindu


cele trei clecimale din urmg, a le logaritmilor numerilor
din coloana N urmate respectiv de cifrele 1, 2, 3. . .
. . 9 ; bele dintiu duo6 clecimale sunt inscrise in co-
loana o. Astfeliu pentru mantisa logaritmului numeru-
lui 3101 spre esemplu, vom ceti in colona o cele d 'in-
t6iu duo6 decimale 49 si cele trei decimals din ur-
mg, 150 in coloana 1, vom scrie dar:

M.1g3101=0,49150 ;
vom ave asemene Mig3102=0,49164
M.Ig3117=0,49374:&&

www.dacoromanica.ro
188

Logaritmii completi ai acestor numere vor fi, dupg


regula relativg la determinarea caraeteristicei,

1g 310=2,49136
1g31003,49136
1g3101=3,49150
1g3102=3,49164
1g31 I 7=3,49374.

Notts. In luarea celor de'nthiu duo6 decimale din


coloana 0 este de observat casul and cele trei de pe
urmg cifre din coloanele urnagtoare Bunt insemnate cu
o stelutg. Atunci cele duo6 decimale de la inceput
cari se refer la acestea sunt inscrise in linia imediat
urnagtoare. Vom aye astfeliu pentru. numerele 3164,
-3236, 3315 :
Mig3164=0,50024
Mig3236=0,51001
M.1g3315=0,52048.

Logaritmii completi ai acestor numere vor fi :

1g3164=3,50024
1g3236=3,51001
1g3315=3752048.

In fine coloana din urmg insemnatg Dif. contine di-


ferinte1e ce ggsim intre duoi logaritmi consecutivi in
trecere de la o coloang la urmgtoarea. Aceste dife-
rinti cgrora li se (la numirea de diferinfi tabulare, sunt
dar crescerile ce primesc logaritmii numerilor de 4
cifre and aceste numere ins* cresc cn o unitate.

Pentru fie-care din aceste dilerinti comune la mai mul-


-ti logaritmi consecutivi urmeazg de desubt duce mici co-
'Dane despgrtite printr'o lithe vertica14. Dintreacestea una

www.dacoromanica.ro
189
contine in ordine naturalg numerile 1, 2. 3 .. 9 cari
represintg prin abreviare fractiunile 1 23 9
170'""
laltg contine productele acestor fractiuni prin diferinta
tabularg respectivg, cgrora li se dg numele de pdrti
proportionale. Astfeliu in tabelul algturat subt diferinta
14 de esemplu vedem scris in mod corespundetoriu :

1 si 1,4 adia productul 14.1=1,4

2 i 2, 8
10

188. Trecem acum la resolvirea celor duo6 problem&


principale cari e presintg in or-ce calcule efectuate
prin higaritmi.
189. Problema L Un numr or-care fiind dal, a
gdsi logaramul seu cu ajulorul tablelor.
Distingem duo6 casuri, chip, cum num6rul propus.
este mai mic sau mai mare de cgt limita tablelor de.
canine servim. I. In casul AntOiu num6rulpoate fi intreg,
decimal sau o fractiune decimal&
10. Fie cerut a ggsi logaritmul num6rului de trei
cifre 389. Acest num6r find cuprins intre 1 si 1000.
cgutgm in partea Anthia a tablelor unde ggsim (pag. 2)
coloana N num6rul 38. Inaintndu-ne orizontal plug la
coloana 9 aflm 8995 cari snat cele patru cl.ecimale din
urmg ale mantisei logaritmului cgutat. Pentru Amthia de-
cimalA ggsim cifra 5 in coloana 0. Astfeliu avem :
lg389=2,58995.
Nola. Logaritmul acestui numOr se a& asemene in.
partea a II. a tabelor pagina 15. Avantagiul gnsg ce a

www.dacoromanica.ro
190

vem de a ne servi de partea i a pentru numerile compuse


din trei cifre, este ca in loc de 30 avem de cautat nu-
mai in 4 pagine.
Fie acum un numgr cuprins intre 1000 oi 10000, spre
esemplu num6ru1 8916.
Pentru a gasi logaritmul acestui nunAr facem abstrac-
tiune de cifra din nrm i cAuthm numgrul 891 pe
care'l aflam in labia II, pagina 32, coloana N. Ne ina-
intam apoi orizontal in linia ecestui numgr Ong la co-
loana 6 in care gasim *017. Antgia cifra la stanga fi-
ind insemnatg cu o stelutg, suntem preveniti cA cele
d'intgiu. duog 4ecima1e a le mantisei logaritmului ca,-
utat se Wig in coloana 0 in linia imediat urmatoare.
Avem in acest mod. :
1g8916=3,95017 .

20 Numerul propus este un num& decimal. Fie spre


esemplu de gasit logaritmul numerului 32,19. Partea in-
treaga a acestui numgr find compusg, din duoe cifre,
caracteristica logaritmului seu va fi 1. Pentru deter-
minarea mantisei avera relatiunea cunoscuth care ni da :
111.1g32,19=M43219 ;
de unde 1g32,19=1 -FM.1g3219. (a)
In tabelul precedent aflgm :
Mig32,19=---0,50772
prin urmare vom ave :
1g22,19=1,50772.
Generalisand relatiunea (a) putem formula regula
urmatoare : Logaritmul unui num& decimal se formea-
za adeiugdnd mantisa logaritmului acestui numdr, con-
siderat ca inireg, la caracteristica relativoi la partea
sa intreagdi.
Vom aye astfeliu :
Ig3,219=0,50772
30. Fie propus a gasi logaritmul unei fractiuni eci-
male. Acest cas se poate totdeauna reduce la precedentul

www.dacoromanica.ro
191

immultind fractiunea printr'o potentA, a mi 10. Immul-


tirea ansI a unui num6r or-care printr'o potent& a lui
10 mtiresce caracteristica logaritmului cu num6rul de
unitati cuprins in esponentul acestei potenti. Prin ur-
mare pentru a forma cu ajutorul tablblor logaritmul
undi fracfiuni decimalc, va fi de ajuns a o immuiti
prinfro potenfd suficientd a lui 10, spre a o trans for-
ma intr'un numr decimale cu o cifrli la parlea sa an-
treagli, i a scale din resultat gradul potentei respec-
tire a lui dece.
Vom aye astfeliu :
lgo,3219=43,219 +7;

in care 'T este esponentul seglut al potentei Anthia a


lui -10 en care am immultit fractiunea 0,3219 pentru
a o transforma in numrul decimal 3,219. Substituind
lui 1g3,219 valoarea o,50772 ; cApatam :
1g0,3219=-7,50772. (a')
Vom aye- asemene :

1g0,03319=43,219 +2-=.,50772 ; (a")


1g0,003212-----1g3,219-1-:J= 3,50772 (a".)
EsaminInd in ecualitgile (ce' ), (a") (a-') modal for-
mrei logaritmilor fractiunilor 0,3219 0,03219, 0,003219,
putem enunta unnatoarea regulg :
Logarilmul unea fraefiani decimale se formeazat a-
deiugend ceitrei caracteristica sa negativei (ecuale cu nu-
meral ordinal al locului ce ocupd cea cintdiu cifrei sem-
nificativet dupei virguld), mantisa logaritmului numeru-
lui ce cdpateim ceind facem ahstracfiune de virgula frac-
fiend.
Trecem amain la al daoilea cas anc1 num6rul pro-
pus este mai mare de at limita tablelor. Fie, spre
esemplu, de gAsit logaritmul num6ru1ui 32857. Acest

www.dacoromanica.ro
192
num6r fiind nlai mare de cat 10000 care formeaza ii-
mita tablelor lui Lalande, ii vom reduce la aceasta
limita impartindu-1 prin ant6ia potenth a lui 10. Yom
put seri :
1g32857=1g3285,7+1=4-1-M.1g3285,7,
in care num6rul decimal 3285,7 find. cuprins intre nu-
merile intregi consecutive 3285 si 3286 logaritmul seu.
se va aft), insus cuprins intre logaritmii acestor uume-
re. Luam mai ant6iu in table logaritmul num6rului
3285 care este imediat mai mic de cat 3285,7. Gasim
M.1g3285=0,51654.
Ansa M.1g3285,7 va fi invederat ecuale cu M. 1g3285,
plus o creseere necunoseut corespundetoare la cresce-
rea in num6r de 0,7. Pentru determinarea acesteia
,admitem propositiunear urmatoare : Crescerile mice ale
logaritmului sunt proportionale cu crescerile corespun-
deloare ale nunterulu;. (* ). Aceasta ni duce la pro-
por(iunen:
x 0,77
A .1
sau x=0,7 X A,
in care A represinth in mod general diferinta tabula-
ra relativa l logaritmii consecutivi intre cari este cup-
rins logaritmul eutat. Aceasth, diferinta nu alta de
-c t crescerea ce primesce logaritmul unui num8r cand
acesta cresce cu o unitate. in ecsemplul de fata avem:
A-1g3286-1g3285=13 unitati de or-
dinea a 5ea decimal& ;
pri urmare x=13 x 0,7=9,1.
(e) Aceasiii pioporj,onalttale intre creseerite logarittnalui fi cloth-
ale numbmlui este numat oproesmativd. E.. se basavi pe a
proprielate genetald a funetiunilor continue, cuffing in formula
f(x+h)f x)A.h,
care esistii in mod bark aproenmativ, and erescdrea h este
foarle mica*, 0 a ciireia demonsfraftune qe dd de oldinariu in
teoria functiunilor dertvale sau in ealculul diferenpal.

www.dacoromanica.ro
193
DAnd calculului dispositiunea ordinal% vom aye :
1g3285=3,51654
0,7 9,1
1g3285,7=3,51663-,
de uncle 1g3285 7=4,51663.

Fie Anca, propus a ggsi logaritmul num6rului 335897.


Pentru a reduce acest num6r la limits tablelor, il vom
impgrti prin potenta a 2a a lui 10, ceia ce ni va de,:
Ig335897=5 +M43358,97. (13)
Pentru a forma M.1g3358,97 va trebui cgtrg M1g3358 a
aclgugi crescerea in logaritm x corespuncletoare la 0,97
creseere in num6r.
Avem proportiunea
x _0,97

Ball x=0,97.4,
Mug 4=1g3359-1g3358=13 unitgti de ordinea a 5k ;
prin urmare
x=0,97 X 13= 2,61.
Aceastg valoare a crescerei x, se poate determina wor
cu ajutorul micilor table din coloana Dif. In aclev6r
pentru crescerea in numgr de :
0,9 ggsim 11,7 crescere in logaritm,
si pentru 0,07 .... . 0,91
de uncle x=12,61 sau 13
resultat identic cu cel precedent dedus din intrebuinta-
rea directg a proportiunei. Pentra determinarea defini-
tivg, a logaritmului cerut, vora put6 asedia ealculul in
modal uringtoriu :
1111g3358=0,52608
0,97 . ... 13
M43358,97=0,52621 ;

www.dacoromanica.ro
194
de uncle in virtutea formulei (13) vom avoi :
1g335897=5,52,621.

Aa dar spre a fortnd logaritmul unui numb, mai mare


de cat limita tablelor il impdr(im printr'o potenrd a lui
(lece spry a'l reduce la un minter mai mic de cat aceastd
limild ; determinant mantisa logarilmului acestui din
urmd nuttier, fi-i addugim apoi caracteristica dupd re-
gula cunoscutd.
190. Problema 11. Kind dat un logarilm, a gdsi
cu ajutorul tablelor numerul care-i corespunde. -

Cand logaritmul dat se afla in table determinarea nu


merului nu presinta nici o dificultate, caci total se reduce
la cetirea simpla a unui numer corespundetoriu la un
logaritm inscris in table. Astfeliu pentru logaritmul
3,51996 gasim in tabelul alaturat numeral 33 l 1.

Nola I. InsemnAnd prin x num erul cautat, ecuafiunea


problemei va consiste in acest cas in relafiunea

lgx=--31 51996,
ci solufiunea sa va fi :
x=3311.
Nota II. Cand caracteristica logaritmului dat este
mai mare de cat 3, ceea ce ni arata ca partea intreaga
a numerului confine mai mult de cat patru cifre, atunci
numrul de cifre, cerut de valoarea caracteristicei, se
complecteaza adaugind, unul sau mai multi zero, la
dreapta numerului inscris in table.
Esemplu. Fie dat
lgx=5,51996.
Caracteristica 5 ni aratg, cg. pa:tea intreaga a numeru-
lui se compune din 6 cifre. Numeral ansa din table care

www.dacoromanica.ro
195

corespunde la mantisa 0,51996 este 3311 ; prin urmare


num6rul x va fi :
x=331100.
Fie acum propus a psi num6rul care corespunde la
un logaritm care nu se afla in table.
In acest cas procedem in modul urmgtoriu. Lugm
din table eel mai mare logaritm care se cuprinde in
logaritmul dat. Numerul corespundetoriu acestuia es-
te cel mai mare numr din table care se cuprinde in
num6ru1 clutat. Pen tru a determina pe acest din ur-
mg va fi de ajuns a determing diferinta sa h in raportu
cgtra cel de'ntgiu, adic6 catrg numOrul din table ime-
diat inferior. Aceasta se face cu ajutorul proportiunei

a h ,
A 1

in care 8 represintg diferinta logaritmului dat in raport


catra cel mai mare logaritm din table care se cuprin-
de in acesta, A diferinta tabular i h diferinla in num6r
corespundetoare la diferinta 8.

Esemplu I. A afid uurndrul al cdrui logarilm es-


te 4,49918.

Insemngnd prin x num6ru1 cgutat, vom ave relatiunea


lgx=4,49918

Facem abstractiune de caracteristic i cautam in tab-


le cea mai mare mantisg care se cuprinde in 0,49918.
Gasim in tabel 0,49914 care corespunde la numrul
3156, prin urmare num6rul x se va put seri :
x=3156+h.

www.dacoromanica.ro
196
Pentru d.eterminarea lui h avem proportiunea
h 8
(
1 E),

in care a=.0,49918-0,49914=4 si 4=13 unitati de or-


dinea a 5a 4ecima1a ; TOM av6 dar
4
owinclu-ne la clecimt
de unitate, de unde numerul cautat va fi, din causa
caracteristicei 4,
x=31563.
. 8 .
Nn(o. I. In conversiunea cle-
z/
cimale trebuie a ne opri la cea Antie ordine clecimala
a careia unitate este <--1/z---caci se demonstr c eroa-
. 8
rea facuta asupra cuotientuhn7deste mai mica decat
fractiunea
4.
Nola. II. Determinarea lui h se poate fadiit cu
,ajutorul tablelor midi din coloana Mf in adevr in
tabelul productelor partiale relativ la diferinta, tabula-
ra 13 gasim c pentru 3,9 crescere in logaritm, ores--
cerea corespun4etoare in num6r este 0,3, resultat iden
tic cu ceea ce ni a dat divisiunea In practica cal--
13.
culelor se poate admite dispositiunea urmatoare :

lgx=4,49918
1g3156= ,49914 II 3156
S=4
pentru 3,9,.... 0.3
de unde x = 31563 .

www.dacoromanica.ro
197

Notes III. Dacii in loc de caracteristica positivA 4 am


fl avul in esemplul precedent caracteristica negativii 1,
atunci numOrul cautat ar fi fost fractiunea 4.ecimala,
x=0,00031563.
.Fsemplul II. A afld numdrul care corespunde la
logaritmul negativ-2,49678.
InsemnItnd. prin x num6rul autat vom ave :
lgx=-2,49677.
Spre a determina pe x en ajutorul tablelor, transformgm
logaritimulnegativ propus, intr'un logaritmu ecuivalent a
aruia mantistf, sa fie positiv i numai caracteristica ne-
gativa,. Pentru aceasta scrim :
lgx =-2,49678=-2 1 + 1 0,496783 (i)
diferinta 1-0,49678 intre.unitate i mantisa logaritmu-
lui negativ propus poart g. mime de complement almanti-
sei la unitate. Insemrand aceast.1 diferinta, prin nota-
tiunea C, vom ave :
U.0,49678=1-0,49678=0,50322
de unde relatiunea (i) va devenI :
Igx=5+ Cc.0,49678=5,50322.
Fee6nd abstractiune de caracteristica negativA "T, care
Beim cA ni arata. cg. cea antai cifrA semnificativA a Va.-
loarei lui x ocupA al treilea loc dupA, virgule, i chu-
tAnd in table num6rul care corespunde la mantisa po-
sitivA 0,50322 vom aye :
lgx=i,50322
lg3185= 50311 II 3185
..711
pentru 9,8 avem 0,7
. . . , 1,1 . . . . 0,08
de unde x=0,00318578

www.dacoromanica.ro
198

Nola I. Transformarea relativg, la logaritmii negativi


este foarte usitatg in calculele cu logaritmi. Regula ge-
neralg a acestei operatiuni este uringtoarea : Un logctritrn
negativ se transforma intr'un logaritm cu mantisa
positivii i numai cu caracteristica negativei, dacei mrim
cu o unito te valoarea absolutd a caracteristicei conser-
vdnd resultatului semnul minus fi inlocuindmantisa prin
complementul seu la unitate.

Nvla II. Complimentul la unitate al rnantisei unui


logaritm negativ se formeazg qor, ludnd pentru fie-care
cifrd, de la stdnga la dreapla, complementul seu la 9 a-
fara de cea de pe urmei cifrd insemncitoare aceireea com-
plement se i la 10.
191. Aplicaffuni. 10. A calculd valoarea nume-
rical a productului.

x=5945,39 X0,0349
Avem in virtutea teoremei I
lgx=1g5945,39 +10,0349
Lugnd in table mantisele acestor logaritmi i determingnd.
caracteristicile direct, dupg regula cunoscutg, vom ave :
1g5945,00=3,77415
0,39 . . . . 3
1g5945,39 =3,77418
1g0, 0349=2754283
Igx=2,31701
1g2074= 31681 IT 2074
a= - . . . 20 . . . . 0,9
_x=207,49.
20. A cakula valoarea numericei a espresiunei frac-
tionare
35997.0,01856
x= 324

www.dacoromanica.ro
199
Apliand logaritmii avem :
lgx=1g35997+10,01856-1g324,
1g 3599,0=4,55618
0,7 . . . . . , .8,4
1g 35997=4,55626
10,01856,426858
1g324 (*) = 3,48945
lgx=0,31429
x=2,062.
30. A calcula valoarea numericg a espresiunei ira-
tiona1e.
503
x-1112,854
0,0136
.

Avem 1gx=-1-1g12,854+1g503-10,0136 ;
1g12,850=1,10890
0,4 . . . 13

1g12,854=1,10903
1
1g,2854=0,36967
3
1g503=2,70157
1g0,9136=1,86646
lgx=4,93770
1g8663= 93767 If 8663
..... 3 ... . 0,6
x=86636.
Aice cifra din urm g. nu este sigurg din causa micimei
diferintei tabulare intrebuinOte.

(*) --/g321= 3. 48945 este dedus din logarilmul negaliv-2,51068


dupci regula forinulata' in Nota I (190). As-mene logaritmal
unei fractinni cleeimale pram de semnal minus se va trans-
form& in logaritm posltiv in modal urmAtoria :
esampl.-1130,0136.----(2, 13354)=2-0,13354=1,86646.

www.dacoromanica.ro
200
'40. A calcula valoarea numericii a espresiunei
x= 391.(8959)3
(935)4-
Avem lgx=1g391+ 3lg8959-41g935 .
1g391=2, 592 t8
3lg 8959=11,85678
4lg935=12, 11675
lgx=2, 56571
lg3678= 56561 11 3678
.10
pentru 9,6 . . .0,8
x=367,.88
Nola. Cand esponentii potentior Bunt numere mai
marl de en in esemplul precedent, atunci pentru a aye
logaritmii potentilor cu 5 4ecimale esacte, este de tre-
buintg, a aye logaritmii numerilor respective cu un mai
mare num6r de ciecimale. Pentru acest scop poate
servi tabelul VII (pag. 130), care contine logaritmii cu
4.ece cifre clecimale ale tuturor numerilor prime en-
prinse intre 1 si 1000,
50 . A calculd espresiunea
x=2891.0,594
V3485,25.
Avem lgx=lg2891 +10.594 ..)1g3485,25.
lg 2891 =3,46105
lg0,594= =1,77379
1
--Vg3485,2 a= --61 4,45777] =
1
-(5, +1,45777 )=1-,29155
lgx=2,52639
1g3360 = ,52634 [1 3360
(3= . . .5 . . . . 0,4
x=336,04.

www.dacoromanica.ro
201
192. Ecuatiuni esponenfiale. Cand esponen-
tul unei cuantitati a este o necunoscuta x, atunci es-
presiunei corespundetoare a i se cla nume de cuanti-
tatea esponen(iald i o ecuatiune care contineasemene
cuantitati se numesce ecuatiune esponentiala.
Astfeliu
ax=b (1)
este o ecuaiune esponeafiald. Ecuatiunile esponentiale;
de aceasta forma se die de ordinea cintdia sau de gra-
dul ntu. Ele se pot resolvi usor cu ajutorul logaritmilor.

Esemplu I. A resolvi ecuatiunea esponenfialei


121=358.
LuAnd 1rgaritmii em :
x1g12=1g358 ;
de unde x- 1g358
1g12
2,55388
1,07918

Lu And din nuou logaritmii ni va veni :


Igx=1g2,55388-1g1,07918
Ig2,55388=0,40720
---1g1,07918= 11,96698
Igx=0,37418
Ig2366= ,37401 II 2366
8=. . . 17 . . . ..0,9
x=2,3669.,
Esemplut II. A resolvi ecua(innea
101=1778,28.
Land Iogaritmii avem :
x1g10=Ig1778,28 ; Ansa /g10=1,
prin urmare x=lg 1778,28
sau x=.. 3,24994

Algebra 14

www.dacoromanica.ro
CARTE A IV.
Despre ecuatiunile de gradul al dnoilea.
193. Dupa definitiunea generala a gradului ecuati-
unilor, o ecuatiune de grdul & doilea cu o necunoscu-
ta x va fi o ecuatiune in care gradul cel mai inalt
al terminilor in privhita acestei necunoseute va fi duoi.

0 ecuatiune de gradul al duoilea in forma sa cea


mai generala poate cuprinde trei specii de termini :
termini de gradul al duoilea, termini de gradul Antiu
in privinta necunoscutei si termini independenti de ne-
cunoscuta. 0 atare ecuatiune se va put seri tot-deauna
ax2+ bx+ c=0. (1)

Subt aceast formA ecuatiunea de al duoilea grad se


dice complectd

Cana unul din terminii din urml lipsesce, ceea ea


se intimpla daca, b sau c este ecuale cu zero, atunci
ecuatiunea de al duoilea grad se dice necompleptd qi
ie una din formele urrrattoare :
ax2-Fbx=0. (2)
ax2+ c =0. (3)
194 Resolvirea ecuqiunei de gradul al duailea ne-
tompletcl. egad ecuatiunea de al duoilea grad are u-
na din form&e precedente resolvirea se face foarte usor.
In adevr, considerand) mai linthiu ecus4iunea
ax2+ bx=.
observAm c o putem seri :
x(ax+ b)--=0. (4)

www.dacoromanica.ro
203

A resolvi aceasth ecuatiune este a ghsi toate valori-


le lui x cari fac pe membrul ant6iu identic ecuale cu.
zero. Ansh in general un product se anuleaza impreu-
nh cu fie-care din factorii sei, prin. urmare pentru a
gsi valorile lui c eari anuleaza productul
x(ax b)

va trebui a anulA succesiv pre fie-care din factori, .


ceea ce va dh:

si ax+ 4=0, de unde 31=7


a

Asa dar esisth duo6 valori a le necunoseutei x cari


verifich ecuatiunea (4); cu alte cuvinte ecuatiunea ne-
compleeth
x(ax+b):=0 sau ax2+ bx=40

are duod reiddcini : una o i alta


a

Fie acuna propus a resolvi ecuatiunea


ax2+c,----0. (3)
Treeind terminul eunoscut in al duoilea membru ci
impArtind totul prin coeficientul lui x2, vom aye :

n'=, (5)-
Aice distingem duo6 easuri dupit cum avem

a >o,

20t <O.

www.dacoromanica.ro
204
I. In anthiul cas estrAg6nd rAdAcina patratA din ambii
membri ai ecuatiunei (5) ni va veni :

Va
x=_-+ c

LuAm duplul semn + inaintea radicalului, caci a resolvi


(6)

ecuatiunea (5) este a gAsi toate valorile lui x ale cAror


c
patrat sA fie ecuale cu --a' AnsA patratul atAt al lui

+ V a
cat si al lui---1/:-
a
-- este ecuale cu
c
cuantitatea --c de subt radical. Asa dar cAnd-7> 0
a a
ecuatiunea
2_ c
a

are duod nacreicini ecuale fi cld semn contrariu, una


--
.

+ 17-----
a
i alta a

c
II. Cana avem -71-, <0, atunci formula (b) ni aratA
CA determinarea necunoscutei x depinde de la o estra-
gere de r6dacina imposibila, caci nu esista numer al
eArui patrat sa poata fi ecuale cu o cuantitate negativa.
---o --e
In acest cas
+V
imaginare ale necunoscutei x.
o 17--- c
a ee
blie valori

195. Nola. Espresiunile + ___ 1-- ___ _earl


a a

in casul iui --2-<0 n'au nici un inteles prin sine insesf


a

www.dacoromanica.ro
205
cI sunt simbolul unei operatiuni imposibile, se admit
in calcul convenind de a consider& patratul lor ca fl-
mci ecuale cu cuantitatea negativg --c de subt radical.
a
Subt aceastg condtiune ele verificg ecuatiunea (5) si
se numesc redeicini imaginare ale acestei ecuatiuni.

196. Besolvirea ecuafiunei ax2+bx-I-c=.0


Pentru a resolvi ecuatiunea de al duoilea grad com-
plectg.
ax2+ bx+ c=0 (a)

eguttim a o reduce la forma ecuatiunei (5) in care


membrul Antiu este un patrat esact.
Impartind ambii membri ai ecuatiunei (0- prin co-
eficientul a al terminului amt6iu, avem :
b
x-
a
st+Tt.-0
a
pun6nd pentru abreviare
b
7=PT=0
ni va venl
x2+ px q=0 (s)
sau x2d-px q. (I)

Pentru a transform& membrul g,nt6iu al acestei e-


cuatiuni intr'un patrat esact, considergm pe x2+px ca
cei d'intei doi termini ai patratului unui binom ; a-
tunci dupg mbdul cunoscut al compunerei patratului
unui binom or care, x2 va fi patratul terminului gnt6iu
px duplul terminului ant6iu prin al duoilea. Ceea
ce lipsesce dar sumei x2d-px pentru a deveni un pa-
trat complet, este patratul terminului al duoilea al

www.dacoromanica.ro
206
binomului respectiv. Insemnand acest termin prin y
va trebui BA. avem in mod identic :
x2 47,px+y2=4(x+y)2
San x2+ px+y2=x2+2xy +y2;
de uncle px:=2xy
sau
y=T"
AditionAnd dar cAtra, ambii membri ai eeuatiunei
p2
(s') cuantitatea 4 vom aye :

x2 px +P24 =132 9
4

.sau (x 2
) 2
2

4
EstrAg6nd rdcina patrath din ambii membri ai a-
testei ecuatiuni, ni va veni :

X+= p2
q.
sau P +x=T--*
V (s)

de uncle vedem c necunoseuta unei ecuatiuni de al


duoilea grad are duo6 radlcini una corespundetoare la
semnul + alta la semnul inaintea radicalului. In-
semnandu-le prin x' qi xn vom avg :
x'-- P -4-17 Pa

p Zp2
2 V I --(1
Formula (s) ni aratA c nectinoscula unei ecuafiuni

www.dacoromanica.ro
207
de al duoilea grid de forma (g) este ecuale cu jumta-
tea coeficientului terminului al duoilea luat cu semn
contrariu, plus sau minus reidcicina patratet din patra-
tut acestei jumeitafi minus terminul ranoscut.

197 Nola I. Din formula (s ) care dg, solutiunile e-


cuatiunei (6) putem deduce usor formula de resolvire
a ecuaOunei mai generale

ax2+ bx-F c=0. (8)

Pentru aceasta este de ajuns, in formula preceden-


o
ta, a substitui lui p i q valorile lorib ---a--:Vom aye:
a

2s V 4+2 a

-b + 1/12,2-4ac
sau Xr . (t)
2a

Aceaatg, formulg se poate enuat in modul urnigtoriu


Necunoscuta unei ecuatiuni de al duoilea grad de forma,

ax2-1-bx+ c=-0 ,

este ecuale cu minus coefirienlul terminului al duoilea:


plus sau minus reideicina patratei din patratal acestui
coeficient, minus de patru ori productul coeficienfilor
terminilor estremi si totul impeirfit prin duplul coefici-
entului terminului eintdiu.

198. Nola II. Formula (t) se simplificg, and coefi-


cientul terminului al duoilea este un num& pcireche.

www.dacoromanica.ro
208
Fie in adev6r ecuatiunea
ax2+2bx+c=0. (a')
Aplicndu.i formula precedentI vom aye :
2b+VT-132-4ac 2b-Fli4(b2--ac)
X=4 2a
2a 2a

sau x= b-f-17b2ac
a
, (t')

care ni arat c necunoscula dinteo ecuafiune de al


duoilea grad de forma (c1') este euale cu mtnus juntei-
tatea coeficientului terminulni al duoilea plus sau mi-
nus rddlicina patratii diu peitratul acelei jumiitiifi, mi-
nus productul simplu al coeficientilor terminilor estremi
i tolul impdr(it prin coeficientul terminului eintdiu.

199. Aplicatiuni. Esemplul I. A resolvi ecua-


tiunea
x2+5x+6=0
apliand formula (s) vom ave

x= _ 1725 _6
2
5 , 1
sau
V25-24
4 A 2

de unde x'=.. 2, x"= 3


Esemplul II. Cari sunt rdcinele ecuatiunei
3x2 51x+216=0 ?
(*) Terminul independent se ponte consider ca fiind coeficientu
potenfet de gradul zero a necunosculei v, cdci dupd semnificm-
liunea dna cuantillifilor cu esponent zero, putem scri:

www.dacoromanica.ro
209

Formula (t) ni dg :
51+ V512-12.216
x=4 - 6

sau 51+ -1,/ 9


x==
6
51+3
de unde x'-51+17-9
6 6= 9

51V 9 48
9 6

Esemplul IlL A resolvi ecuatiunea


x2-2x-48=0.
Formula (t') ni dg :
a= 1+ 1/17+48
sau 1._' V49 7
de uncle
x"= 6.
Ziseusimuea ecuatiunel de al duollea grad.
200. Din cele trei forme
x2+px +q=.0
ax2+bx +c=0
ax2+2bx+c--,0
subt care se poate presintg, o ecuatiune complectg de
al duoilea grad, cea mai generalg este
ax2+bx + c=0, (a)
pentru a cAreia resolvire am gAsit formula
b+ 17132-4ac
x =--
2a (P)

www.dacoromanica.ro
210
In discutiunea acestei formule distingem trei casuri
principale dupg cum
1 b2-4ac>0,
2132-4ac<0,
30 b2---4ac=0.

291. In casul ant6iu cuantitatea b2-4a0 de subt ra


dical find positivg, cele duoe rgdcini ale ecuatiunei (a)

x ,= 2a
--
b + V b'--4ac

le= --bVb2-4ac
2a
cuprinse in formula (p) se vor determinA esact sau nu-
mai cu o aprocsimatiune or cgt de mare vom voi, dupg
cum valoarea lui b2--4ac va fi, sau nu, un patrat perfect.
Remgne dar de esaminat cari vor fi semnele acestor 11-
dgcini, in diferitele combinatiuni de semne ce pot pre-
Bina, coeficientii a, b, c ai ecuatiunei (a).
Pentru aceasta observgna cg. putem tot-deauna presu-
pune cg coeficientul a al terminului ant6iu este positiv,
cAci de va fi negativ va fi de aiuns, spre a'l face po-
sitiv, a immulti prin-1. ambii membri ai ecuatiunei
ax2-Fbx+
Atunci in aceastg, ecuatiune, nu ne mai remgne de consi-
derat de cgt coeficientii b, c cari pot presintg duog
combinatiuni principale de semne, dup cum semnele
or vor fi ecuali sau contrare. Vom aye astfeliu :
fb>0 c>0
a>0 l lb<0 c<0
2o
{b>0
b<0 c<0
c>0
ceea ce dg in totul patru casuri particulare.

www.dacoromanica.ro
211

In casul ant6iu b, c fiind positivi, avem invederat


132-4ac<b2 ; prin urmare
Vb2-4ac <b de unde <Q
2a

x0=-.
bVb2-4ac <0
2a
In casul al duoilea coeficientii b, e fiind negativi
vom aye :
Vb2-4ac >b ; de unde x'>0, x"<0.
In casul aJ treilea b fiind positiv i c negativ este evident
a vom ave :
Vb2-4ac >b de unde x'>0 x-<0.
In casul al patrulea avem b<01i c>0,.prin urmare
Vb2-4ac <b de unde x'>0,x">0.
Resumand aceste resultate vom capat tabelul urmAtoriu:
1 b>0 c>0 ; V b2-4ac< b; x<0, x"<0.
2 b<0 c<0 ; V b2-4ac> b; x'>0, x"<0.
a>0 3 b>0 c<0 ; Vb2-4ac>
b; x'>0, x"<0.
4 b<0 c>0 ; Vb2-4ac<--b; x'>0, x">0.
Da .3omparnm semnele ce au rAdacinele x" in
cele patru casuri esaminate cu semnele corespuncletoare
ale terminilor ecuatiunei
a30-1--bx+c=0,
ci dacti, numim rariatiune schimbarea de semn ce
talnim and trecem de la un termin la urn:Moral in e-
cuatiune, i permanen(ci repetirea aceluias semn pentru
duoi termini consecutivi, atunci vom put enunt propo-

www.dacoromanica.ro
212
sitiunea urmgtoare, care poate servi ea regulg practicg
pentru recunoascerea a priori a semnului ralcinilorunei
ecuatiuni complete de al duoilea grad.
0 ecuafiune de al duoilea grad
ax2+ bx + c=0
care satis face la condiriunea b2-4ac>0, are ateltea rei-
deicini positive ate variariuni ci atettea raddcini negative
elite permanen(e.
Esemplu. Fie ecuatiunea numericg,
3x2-5x +2=0.
Conditiunea b2-4ac>0 este aici satisfgeuth, cgci avem
52-4.3.2=25-24=1>0.
Dap& propoitiunea precedenth, putem afirmg, eg, aceastg,
ecuatiune are doug ra.dazini positive, cgci presinta, doug
varia(iuni, una in trecere de la terminul anthiu la al
duoilea qi ceialaltg de la terminul al duoilea la al treilea
In adevgr aplicand. formula generalg,
--b +171:7-1---4ac
2a 2

ggsim x.=5 + V 6
x 5 Vg6-- 24 2
6 3
ceia ce verificg, propositiunea mai sus enuntatg.

202. Nola. In casul ce esamingm caracterisat prin


conditiunea b2-4ac>0 mentbrul anteiu al ecuatiunei
ax2+ bx+ c=0
se poate pune subt forma diferinfei a done patrate.

www.dacoromanica.ro
213
In adevr putem soli :
f b c
ax2+bx+ c=atx2+a x+ }=--- 0
a
c
/ 2+ b
sau ax2+bx-i-c=laix
a
x+4a-
,+ ---
b2 b2
a 4a-
.-},-0

sau Inca ax2 +bx+ c=a { (lc+ 13 )2 b2-4acLo


2a 4a2 ; J
ansX b2-4ac>0, prin urmare vom put pune b2-4ac=k2
de unde -
ax2+bx+ c=a / f by fky
k x-h -knl =0
.ceea ce eri de aretat.

H. Trecem la al ddOilea cas principal, in care avem


b2-4ac<0.
Putem pune b2-4ac=.k2,
de unde rAdacinile ecuatiunei propuse vor deveni:
jb+Vb2-4ac.=b + 17k2
2a 2a

x
bVb2-4ac bVk2 .--s
2a 2a
caH sunt espresiuni imaginare, cAci prin notatiunea
V=k2 se cere un num6r al carui patrat se fie ecuale cu
cuantitatea negativx- k', ceea ce este cu neputintA.

203. Nota. EsaminAnd in acest cas formatiunea


membrului anthiu al ecuatiunei
ax2-1-bx+c=.0
putem Oa o interpretare a imposibilitatei rdtteinilor sale.

www.dacoromanica.ro
sau
214

Putem scri :

de unde
ax2
ax2d-bx+ c=a

ax2-[-bx+c=a
ansg, prin ipotesg

s au

bx c=a (+ b
((x+
b 2 4ac=
k2=4acb2;

+
b
2a) +

2ka
2 c
a
4acb2}
4a2

) 21=='
b2
4a2f
1

(8)

care ni aratg, cg in casul reideicinilor itnaginare, defi-


nit prin conditiunea b2-4ac<0, membrul antdiu al ecua-
fiunei se reduce la suma a cloud patrate, care nu poate
fi nici odatg ecuale cu zero. Aa dar valorile imagi-
nare, ce ni le dg formula generalg, Bunt o consecintg
a imposibilithtei cuprinsg in ecuatiune insatid.

HI. Cana avem b2-4ac=0, atunci formula gene-


rak ni dg
2a

x" 2a
ceea ce ni aratg cg rklcinile ecuatiunei ax21-bx+ c=0
se reduc la o singura valoareg.. Se zice in acest cas
c rdcinile ecuatiunei sunt ecua le. In adevgr valoare
se poate considerd calimita cittrg care tind radacinile
, b 2a
b 2 4ac
x" bVb2-4ac
2a
and cuan-
titatea b2---4ac tinde cgtrg zero.

www.dacoromanica.ro
251
204. Nola. In cavil rMciniior ecuali membrui an-
tdiu al ecuafiunei
ax2+bx+ c.=.0
se reduce la un patrat evict.
In adevr avem

ax2+bx + c=a { b 2 + 4acb2}


(x + -4-)
2a 4a2
=0 )

anal prin ipotesg, 4aeb2 este zero prin urmare


b
ax2+bx+ c=a (x + a
2
=0
ceea ce era de aretat.
205. Resuragnd resultatele obtinute in discusiunea
celor trei casuri principale ale formulei
x b + V b2-4ac
2a )

vom aye :
10 b2-4ac>0. Rddcinile x' , x" ale ecuatiunei
ax'-f-bx--1-c=.0 sunt reale fi antdiul
seu membru id forma diferin(ei a
duce' patrate
f k
b )2_
0= .
a 1 (x+ 2a )
k2a/ f
20 bo-4ac<0. Rddcinile x', x" funt espresiunti
imaginare. Membrul anidiu al e-
cua(iunei : axo-Fbx+c=0 ie forma
sumei a doud patrate

a{ (x+)+ Gal} =0'

www.dacoromanica.ro
216

30 b2-4ac=0. Raddcinile x' x" sunt ecuale. Avem


2a Membrul anteiu al e-
Vua(iunei ax2tbx+ c:=0:ie forma u-
unui patrat esact
2
a(m+ .1') =O.
2a

Proprietittile raditeinilor ecuatiunei


x2+px+q=0.
206. Teorema T. Intr'o ecua(iune de al duoilea
grad de forma x2-Fpx-Fq=0, sum. raducinilor este e-
cuale cu minus coeficientul terminului at duoilea, ci
productul lor este .4cualu cu terminul din wind.
Insemnitnd prin x' si x" raditcinile ecuatiunei
/E2 px q=0
scim et avem
2
V24 -q .

x =.---
P
V P42
2-

Adunnd aceste relatiuni membru catr t. membru, gsim


x'
Immultina membru cAtr a. membru acelesT relatiunI 00-
pattm
x'x".=; (-- + V 21 1 _1 V P2 c1)
2 4 2
p2 p2
4 4
sat x'x"=q, ceea ce era de demonstrat.
207. Alta demonstratiune. InsemnAnd prin x si x"
rldgcinile ecuatiunei x2 px+ q=0 vom aye, dupit. instsT

www.dacoromanica.ro
217
definitiunea generalg a rklacinilor unei ecuatiuni rela-
tiunile identice
r2+px'+q=0 (6)
r'2+px",-1- q,----0. (8')
ScAdind membru catrg membru aceste duoe relatiuni
ni va veni :
x"2 10 p(x" g')=---0
sau (x"+x')(x"x')+p(x"x )=0 ;
de unde impartind ambii membri prin factorul comun
x"x', vom aye :
x"-Fx'+p=-40.
sau
care ni demonstr4 prima parte a teoremei.
Duca acum in una din re14iuni1e (4, (e) substituim
lui p valoarea(x'tx") avem :
x'2--(x'+x")1C+q-=--0
sau + q -=() ;
de unde x'x"q.
208. Aplicafiuni. Esemplul I. A seri ecua-
fiunea de al duoilea grad a ccirela pima raddcinilor es-
te s Si productul bort.
Coeficientul terminului al duoilea intr'o ecuatiune de
forma x2+px+q=0, este ecuale cu minus sums, rAd6,-
cinilor, Clei x'+x".=.p ni da p=(x'+x); prin ur-
mare daca insemnm prin X necunoscuta ecuatiunei
cerute, vom aye in virtutea teoremei precedente
X2-sx+t=0.

Esemplul II. A gclei duoe numere a carora su-


ma ea fie +4 fi al ciiror product sa fie-45.
Mg ebra 15

www.dacoromanica.ro
218

Pentru a resolvi aceastg cestiune va fi de ajuns a


seri ecuatiunea de al duoilea grad a cgreea suma rg-
dge,inilor sg fie+4 i productul lor-45 ; cgci resolvirea
acestei ecuatiuni ni va da numerile cgutate. Insemngnd
aceste numere prin x, y vom aye x+y=4 i xy=-45
Ecuafiunea de al duoilea grad a cgreia rgdacini vor
fi respectiv ecuale cu x, y se va scH :
X2 4X-45=0
de unde X=2 -1-174+45=2t 7
sau X'=x-=-1- 9
X"=y=-5.
209. Nota. Teorema I ni dg. asemene un mijloe
pentru a recunoaste apriori senanul radgcinilor reale
ale unei ecuatiuni de al duoilea grad.

In adev6r terminul din urmg q fiind ecuale cu pro-


ductul rgdgeinilor, iii va arata cg aceste radgeini au
acelas semn sau semne contrare, dupg cum terminul q
insus va fi positiv sau negativ ; de asemenep find
ecuale ea suma radacinilor, semnul luip va fi sem.-
nul comun al acestora sau al celei mai maH in valoa-
rea absoluth.. Astfeliu in ecuatiunea
u3-4u.-45=0
terminul-45 ni arat c radgeinile acestei ecuatiuni
aunt de semn contrariu. De altg parte suma acestor rg-
dg,cini fiind ecuale cu +4, conchidem cg, rgdacina po-
sitivg este cea mai mare in valoarea absolutg.

210. Teorema IL Membrul cintdiu al unei ecua-


fiuni de al duoilea grad se poate toldeauna descompu-
ne inteun product de dual factori binomi de graded
inteiu.

www.dacoromanica.ro
219
Fie ecuatiunea
x2+ px + q=.0
in care avem p=(x,+ x") i q=x'x". Vom pute
seri. dar
X9 +13X+ q=x2(x'+x")x+x'x"
sau XI +px -i-q=x2xx'xx"+x"x"--x(xx)x"(xx)
sau Anc4 x2+ px+ q=(xx' (xx")
ceia ce era de demonstrat.
211. Nota I. Cgnd ecuatiunea compleetg e de forma
ax2+bx+c=0
b c
atunei vom seri ax2+bx+c ..,--a / x2+ -97x +
sau ax2+bx+c==a (x2+ px+ q)
=a,(xx`)(x---x")
212. Nola II. Teorema II. ni dg mijlocul de a des-
compune un trinom or-care de al duoilea grad, intr'un
product de duoi facthri binomi de gradul Anthiu.
Demplu. Fie propus a descompune trinomul
5x2+ 10x-3 i 5.
Vom seri 5x2+ tOx 315=5(x2+2x-63).
Anulgnd. trinomul din parintesg, vom cgpgtg ecuatiunea
de al duoilea grad
x2+ 2x-63=0,
pentru. a cgreia rgdgeini avem

x=-1+1/1+63
sau. x'=-1 +8=7
x"=-1-8=-9.

www.dacoromanica.ro
00
In virtutea teoremei precedente trinomul x2+2x-63
este in mod identic ecuale cu productul (xx)(xx-)
sau (x-7)(x+9). Prin urmare vom aye :
5x2-1-1.0x-315=5(x2+ 2x-631=5(x-7)(x+9).
Proprietatile trinomului ax2-1-bx+e
123. Cand in trinomul ax2-Fbx+c x represint4 o
cuantitate variabi1, put6nd primi toate valorie posibile
cuprinse intreoo i -Foo, atunci valoarea acestui tri-
nom este ea insasi o cuantitate variabilg, a areea pro-
prietAti se pot enunth in modul urmAtoriw:
Teorema. Yaloarea variabilii a trinomului ax2+ bx-1-c
are un semn contrariu sau ecuale cu semnul terminu-
lui eintdiu, dupei cum x este sau nu cuprins intre rd-
ddoinile x', x" ale ecuafiunei ax2-Fbx+c=0:
In adev6r putem seri in toate casurile
2
b b2-4ac
ax2-Fbx+c=a f(x 2a 4a2
(
2 f*
sau ax2+bx+c=-.4(x+09' Cb2-4ac)lk
2a
)
(r)

(
=.ax+ b+Vb2-4ae)
2a +
b "Vb2-4ac)
2a
sau Ana, ax2+bx+c=a(xx')(xx"), (r')
punfta x , --b+17132-4ao 7 x"=bVb2-4ac
2a 2a
cari stint precum Beim radUcini1e ecuatiunei
ax2--Fbx-Fc=0.
(4) Dupd convenliunea Pura asupra espt estunilor imaginare mom
aye in mod identic.
(1 b2-4ac )2=b2-4ac, fie b2--4ac> sau <0

www.dacoromanica.ro
221

Sunt trei casuri principale de esaminat, dupg cum ra-


clAcinile x', x" Bunt 10 reale neecuali, 20 reale ecuali,
30 imaginare ; in alte cuvinte dupa cum avem
b2 4ac> 0
c=0
<0.
I. RAdAcinile x', x" find reali i neecuali BA presupu-
nern ca x' este rAdAcina cea mai mic j x" Cea mai mare.
Atunci este in vederat cA, intru cAt valoarea variabilei x
va fi <x' productul (xx' )(xx") va fi positiv, cAci
ambii factori sunt negativi. In virtutea relatiunei (r')
semnul trinomului ax2+ bx c va fi in acest cas semnul
lui a sau al terminului an tiu ax2. CAnd x in variatiu-
nea sa de laoo la + oo ajunge a fi ecuale cu x', va-
loarea trinomului se anuleazA. CAnd x trece dincolo de
aceastA valoare remAnilnd mai mic de cat x", atunci
antiul factor find positiv si al duoilea negativ, productul
(xr)(x x") va fi negativ. Prin urmare semnul lui
a(xr)(xx") adicA al trinomului ax2-Fbx+ c, va fi
atunci contrariu cu semnul terminului ant6iu. CAnd x,
in variatiunea sa, ajunge a fi ecuale cu x- trinomul
ax2d-bx+c se anuleazu din nou i conservA apoi un semn
ecuale cu semnul lui a pentru toate -valorile lui x mai
mare de cat x". Asa dar in casul 132-4ac>0 semnul
trinomului ax2+ bx+ c este contrariu sau ecuale cu sem-
nul terminului antiu, dupA cum valoarea variabilei x
este sau nu, cuprinsA intre raducinile x'. x", ceea ce
este conform cu enunciul teoremei.
II. Cana rAducinile x', x" sunt ecuale atunci rela-
tiunea (r) se reduce la
ax2+ bx+c--=--a(x x)2
by
sau ax2 -1-bx+ (
c=a x + 2a '

eaci pentru b2-4ac=0, avem x'f=x"--=Fa In acest cas

www.dacoromanica.ro
222

vedem iarafg ca, semnul trinomului ax2+13x+c este a-


cela cu semnul terminului anthiu, pentru toate valorile
lui x mai mici sau mai man de cat x'. Pentru valoarea
unica x--,---x' trinomul se anuleaza.

III. Cand radacinile x', x"' sunt imaginare ceea ce se


intampla cand b2-4ac este<0 sau b2 4ac=:k2, atunci
espresiunea trinomului ax2+ bx + c se reduce la produc-
tul lui a prin suma a duo6 patrate. Avem in adevr
in acest cas

x=--2ab-I- Vks
,

2a ' x" =Ta


b
V =01
2a
sau x"--4:V-1. ==a-FOI/=-T
b k

represintand pentru abreviare, braprin a ca


. k.

2a
prin P.
Relatiune (r) va deveni
ax2A-bx+c=a(xx)(x--x')=a(x a +19V-1).
(xapv.70.
sau Ana, ale+ ba ea.[(a a ,5+13.)1,
caci cv=02=1-1.
Supt aceasta forma vedem ca semnul trinomului va fi
neincetat semnul lui a pentru toate valorile variabilei x,
care fiind 0 cuantitate reala nu va pute fi cuprinsa in
acest cas intre radacinile imaginare x', x". .4a, dar in
cate trele casurile semnul trinomului ax2d-bx+c, este
contrariu sau ecuale cu semnul terminului anthiu, dupa
cum valoarea lui x este sau nu caprinsa intre radaci-
nile x', x" ale ecuatiunei ax2-Fbx+c=0, ceia ce erk
de demonstrat.

www.dacoromanica.ro
223
214. Resolirea ecuctfiunei mociA-nxl+r=o.
Formula gksitg pentru resolvirea ecuatiunei de al du-
oilea grad ax2+13x-Fo=0 ni poate servi la resolvirea
ecuatiunei de al patrulea grad
=4+1130+1,7=0 (1)
egreea i se cla nuraire de ecuafiune bipairaid. In a-
dev6r pun6nd x2.=y, aceastg ecuatiune se va seri :
my2A-ny-Fr=0 (2) ;
de uncle, aplicgnd. formula cunoscutg, vom ave
y= n + Vn2-4mr.
2m
Ansg y,---x2, prin urmare

x==.:1/n-F1/112-4mr, (3)
2m

sau n=-.. 1 /Av (4)

pungnd A.--=. B- 4m2112


r
2m m

Formula precedentg ni dd pentru necunoscuta x patru


valori :
xi=4_117-ATF V B

YB

xa=1/A+ (5)

AVB
Aga dar ecuatiunea Mare patru raddcini- ecuale ecite
dyed fi de sernn contrartu.

www.dacoromanica.ro
224
Transformarea espresiunilor de forma
VA+ V B.
215. Ni propunem a transforma espresiuneaVAV1
intr'o suing, mu o diferinta de duoi radicali indepen-
denti, ceea ce ni va presinta avantage in aplicatiunile
numerice.
Pentru aceasta este de ajuns a gasi duo6 numere
rationale x, y cari sa satisfacg relatiunea
IVA+ V B= Vx Y. ( 5)

Redicand ambii membri la patrat ni va veni :


A+ VB =x+y-1-2 Vxy;
sau (Axy)+17B-1- 2 Vxy.
Redicand din nuou la patrat avem
(Axy)2+B -1-..2A xy)VB 1,4xy. (7)

In aceasta relatiune membrul al duoilea fiind o cuan-


titate rationala, va trebui ca qi ant6iu1 at se afle in
acela cas ; prin urmare terminul irational2(Axy)
VB din membrul Ant6iu trebuie sA fie nul. Va trebui
dar sa avem relatiunea :
Axy=0 Ban x+y=A. (8)

Ansa atunci relatiunea (7) se reduce la


B (9)
B=4xy salt xy-=.

Intre cuantitatile x,y pre cari le cgutam, am gasit re-


latiunele (8), i (9) caH ni permit a le determina
considerandule ca radacini ale unei ecnatiuni de al duoi-
lea grad. Avem

www.dacoromanica.ro
225
B
DI-AZ
4
=0. (10)

de uncle B A + VAO-74
T
Z= A2 VA2 T 2

Observand c rtiAlAcinile ecuatiunei (10) sunt insesi


numerile autate x i y, vom aye :
A +17A2B
xr=. 2

A VA2B
Y.= 2
de unde relatiunea (6) va deveni
VAVA2T3 (11)
17"/ TWA +VA2
2 2

Transformarea din al duoilea membru va presinti


avantage cant]. cuantitatea A2-B va fi un patrat e-
sact. In asemene casuri punftd. A2B=k2 avem:

VAVE = VA+2k VAk


2
(12)

216. Esemplu. A transforind espresiunea j/'3+V5.


Vom aye :

1/3+"14/3+//r-5
2 +V 3-119 5

sau I/3+17F=1/ 2-'5 +1/3-2T

V .61F 1=_ITIO-1-VF
V2 2

www.dacoromanica.ro
226

217. Aplicaptuni. Problema L A Osi adanci-


mea unei fanteini cunoseend timpul t ce se sirecoard
inire inceputul eaderei unei petre ci minuntul in care
se aude vuetul ce produce peatra ajungend in fundut
fdnidnei.

Pentru punerea problemei in ecuatiune observgm cg


timpul t se compune din duo6 pgrti : din timpul in
A care se esecutg cgderea petrei din A in B qi din
timpul in care se corn unica sunetul din B in A.
Insemngnd gnt6iu1 prin t1 i al duoilea prin t2
t vom aye :
tl -Etz=t, (a

X care este insaksi ecuatiunea problemei. Ne rem--


t2 ne numai a introduce in aceastg ecuatiune adgn-
cimea r care este adevrata necunoscutg, elimi-
nand pe t1 i t, ean l. nu sunt de cat niqte necu-
B noscute auxiliare. Pentru aceasta ne basgm pe
legile cgderei corpurilor i a propagatiunei sunetului.
Seim ca spatiele descrise, in cdderect corpurilor, suni
proportionate cu patratele iimpurilor, iar j propaga-
tiunea sunetului, proportionate cu timpul simplu. In-
semngnd dar prin spatiul percurs in prima secundg
2
a cgderei j prin v repegiunea sunetului adie6 spatiul
ce percurge sunetul intr'o secundg, vom aye relatiunile :
x t2
---sau gt21
1
x=1
g 1. 2 (19)
2
x t2
v 1
sau x=vt. (7)

Din relatiunile (i3), (7) cleducem ti=l/


72x

www.dacoromanica.ro
227
de unde ecuatiunea (a) va deveni:
I/ 2x i_=t
g
sau II/2x ==t_x. ( a)
g v
Redicand ambii membri ai acestei ecuatiuni la pat-
rat, ni va veni:
2x x
=t2-2t +
v
x- V21

sau t x+t2=0,
7v7.2-2

sau anca, 30-2(vt+ v2)x+v2t2-=.0, (a')

/
ecuatiune definitiva a problemei propusa.

Aplicandu-i formula cunoscuta vom av6 :


I
x=( vt-l- )+11/
v2
g (vt+ g

sau x..=( vt+If'\_y I /v2 2vt


g '1/ g' g

x=irft-1/ V2 _L2vti.
sau Ana.
tg g2-1- -f1
(r)
Discusiune. Formula (a") ni da o dupla valoa-
re pentra necunoscuta x. Prin natura cuestiunei an-
sa x nu. pote ave de cat o singura valoare. Dintre
cele duo6 valori cuprinse in formula precedenta, Ca-
re-i dar adev6rata valoare a necunoscutei ?

www.dacoromanica.ro
228
Pentru aceasta observant ca in virtutea formulei (y)
x=vt, in care t2<t. Prin urmare valoarea 'necunos-
cutei va trebui se satisfaca la conditiunea.
x<vt, (E)
ceea ce ne conduce a lila

x=:vf
v 1/v2 2v ti (a,)
g2 g
cara va fi ade vorata espresiune a adancimei cantata,
caci in aceasta formula v fiind mai mic de cat
1/v2 2vt valoarea lui x va fi <vt.
gs g
Problema II. A impeirti o dreaptei in medic fi
estreinei ratiune.
Fie AB dreapta data. A o impar-
M ti in medie i estrema ratiune este a o
imparti in duo6 segmente astfel ca cel
mai mare sa fie mediu proportional in-
tre linia intreaga i cel mai mic segment.
A K B
Insemnand prin a lungimea liniei AB si prin x seg-
mentul cel mai mare, vom aye proportiunea

ax--
a
x 7

care ni da xl=a(ax',
sau x2+ axa2=-0. (1)
Resolvind aceasta ecuatiune avem :
EL di/ a2 (2)
2 Vt- a
Aceasta formula ni (la pentru necunoscuta x duo
valori dintre cari una positiva
a 11/ a2
=-2-+ a2

www.dacoromanica.ro
229

si ails, negativa
2 ira-24 +a2. Dupa enunt,a-
rea yroblemei singura valoare admisibila este valoarea
positiva-1
fi negativ.
+ V a2
4 a2;
caci segmentul Mutat nu poa-

Patera determina usor marimea sa geometria printr'o


constructiune grafica. Este de ajuns a redica pe dreapta
AB in puntul B o perpendicula, a lua pe directiunea
acesteia o lungime si din puntul C ca centru cu
2
CB ea radia a descri o circonferinta. Unind puntul A
cu C capaam un triunghiu dreptunghic in B, in care
aveml
ACJ/B2XB2 =1 2:.2.1+:2,

' sau AI-140=---1/12_a2 .


4

de unce
4
_f_
a IA+ a2
a2.

Pentru a imparci dar dreapta AB in medie i estrema


ratiune vom descri din puntul A ca eentru ea AI ca
radia un arc, care pria intelnirea sa in K cu dreapta_
AB ni va da lungimea AIC a segmentului cautat.
Cat pentru radaeina negativa x", observam ea va-
loarea sa absoluta este represintata in figura prin
lungimea
AM=AC+ CM
a
=1/ag
-1Fa + 2.

www.dacoromanica.ro
230
Dacg asternem aceastg lungime la stInga puntului A pe
prelungirea lui AB, prin descrierea unui arc de cerc din
A ca centru cu a AM ca radig, capItIm un al duoilea
1

K'
punt K'. Rgdgcina negativg
A
a
JJ as
a:
devine o rgdgcing admisibilg represintatg prinAK',
dacg modificgm enunciul problemei in modul urmgtoriu :

Pe o dreap14 indefinitii AB, a deterrnina un punt al


carui distan(a de puntul A, s fie o medie proportio-
ndlii intre distanfa sa de puntul B ci llnia intreogii AB.
Pun6nd aceastg problemg in ecualiune ggsim ecuati-
unea de mai nainte
x2-1- axa2=0
acgreea solutiuni ni le dg formula (2). Solutiunea po-
sitivg corespunde la puntul K si cea negativg la pun-
tul K'.
Problema III. Inteo propor(iunegeometricci, swim
internilor este a, sunia esternilor b i suma patratelor
a cettesi patru tertninilor este e: cari sunt termini'
proporfiunei?

Insemngnd. prin x, y, z, u terminii proportiunei cgu-


tate, vom aye:
x:y::z:u (a)
sau xu=yz ; (fl)
/31
y
u=b
e+yst+z2+u25.. (7)

www.dacoromanica.ro
231

nand suma patratelor celor de'nthi dua relatiuni din


sistema (t), ggsim
a2
xu=yz= 4
de unde dedut,em urmAtoarile dna sisteme de relatiuni
intre necunoscutele x, y, z, u :
x+u=b 1 y+z=a
xu= a2+
4
b2c j(6)
yz= 4
az+b2_4 (8')

cad in virtutea leoremei I ni serv a forma dua ecua-


funi de al duoilea grad ale eAror rgdacini vor ft in-
sii terminii cautati. Insemng.nd necunoscutele acestor
ecuatiuni prin X i Y vom aye:

X.2bX+a2+b2._c =0
4
y2_ay+ a2+b2c
4
0,
de unde X sauf x
u
17a2;
2

Y sau 137}=kt17--b2.

Problema IV. A implirfi un numer a in duod


peirti ast feliu ca suma patratelor lor sii fie ecuale cu b.
Ecuatiunea problemei va fi:
x2 + (ax)2,-13
sa.0 2x2-2ax+ (a2 b)=0
care ni da : + 11/ b a2
z -2- 4

2 /

www.dacoromanica.ro
232

Problema V. 0 socielate de duoecleci persoane,


ciili si militari, chelluiesc impreund intr'un voiagiu
de pleirere o sumil de 48 galbeni. Partea colectivd
Wald de civili este ecuale cu partea plalitei de mili-
tari. Fie care civil &mei pleitesce un galben mai mult
de cat ceea ce pldtesce un militar ; cdti civili erau ?
Vom aye pentru ecuatiunea problemei
24
x
nnZU-x
24
+1 (1)
sau x2-68x+2.240=0.
Resolvind gsim
x=34 + 26, (2)
Num6rul necunoscut al civililor ne puOnd aye de cgt
o singurg valoare, i observand cg trebue sit fie <20,
vedem c singurul semn ce putem lua in formula (2)
estecare ni d ca solutiune
x=8.
218. Esereirti. 1. A areta cd solutiunile ecua-
tiunei ax2-1-bx+c=0 deduse din' formula generald
b +17 b2-4acp entru casul particulariu a=0,
2a
suet in acord cu rciddcinile determinate prin esamina-
rea directei a ecuatiunei.
Nola. Acordul eAutat se gIsesee usor daea se pune
ecuatiunea subt forma
bxc3E2
a.

20. A resolvi ecuatiunea


(1
10
)x2+5x+1=0, n fiind>1.

www.dacoromanica.ro
233
NO A. in acest cas apliealiunea formula generale ni-ar da:
5 + 1/162_451*
2.Du
Aceastd formula: incovenientul de a mar eroarea ce se comite in
arp ,.
salculut vatorel names:ea a fildicidului
V52-4.17 ;
dare dacti 8 este ocea eroare, Wand determrnatiunile l'eddesnitor x
x" vor fi afeclate de eroarea en molt mat considerabild 10n e.
Procediul intrebuintat in asemene cams+ este urmdtorul: Se pane
ecualiunea propusd subt forma.
1 x2
(1)
x 31 -071

1
Neghgend terminal 6..10jicare este lea:* mic in rap: t mind
41. 'Ste tin nunie'r positiv mai mare de ail unstated, oath 0 anaie va-
loore aprocumativd
1
x1=-17 (2)
Ditdnd arecietd valoare in local leg x in al duoilece membrie ar ectia-
fiunei (1) von etiptita a aduoa valoare mai apropiotd a necunoscutei.
1 1

5
53.10n
(3).
Ductind stomata din urmti ealoare tn locut lui x iti al cluoilea mem-
Tu al ecualiunei (1) ni va iteni :
1 1 2

5 5.1011 5 -1- 5310n

1 1 2 1
5 5310n 55,10211 57.102'
1 1 2'
au
5 53.10a 55. 102'1'
ateghgligend lerminul din urinii. Continuand astfelia vedem ed valoa -
rea numeried a uneia din rdddoinile ecuatiunei (1) se va pate de-
termina en o aprocsimalinne or-ccit de mare tom voi, Acecatd riretaa-
dii poartd nume de metotla aprocsistratiunilor suteesive. ta-
semniind prig xi rddacina determinatti in acest mod, adonis radticnd.
.X" se va deduce din relatiunett

Al g bra 16

www.dacoromanica.ro
234
30. A resolvi ecua(iunea
ax2n+bxn+ c:=0.
40. A resolvi sislerna X-Fy=a
X.2 4-372-132.

Nota. Necunoscutele x, y se determind ufor cu aja-


torul unei ecua(iuni aucsiliare de al duoilea grad de
forma
Z2AZ +B=0.
50. A resolvi ecnatiunea

Soluriune:
2(+1( x =.-a.
x=---
2a+14-V4a+f
2
-
Cuestimai de maximum. si tie 111.11111111fine
219. Citnd o cuantitate variabilA treand printeun,
*ir de valori ascenclente sau crescotoare, incepe a des-
cresce, se 4.1.cie atunci eft trece printr'un maximum sau
printr'o valoare maximum. Astfeliu o valoare maximum
a unei cuantiteiti variabile este o valoare mai Wire de
cat toate valorile vecine, precedente sau urmdloare.
Esemniu. Aria cercului de sectiu- Nt
ne a unei sfere de rada R cu un
plan care se micA, paralel co, sine
insus, este o cuantitate variabilA ca- -- -6 ,
re trece printr'un maximum cfind
planul secant trece prin centrul sfe-
rei. V aloarea sa maximum este nR2
adia aria unui cerc mare.
Dicem asemene c o cuantitate variabila trece prin-
r'un minimum, and, dupa un sir continuu de vaiori

www.dacoromanica.ro
235
descresctoar e, incepe a cresce ; tqa incat o valoare
miniumum a unei cuanlitafi rariabile este o valoare
mai mica de rat tante ralorile vecine, precedente sau
ormiiinirro . .

A
.

I. M Esemplet. Dintre toate trep-


.,.. ,.,.
.- -1-Ar. tele OM, OM', OM" cari unesc
:0[.. .1 ,....-- puntul o en diferitele punte M,
' 11.',M" dreapta OI perpendicula-
Mu ra la AB are lungimea minimum.
i . ..,-;

220. Resolvirea cuestiunilor de maximum i de mini-


mum se basaza in general pe teoria functiunilor deri-
vate; and Ansa ne marginim la functiuni de al duoi-
lea grad, atunci determinarea valoarei maximum sau
minimum se poate efectua cu ajutorul teoriei ecuatiu-
nilor de al duoilea grad si a cate-va teoreme.
221. Teorema I. Productul al duoi factori Dania-
bilt, a caror suma Cite constantd, este maximum and
factorii sint ecuali.
Insemnand prin s suma constanta a factorilor vari-
abili x, y i prin P productul lor vorn aye
x+y =s- (1)
P=xy=x(sx)=sxx2
)
2 R2 2
__(x2-SX + (2)
4 4 4 2
Espresiunea membrului al duoilea ni arata a P va
fi maximum cand vom aye
x---=0
2

sau x.=. ;

www.dacoromanica.ro
236

Ansa atunci relgiunea (1) ni d asemene


y, ceea ce era de aretat.
222. Nota. Se poate demonstr usor cg teorema
precedentg se aplicg la un product de 1111 num6r or-care
de factori a earor suma este constanta. Enuntarea sa
este atunci urmgtoarea:
Productul unui nuttier or-care de factori variabili a
cdror sumd este constantei, este maximum ceind fac-
tort sunt ecuali.
Fie P productul factorilor variabili x, y, z....u, v a
caror sumg este o constantg a. Vom aye :
x+y+z+....+u+v=a, (")
(0')
Pentru ca productul P sa fie maximum, clic cg trebilie
sA avem x=y=z=....=u=-_-.v. In adeY6r factorii va-
riabili x, y, z.... fiind supusi la singura conditiune (a),
vom pute substitui productului al duoi factori or-cari
patratul mediei lor aritmetice, Mei
x+y x+y y;
2 + 2 =x
Ansa, astfeliu vom aye
2

z....u.v.>P

Caci (L+Y. y (y x--y)2>0.


4
Productul P cresce dar cand inlocuim duoi factori
neecuali x y prin factorii ecuali ( x-f-y
2
x+y
2
Asa dar valoarea productului
x.y.z...u.v.

www.dacoromanica.ro
237
nupoatefi maximum. intru cat duoi or-cari din factori sunt
neecusali. Prin urmare pentru ca productul P=x.y...
u,v sa fie maximum, trebuie sa avern x=y=z=.=u=v,
ceea ce era de demonstrat.
223. Aplicatiuni Problema 1. Dintre toate
dreptunghiurile ai caror perimetru este o cuantitate
constanki 2a, rare este dreptunghiul a ceiruia supra-
/4cl este maximum?
B C Fie x, y dimensiunile dreptungbiului
si s suprafata, vom aye :
1 2x + 2y=2a de unde x+y=a
A D qi s=--xy.
Factorii x, y av6nd o suma constantA productul lor
a
va fi maximum cand vom av x=y=-t-, ; ceea ce ni
aratA cA dreptunghiul eu peritneiru 2a si cu supra fata
maximum este un patrat.
Probleina II. Dintre toate triunghiurile cari au
acelas yerimetru 2p ft o basei constantei a, care este
triunghiul a ceiruia suprafarti este maximum?

,/
\ Insemnand prin S suprafata triun-
gbiului, scim c esistrt relatiunea
S=.1ip(pa)(pb)(p -e),
in care avem a+ b c=2p. Valoarea
(1)

A B S depincle de valoar a productului fac-


torilor variabili p b, p c; gush suma acestor duoi
factori este o cnantitate constanta, cci avem
p b+pc=2p b--c=a .
Prin urmare suprafata S a triungbiului va fi mcximum
and vom aye
p
sau b=c.

www.dacoromanica.ro
2 38

ceea ce ni arat c dintre toate triunghiurile cari au a-


celaf perimetru i aceeafi bath triunghiul isoscel este
triunghiul al ceiruia suprafatii estemaximunt.

224 Teorema II. Spre a impeirti un nymer a in dund


paqi astfeliu ra suma patratelor sei fie un minimum,
trebuie l impiir(i in doue pcirti ecuali.
Insemntind prin X si y partile numrului a si prin
s suma patratelor lor vom aye
x + y=a (1)
sr.:----.x2+y2=x2+(ax ,2

au
a.
S=2(2 ax+7,-)=-21 4a + (x)1 2

san iincA s=.-al+


2
2 (x a2 2

(2)
AceastA din urmA relatiune ni aratri, cA, valoarea lui
s va fi minitnntn cand partea variabilA din al duoilea
a n
membru va fi ea insasi minimum, at-lie:6 (x-- T =k)

sau AnsA atun6 relatiunea (1) ni dasemene


2
y==x
a
2
ceea cc era de aretat.
225 Aplicatiune. Dintre toate dreptunghiurile al
ciiror perimetru este 0 cuantliate constantei 2p, care
este dreptunghiut a carui diagonalei este minimum?
Insemnand prin x, y dimensiunile drept- A
ungiului i prin d diagonala, vom aye
2x +2p=----2p sau x+y=p,
d2=x2+ y2=x2+ (p x)2
(,) /
/
B

D C

www.dacoromanica.ro
239

In virtutea teoremei precedente d va fi un minimum


cand va fi verificatg relatiunea
x=p x, sau P
2
Ansa, atunci relatiunea (e) ni da asemene y=4_ prin
urmare din toate dreptunghiurile cari au acelas peri_
metru, patratul este dreptunghiul al cgruia diagonalg
este minimum.

226. Problema. A descompune un num& in duoi


factori astfeliu ca suma lor sii fie minimum.
Insemnand prin- x, y factorii cautati si prin m suma
kr, vom av6
xy=a, ( a)

x+ y=m, sau x+ ax =m ; (6")

de unde ni va resulta, ecuatiunea


x2mx+ a=0
care ni da x=ym-11/Mg
- --a.
4
m2
Pactorul x trebuinci a fi real vedem ca nu poate fi
mai mic de cat a ; prin urmare minimumul sumei m a
factorilor x, y se va deduce din relatiunea
a=0 sau m=21/ Ti:
nal

Ansa atunci x=y=7'll a Prin urmare pen tru a


m

descornpune un numer dat in duoi factori a cdror sumd


sd fie un minimum, trebuie a'l descompune in duoi fac
tori entail cu rcideicina patrat a acestui numdr.

www.dacoromanica.ro
240

227. Teonema III. Product-12i poienfilor a imai-


mnitor factori cari au o sum constauid, esie maximum
and factorii sunt propor(i inali cu esponen(ii lor.
Inseran6nd prin x, y, z factorii, prin m, m, p espo-
nentii lor respectivi qi prin a suma lor constantg, vom
ave :
x+y+z---a (a)
P=xm.yn.zP.

Pentru a demonstr teorema, observgna ca. putem seri


v.( x y
m n

sau
xx yy z z
mm pp...'
xyz
in care factorii variabili--,--,satisfac la conditiunea
m p
(a), cci
m.x
m n
--17.=--:x
p
+z=a ;
prin urmare (222) pentru ca productul P sh" fie maxi-
mum trebuie ca factorii sg fie ecuali, adic0 sg avem
x
==,
m
ceea ce era de demonstrat.
y z
n p

228. Nota. Aceastg demonstratiune se poate aplica


fgrg schimbare la casul unui num6r or care de factori
cari au o sumg constanth. Teorema este dar generalg.
In aplicatiuni Ansa va trebui a esamina dacg propor-
tionalitatea intre factori i esponenti este compatibilg
cu natura cuestiunei.

www.dacoromanica.ro
241
229. Apliectriuni. Poblema I. A insevijoir'un
con un eilindru al cdrui volume sei fie maximum.
Insemnand prin y ingltimea OC a
cilindrului inscris i prin z rac).a 10 a
basei sale, vom ave pentru ,espresm.-
nea volumelui cautat.
V=Fix2y (1)
Ansa triunghiurile asemene SAC si
SIO ni dau
CI ()I SO
CA=SC
sau xr hx
h '
h r fiind ingltimea
racla basei conului. Din aceasta din urmg relatiu-
ne deducem
h,
(2)
DucOnd i espresiunea lui V in local lui y valoarea
sa, ni va veal
(3)
Suma factorilor X si fiind ecuale cu coustan-
ta r, productul variabil x2(r x) va fi maximum, dupa
teorema precedenth, ciind vom ave
x rx sau
2
r. de unde
3
.
3
2 1 '
NOta. Substituind lui x din formula (3) valoarea
sa aflam c valoarea maximum a volumelui cilindrului
inscris, este
4
V=--ff uhr2
4
sau ancg 9
insemnand prin V. vohnuele conului propus.

www.dacoromanica.ro
242
Problema II. A. inscri inlr'o sferd de ra(iii r un
cilindru al ceirui rolurne sd fie maximum.
InsemnAnd prin x racla i prin 2y inaltimea elfin-
drului inseris, vom aye
V=nx2.2y.
AnsA intre x i y se gAsesce usor relatiunea
x2 d-y2=r2
de unde y=l7r2x2. Prin urmare espresiunea volu-
melui V va deveni
V=2 ux2 r2_x2.
Pentru a determinh maximumul lui V observiim ca.
este de ajuns a determink maximumul lui V2, c'aci o
estragere de rdacinA Wrath ni va dt atunci valoarea
maximum a volumelui V. Vom aye astfeliu
y2=41-0.(x2)9./ r2 _x2).

Valoarea lui V' va fi maximum, eAnd productul va-


2
riabil (x2)'r2 x2) va fi el insus maximum. AnsA ob-
servAm c suma factorilor x2 i r2x2 este ecuale cu
constanta r2 ; prin urmare pentru ea V sA fie maximum
va trebui s avem
x.2 r2 x2
2=1
sau x=1" 1/,27.

V=2n- r2
32
v2
Valoarea maximum a volumelui V va fi

3
4 n r3
3 V3"
sau V VV,4,3
insemnAnd pria VI, volumele sferei propuse.

www.dacoromanica.ro
243
Pro Newt III. A gdsi maximurnut fi ininirnuinul
prin care trece fracfiunra.
4x2 6x -F 3 ,
3x-5
and x variazd de Iaoola+co.
Represintgnd prin rn valoarea fractiunei propuse vom ave
41E2 6x+ 3
3=m.
3x-5
Des&c6ndu-ne de nurnitoriu si trec6nd totul in mem-
brul gnt6iu ni va resulta ecuatiunea de al duoilea grad
4x2( 3m + 6)x+ (5m+ 3)=-0, (a)
acgreea resolutiune ni dg :

x= 3m+ 6+ V(3m+ 6)2-16(5ra


8
+ 3)

sau x 3m+ 6 + V 9m2-44m-12 0)


8

sau ancg
+ V 9(mrn')(mm")
(7)
8
in care m', rah sunt rgdgcinile ecuatiunei
9m2 44m 12=0. ;/")
Resolvind-o ggsirn
m,== 0,259
In'=+ 5,148.
Valorile variabilei x fiind prin ipotesg reale, produc-
tul 9(nam')(mm") de supt radical va trebui sti fie
positiv. Pentru aceasta ni va trebui a nu fi cuprins
intre m' si m", cgci atunci in virtutea teoremei (213)
valoarea trinomului 9m2-44rn--12 are un Benin con-
trar cu seronul terminului gnt6u 9m2, adecg este lie-
gativg.

www.dacoromanica.ro
244
Prin urmare valoarea m a. fractitmei propnee va ad-
mite duo6 serii de valori, una descreotoare incepend eu
m' i tinOind catra.--co i alta cresc6toare incep6nd cu
m" i merg6nd c:Itra +co. Dintre valorile lui m care
compun ant6i eerie, valoarea iniiaIa m=m'=-0,259 ca-
re anuleaza trinomul de supt radical este un maxi-
Vt/lotn l fractiunei
4x2-6x -I- 3
3x-5
Valoarea variabilei x corespuncletoare la acest maxi_
mum i care se deduce din formula (7), este :
3.0,259 -I- 6=-F
0,65 2875.
8

De asemene valoarea initiala na=m"=5,148 a seriei a


duoa este un minimum, pentru care formula (y) ni da
5.5,148+6
X=-:
8
=2,6805.

Interese compuse.
230. Definitiune. Numim in mod general in-
teres sau dolbeindit profitul banesc ce primesce o per -
soaort II/ de la o alta N pentru usul ce face aceasta
din urma cu tut capital C luat cu imprumut de la cea
de'nthi pe un timp I determinat. Imprumntul insue
se numesce atunci imprumut cu interes sau eu dobeind(t.
imprumutul se clice cu interss simplu, cand intre im-
prumtatoriu i imprumutat este arlmisa connitiunea de
a se plati interesul la finea unui interval de timp de-
terminat, un an sau eeae luni. Cand din contra la fi-
nea intervalului admis pentru producerea intereselor,
interesul cuverit se adauge catra capital reman'end in
ueul klebitorului i produci;nd la randul seu interes, in
profitul imprumutAtorului, impreuna, cu capitalul pri-
mitiv, atunci imprumutul se Oice eu interise compuse
sau cumulate.

www.dacoromanica.ro
245
In special bateresul anual produs de capitalul de :00
liniui monetare poarta mime de procent. Aceasta-i
cuantitatea esentiala care intra in definirea or-carui im-
prumut, cu inta-es simplu san cornpus. Raportul acestei
cuantitItti la 100 este ceea ce se poate numi prb-
centul redus la unitate, i cafe nu'i alta de cat insusi
interesul anual al unitatei monetare. Insemnand pro-
centul prin p i procentul redus la unitate prin p', vom
av relatiunea
P
13=-170T

231. In imprumutul cu interese cornpuse cuestinnea


principala de resolvit este urmatoarea :
Care-i valoarea dupei n ani a unui capital C impru-
mutat cu interese compuse i cu p procent?
Interesul anual al unitatei monetare find p', aeel al
unui. capital C va fi Cp' ; prin urmare valoarea unui
capital or care C dupa un an considerat impreuna en
interesul respectiv produs in acest interval, va fi :
0+Cp':=-7CJ-f-p'),
sau insemnand prin C, aceasta valoare, vom aye
Cir=-C(1 p'). (1)
Aceasta formula ni arata ca espresiunea valoarei u-
nui capital or-rare dupei trecere de un an, se capdtd
iministtiad capitalist initial prin binomul (11-p'), adice
unitaters addugitei ceitrei interesul seu anual,i care se
poate numi) pentru abreviare, valoarea crescutd a
uniteifei.
Pentru a determina valoarea capitalului C dupa n
ani, observam ca la inceputul anului al duoilea capita-
lul nuou care se poate consider& ca imprumutat pe un an
este CI. Valoarea acestuia la finea anulni, sau ceea ce-i
tot una, valoarea lui C dupa duoi ani, va fi in virtutea
formulei (1)
C1(14.-p').

www.dacoromanica.ro
246
hisemnguid aceastg: valoare prin Cg vom aye
C2=C1 ( 1 -I- p'),
sau gncg substituind lui C, valoarea sa din formula (1)
ni va veni
C2=C(1-Ep')2, (2)
care ni arata cd valoarea dupd duoi ani a unui capital
C imprumutat cu interese conipuse i cu p procent, ,le
ecuale cu capita tut primitiv irnmultit prin potenta a
duo,i a binomului (1 d-p') adice a valoarei Crescute
a unild(ei.
Insemngnd prin C, valoarea dupg trei ani a capi-
talului C, sau dupg un an a capitalului C2 vom aye :
C3---=:C21 1 + p')=C (1 + p')3, (2')
adicg valoarea dupd trei ani a unui capital C, impru-
mutat cu interese continue fi CU p_-=;10Op' procent, se
formeazd immultind capitalul primitiv prin potenta a
treia a valoarei crescute a unildtei. Acest rAionament
put6ndu-se repeti indefinit, vedem eg insemngnd prin
C. valoarea dupg n ani a capitalului C, vom ave formula
C11=C(1+ p' P, (a).
generalg care ni arati c valoarea dupd n ani a unui
capital or-care impruniutat cu interese ccmpuse i cu
p=100p' procent, se forineazd immultind capitalul pri-
mitiv prin potenta n4 a valoarci crescute a unitdtei.
232. Nota I. In formula precedenta n represintg
prin ipotesa un numer intreg de ani. Se poate gzsg
areta cg, ea se aplie i la casul cAnd n represintg, un
num6r fractionariu de m ani plus I clue, adice"
n=360.m+t dile
considerand anul ca fiind compus din 360 dile. Pentru
aceasta este de ajuns a imagina ci interesele se com-
pun din di in di cu conditiune ca valoarea unitiitei
monetare crescutg prin acumularea intereselor in curs
de 360 dile sg nu inceteza de a fi ecuale cu binomul

www.dacoromanica.ro
247

(1-Fp). Designand prin x interesul unitgtei intr'o cii,


1+x va fi naloarea cresculd a unit(ei relativ la o
di. Dap o di aceast din urma, valoareL sau dupg 2
cjile valoarea simplg a unitatei monetare, va fi
1+x+(1+x)x-=.- 1+x)(1+x)=(1+x)2.
Dupg, 360 dile sau un an, valoarea uuitgtei va deveni
(1 + x)3 3,-..1 + p', , (3)
de unde 1+x =(1+p') -.0-..
Valoarea unitgtei dupg nt. 360+ t dile va fi dar
(i +x)m.360ft==,(1 +V) m360ft
360 /

sau (1+ t

Pentru valoarea unui capital C dupg n=m.360-Ft di-


le, vom aye prin urmare
0(1+x)m3'011=C(1-Fp')intial
sau 0.--=,e( I + p')*-got (*) (p)
ceea ce era de aretat.
233. Rota IL Cand n este un num6r fractiona-
riu de-m ani plus t dile, valoarea crescutA a capita-
lului C imprumutat cu interese compuse, se mai cal-
culeazg in modul urmatoriu. Se determing mai Ant6iu
dupg formula (ce) valoarea capitalului C pentru. num6-
-nil intreg de m ani, ceea ce ni dg
Cm =C(1. + p Tn. (71
Valoarea completa C, a capitulului C dupg num-
rul fractionariu de n ani se considerg ca fiind compusg
din Cm plus interesul simplu al acestei sume relativ
la intervalul de t dile. Insemmindu-1 prin X, vom
ave relatiunea
C. ..----C. +X (a)

(*) Mid t in loc de dile va represinta Mid atunci vom eerie


On =-0(l+p')m-i- L

www.dacoromanica.ro
248

Pentru determinarea lui X, aplicand Metoadareduc-


tiunei la unitate espusii in aritmetia, ggsim tqor
C p't
360 ;

de unde formula () devine


C. Cm + Cm
336t0=C111 ( 1 + gib)
p't

. sau C =,C(1+ p')'''[ P't


11-876

234. Afarg de problema principalg a imprumutu-


lui cu interese compuse care ne-am propus'o la ince-
ceput, formula (a) poate servi ne lit resolvirea altor
trei probleme cu ajnforul logaritmilor.

Problema I. Care-i capitalul, care imprumutat fL


had cu interese compuse si cu proem (p=100p'), a-
iunge dupet n ani a ave o valoare datei Cu?
Insemngnd. prin C capitalul eAutat, formula
C. :=--C(1+p')n
C.
ni va 42
Cni +.13'Y
sau IgC=lgC. n1g(1+p'). (1)

Esemplu. A calcula valoarea actualg a unui capital


care pus fiind cu interese compuse pe timp de 12 ani
i cu (9100p') procent devine ecuale cu 12,300 lei.

www.dacoromanica.ro
249
Cfl:=12300
, 9
Avem
P ="100-=0,09

1+ p=1,09 i Ig(1+0=0,03743
n =1,2, nlg(1 +p' =0,44916
de unde lge1=4,08991
--nlg( +p')=1,55084
lgC=3,64075
lg4372= ....68 I4372
...7 .. 0, 7
C=4372, 7
Problema. Pentru ctiti ant oct trebui a imprurnu-
l tea capital C cu interese compass fi cu (p100p')
procent, pentru ca sec ajunget la o raloare data A ?
Formula (a) ni d, substituind liii 1.3 cuantitatea A
A= C(1 +p')u
A
sau. =_-. (1+ p)u
Luancl. logaritmii ambilor membri, iii va veni
nl g(1 + p')=IgAIgC
sau
IgAIgC (2)

A plicaciuni nameriee. Esemplul I. A alia


pentru ci ani va trebui a imprumutit suma de 25000
lei cu interese compuse i ea_ 5=100p' procen t, pen-
tru ca sg, ajungd, la o valoare indoita.
Avem in acest cas
C =250()0
A=50000
p=0,05
1 +pi=1,05,
Algebra 17

www.dacoromanica.ro
250
Apliand logaritmii ni va veni
lg50000=4,69897
1g25000=4,39794
lgAIgC=0,30103
Ig (1 +p')=0,021.19,
0,30103 ant
de unde
n=0,02119 =14,206
ani. luni. (Me
can is= 14 2 14.
Problema II. A afla dupit eAt timp se va indoi
valoarea unui capital or-care C imprumutat cu inte-
rese compuse si cu 10=100p' procent.
ne6nd in formula (2) A=20 i p'=0,1 vom ave:
Ig2 0,30103 71273,
Ig(1,1) "70,04139
ani luni it
s au n= 7, 3, 8,
Problem. a III. Ca ce procent va trebui a im-
prumutil un capital C cu interese compuse, pentru ca
dupei n ani s ajungd la o valoare cerulei A?
Resolvind formula generalg (a) in privirea binomu-
lui vom ave, inlocuind. C. prin A

p'=1/-04-. (3)
Aplicafiune. A afiii cu ce procent trebuie a im-
prumuti o suing, C pentru ea dup/t 14 ani si 3 luni
BA devintt de dou6 ori mai mare.
Aplictind formula precedentg vom ave:
3 57
12 4

1 -1-1Y=V 2 = V 2.
4
san Ig(1 -1-p')=67-7[0,301031=0,021 1 2 ;

www.dacoromanica.ro
251

de unde 1+ p',-----1,0498.
Prin urmare p"=--0,0498,
sau p ---=100p=4,98.
235. Nota. In aplicafiunile numeriee este bine a
sci, Ca valourea rapitulului CH, se mai poate calcula
destul de ufor, fdrii ajutorul togaritmilor.
Esemplu. A delermina valoarea la care ajunge
dupd 5 ani swim de 13897 lei imprumutatd cu interese
comprise i cu 6 procent.
Procedeni in modal urmdtoriu:
Capitala inipravustat . ) , 13897
Interesal annul de (Pio 833, 82
Valoarea capitalalui dupa an an 14730, 82
Interesul alma! de 69/0 883, 86
Valoarea capitalatai (Iva 2 ani . 15614, 67
interesul anual tie 6`110 936 88
Valoarea capita/alai dupti 3 ani . 16561, 55
Interesul anual de 60/0 393, 09
yaloarea capdatulai dupa 4 uni . , , . , . 17544, 64
Interesul anual i . . 1052, 68
I.aloarea capitalulut dupa 5 ani 18597, 32

Despre anuitikti
236. Defingiune. 0 anuitate este o suma ficss,
pre care o persoani M o plAtesce in fie-care an catriti o
persoanA N sau catra, o societate de credit, pentru a'si
acuita o datorie sau pentru a'i putb forma prin eco-
nomii anuale consecutive un capital oare-care inteun
num6r determinat de ani.
Diferitele cuestiuni relative la anuitali se pot resuma
in cute-va probleme generale.
237. Problenut L 0 sumd A este imprutnutatd cu
interese compuse cu p=.100p procent ri cu condi(iune
de a fi acuitatd prin n plafi anuale. Se intreabd care
trebnie sd fie valoarea anuitd(ei ce se va pleiti la sfdr-
fitul fie-cdrui an?

www.dacoromanica.ro
252
Pentru resolvirea acestei probleme observgm pe de
o parte cg valoarea sumei A imprumutatg cu interese
compuse i cu p=10Or procent, va fi dupg, n ani, in
virtutea formulei (a)
de altg, parte insemnAnd prin a valoarea constantg A
anuitatei ce voiln a determina gi tingnd samg, de cres-
cerea fie-cgreia anuititti prin interesele coropuse ce
poate produce in intervalul de timp care precede clioa
scadentei imprumutului, vom aye :
a(1+p:)nlpentru anuitatea anteia (*)
a(1 +0n-2 ft a doua
a(l+p)n--3 )) )7
a treia

a(1+p') /7 )1
a (n-1)a
a 72
a na.)5

Ansg, prin ipotesg, intreaga datorie A(1-1-p')E se stinge


prin aceste n plati anuale, prin urmare va trebui sa
avem relatiunea
A(1+ p')n.--=,a+a(1+0+..+a(1-1-0.-2+a(l+V)n-1
Observand c al duoilea membru este suma terminilor
unei progresiuni geometrice crescgtoare in care intgiul
este a si ratiunea (1+F), ni va veni
n=a(1+p')n---a
A(1+p )

san +r)w=a (1+ p')n--1


-
(1)
Resolvind, in privinta anuitgtei a, vom ave
Ap'(1+p'r (2)
+On 1.
(*) In adeve'r antia anuitale a, arlica annitatea ce se plAtese.e
la fines Antelulni an, fiind plaiitA eu n-1 ani inainte de terminal
impremutulni, ajtinge in (port seadentei la valoarea (1+W)n-1.
AnnitAtile a 2a, a 3a, & reportate catrA (Poe seadentei ecuivaleazA
asemenea respectiv en sumele a (1-1-pla-2, a (1-i-p')a-3. it 4.

www.dacoromanica.ro
253
Nota. Aceasta formula, fiind o relatiune intre pa-
tru cuantitati A.a,p',u poate servila determinarea uneia
or-care dintre dc cand celelalle trei sunt cunoscute.
Aplieariuni Esemplul 1..
. Care-i anuitatea care
in 7 ani co. amortisa suma de f/500 galbeni imprumu-
tatei eu interese compuse si ru (8=100p' ) procent?

Aplicand logaritmii la formula precedenta, vom ave


Iga=lgAp'+nig( I +p')Ig((1 +p'y1-1),
8
in care A=4500 ; p =0,68 ; n=7.
100

De unde lgA=3,6542125
Igp'.79030900
nlg 1 +p)=.-0,2339666 j 1+On-1=0,713825
--1g((1-1-p,r-1 1=0,1464082
Iga=2,9466773,
a=.864,33.
Esemplul IL Escedentul reniturilor anuale ale
unui proprielariu ()supra cheltuelelor este de 550 gall).
Pentru aruisiUunea unlit nuou fnid acest proprielariu
ii propune a contracla tin imprumut de 3800 galbeni
cu interese coinpus ci ea (0=.400p') procent. Se in-
treabd in MO ani vu ~rasa aceastd datorie intrebu-
intind ed anuitatf eseedentul renqurilor sale ?
Pentru resolvirea acestei cuestiuni observam ca for-
mula (1) se poate pune supt forma urmatoare
(I +p')D(a -A.p')=a
ri )11= a
sau
aAp'7 (3,
de unde ulg(1+p' =elgalga(aAp')
sau n
Igalg(a A p')

www.dacoromanica.ro
254

9
in care a=550 ; A=3800
; P'=100=0,09.
Vom ave dar
lga=2,7403627
lg(aAp')=2,3180633
lgalg(a---Ap')=0,4222994
+ p1=0,"374265
,4222964...1
0,0374285 1S
'2
.

.10Tota. Valoarea fractionara a lui ii ni arata ca in


acest cas acuitarea datoriei'nu se poate efectua, in mod
complet prin anuitati. Pentru a determina restul de
plata din datoria de amortisat dupg a unspredecea a-
nuitate, va fi de ajuns din valoare la care ajunge su-
ma imprumutata dupg 11 ani, a seade totalul celor 11
anuitati luate cu interesele lor compuse. Vom ave ast-
feliu calculand prin logaritmi dupa formulele cunoscute ;
3800(1,09) "=9805,62.
_ (1 09)" 1 =9658,18.
0.09
Restul dupa a Ila anuitate=147,44 galb.
239. Problema II. 0 sumci a este data cu in-
terese compuse si cu p=--.100p' procent la incepulul fie-
caruilt an; se intreaba care-i capitalul 'care va resultd,
dupa n ani, din aceste anutta(i sau imprumuturi anuale
succesive 2
Valoarea anuitatei anteia dupa n ani va fi
a(1+13")";

a anuitgtei a duo& dupg n-1)ani a(1+012-1


a anuitatei a treia dupa (n-2) ani a(1-+1):)it'
a anuitatei a (n-1) ^ . .
. a(1 p)t
a anuitatei a na . . . . . a(1-Fp').
Insemnand prin A capitalul cautat, vom ave

www.dacoromanica.ro
255

A=Ml a(14- p,,y,


sau A=a(1+0[1-F0 -Fp")+(l+Th'2+..:1-'1+0n-1]
sau Anca: A=a(l+p ) (1+13')11-1 . (3)
240. Aplicatiune. Care-i capitalul de care va
dispune dupli 4 ani o persoand care in cursul acestui
interval, dei Ia incepatul fie-ciirui an ru interese acu-
mulate eu (6=100p') procenl, svma de 12950 lel ?
Aplicand logaritmii la formula (3), ni va veni :
lg n=lga+ 1g(1 p')-F 10[1+ p',11 1]-1gp'
in care avem a=12950, 1600=0,06, n=4.
De unde lga=4,1122698
lg(.1 +0=0,0253059 fnlg 1+ p)=0,1012236
lgT I 4- on-1)=7, 4190912 1 (1 -F-p)n--1---=.0,262477
lgp'=1,2218487
lgA=4,7785156,
A=60050' 37.
Nota. Determinarea sumei A se mai poate face
in modul urmg,toriu fr ajutorul logaritmilor.
12930 Valorea inififild. a onnitafei
777,00 Interests, do 606
1327,00 Valoarea anaVii(et duiCd fin an.
823,62 Interesul de Golo,
14550,62 Vuloarca anuilafel dvpli 2 ani
873,04 Inleresul de 601o.
15423,66 Valoarea antaIdiei dvini 3 ani.
925,42 Inleresul de Mio.
16349,08 Valoarea (muddles dnpei 4 ani, san valoarea
[nag a prtmei anaildfl.
Totalul A a cate-patru anuitillilor crescute prin acu-
mularea intereselor, pentru antia in intervalulul a 4
ani; pentru a 2. in intervalul a 3 ani; pentru a 3' in
intervalul a 2 ani i pentru a 4a in intervalul unui an,
se eaprag, usor cu ajutorul tabelului precedent care
eontine toate neeste vnlori.

www.dacoromanica.ro
256

Avem 16349,08 pentru la anuaate


15423,66 . . 2' . . -
14550,62 . 3' .
13727,00 . . 4' ,
de unde A= 60050,37
232 Prob team III. Doue sume a, b sant de
plaid una dupd ni alta dupa ii ani; se intreaki card
suma unicd ce ra trebui a pleiti peste s ani pontru a
acuita ambele daiorii, ii=IOOj fiind procentul si in-
teresele fiind` compuse?
Pentru deslegarea acestei probleme observam ca, in-
semnand prin a valoarea actuala a sumei a de plata
dupa m ani i prin b' acea a sumei b de plata dupa
n ani, TOM pute seri, in virtutea formulei intereselor
compuse,
a--=a11+p')".
b=b'(1-Fp')9-
a Ii
sau a'=.--- ' 1Y---=:
(1.--1-11(/'n (1 )"
Dupg, s ani vom ave
a,(1 +p,)8=a 1+1-)8=4(1 +p,xh In

(1+p")".
b'(1+p')=1)(1 + p')"
( 1 + p')rn
de unde suma necunoscuta x se va determina prin
formula
xa l+ PY +
FINE.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro