MANAGEMENTUL STOMATOLOGIC LA PACIENTUL

VARSTNIC CU ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL IN

ANTECEDENTE
STUDENTI: IRIZAN CRISTINA,
OPREA ALEXANDRA,
TCACIUC SERGHEI

Pacienii geriatrici prezinta o multitudine de probleme, printre care afectiuni

cardiace (cardiopatie ischemica, hipertensiune arteriala, infarcte sau
accidente vasculare in antecedente), diabet, afectiuni pulmonare, nefropatii
si deseori, la barbati, alcoolism.

Accidentul vascular cerebrale hemoragic se datoreaz apariiei unei cantiti de

snge n esutul cerebral, datorit unui puseu de tensiune arterial care foreaz
vasul de irig acel esut i l fisureaz, a unor malformaii vasculare deja existente
(aa cum sunt: anevrismul, angiomul), a unor tulburri de colagulare sau a unui
tratament cu medicamente anti-coagulante.

Simptome

- paralizia unei jumti de corp (hemiplegie),

- tulburri de vorbire i percepie a realitii,

- reducerea cmpului vizual, tulburri de sensibilitate,

-paralizia unor nervi cranieni,

-asimetrie facial,

- tulburri de personalitate,

- toate n funcie de teritoriul unde s-a produs accidentul vascular.

Diagnostic

Se pune pe baza simptomelor, a examinrii enurologice i a investigaiilor:

tomografie cerebral, RMN pentru a preciza dac este accident ischemic
sau hemoragic.

Se mai pot aduga analize de snge, EKG, ecografie cardiac i pe eco-Doppler

carotide, puncie lombr, arteriografie.

Tratament

Tratamentul se instituie rapid, n spital. Se urmrete n primul rnd asigurarea

funciilor vitale ale bolnavului i reducerea sau stoparea extinderii
leziunii cerebrale. Uneori este necesar o intervenie neuro-chirurgical. Pacienii
ieii din criza neurologic au apoi nevoie de recuperare fizic (kinetoterapie,
electrostimulare, masaj, ergoterapie), reeducare senzorial i a vorbirii.

Se pot preveni recidivele prin tratarea corect a hipertensiunii arteriale, a

hipercolesterolemiei, a unui diabet, dar mai ales suprimarea fumatului i
combaterea sedentarismului. Nu ntotdeauna se obin rezultate egale i
mulumitoare n ceea ce privete recuperarea deficitului motor i a celui intelectual.

Uneori, n cazul accidentelor vasculare cerebrale provocate de un embol, pacienii

urmeaz n mod continuu un tratament antiagregant plachetar aspirina sau un
anti-coagulant -, cu control periodic al analizelor de snge.

MANAGEMENTUL STOMATOLOGIC AL PACIENTULUI SUB TERAPIE

ANTICOAGULANTA SI ANTIAGREGANTA PLACHETARA

Un numar mare de pacienti ce se adreseaza serviciului de stomatologie au in

schema terapeutica medicamente ce interfera cu hemostaza si coagularea -
sangerare prelungita in timpul sau dupa anumite proceduri dentomaxilare.
 Principalele medicamente anticoagulante si actiunea acestora pe cascada
coagularii

Medicament (substanta activa) Factorul de coagulare afectat

Heparina nefractionata II,X, IX, XI, XII

Heparina fractionata II, X

Fondaparina X

Warfarina II, X, VII

Individualizarea cazului clinic in managementul stomatologic

PACIENT CU AVC TRATAT AMBULATOR:

1. Valoare INR mica-2.5 si aviz pozitiv medic curant-intrerupere trat.

anticoagulante
2. Programare pacient dimineata la cabinet, atmosfera calma, interventii
fara sres
3. antibioterapia profilactica (risc de endocardita)
 4. Anestezie cu vasoconstrictor ,preferabil intraligamentara/plexala, seringa
cu aspiratie
5. Manevre blande ,minim invazive si atraumatice ,Pansament hemostatic,
sutura
6. Analgezice postoperator: paracetamol-de electie,rofecoxib sau
dihidrocodeina; se evita AINS

INGRIJIRI POSTOPERATORII :

Pacientul trebuie:

1. Sa astepte in repaus coagularea initiala pana la eliminarea completa a

anestezicului local(2-3 ore)
2. Sa evite clatirea gurii timp de 24 ore
3. Sa evite atingerea plagii cu limba
4. Sa evite alimentele fierbinti sau tari in ziua respectiva
5. Sa evite masticatia pe partea afectata

Daca sangerarea continua sau reapare, se aplica presiune la nivelul plagii, prin
muscarea timp de 20 min unei comprese de tifon asezata supraalveolar; daca
manevra ramane fara efect se contacteaza medicul pentru realizarea masurilor de
hemostaza in cabinet

=Se vor asigura facilitatile pt tratarea in urgenta in cazul in care reapare sangerarea

=Se vor evita AINS; se poate folosi paracetamolul;

=Combinatiile de AINS si antiplachetare vor fi folosite cu atentie(risc de sangerare

GI)

Interactiuni medicamentoase
Tetraciclinele- pot scadea productia de vit.K si interfera cu formarea
protrombinei
Metronidazolul- poate inhiba metabolismul cumadinei
Peniciclinele -pot contracara efectul cumadinei
Eritromicina, claritromicina cresc timpul de protrombina
Paracetamolul,antibioticele cu spectru larg,cloralhidratul,fluconazolul pot
potenta efectul warfarinei
Corticosteroizii,barbituricele si sucralfatul- pot antagoniza efectul warfarinei
PACIENT CU AVC TRATAT IN SPITAL:
1.Pacient cu AVC recent si INR mare > 3.5 , aviz medic curant negativ.

2.Pacient cu AVC si proteze valvulare