Brinza Ionela, Scoala Gimnaziala ,,Sfanta Treime-Bucuresti

Proiectare didactica si management european in spatiul romanesc

Proiectarea didactica este procesul de anticipare a pasilor ce urmeaza a fi facuti in realizarea

activitatii didactice.Astzi, conceptul de proiectare este mai amplu, fiind exprimat i caracterizat
de alte concepte ca : design instrucional ( R. Gagne,1976) sau taxonomia cunotinelor
(Romiszowski,1981) pentru a desemna demersul anticipativ ce permite desfasurarea eficienta a
activitatii didactice.

n efortul actual de modernizare i optimizare a colii romneti, menit s asigure creterea

calitativ a activitii didactice, un loc central il ocupa proiectarea, organizarea, pregtirea i
desfurarea leciei.

Proiectarea activitatii didactice este un demers de anticipare a obiectivelor,continuturilor,

metodelor si mijloacelor de invatare, a instrumentelor de evaluare si a relatiilor ce se stabilesc intre
toate aceste elemente in contextul unei modalitati specifice de organizare a activitatii didactice.

Vlasceanu identifica 4 timpi ai procesului instructiv:

Analiza diagnostica, prin care se precizeaza: nivelul pregatirii elevilor, stadiul dezvoltarii psiho-
intelectuale, caracteristicile psihosociale ale clasei, specificul si caracteristicile activitatii didactice
anterioare.

Prognoza sau proiectarea pedagogica, pe baza analizei diagnostice, si se finalizeaza cu proiectarea

pedagogica alternativa, dintre care este ales cel caruia i se atribuie sanse mai mari de realizare a
obiectivelor propuse;

Realizarea proiectului pedagogic;

Evaluarea performantelor elevilor si activitatii didactice, informatiile obtinute fac obiectul unei noi
analize diagnostice, in scopul proiectarii, desfasurarii si evaluarii activitatii didactice viitoare.

Proiectarea activitatii didactice are urmatoarele caracteristici :Caracter anticipativ: se refer la

procesul de concepere i modul de realizare ,Caracter continuu: se realizeaz permanent, proiectul
fiind adaptat n funcie de rezultate i de factori neprevzui,Caracter sistemic: are n vedere
unitatea i relaiile dintre diversele componente ale procesului educativ,Caracter ierarhic: cu
referire la structura, nivelurile de organizare i integrare ale proiectrii si Caracter operaional:
intervenia profesorului asupra componentelor procesului didactic i a structurilor logico-didactice

Un cadru didactic bine intentionat trebuie sa-si puna urmatoarea intrebare: cum as putea face
astfel incat intotdeauna activitatile didactice pe care le desfasor sa fie eficiente? A devenit o
judecata de bun simt asertiunea dupa care un lucru bine facut este rezultatul unui proiect bine
gandit.
 Unii autori (Jinga,Negret,1994) avanseaza un algoritm procedural ce coreleaza patru intrebari
esentiale, in urmatoarea ordine:

- Ce voi face?

- Cu ce voi face?

- Cum voi face ?

- Cum voi sti daca ceea ce trebuia facut a fost facut?

Raspunsurile la cele patru intrebari vor continua etapele proiectarii didactice:

Ce voi face?
- vizeaza obiectivele, care trebuie sa fie fixate si realizate;
- obiectivele stabilite ce va sti si ce va sti sa faca elevul dupa lectie; obiectivele trebuie
formulate explicit prin utilizarea unor verbe de actiune.
Cu ce voi face?
stabilirea resurselor educationale (delimitarea continutului invatarii, a resurselor psihologice, a
resurselor materiale);
un profesor este cu atat mai bine cu cat reuseste sa-l invete pe elev exact ceea ce poate elevul si
are realmente nevoie; orice copil poate fi invatat ceva, cu conditia alegerii celor mai potrivite
metode si mijloace de educatie.
Cum voi face?
vizeaza conturarea strategiilor didactice optime. Imaginatia pedagogica a cadrului didactic este
cea care prezideaza alegerea si combinarea, mai mult sau mai putin fericite, a metodelor,
materialelor si mijloacelor folosite in invatamant. Profesorul trebuie sa stabileasca scenariul
didactic.
Cum voi sti daca ceea ce trebuie facut a fost facut?
vizeaza stabilirea tehnicilor de evaluare a rezultatelor invatarii;
o activitate didactica este cu atat mai eficienta cu cat obiectivele ei au fost realizate intr-un timp
cat mai scurt, cu cheltuieli minime de resurse materiale, cu mai putina oboseala si cu mai multa
placere pentru efortul depus.
Pornind de la cerintele invatarii se impune a gandi activitatea de proiectare in termeni de situatii
problema, ceea ce tine atat de insusirea unor tehnici de lucru, cat si de experienta si imaginatia
pedagogica a profesorului.

S.Cristea (1996) distinge modelul modern sau curricular al proiectarii pedagogice de vechiul
model, traditional sau didacticist, si sugereaza o analiza comparativa, in functie de urmatoarele
aspecte:

Modelul didacticist al proiectarii pedagogice este centrat pe continuturi, indeosebi pe actiuni

specifice procesului de predare;continuturile isi subordoneaza obiectivele, metodologia si
evaluarea didactica intr-o logica ainvatamantului informativ;relatiile dintre elementele activitatii
didactice sunt intamplatoare, disparate, nediferentiate si nedefinite pedagogic, stabilindu-se mai
ales sub presiunea continutului si sarcinilor de predare; intretine dezechilibre in formarea
formatorilor initiala si continua intre pregatirea de specialitate (predominanta si adesea
monodisciplinara) si pregatirea psihopedagogica.

Si Modelul curricular al proiectarii pedagogice care:este centrat pe obiective si propune actiuni

didactice specifice procesului complex de predare-invatare-evaluare;punctul de plecare il
constituie obiectivele stabilite pentru elev in spiritul unui invatamant formativ, bazat pe
valorificarea potentialului de (auto)intstruire-(auto)educatie al fiecarui elev;intre toate elementele
activitatii didactice (obiective-continut-metodologie-evaluare) se stabilesc raporturi de
interdependenta, determinate de rolul central al obiectivelor pedagogice;asigura echilibrul dintre
pregatirea de specialitate a formatorilor (conceputul interdisciplinar, cu o disciplina principala
si cel putin una secundara) si pregatirea psihopedagogica.

Dezvoltarea educaiei, n general, i cea a nvmntului, ndeosebi, au determinat apariia

treptat, n fiecare ar, a unui ansamblu de instituii colare de diferite grade, profile i forme, care
au alctuit sistemul de nvmnt al acelei ri.

Sistemul de nvmnt contemporan din Romnia se caracterizeaz prin deschidere si

dinamism fa de nou, dezvoltndu-se i acionnd n concordan cu cerinele economico-sociale
cu progresul tiinifico-tehnic i cultural, cu aspiraiile poporului tiintifico-tehnic i cultural, cu
aspiraiile poporului romn, n condiiile societii civile i a statului de drept, democratic.

Activitatea de management ( conducere ) este definita in literatura de specialitate ca ,, un

ansamblu de actiuni de planificare, organizare, indrumare, control, decizie cu privire la un sistem
( organizatie, institutie, grup de oameni, proces, tehnologie ) actiuni susceptibile de a asigura
atingerea scopului fixat, in conditiile respectarii legitatilor obiective generale si speciale, ale
satisfacerii nevoilor sociale concrete si ale promovorii dezvoltarii sociale.

Din punct de vedere al educatiei, managementul este un sistem de concepte, metode, instrumente
de orientare si conducere, coordonare, utilizat in realizarea obiectivelor educatiei, la nivelul
performantelor asteptate.Managementul in scoala are la baza "stiinta conducerii" in general si a
scolii in special, stiinta care pune la dispozitie suportul teoretic necesar practicii de conducere;
practica acestei conduceri stiintifice furnizeaza la randul sau elemente Activitatea invatatorului la
clasa cuprinde nu numai operatii de predare si de evaluare, ci presupune si culegerea de informatii
despre elevi, despre modul cum acestia inteleg lectiile, cum se pregatesc, despre relatiile dintre
elevi etc., de unde rezulta posibilitatea profesorului de a identifica mai multe posibilitati de
interventie si de luare a deciziilor noi necesare chiar dezvoltarii stiintei conducerii.

Invatatorul este cel care reuneste toate resursele materiale si umane , resurse logistice de ordin
pedagogic si psihologic si le configureaza intr-o maniera proprie la nivelul clasei pe care o
conduce.Dintre calitatile, cunostintele si aptitudinile pe care trebuie sa le detina un manager,
amintim : inteligenta, memoria, spiritul de observatie, capacitatea de concentrare, sanatatea,
caracterul, etc. Un bun manager al clasei trebuie sa fie capabil sa realizeze schimbari profunde in
cultura, climatul si instructia tuturor copiilor, indiferent de nationalitate, in directia fundamentarii
tuturor demersurilor didactice pe principii democratice, sa introduca noi strategii instructionale
care sa incurajeze colaborarea, toleranta, sporirea increderii in fortele proprii si imbunatatirea
performantelor scolare ale elevilor, sa realizeze si sa utilizeze in procesul didactic proiecte ale
clasei .

In procesul instructiv-educativ, invatatorul constituie figura centrala pentru elevi, profesorul

capata si alte roluri de influentare educativa. Astfel el isi adauga noi comportamente in activitatea
cu.clasa:planifica activitatile; determina sarcinile pe variate niveluri;isi structureaza conti
nuturile;isi programeaza actiunile;organizeaza activitatile clasei; determina climatul specific de
munca;comunica informatii variate;conduce activitatea desfasurata in clasa, sincronizeaza
realizarea obiectivelor;armonizeaza stilurile si ritmurile;incheaga colectivul, previne influentele
negative;indruma elevii in cunoastere si in activitate;motiveaza elevii prin echilibrul
stimulare/sanctionare;consiliaza elevii pe problemele specifice varstei si individuale;controleaza
evolutia elevilor in raport cu obiectivele;apreciaza, evalueaza atingerea performantelor,
standardelor date, formuleaza judecati de valoare. Prin aceste comportamente, invatatorul
influenteaza managerial activitatea instructiv-educativa, dar nu confunda cele doua planuri de
actiune.

n ntreg continentul european, nc de la nceputul secolului XIX, dar mai ales dup mijlocul
su, au aprut politici generale, naionale de nvmnt cu programme i pedagogii menite s se
rspndeasc n toate colurile societilor. Nici Romnia nu a fost mai prejos personaliti cum
ar fi Spiru Haret, Onisifor Ghibu, Vladimir Ghidionescu, Emil Brndz, tefan Barsanescu,
Dimitrie Gusti, contribuind enorm la promovarea att a valorilor romneti dar i la integrarea
celor universale n cultur noastr.

Nicolae Slavici spunea: Menirea fireasc a colii nu e s dea nvtur, ci s detepte cultivnd
destoinicirile intelectuale n inima copilului, trebuina de a nva toat via.

De la Aristotel ncoace, ntrebrile despre rolul i scopul educaiei viitorelor generaii transcend
granie i perioade istorice. Provocarea pentru noi astzi este de a cuta i ncerca s creeam o lume
mai bun cu materialul avut i n contextul social, uman, istoric i geografic contemporan al
Romniei.

Educaia mai mult dect orice alt domeniu presupune deschidere i receptivitate pentru a
cuprinde sisteme sociale i culturale n toat complexitatea lor, pentru cunoatere i analiz,
comparaie ntre forme de pregtire, ntre sisteme educaionale diferite, asocieri i disocieri operate
cu luciditate i obiectivitate. A fi profesor nseamn a avea contiina unei responsabiliti majore
formarea, modelarea tinerei generaii pentru studiu, pentru descoperirea drumului personal, a
vocaiei, a propriului sens in raport cu lumea, cu profesia, cu traseul devenirii.

S educi cu adevrat nseamn s trezeti l cel de lng tine acele resurse care-l pot mplini i
ridic, nseamn s-l conduci pe cellalt spre descoperirea de sine, dndu-i un imbold felului su
de a fi, nu direcionat de ctre tine, ci de ceea ce descoper el c i se potrivete, nu oferindu-i
adevrul de-a gata, ci indicndu-i direcia posibil pentru a-l gsi.

Numai satisfactia ce apare la sfarsitul celor patru ani de lucru cu elevii, cand se realizeaza acel
liant intre diriginte si elevi este singura sursa de energie necesara managerului clasei pentru
continuarea acestei nobile activitati.
Bibliografia

1. Ciungu Petre, Armonizarea nvatamntului romnesc cu cel european - puncte de vedere, Ed.
Universitas, Petrosani, 2005;

2. Ciungu Petre, Managementul activitilor didactice, Ed. Universitas, Petrosani, 2005;

3. Sorin Cristea, Dictionar de termeni pedagogici, EDP, Buc., 1998

4 J. Hattie, Invatarea vizibila. Ghid pentru profesori, Trei, Bucureti, 2014.

5. I. Albulescu, note de curs Istoria pedagogiei romneti, Universitatea Babes-Bolyai Cluj-

Napoca, p. 21, .

6.Iucu, R., (2000), Managementul si gestiunea clasei de elevi, Editura Polirom, Iasi

7.Niculescu, R.M., (1994), A invata sa fii un bun manager, Editura Inedit, Tulcea

8.Stan, E., (2003), Managementul clasei, Editura Aramis, Bucuresti.