-LICHIDITATEA BANCARA-

1.Introducere

Bancile reprezinta un sectoctor important si influent al afacerilor internationale.

Ele mentin increderea in sistemul monetar datorita relatiei stranse cu autoritatile
legislative si executive. Exista,deci,un interes major cu privire la bunastarea bancilor, in
special asupra solvabilitatii si lichiditatii lor,cat si asupra gradului de risc asociat
diferitelor operatiuni.

Unul dintre cele mai importante aspecte ale managementului oricarei banci consta in
asigurarea unei lichiditai adecvate. O banca este considerata ca are lichiditate daca are acces
imediat, la costuri rezonabile, la fondurile necesare. Aceasta inseamna ca banca fie dispune de
sumele respective, fie le poate procura prin imprumuturi sau vanzare de active.

Managementul unei instituii, pe langa planificare si anticipare atenta a schimbarilor in cadrul

depozitelor i creditelor, ca i in cadrul profitului, poate controla substanial propria lichiditate.
Managementul poate stabili o politica privind deinerea unui volum mai mare sau mai mic de
lichiditai in funcie de necesarul anticipat de fonduri, de aversiunea faa de risc, de factorii de risc,
cuplul lichiditate profitabilitate, etc. Astfel, o banca poate minimiza lichiditatea prin vanzarea
activelor lichide i investirea fondurilor astfel obinute pe termen lung in scopul maximizarii profitului
(banca se bazeaza pe faptul ca va obine din imprumuturi lichiditatea necesara acoperirii nevoilor
aparute in mod neateptat). Acest fapt atrage insa un risc crescut, pe de o parte, cel de lipsa de
lichiditate intr-un moment crucial pentru banca i, pe de alta parte, riscul ratei dobanzii asociat
investiiilor pe termen lung. Invers, banca poate maximiza riscul de lichiditate prin deinerea unei
pari importante a activelor lichide, dar profitabilitatea va fi substanial afectata. De aceea, pentru a
derula un bun management al lichiditaii, trebuie evaluai toi factorii care influeneaza atat riscul,
cat i profitabilitatea bancii.

Poziia monetara a unei banci, ca expresie a lichiditaii, reprezinta valoarea la un moment dat
a tuturor activelor sale lichide. Managementul poziiei monetare a unei banci este una dintre cele
mai dificile componente ale managementului bancar, care solicita luarea unor decizii rapide cu
consecine insemnate si de lunga durata asupra profitabilitaii bancii.

Pentru a face faa presiunii obligaiilor imediate, banca dispune de activele care formeaza
poziia sa monetara. Acestea sunt:

numerarul: este format din monede metalice i bancnote aflate in posesia bancii la
caserie i in seifuri;

disponibilul in contul curent al bancii la Banca Centrala i este constituit de societatea

bancara in scopul de a avea stocuri de moneda centrala pentru a satisface, in mod curent, cerinele
legate de onorarea obligaiilor catre alte banci, precum i resurse pentru formarea rezervei minime
obligatorii pe care autoritatea bancara din fiecare ara le instituie;
 disponibilul in conturi curente la alte banci: consta in depozitele la vedere pe care banca
le deine la banci corespondente;

sumele incasate de la alte banci (FLOAT)- sunt sume in transit aflate in sistemul bancar.
Prin acestea se face precizarea ca un timp sumele aflate in decontare nu sunt accesibile nici noului
beneficiar, nici platitorului, ele aflandu-se la dispoziia bancii. Aceste modalitai de desfaurare a
plailor pot fi in favoarea sau in defavoarea unui partener. Dobanda ce poate fi pierduta de un
platitor poarta denumirea de Collection Float, iar cea castigata de un beneficiar,
denumirea de Payment Float. Pe ansamblu, unele banci pot pierde, altele pot catiga.
Poziia Float este semnificativa pentru ca trebuie sa determine care este situaia bancii.
Marimea float-ului depinde de instrumentele folosite, de modul de prelucrare bancara i
de circuitul potal.

2. Rolul i funciile lichiditaii bancare

Asigurarea lichiditaii constituie una dintre preocuparile permanente incluse in managementul

global al unei instituii financiar-bancare. Obligativitatea meninerii unei lichiditai corespunzatoare
rezida din importana satisfacerii necesitailor de finanare neateptate la costuri acceptabile ca
urmare a solicitarilor clienilor de a efectua plai ce conduc la ieiri de fonduri in afara sistemului
instituiei financiar-bancare respective.

Deinerea banilor in momentul in care banca are nevoie de acetia reprezinta 'posibilitatea
bancii de a-i acoperi toate obligaiile la termenele scadente. La baza definiiei se afla principalele
funcii ale bancii:

Asigurarea desfaurarii in condiii normale a activitaii bancare prin 'reasigurarea' clienilor

bancii privind suficiena fondurilor disponibile. Lipsa lichiditaii suficiente, chiar i pe o
perioada extrem de scurta, odata cunoscuta de opinia publica poate conduce la colapsul unei
instituii financiar-bancare relativ solide in condiii normale de activitate;
Asigurarea abilitaii de indeplinire a angajamentelor asumate de banca, indiferent de modul
in care sunt returnate bancii activele plasate pe baza surselor atrase de la clientela;
Evitarea 'lichidarii' forate a anumitor active cu un grad ridicat de lichiditate, ca urmare a
necesitailor de asigurare de fonduri pe termen foarte scurt. In general, aceste operaiuni la
care instituiile financiar-bancare pot recurge, in cazuri speciale, sunt generatoare de pierderi
ale valorii activelor vandute;
Asigurarea independenei instituiei faa de fondurile volatile la rate de dobanda ridicate pe
care piaa interbancara le-ar percepe in cazul apariiei unor sincope in asigurarea lichiditaii
bancii. In acest sens este necesara consolidarea fondurilor atrase de la clienii nebancari si
diversificarea structurii maturitaii resurselor in funcie de scadenele plasamentelor;
Evitarea utilizarii fondurilor oferite de catre creditorii de ultima instana precum banca
centrala. Accesarea acestor credite conduce inevitabil la deteriorarea imaginii publice a
instituiei, cu efecte negative asupra activitaii de ansamblu a bancii respective.

Intr-o alta abordare[3], funciile lichiditaii sunt prezentate astfel: asigurarea creditorilor
asupra capacitaii bancii de a-i onora obligaiile asumate, evitarea pierderilor rezultate din
operaiuni forate pe piaa, evitarea vanzarii forate de active, evitarea recurgerii forate la
refinanare de la Banca Centrala.
 Prin natura lor, bancile, in calitate de intermediari ai fondurilor temporar disponibile,
acumuleaza aceste resurse pe termene de maturitate diferite i le contopesc in plasamente cu o
structura proprie strategiei fiecarei instituii financiar-bancare. In acelai timp, bancile trebuie sa fie
capabile sa satisfaca integral i la termenele convenite angajamentele asumate faa de clienii
proprii. Intrarile i ieirile de fonduri ce afecteaza sistemul fiecarei banci nu vor respecta neaparat
prognozele i previziunile fiecarei instituii, putand conduce la diferite variaii cu o amplitudine
incerta in prezent. Prin urmare, fiecare banca se va putea confrunta cu perioade in care
inregistreaza deficit de lichiditate curenta, ceea ce poate fi controlat prin intermediul propriilor politici
de asigurare a fondurilor necesare i de management al riscului de lichiditate ce reprezinta elemente
principale in cadrul strategiei de afaceri a fiecarei instituii.

Lichiditatea este necesara bancilor pentru compensarea fluctuaiilor previzionate si

neateptate inregistrate in cadrul cash-flowului. Aceasta reprezinta abilitatea instituiei in asigurarea
unei desfaurari normale a activitaii, atat in condiiile reducerii depozitelor sau ieirilor de resurse
din sistem, cat si in cazul majorarii portofoliului de credite prin alocarea suplimentara de fonduri.
Potenialul asigurarii lichiditaii poate fi cuantificat prin abilitatea unei banci de asigurare de fonduri,
fie prin majorarea resurselor atrase, fie prin convertirea in lichiditate a activelor, in timp foarte scurt
i la costuri rezonbile.

Preul asigurarii lichiditaii pe care o instituie financiar-bancara il asuma este dependent de

condiiile de piaa i de nivelul de risc al ratei dobanzii i de credit inglobate de activitatea bancii
respective. Meninerea unor niveluri extreme ale lichiditaii vor conduce fie la costuri superioare i
inregistrarea unei profitabilitai scazute, fie poate determina intreruperea abrupta a activitaii
instituiei.

Prin urmare, in cadrul managementului riscului de lichiditate va trebui acordata o atenie

deosebita urmatoarelor elemente principale:

Cunoaterea structurii maturitaii fondurilor atrase asigura un nivel superior al calitaii

prognozelor privind fluxurile nete de fonduri;
Managementul riscului de lichiditate este un proces complex datorita interconexiunilor cu alte
riscuri aferente activitaii bancare;
Volatilitatea fondurilor atrase este dependenta, printre eltele, i de structura clienilor
instituiei, cunoaterea particularitailor comportamentale ale acestora putand constitui un
atu al managementului lichiditaii;
Diversificarea surselor de fonduri i a maturitaii acestora poate conduce atat la evitarea
dependenei de anumii clieni, cat i la diminuare riscului de pierderi de resurse importante
in termen scurt.

Problematica lichiditaii bancare se detaeaza i se impune ca una de previziune, de

asigurare in viitor, pe fiecare perioada data, a echilibrului activ = pasiv.

3.Lichiditatea efectiva

In scopul determinarii lichiditatii efective, activele, angajamentele primite de institutia de

credit, evidentiate in afara bilantului, inclusiv cele aferente operatiunilor de schimb la vedere si
sumele de primit aferente instrumentelor financiare derivate se repartizeaza pe benzile de scadenta,
in functie de durata ramasa de scurs, cu respectarea dispozitiilor care urmeaza:

Activele cu scadenta la vedere, cum sunt: casa si alte valori, contul curent la Banca
Nationala a Romaniei, depozitele la vedere la Banca Nationala a Romaniei, conturile de corespondent
la institutii de credit, depozitele la vedere la institutii de credit, credite de pe o zi pe alta acordate
institutiilor de credit, valori primite in pensiune de pe o zi pe alta de la institutiile de credit, credite
de pe o zi pe alta acordate institutiilor financiare, valori primite in pensiune de pe o zi pe alta de la
clientela, soldurile debitoare ale conturilor societatilor de bursa, alte sume de incasat privind
operatiunile cu titluri si activele reprezentand depozite la termen ale institutiilor de credit la Banca
Nationala a Romaniei, vor fi inscrise pe prima banda de scadenta la valoarea contabila diminuata,
dupa caz, cu ajustarile pentru depreciere constituite.
Alte active cu scadenta la vedere, cum sunt conturile curente debitoare ale clientelei
reprezentand descoperiri de cont neautorizate si creantele atasate aferente, vor fi inscrise pe prima
banda de scadenta la o valoare ajustata determinata prin aplicarea la valoarea contabila diminuata
cu ajustarile pentru depreciere constituite a coeficientului de ajustare (1-k).
Creantele atasate aferente activelor mentionate vor fi inscrise pe prima banda de
scadenta la valoarea contabila diminuata, dupa caz, cu ajustarile pentru depreciere constituite.
Titlurile cu venit variabil inscrise la cota unei burse de valori din tari din categoria A sau
din Romania, inregistrate la titluri de tranzactie sau la titluri de plasament, vor fi inscrise pe prima
banda de scadenta la o valoare ajustata reprezentand 50% din valoarea contabila diminuata, dupa
caz, cu ajustarile pentru depreciere constituite.
Titlurile cu venit fix cu scadenta initiala de pana la un an inclusiv, emise sau garantate
de organele administratiei centrale din tari din categoria A, inscrise la cota unei burse de valori din
tari din categoria A sau din Romania, si titlurile cu venit fix cu scadenta initiala de pana la un an
inclusiv, negociabile, emise ori garantate de organele administratiei centrale din Romania,
inregistrate la titluri de tranzactie, titluri de plasament sau titluri de investitie, vor fi inscrise pe prima
banda de scadenta la o valoare ajustata reprezentand 95% din valoarea contabila diminuata, dupa
caz, cu ajustarile pentru depreciere constituite.
Titlurile cu venit fix, altele decat cele mentionate, inscrise la cota unei burse de valori
din tari din categoria A sau din Romania, inregistrate la titluri de tranzactie, titluri de plasament sau
titluri de investitie, vor fi inscrise pe prima banda de scadenta la o valoare ajustata reprezentand
60% din valoarea contabila diminuata, dupa caz, cu ajustarile pentru depreciere constituite.
Creantele atasate aferente titlurilor cu venit fix mentionate vor fi inscrise pe prima
banda de scadenta la o valoare ajustata obtinuta prin aplicarea la valoarea contabila diminuata,
dupa caz, cu ajustarile pentru depreciere constituite a coeficientilor prevazuti la alineatele respective.
Titlurile vor fi luate in calcul in conditiile in care acestea nu sunt afectate garantarii
unor imprumuturi primite de institutia de credit sau nu fac obiectul unor operatiuni de dare in
pensiune.
Creditele aferente clientelei din afara sectorului institutiilor de credit, pentru care cel
putin o suma inregistreaza o intarziere la plata de maximum 30 de zile, inclusiv, de la data
scadentei, vor fi inscrise pe prima banda de scadenta la o valoare ajustata obtinuta prin aplicarea la
valoarea contabila diminuata cu ajustarile pentru depreciere constituite a coeficientului de ajustare
(1-k).
4 Lichiditatea necesara[6]

In scopul determinarii lichiditatii necesare, datoriile, angajamentele date de institutia de

credit evidentiate in afara bilantului, inclusiv cele aferente operatiunilor de schimb la vedere si
sumele de platit aferente instrumentelor financiare derivate se repartizeaza pe benzile de scadenta,
in functie de durata ramasa de scurs, cu respectarea dispozitiilor care urmeaza.

Datoriile cu scadenta la vedere, cum sunt: imprumuturi de refinantare de la Banca

Nationala a Romaniei, conturile de corespondent ale institutiilor de credit, depozitele la vedere ale
institutiilor de credit, imprumuturi de pe o zi pe alta primite de la institutii de credit, valori date in
pensiune de pe o zi pe alta institutiilor de credit, imprumuturi de pe o zi pe alta de la institutiile
financiare, valori date in pensiune de pe o zi pe alta clientelei, conturile curente creditoare ale
clientelei, conturile de decontare privind operatiunile cu titluri[7] vor fi inscrise pe prima banda de
scadenta la valoarea contabila.

Depozitele la vedere ale clientelei vor fi inscrise pe prima banda de scadenta la o valoare
ajustata, reprezentand 40% din valoarea contabila.

Datoriile atasate aferente obligatiilor bilantiere mentionate vor fi inscrise pe prima banda
de scadenta, la valoarea contabila.

Datoriile reprezentand depozite la termen vor fi repartizate pe benzile de scadenta in

functie de durata ramasa de scurs, la o valoare ajustata, determinata prin aplicarea in mod
corespunzator a metodologiei prevazute, numai daca valoarea obtinuta din calcul este pozitiva.

Valoarea ajustata se determina prin deducerea din soldul curent aferent fiecarei categorii
de datorii, existent la finele lunii pentru care se intocmeste raportarea, a soldului mediu aferent
acestor categorii, calculat pentru o perioada de 6 luni anterioare lunii pentru care se intocmeste
raportarea.

Soldul mediu mentionat va fi calculat pe baza mediei aritmetice simple a soldurilor lunare
aferente fiecarei categorii de datorii inregistrate in ultima zi a fiecarei luni.

In cazul in care valoarea ajustata obtinuta din calcul este nula sau negativa, datoriile cu
scadenta la termen nu vor fi luate in calcul la determinarea lichiditatii necesare.

Datoriile atasate aferente datoriilor vor fi inscrise pe benzile de scadenta in functie de

durata ramasa de scurs, la valoarea contabila.

Institutiile de credit care in perioada de aplicare anterioara datei de raportare a

indicatorului de lichiditate inregistreaza deficit de rezerve sau care in luna anterioara datei pentru
care se intocmeste raportarea inregistreaza niveluri ale indicatorului de adecvare a capitalului sub
limitele minime prevazute de reglementarile Bancii Nationale a Romaniei vor inregistra categoriile de
datorii, la valoarea contabila.

Categoriile de datorii, altele decat cele mentionate mai sus, vor fi repartizate pe benzile
de scadenta in functie de durata ramasa de scurs, la valoarea contabila.
 La determinarea lichiditatii necesare, pentru angajamentele date, evidentiate in afara
bilantului, nu va fi luata in calcul partea garantata cu depozite colaterale.

Angajamentele de garantie executabile la vedere sau pentru care se prevede un termen

de valabilitate vor fi inscrise pe prima banda de scadenta, la o valoare ajustata obtinuta prin
aplicarea la valoarea contabila a coeficientului k.

Coeficientul k se va determina prin raportarea soldului mediu al angajamentelor de

garantie irevocabile si neconditionate date, a caror executare a fost solicitata institutiei de credit in
perioada de 6 luni anterioare lunii pentru care se intocmeste raportarea, la soldul mediu al
angajamentelor de garantie irevocabile si neconditionate date, calculat pentru o perioada de 6 luni
anterioare lunii pentru care se intocmeste raportarea.

Soldul mediu al angajamentelor de garantie irevocabile si neconditionate date, a caror

executare a fost solicitata bancii in perioada de 6 luni anterioare lunii pentru care se intocmeste
raportarea, se determina pe baza mediei aritmetice simple a soldurilor lunare inregistrate in ultima zi
a fiecarei luni.

Soldul mediu al angajamentelor de garantie irevocabile si neconditionate date, calculat

pentru o perioada de 6 luni anterioare lunii pentru care se intocmeste raportarea, se determina pe
baza mediei aritmetice simple a soldurilor lunare inregistrate in ultima zi a fiecarei luni.

5.Surse de lichiditate

1. active cu lichiditate ridicat acestea sunt plasamente bancare cu scadene mici,

pe care banca le poate lichida la nevoie. De asemenea, pot fi active cu scadene corelate cu
perioadele n care se cere o lichiditate suplimentar. Sunt constituite din rezerve primare,
rezerve secundare i credite scadente.
2. mprumuturi - n aceast categorie intr mprumuturile contractate de banc pe
piaa interbancar, mprumuturile de refinanare, dar i depozitele atrase de banc de la
clieni sau certificatele de depozit emise de banc.
3. surse neconvenionale n aceasta categorie intr unele tehnici i instrumente
financiare noi, precum titluri cu opiune de rscumparare, titluri emise pe piaa monetar
sau procesul de titlurizare. Prin acesta din urm, banca reuete s transforme unele active
cu lichiditate sczut, precum creditele, n surse de lichiditate.
Problema lichiditii poate fi rezolvat n cadrul bncii sub 2 aspecte:

- sub aspectul activelor lichide aflate la o banc;

 - posibilitatea de acces la mijloace bneti care pot fi atrase la un cost rezonabil i
n acel moment cnd exist cererea pentru ele.
Pentru o banc lichiditatea presupune accesul la mijloace lichide att aflate la
momentul dat n posesia ei ct i procurarea de resurse. O banc se consider lichid atunci
cnd poate s-i onoreze obligaiunile sale la un moment oportun. Cea mai important
sarcin a gestiunii lichiditii este evaluarea n mod corect a nevoilor de lichiditate pentru
fiecare moment de timp i acoperirea acestor nevoi cu costuri mici.

Problema gestiunii lichiditii este dual: pe de o parte lipsa de lichiditate genereaz

riscul de lichiditate i incapacitatea onorrii obligaiilor la momentul dat, pe de alt parte
excesul de lichiditate condiioneaz micorarea profitabilitii bncii.

Necesarul de lichiditate poate fi calculat sub 2 aspecte:

sub aspectul cererii de lichiditate;

sub aspectul ofertei de lichiditate;
Cererea de lichiditate poate fi condiionat de:

1 rambursarea depozitelor scadente;

2 potenialul de creditare, adic cererea privind acordarea creditelor;
3 necesarul pentru achitarea datoriilor interbancare;
4 necesarul de onorare a obligaiunilor curente scadente fa de parteneri
(achitarea serviciilor procurate de banc), acionari (plata dividendelor), stat
(plata impozitelor).
Oferta de lichiditate este condiionat de:

1) atragerea de depozite;
2) ncasarea creditelor scadente;
3) procurarea de mijloace pe piaa interbancar;
4) ncasri din vnzarea serviciilor bancare.