Sunteți pe pagina 1din 13

NGRIJIREA COPILULUI CU BRONHOPNEUMONIE

Definiie
Bronhopneumonia este o afeciune pulmonar acut, grav,
ntlnit de regul pn la vrsta de 3 ani, caracterizat prin apariia
de multiple focare de condensare, centrate pe cte o bronhie
lobular i, cel mai adesea, prezente n ambii plmni.
Etiologie
Cauza determinanta infecia aerogen sau hematogen cu
pneumococ( Streptococcus pneumoniae), haemophilus influenzae,
Klebsiella pneumoniae, mai rar cu alti germeni bacterieni.
Cauze favorizante sezonul rece, vrsta mic, rezistena sczut la
infecii prin stare de denutriie, deficite imune.
Simptomatologie:
- debut brusc n plin stare de sntate sau ca urmare a unei infectii
acute de cai aeriene superioare;
- febr ridicat ce poate adesea depi 40;
- dispnee marcat insotita de polipnee, geamat expirator, batai ale
aripilor nazale care ritmeaza miscarile respiratorii;
- tiraj intercostal cu miscari ritmice in piston ale capului, ritmand
miscarile respiratorii;
- tuse moniliform, obositoare;
- cianoz perioronazal;
- stare general profund alterat;
- reactivitate scazuta;
- privire anxioasa, facies suferind;
- in forme grave- coma hipoxica;
- anorexie (refuz sn sau biberon);
- semne de insuficien cardiac tahicardie extrem, jugulare
turgescente, edeme periferice si la fata, hepatomegalie;
- diaree nsoit de vrsturi.
Examinri paraclinice:
- examen radiologic pulmonar;
- HLG evideniaz anemie intrainfecioas, leucocitoz crescut i
neutrofilie;

1
- gazometria sanguin evideniaz scderea saturaiei de O 2,
creterea PaCO2 i acidoz respiratorie;
- examen bacteriologic din secreia traheal i antibiogram;
Interventii aplicate copilului spitalizat:
Asigurarea conditiilor de mediu:
Microclimat corespunzator (temperatura, luminozitate,
umiditate);
Mediu securitar (plasarea patului la distanta de surse de
caldura, plasare de bare laterale sau plase la paturi,
indepartarea obiectivelor taioase);
Lenjeria de pat si de corp curate;
Jucarii in functie de varste.
Abordarea copilului cu calm, blandete, rabdare;
Asigurarea unui regim de viata echilibrat cu respectarea orelor
de somn, baie, alimentatie in functie de varsta;
Pregatirea copilului pentru interventii si tratamente:
Explicarea tehnicilor pe intelesul copilului;
Va fi lasat sa manevreze anumite aparate si instrumente
(fara a exista pericolul desterilizarii) si sa le utilizeze ca pe
o jucarie;
Pe cat posibil se vor evita masurile de constrangere;
Va fi felicitat si recompensat pentru comportamentul din
timpul interventiei.
Permiterea punerii in practica a abilitatilor dobandite: mers,
imbracat, dezbracat, alimentat singur (in masura permisa de
boala si sub supraveghere);
Oferirea de activitati de destindere utilizand materialele care
pot fi aduse de parinti: jucarii, carti, casete audio cu muzica sau
povesti, casete video cu desene animate;
Incurajarea comunicarii cu ceilalti copii din salon;
Asigurarea ingrijirilor igienice:
Indrumarea si supravegherea copiilor mari;
Efectuarea acestora in cazul copiilor mici.
Supravegherea copilului:
Masurarea functiilor vitale si vegetative;

2
Observarea tegumentelor si mucoaselor;
Observarea starii generale;
Aprecierea comportamentului.
Recoltarea produselor biologice si patologice;
Asigurarea alimentarii copilului:
Verificarea alimentelor primite de la bucataria dietetica
(daca corespunde regimului si daca au temperatura
corespunzatoare);
Supravegherea alimentatiei celor care se autoservesc;
Alimentarea sau ajutarea in alimentatie a copiilor mici;
Se acorda timp suficient alimentarii;
Observarea apetitului, a cantitatii de alimente consumate
si aparitiei unor simptome dupa alimentatie (greata,
varsaturi, diaree).
Aplicarea tratamentului prescris;
Aplicarea masurilor de prevenire a infectiilor nosocomiale:
Curatenie, dezinfectie, sterilizare, izolare;
Purtarea echipamentului de protectie;
Interzicerea vizitelor persoanelor straine;
Respectarea circuitelor functionale.
Participarea la examinarea medicala a copilului;
Prevenirea accidentelor:
Nu se vor lasa medicamente la indemana copiilor;
Se va verifica temperatura alimentelor si lichidelor ce
urmeaza a fii oferite
Supravegherea atenta;
Trierea jucariilor;
Educatia mamei privind ingrijirile ulterioare la domiciliu.

NGRIJIREA PACIENTULUI CU HEPATIT VIRAL


ACUT A

1. Definiie:

3
Hepatit viral acut A este o boal infecioas determinat de
virusul hepatic A (din genul Enterovirus) cu caracter hepatotrop,
provocnd o boal general a organismului i mai ales a ficatului.
2. Culegere de date
a. Circumstane de apariie:
- factorii determinani:
transmitere pe cale fecal oral (digestiv);
contact direct sau indirect;
- factorii favorizani:
vrsta (hepatita A domin la vrsta copilriei);
deficiene de igien personal, comunal (ape contaminate) i
alimentar
persoane cu infecii inaparente n colectivitile de copii;
lipsa de cunotine ale pacientului i ale familiei despre boal.
b. Manifestri de dependen:
-debut pseudo-gripal cu febr, dureri musculare, manifestri catarale
respiratorii
- debut digestiv cu semne de gastroduodenit manifestri digestive
- anorexie (cu repulsie de alimente, balonare)
- grea, vrsturi
- dureri: epigastrice, cefalee
- senzaie de greutate n hipocondrul drept
- prurit
- icter al tegumentelor i sclerelor
- astenie pronunat, ameeli
- insomnie sau somnolen
- irascibilitate sau apatie
- oligurie cu urini hipercrome
- constipaie cu scaune decolorate
c. Examinri paraclinice:
- examinri curente:
Leucograma i VSH, au valoare n a indica etiologia viral
(leucopenie cu VSH normal sau chiar ncetinit, datorit
hemoconcentraiei)
Examenul urinei (urobilinogen crescut, bilirubin prezent)

4
- examinri patogenice, cu valoare de a stabili suferina
hepatocelular:
Transaminazele (TGP, TGO), aldolazele, i sideremia cresc.
- examinri specifice:
Imunoelectromicroscopia deceleaz antigenul hepatic A din
materiile fecale
Decelarea anticorpilor anti HAV, prin testul radioimun (RIA)
sau imunoenzimatic (ELISA)
- alte investigaii:
Sindromul de inflamaie (teste de disproteinemie,
electroforeza)
Sindromul colestatic (bilirubina, fosfataza alcalin)
Sindromul de deficit funcional hepatic (testele de coagulare,
metabolismul glucidic).
3. Probleme de dependenta
Hipertermie legata de manifestarea generala infectioasa, fara
frisoane;
Disconfort legat de prurit, de durerile musculare, articulare, de
manifestarile digestive, manifestarile catarale;
Greturi, varsaturi legate de gastroduodenita;
Anorexie legata de afectarea stomacului, intestinului si
alterarea gustului;
Alterarea nutritiei prin deficit din cauza anorexiei, greturilor si
varsaturilor;
Dureri epigastrice, de cap, articulare, musculare legate de
infectia care afecteaza aceste organe;
Diminuarea mobilitatii fizice (intoleranta la activitati) legata de
astenie, ameteli, alterarea metabolismului;
Afectarea tegumentelor si mucoaselor legate de urticarie, de
coloratia galbena (bilirubinei crescute);
Eliminare urinara inadecvata (prin oligurie la inceput) legata de
retentia hidrica sau tulburare in metabolismul apei si al
electrolitilor, cu cresterea lichidului extracelular;

5
Constipatie sau diaree legata de insuficienta secretorie a
pancreasului exocrin, de colestaza;
Cunostinte insuficiente asupra bolii si legate de regimul igieno-
dietetic;
Anxietate legata de evolutia prognosticului bolii;
Risc de infectii bacteriene sau virale supraadaugate, legate de
starea de nutritie anterioara (in special carente de proteine), de
boli cronice asociate.
4. Obiectivele de ngrijire
Vizeaz:
- diminuarea febrei i a pruritului;
- ameliorarea vrsturilor i a greurilor;
- reducerea durerilor ( de cap, epigastrice, musculare, articulare);
- o hidratare i stare de nutriie adecvat;
- ameliorarea confortului fizic i psihic.
Pacientul:
- s se deplaseze fr ajutor;
- s aibe tegumente i mucoase curate, integre;
- s prezinte o diurez i un tranzit intestinal normal;
- s nu prezinte anxietate;
- s fie instruit asupra regimului igieno-dietetic;
- s cunoasc principalele grupe de alimente i coninutul lor n
factori nutritivi;
-s nu prezinte infecii intercurente bacteriene sau virale.
5. Intervenii autonome i delegate:
Toate interveniile vizeaz: protejarea ficatului, sprijinirea
regenerrii celulelor hepatice, corectarea reaciilor inflamatorii i a
altor dezechilibre funcionale, protejarea pacientului de alte infecii,
limitarea transmiterii bolii.
1.Izolarea pacientului , de obicei n spital cel puin 2 sptmni de la
debutul bolii
2.Observarea funciilor vitale i nregistrarea valorilor, lor n FO
3.Asigurarea odihnei: repaus la pat, n perioada acut a bolii, dup
perioada acut, repaus relativ n convalescen, apoi reluarea
treptat a activitii

6
4.Combaterea febrei: microclimat corespunztor n salon,
mbrcminte lejer, medicaie antipiretic prescris de medic
5.Combaterea vrsturilor: ingerarea de cantiti mici (30-60 ml) de
lichide reci (ceai, siropuri diluate), la intervale de 30 60 minute, la
acelai interval se pot da pacientului buci mici ghea pe care le
suge.
6.Observarea semnelor de deshidratare
7.Respectarea dietei (mese mici i frecvente) , n funcie de tolerana
digestiv sau de apetitul pacientului:
Diet lichid 1,5 2 l pe zi, hidro-lacto-zaharat (sucuri de
fructe, n special citrice, ceaiuri, compoturi, supe de zarzavat,
lapte, iaurt)
Apoi, dieta va cuprinde alimente i preparate uor digerabile,
care s asigure un aport suficient de glucide i un aport
suficient de aminoacizi necesari regenerrii celulare
8.Asigurarea tranzitului intestinal normal se realizeaz prin: regim
de fructe, zarzavaturi, la indicaia medicului, clisme sau laxative
9.Administrarea medicamentelor la indicaia medicului:
simptomatice, hepatotrope, vitamine, corticoizi n formele severe
10.Educarea pacientului:
Pentru cruarea ficatului, pacientul va evita asocierea altor
noxe (efort, abuz alimentar, toxice, etc.)
Va evita consumarea alimentelor interzise: prjeli, rntauri,
grsimi animale, conserve, afumturi, alcool
Pentru dispensarizare corect, pacientul va fi informat c
dispariia icterului i a celorlalte semne nu nseamn
vindecare total; refacerea ficatului necesit timp mai
ndelungat (2-3luni) i urmrirea se face timp de 12 luni
(clinic i prin examene de laborator)
Familia i pacientul va fi ncurajat s pun ntrebri, s se
informeze despre boal, regim igieno-dietetic
Informarea pacientului despre transmiterea bolii i a modului
de prevenire a hepatitei de tip A.

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENAL

7
DEFINITIE
Litiaza renal este o afectiune caracterizata prin prezena
calculilor n bazinet i cile urinare. Poate evolua sub forma
latenta sau colicativa.
Calculii se formeaza prin precipitarea unor substante
(cristaloizi) care in mod normal se gasesc in urina. Precipitarea lor
este favorizata de modificarea pH urinei , concentrarea urinei.
Calculii au in compozitia lor oxalati, acid uric, fosfati, cistina.
CIRCUMSTANE DE APARIIE
- staz urinar ( prin diferite obstructii);
- infecii urinare repetate ;
- deshidratri masive care duc la creterea concentraiei urinare;
- afeciuni n cursul crora crete eliminarea urinar a substanelor ce
formeaz calculi;
- hiperparatiroidie,
- osteoporoza (se elimina fosfat i oxalat de calciu);
- guta,
- rinichi polichistic (se elimin acid uric);
- modificarea pH-ului urinar:
- scderea aciditii duce la precipitarea acidului oxalic;
- creterea aciditii accelereaz precipitarea acidului uric;
- n mediul alcalin se precipit fosfaii.
Factori favorizani:
- clima calda si uscata;
- imobilizare prelungit la pat;
- aport excesiv de sruri minerale :
- ap bogat n sruri de calciu;
- alimente bogate in oxalati: spanac , ciocolata, cacao,
viscere;
MANIFESTRI DE DEPENDEN (SEMNE I SIMPTOME)
- durere lombar permanent sau provocata de efort;
- durere colicativ:
- determinata de faptul ca musculatura caliceala,
bazinetala si ureterala se contracta pentru a evacua
calcul.De cele mai multe ori colicile apar dupa in efort

8
fizic mai deosebit , dupa o calatorie cu automobilul, pe
motocicleta (trepidatii), bai reci, alteori in cursul noptii.
- sediul durerii: apare in regiunea lombara, unilateral, cu
iradiere caracteristica, de-a lungul ureterului spre
organele genitale externe, radacina coapsei.
- durata colicii: de la cateva minute la mai multe ore ( 2-
6 ore).
- poziie antalgic- (culcat in decubit lateral cu membrul inferior
flectat);
- anxietate, nelinite, agitaie,
- tenesme vezicale,
- disurie, polakiurie, hematurie(adesea macroscopica).
- greuri, vrsturi, meteorism, oprirea tranzitului intestinal
( scaunul si gazele) cu tabloul clinic de ocluzie dinamica
(dificultati de diagnostic si abordare terapeutica).
paloare, transpiraii, extremiti reci, pulsul mai des tahicardic,
rareori, bradicardic, in formele prelungite grave pot sa apara
hipotensiune, lipotimii, stare de soc, convulsii, ( la copii), delir
(la adulti), poate sa apara febra moderata.
- examenul local : se constata exacerbarea durerii la percutia
regiunii lombare cu marginea cubitala a mainii- Semnul
Giordano- Pasternatki (+).
EXAMINRI PARACLINICE
- evidenierea calculului (cistoscopie, urografie, radiografie simpla,
echografie);
- examenul urinei: hmaturie (macro sau microscopic), n sediment:
cristale de acid uric, urai, fosfai sau oxalai;
PROBLEME DE DEPENDENTA:
- alterarea confortului( disconfort)
- legata de durerea vie, polakiurie, disurie,
- potential de deficit de volum lichidian
- legata de varsaturi, transpiratii abundente,
- potential de alterare a nutritiei prin deficit
- legat de greata , varsaturi;
- potential de complicatii:

9
- legat de cura de diureza la pacienti cu HTA, insuficienta
cardiaca,
- legat de dilatatia pielo-caliceala.
OBIECTIVE
Vizeaza :
- combaterea durerii;
- asigurarea confortului;
- diminuarea anxietatii;
- prevenirea complicatiilor;
- corectarea dezechilibrelor hidroelectrolitice( la nevoie);
- asigurarea dietei corespunzatoare.
INTERVENTII
Masuri de urgenta:
- repaus la pat;
- calmarea durerii;
- combaterea starii de soc ;
- recoltarea de sange si urina pentru examinari de laborator;
- suport psihic al pacientului;
- observarea semnelor si simptomelor unor complicatii( anurie, febra);
- aplicarea tratamentului specific in functie de natura calculului:
litiaza calcica:
- reducerea aportului de calciu din alimentatie administrarea
substantelor care scad absortia calciului, tratamentul afectiunii
cauzale, reducerea alimentelor bogate in oxalati( tomate, telina,
sfecla, citrice, ciocolata);
litiaza oxalica:
- dieta fara telina, cacao, sucuri de citrice;
litiaza urica:
- dieta bogata in vegetale, restrictie de proteine, evitarea
consumului de ridichi, fasole, mazare, ciuperci, ciocolata,
conopida;
litiaza fosfatica:
- dieta hiposodata bogata in proteine si lipide, evitarea
consumului de branza, oua, legume uscate;
- recoltarea produselor biologice pentru examinari de laborator;

10
- pregatirea pacientului pentru investigatii radiologice;
- cura balneara: Calimanesti, Caciulata, Olanesti;
- pregatirea pacientului si ingrijiri ulterioare in cazul efectuarii unor
tehnici de ablatie sau distrugere a calculilor:
- ablatie chirurgicala(pielolitotomie, ureterolitotomie);
- cistoscopie cu ablatie;
- litotritie ultrasonica;
- administrarea tratamentului medicamentos n funcie de tipul
litiazei:
- inhibitori ai formrii substanelor care precipit;
- substane care scad absorbia calciului;
- substane care scad absorbia intestinal de fosfai.
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PNEUMONIE
PNEUMOCOCICA

1. Definitie:
Pneumonia pneumococica este o pneumopatie acuta provocata de
pneumococ care afecteaza un lob, debuteaza acut si are evolutie
ciclica.
2. Circumstante de aparitie
- apare frecvent la barbati , in special iarna;
- apare secundar unor infectii virotice, gripe, corize, laringite, etc
3. Cauze favorizante: frig, umiditate, alcoolism, oboseala fizica
sau psihica, unele boli cronice ca insuficienta cardiaca, ciroza,
diabet zaharat.
4. Manifestari de dependenta:
- debut brusc;
- frison
- febra in platou;
- polipnee;
- junghi toracic;
- tuse, la inceput uscata, apoi cu expectoratie (galben-ruginie,
vascoasa);
- tahicardie;
- frecvent herpes labial.

11
5. Examinari paraclinice (investigatii)
- A.S.L.O (crescuta in pneumonia streptococica);
- radiografie toracica;
- examene de laborator: hemoleucograma( leucocitoza cu
neutrofilie), VSH (crescuta in pneumonia pneumococica),
fibrinogen (hiperfibrinemie);
- examenul sputei: pneumococi, streptococi.
6. Problemele pacientului:
- alterarea respiratiei,
- clearance ineficient al cailor respiratorii, obstructia cailor
respiratorii
- potential de deshidratare,
- disconfort,
- potential de complicatii.
7. Obiective de ingrijire
Obiectivele vizeaza:
- combaterea infectiei;
- eliberarea cailor respiratorii;
- ameliorarea respiratiei;
- prevenirea complicatiilor.
8. Interventii autonome si delegate ale asistentului medical
- asigurarea repausului la pat in pozitie sezand, in perioadele febrile;
- aerisirea incaperii ;
- umidificarea aerului;
- administrare de oxigen;
- alimentatie lichida si semilichida in perioadele febrile, cu aport
caloric corespunzator necesitatilor; treptat se trece la alimentatia
normala;
- hidratare corecta, asigurandu-se o cantitate suplimentara de lichide
din cauza pierderilor prin febra, polipnee, transpiratie;
- igiena tegumentelor si a mucoaselor, in special a cavitatii bucale;
- ajutarea pacientului sa adopte pozitii care faciliteaza expectorarea;
- incurajarea pacientului sa efectueze miscari active pentru
mentinerea tonusului muscular;

12
- ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale,
mentinerea autonomiei si incurajarea lui sa participe la ingrijiri prin
cresterea graduala a activitatii in functie de toleranta;
- masurarea functiilor vitale ;
- recoltarea de produse biologice si patologice pentru examinari de
laborator;
- administrarea tratamentului medicamentos prescris: tratament
etiologic, simptomatic, tratamentul complicatiilor;
- educatie pentru sanatate:
- semnele de recunoastere a eventualelor complicatii (febra dupa
administrarea antibioticelor, modificari ale sputei, intensificarea
durerii toracice, scaderea tolerantei la efort);
- necesitatea consumului de lichide pentru fluidificarea
secretiilor;
- alternarea perioadelor de activitate cu perioade de repaus;
- efectuarea exercitiilor respiratorii;
- toaleta cavitatii bucale dupa expectorare.

13