Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Capodopera lui Mihail Sadoveanu, pe tema copilriei, rmne Dumbrava minunat. Cadrul este
al unei povestiri realiste: nceputul i sfritul, iar n acest cadru, totul este feeric, de basm,
populat de imaginaia acestei fetie, Lizuca, cu personaje i ntmplri din basme, auzite de la
bunicii ei, sau citite de rposata ei mam.
Tema povestirii este cea a copilriei copilului orfan, care aspir spre o via fericit. Lizuca este
o feti orfan de mam. Tatl su s-a recstorit cu d-na Mia Vasilian, o femeie provenit dintr-
o familie bogat, cu servitori n livrele, guvernant i cu moie mare n Buzu, preocupat mai
ales de viaa monden i de vizite. Viaa n casa tatlui su, dup moartea mamei, devine, pentru
Lizuca, de nesuportat, din cauza mamei vitrege i a servitoarei, care, ncurajat de stpn, o
brutalizeaz i ea pe oropsita feti.
Lizuca pune la cale o evadare din aceast cas, o fug la casa bunicilor, mpreun cu celul ei,
Patrocle, cu care se nelege de minune, deoarece i nelege toate gndurile i dorinele:
Patrocle, i zise Lizuca, tata nu mai vine de la Bucureti i pe bunici nu i-am vzut de mult
vreme. Nici nu ne las s ne mai ducem pe acolo. De cnd a murit mama noi petrecem tare ru.
Celul Patrocle se ngrijete de provizii, furnd din buctrie o bucat de pine, iar Lizuca,
amintindu-i de povetile ascultate, ia cenu pentru a nsemna drumul i pentru a nu se rtci.
Aceste pagini, n care e descris cltoria Lizuci, n tovria lui Patrocle, sunt considerate de
Garabet Ibrileanu cele mai artistice din ntreaga oper a lui Sadoveanu i poate din ntreaga
noastr proz.
Plecnd de acas, ei rtcesc drumul. ntlnesc o floare mare i mandr de care Lizuca i
amintea c e cheam Sora Soarelui. Fetia intr n vorb cu ea, povestindu-i necazurile de acas
(M strecuram la Patrocle in cuca lui i stam acolo ascuns i m gndeam la mama care s-a
dus i nu s-a mai ntors. Mama mea a murit, Sora Soarelui!), iar planta las dou petale, ca dou
lacrimi, n semn de nelegere a suferinei copilei, i-i arat drumul. n drumul lor, ntlnesc o
btrn, care, n nchipuirea Lizuci este Sfnta Miercuri i are o celu cu dini de fier i
msele de oel.
Mihail Sadoveanu
Rtcind prin pdure, Lizuca i Patrocle caut adpost pentru noapte. Fetia se cufund n lumea
visului i povetile continu: ea face cunotin cu cei 7 prichindei i o domni, un btrn i o
btrnic. Aici se arat cine sunt prichindeii. Domnia face vrji cu o vrgu alb i la lumina
lunii apar pe crare printre ierburi si flori, jivinele dumbrvii: iepuri, guzgani, bursuci i fluturi.
Urmeaz povestea btrnului despre Statu-Palm Barb-Cot, care s-a retras n Dumbrav din
cauza rutii oamenilor. Tot el i spune Lizuci c dumbrava aparine tatlui ei i fusese n
pericol de a fi vndut.
Urmeaz povestea domniei despre o zn nespus de frumoas de care s-a ndrgostit Ft-
Frumos. La hotarul mpriei minunilor, Lizuca este dus de prichindeii cei brboi n casa
bunicilor. Ea fusese gsit de bunicul ei, rtcit n pdure. Mama vitreg i slujnica vin s o
duc acas, nu de dragul copilului, ci aa cum i spune bunicul, de dragul averii ei. Agitaia i
vorbele lor strnesc albinele din stup, care le neap, spre satisfacia Lizuci, care tie c. o
vreme, d-na Mia Vasilian nu va mai putea primi musafiri n salonul ei.
Basm i realitate, ntr-o alternan care d farmec povestiri lui Sadoveanu: dac nu proceda aa,
ar fi scris un basm, desigur admirabil, dar n-ar fi fcut ceea ce a voit s fac: s redee sufletul
copilului - hrnit de basme - n faa privelitilor naturii i cernd nelegere i sprijin acestei
naturi (Garabet Ibrileanu).
Scrierile lui Mihail Sadoveanu despre copii au fost apropiate de romanele lui Charles Dickens
prin tema comun a copiilor orfani, de scrierile lui Anatole France, care n Petit Pierre a
dezvluit geniul metafizic al primei copilrii.