LIMBA ROMNA, O LIMBA PRE-LATINA

Desi de formatie realista, tehnica, de mic copil mi-a placut istoria, literatura,
poezia, si filosofia. Acestea sunt pasiunile mele, pe lnga profesia mea n care pun la fel
de multa pasiune. Fiind interesat de istorie, niciodata n-am fost de acord cu teza oficiala
a "romanizarii" dacilor. Eu m-am considerat din totdeauna si ma consider dac, si ma
mndresc cu aceasta. Nu-mi puteam imagina ca un popor si poate abandona limba si sa
adopte alta, asa la "ordin" n doar ctiva ani (164 !!!). Un popor nu-si lasa limba, numai
n cazul n care dispare. Si daca pornesti de la o premiza falsa, nu ai cum sa ajungi la
adevar. Datorita acestei "teorii", care nu sta n picioare, unii "istorici" ca Roesler,
Haraszti, etc. sustin teza ca noi am venit din Balcani, iar dacii au fost exterminati n
masa. Ei vin cu argumente solide, mpotriva tezei romanizarii, comparnd provinciile
romane n functie de timpul de dominatie (1)

Provincia Anul cuceririi Anul evacuarii Anii de stapnire

Illyria & Dalmatia 168 .d.H. 476 d.H. 644

Epirus & Achaea 168 .d.H. 395 d.H. 563

Macedonia 146 .d.H. 395 d.H. 541

Thracia 46 .d.H. 395 d.H. 441

Moesia 44 .d.H. 395 d.H. 439

Pannonia 10 .d.H. 408 d.H. 418

Dacia 107 d.H. 271 d.H.. 164(!)

O logica simpla mi spunea ca nu poate sta n picioare aceasta teorie, n Britania

romanii au stat 500 de ani, si nu sunt latini, n Ardeal ungurii au stat 1000 de ani, si
totusi limba nu ne-au schimbat-o, cum n-au schimbat nici limba macedonenilor
(aromnilor, cuto-vlahilor), nici grecii, nici romanii, nici turcii, si nici bulgarii. Singurii
care-i ntelegem suntem noi.

Avnd convingerea ca limba dacilor n-a murit, am ncercat sa-mi explic de ce limba
noastra se aseamana att de mult cu latina. Exista doar o explicatie, ei sunt urmasii
dacilor, tracilor si nu invers. Nicolaie Densusianu spunea n lucrarea "Dacia preistorica"
ca limba "latina vulgara" pomenita de istorici era limba marelui neam al tracilor, iar

1
latina, era o "traca literara". El spunea ca romanii la Sarmisegetusa n-au avut nevoie de
talmaci. (2)

Cum va explicati ca taranii daci au putut nvata att de bine latina, ca sa realizeze
cea mai unitara "latina" cunoscuta, pe care latinii nsisi nu au fost n stare s-o realizeze
nici macar n Italia, la ei acasa. n Italia exista si astazi dialecte ca cel Toscan, Lombard,
Calabrian ori Sardinian, care-i fac sa nu se nteleaga ntre ei. Se estimeaza ca ar fi cca.
1500 de dialecte n Italia. Acest lucru dovedeste ca Italia n-a fost "romanizata" la ea
acasa. Atunci cum explicam "romanizarea" Daciei, de legiunile romane care erau
recrutate de pe tot cuprinsul Imperiului ? Nu stiau ei sa vorbasca bine latina, nu sa-i
nvete si pe altii, si sa nu uitam ca Dacia a fost ocupata doar 14%. Ce i-a obligat pe dacii
liberi sa se "romanizeze"? O situatie similara se intlneste si n alte tari Europene:
Franta, Spania, Marea Britanie, Germania, n care locuitorii comunica ntre ei prin
intermediul limbii litarare, nvatata n scoala. n Romnia situatia sta cu totul altfel.
Toata populatia tarii este capabila sa comunice prin limba nsusita de mic copil acasa n
familie.

Convingera mea este ca dacii erau urmasii aryenilor , acei proto-europeni, din care
s-au desprins toate popoarele indo-europene.
Mai bine de jumatate din lexicul limbii romne l-am mostenit direct de la acei proto-
europeni, pelasgi, traco-danubieni.

Latinii au fost traci si ei, o spun poetii si istoricii lor.

Vergilius (70-19 .d.H.) n celebrul sau poem epic "Aeneida" la imortalizat ca erou
principal pe tracul Eneas supravietuitor al razboiului greco-troian, si care ar fi emigrat
n peninsula Italica, fiind intemeietorul poporului roman.
Arborele tracic numara peste 200 de triburi, esentiale fiind cele ale Dacilor, Getilor,
Ramanilor (ntemeietorii Troiei), Bessilor (metalurgisti), Latinilor etc.
Dio Casius a spus "si iarasi sa nu uitam ca Traian - Troian a fost trac veritabil. Luptele
dintre Traian si Decebal au fost razboaie fraticide, iar Tracii au fost Daci".
Dupa Mircea Eliade, numarul ramurilor giganticului arbore uman al Tracilor se ridica la
cca. 200 ("Dictionar al Religiilor", pag. 265).
Prof. Dumitru Balasa a alcatuit un tabel al acestora numarnd nu mai putin de 150
de ramuri tracice (vezi "Tara Soarelui" sau "Istoria Daco-Romniei", ed. Kagaion,
1997).
Herodot (425 BC) considera: "Neamul tracilor este cel mai numeros din lume, Tracii au
multe nume, dupa regiuni, dar obiceiurile sunt cam aceleasi la toti" (Fontes, I, 65).(3)
In 1786 W. Jones a intuit si afirmat provenienta sanskritei, elinei si latinei dintr-o
"limba matca". De atunci numerosi cercetatori s-au straduit sa reconstruiasca aceasta
limba "matca", genernd doua teorii care sustin doua origini: limba indo-europeana, pe
de o parte si limba aryana pe de alta parte ( localizata in Europa preistorica).
Cercetatoarea americana Marja Gimbutas, profesor la Universitatea din Los
Angeles, California, spune:" Romnia este vatra a ceea ce numim "vechea Europa", o
entitate culturala cuprinsa ntre 6500-3500 .d.H., axata pe o societate matriarhala,
teocratica , pasnica, iubitoare si creatoare de arta, care a precedat societatile indo-
europene patriarhale, de luptatori, din epocile Bronzului si Fierului. A devenit de
asemenea evident ca aceasta straveche civilizatie Europeana precede cu cteva milenii
2
pe cea Sumeriana, facnd imposibila ipoteza conform carea civilizatia razboinica si
violenta a sumerienilor ar fi fost cea mai timpurie de pe glob" (4)
Nu de mult s-a publicat teoria evolutiei speciei umane n functie de vechimea
cromozomala, s-a ajuns la concluzia ca "prima femeie" a aparut n sud-estul Africii.
Urmatorul pas urias a fost n nordul Egiptului, iar de aici spre Peninsula Balcanica si
spatiul Carpato-Danubian.
Profesorii Leon E. Stover si Bruce Kraig n cartea " The Indo-european heritage ",
aparuta la Nelson-Hall Inc.,Publishers, 325 West Jackson Boulevard, Chicago, Illinois
60606, vorbesc la pagina 25 despre Vechea Europa, a mileniului 5 .d.H., care-si avea
locul n centrul Romniei de azi.
Studiile de arheologie moderna a Universitatilor americane ne ndreptatesc sa ne
situam pe primul plan n Europa ca vechime.
Studii impecabile cromozomale, la nivel de mitocondrie folosind PCR (polimerase
chain reaction), pot determina originea materna a unor mumii vechi de sute si mii de
ani. Astfel, de la Nicholas Wade, "Science Time", New York Time, din 2 mai 2000,
aflam ca oamenii de stiinta, studiind ADN-ul matern, mostenit din generatie n
generatie, au putut urmari traseul cromozomial al speciei umane, mergnd pana la
originea ei, ajungnd, pur si simplu, la acea pereche primordiala, la "Adam" si "Eva".
Americanii si redescopera istoria, studiile recente cromozomiale aratnd migratia
omului preistoric spre America, nu din Africa, ci din Asia. Dr. Wallace descopera ca
aproape toti indienii americani au o mitocondrie care apartine ramurilor, pe care el le
numeste: A, B, C si D. Aceasta migrare s-a produs din Asia acum 35.000 de ani, cu o
singura exceptie, a unei "Eve" (ramura feminina X) venita din Europa, de undeva din
nordul spatiului Carpato-Dunarean. (5)

Iata ce spune dl. N. Savescu in "Noi nu suntem urmasii Romei" la pag.113:

"n anul 2000 B.C. triburi de origine europeana, autonumindu-se Arieni (n sanscrita
Arya=nobil), invadeaza partea nord vestica a Indiei. Originea acestor triburi europene
este nca discutata: unii i considera de origine greaca, germana, celta, dar cei mai multi
cred ca erau de origine "latina"- datorita nrudirii multor cuvinte sanskrite cu cele
"latine".
Cercetari fara repros au stabilit, dupa ndelungate cautari, ca singurul SPATIU care
raspunde conditiilor din vechea literatura vedica, este cel Carpatic, n care nvatatii de la
Universitatea din Cambridge plaseaza sub titulatura "Ancient India" faza primara a
Culturii Vedice. (E.J.Rapson "The Cambridge History of India -pag.65 - 76).
n 1993 la editura Barnes & Noble Books apare lucrarea lui V.Gordon Childe "The
History of Civilization - The ARYANS". Autorul expune n aceasta carte la pagina 176-
177 o harta a distributiei Aryenilor n timpul primei lor aparitii din care reiese clar
amplasarea acestora n spatiul Carpato- Dunarean, ntre Carpati si Nistru precum si ntre
Carpati si Peninsula Balcanica.

Acesti invadatori arieni aveau o organizare tribala, avnd n fruntea fiecarui trib un
Rege - Rajah a carui functie era ereditara. Viata de familie era dominata de:
TATA (Pitar n sanskrita - nu va suna acest cuvant familiar? ... cel care aduce "PITA" n
casa) care in germana este VATER, iar n latina PATER.
1) MAMA (MATAR n sanskrita, MUTTER n germana, MATER n latina si MITIR n
greaca) se bucura de o oarecare libertate, avnd autoritate asupra copiilor si servitorilor.
3
Aceasta populatie Aryana - alba, se suprapune populatiei locale negroide, fara nsa a se
amesteca cu aceasta, diviznd societatea indiana-hindusa in 4 clase sociale numite
CASTE:
1.Casta Preotilor - Brahmanii, Aryenii
2.Casta Domnitorilor si Razboinicilor - Ksatriya
3.Casta Negustorilor si taranilor - Vaisyas
4.Casta Servitorilor - Sudras care "asudau" muncind pentru primii.
Casta cea mai importanta era cea a Brahmanilor, a celor "nascuti de doua ori", a doua
nastere fiind considerata initierea n stiinta Arienilor, n stiinta Vedica. Literatura sacra
se mparte n doua mari grupuri:
1) auzita, stiuta - shruti (se pronunta "asruti" - traducerea fonetica este foarte
asemanatoare: "stiuti"..."sruti".)
2) scrisa - smrti - n sanskrita.
Textele din literatura "Shruti" se bucura de cea mai mare autoritate, ele fiind
considerate ca transmise oamenilor de catre ZEI. Din aceasta grupare fac parte: RIG
VEDA, SAMA VEDA, ATHARUA VEDA, BRAHMANAS, ARANYAKAS si
UPANISADELE.
Cuvantul "vede" or "vid" n sanskrita , nseamna "a cunoaste", "a vedea" (cu ce limba
din lume seamana... va las pe dumneavoastra, romnilor sa descoperiti!)
Primele 4 colectii contin imne dedicate unor zeitati, n timp ce UPANISADELE,
contin gndiri speculative, filozofice, n cautarea permanenta a realitatii absolute.
Competitive cu scrierile oricarui mare filozof prezent contemporan, ele contin
instructiuni rituale, ceremonii, reguli de comportament. Sunt n numar de 108, dar mai
cunoscute sunt numai 10 din ele. Spre curiozitatea dumneavoastra, sa vedem cum
ncepe fiecare, chiar traduse n engleza. O alegem pe prima (din cartea "the
UppanisHads" ce se poate cumpara la Barnes & Noble Books):
"OM (KATHA)...May Brahman protect us,May He guide us, "OM- PEACE,
PEACE, PEACE..."
Singurul cuvnt care nu a putut fi "tradus" din sanskrita n engleza, a fost "OM"
-cuvnt "de neanteles" n "toata lumea"... Sa fie chiar asa?! Iar n prefata lucrarii autorul
ni-l explica: "OM" - symbol of Brahman or God - is to hindus Divine ... and has a
solemn resonance, indefinitely prolonged." Cuvntul OM simbolizeaza legatura dintre
fiinta suprema si materie, este cuvntul pronuntat n templele hinduse cu respect, cei ce-
l rostesc stnd n picioare.
Dar cuvntul DEVA ori DAVA (zeu) nu cumva l aveau si stramosii nostri? SUCIDAVA
(orasul zeului SUCI)... MOLDAVA (tinutul zeului MOL). Cuvinte nainte fara nici un
nteles, ncep sa-si capete o explicatie. Sa fie oare si alte cuvinte "asemanatoare"?
Cuvntul "IAMA", nu este cunoscut n limba romna curenta ... dar figureaza ntr-o
expresie proverbiala, foarte frecventa: "a da iama-n vite (cu sensul de a raspndi
moarte-n vite) - "IAMA" este domnul si judecatorul mortilor n religia vedica." (6)
Nu de mult, la Primul Congres International de Dacologie, Bucuresti, hotel
Intercontinental, domnul profesor doctor n istorie Augustin Deac vorbea despre Codex
Rohonczy, o cronica daco-romaneasca, nsumnd 448 pagini, scrisa n limba romna
arhaica, "latina vulgara"cu alfabet geto-dac. Pe fiecare pagina se afla scrise circa 9-14
rnduri. n text sunt intercalate 86 de miniaturi executate cu pana, care prezinta diferite
scene laice si religioase. Directia scrierii este de la dreapta la stnga si textul se citeste
de jos n sus. Descoperim ca n bisericele vechi, daco-romnesti, cultul ortodox se
4
exercita n limba "latina vulgara", chiar pna n secolele XII-XIII, cnd s-a trecut la
oficierea cultului n limbile greaca si slavona.
Codexul cuprinde mai multe texte, ca Juramntul tinerilor vlahi, diferite discursuri
rostite n fata ostasilor vlahi naintea luptelor cu migratorii pecenegi, cumani, unguri, o
Cronica privind viata voievodului Vlad, care a condos Vlahia ntre anii 1046-1091,
Imnul victoriei vlahilor, condusi de Vlad asupra pecenegilor, nsotit de note muzicale
etc.
Atunci sa nu te revolti si sa te ntrebi : " de ce institute de specialitate ale Academiei
Romne au ramas pasive la descoperirea si descifrarea acestui document istoric, scris in
limba daco-romna, latina dunareana" ntr-un alfabet geto-dacic existent de milenii, cu
mult naintea celui latin al romanilor ? (7)
Faptul ca NOI suntem stramosii tuturor popoarelor latine si nici decum o ruda
marginala, abia acceptata, ar trebui sa ne faca sa ne mndrim si nu sa cautam contra
argumente.
Istoricii si lingvistii nostrii ne spun: "Romanizarea Daciei nu a nsemnat nimicirea
localnicilor, ci asimilarea lor." Dimpotriva, noi am asimilat tot ce a trecut peste noi.
Ovidiu, acest "paene poeta getes," n una din ale sale "Epistoles ex Ponto" (IV, II, 21,
22) scrie: "Si quis in hac lipsum posuisset Homerum, esset, crede mihi, factus et ille
Getes!" Sau n traducerea libera a lui Camilar: "Homer, adus n locu-mi, el, marele poet,
/ Cu timpul ca si mine ar fi ajuns un get."Crede mihi! zice Ovidiu, el care i-a cunoscut
bine si care a si scris elegii n limba lor, desi la nceput nu-i placeau acesti "barbari
pletosi." (8)
Sunt attea dovezi, istorice, arheologice, si lingvistice, nct numai cine nu vrea nu
le vede.
Iata ce spune dl. Mihai VINEREANU(City University, New York), n articolul "CU
SERIOZITATE DESPRE ORIGINEA LIMBII ROMNE" publicat pe internet pe
serverul "Institutului de civilizatie dacica" din R. Moldova la adresa:
http://www.iatp.md/dava/Vinereanu/vinereanu.html
"O analiza atenta a limbii Romne indica nca de la nceput o serie de neclaritati. n
lexicul nostru se constata ca exista multe etimologii necunoscute sau trimise la diferite
surse. Acest fapt denota multa usurinta si graba n stabilirea etimologiei unui cuvnt.
Lingvistica comparativ-istorica s-a facut la noi n mod destul de superficial.
Etimologiile s-au stabilit pe baza unor asemanari fara sa se tina cont deloc sau aproape
deloc de principiile de evolutie fonologica specifice limbii Romne. Astfel s-a ajuns ca
o multime de cuvinte care au fost mprumutate de limbile nvecinate din romna sa fie
considerate mprumuturi ale romnei din aceste limbi. Cercetarea atenta a mai multor
limbi Indo-Europene antice si moderne precum Sanskrita, Hitita, Lituaniana, Letona si
mai ales Albaneza dezvaluie cercetatorului multe surprize. "(9)
Limbile indo-europene se mpart n doua grupuri numite conventional kentum si
satem. Una din deosebirile caracteristice dintre ele consta n faptul ca palatalelor din
limbile de tip kentum le corespund, n limbile satem spirante, aceasta nseamna ca
numeroase elemente lexicale care contin consoanele k si g(h) n limbile din primul grup
cuprind consoanele s si z n limbile din al doilea grup. Exemplu s-a dat cuvntul 100
(suta) : kentum n latina (se scria centum) si satem n persana veche.
Din grupul kentum faceau parte limbi ca latina, greaca, celta, vechea germana, etc.,
iar din grupul satem sanskrita, scita, persana, idiomurile balto-slave si altele.

5
 S-a putut stabili ca limba traco-dacica face parte din grupul satem , fiind nrudita cu
sanskrita, cu cele balto-slavice, dar mai ales cu ilira vorbita n partea de apus a
Peninsulei Balcanice si n tinuturile Calabriei si Apuliei din Italia sud-estica. (10)
Foarte multe cuvinte romnesti se aseamana mai mult cu sanskrita dect cu latina,
sau altele catalogate de DEX ca mprumutate din slavona, bulgara, sau etimologie
necunoscuta, le gasim n sanskrita. (vezi tebel 1,2,3,4)
Tabel 1.
Angl.
Rom. Sansk. Av. Hitit. Slav. Lat. Alb. Lit. Gr. Germ. Oland. Island.
sax.

Boier Bharu Bujar Bajoras

Apa Apa Ap Uappe Aqua

Soare Surya Sol-is Saule

Ol, oala Ola

Sarpe Sarpa

Ba Ba

Muri Mri

Vaca Vaca Vacca

Uger Udhar Uber Outhar Uder Euter Uijer Jugr,judr

Ziua Dies,
Diuas
(diua) Deus

A crea, Creare,
Kri
Creier Cerebrum

A citi Cit, citta Citati

A adapa Padapa Ad-aquare

Adica Adika

Acu, Auma Eccum modo

acum,
acuma

6
asa aa Eccum

Widwe Wittwe,
Vaduva Vidhava Viduus Eitheos Weduwe
Widow Wittuwa
(engl.) (germ.-
veche)

Paleata Palaka

(prajina (branche)
)

Tabel 2.

Rom. Sansk. Turca Slav. Bulg. Lat. Alb. Magh. Gr. Angl.sax. Germ.

carpato Karpatah Coopera-torim

r

Cas Ksu Casseus

Sase Sas Sex

Sapte Sapta Septem

Stapn Stapana

A aseza Asidami Assediare

Aripa Antaripa Alapa

A avea Av, avami habere Have Habe

Azi Adya Hac die

Asta Ecce istu,

Asta
Rad. Sta Ecce ista

Buze Buze
Buza Guda
(obraz) (gura)

7
 Kanapa Kanabis
Cnepa Kanabis
(kana si (din gr.)
apa)

Keramidi
carami Krmidza
da (neogr.)

Cucuve
a Cuckuve Kucum Kukuvajka
eika
Cucum
er

(in
Gorj)

A Cyami Clamare
chema

Cirac Kiraka irac

Cerga Cerga Cserge

Tabel 3.

Rom. Sansk. Turca Slav. Bulg. Lat. Alb. Magh. Gr. Angl.sax. Germ.

Casa
Ksha, kasha,
Casi n kashaya,
Oltenia kshi

Colac Kolaka Kolaci

Dumbrava Dumbraba

Degeaba Dudaba Caba

Grama, da
Gramada sufix Gramada Gramada gramada
(multime)

Granata
(runion de

8
 villages)

Gata Gata Gat

Otra Acira
(oleaca)

Ocara Apakara
(offense,
inimiti)

Pnza Padda
(bande
d'ettofe)

Padaeuka,
Patuiag
Pada-eka

Poteca Pathaka Pateka Path Phad

Tabel 4.

Rom. Sansk. Tigan Slav. Bulg. Lat. Alb. Pol. Gr. MacedoGerm.
-
romna

Pndar Pindara Pondari

(gardian
de buffles)

Paradit Paladina Pharado

(afflig)

Pyta (neo-
Pita Pita Pita Panis Pite gr.) Pito
(srb.,
ung.) Pateomai,
pittakion
(gr-veche)

Soarta Swarta Sors,

(w=u) sortis

9
 Rajah
Rege rex
(j=gi)

Prasuye,
A se
prasi prasuta

Iata Yatha Eto

Powodka
Povata Pavaa
(conducator
)

In colana Sansk. Explicatiile n franceza din paranteza sunt preluate din dictionar.

Am sa fac cteva comentarii pe baza acestor tabele.

Cuvtul romnesc apa, DEX-ul ne spune ca deriva din latinescul aqua. Oare e posibil
ca din pre-indo-europeanul (aryanul) apa care ajunge n lat. aqua, dupa mii de ani
noi cei "romanizati" sa-l transformam cum a fost la origini, n apa.

Stim datorita unor hidronime ca n Traco-Daca la apa se spunea tot apa (ex. Salapia,
care ar nsemna apa sarata). Trebuie precizat ca aceste asemanari se datoreaza fondului
comun Indo-European si nu este vorba aici de nici un fel de mprumuturi, asa cum de
multe ori s-a crezut.

Romnescul soare, DEX-ul ne spune ca vine din lat. sol-is. Oare chiar asa sa fie?

n muntii Orastiei exista masivul Surianul. Se stie ca stramosii nostrii urcau muntele
sa se nchine zeilor (Surya, zeul soarelui la vedici, care l-a nlocuit pe Mitra. Noi avem
localitatea Mitreni, lnga Oltenita.).

A mbraca se da ca mutatie din latina. In-braca, braca erau nadragii, cioarecii dacilor.
Azi avem bracinari, breciri (Gorj). Bracas, bracatu, braceus, norv. brok, angl.sax. broc.
Dacii erau porecliti de romani bracati, iar Ovidiu punea n vers astfel: Braccata turba
getarum.

Sau saga. Aceasta era o haina despicata mult la spate. Ce ar putea fi atunci di- sau de-
saga? di sau de arata doi, doua. n acest caz n-ar mai proveni din bulgareste cum ne
descurca dictionarul. Ce sa zicem de satr? Nu am uitat de satrgii, osteni n Moldova
si n Tara Romneasca prin sec. XVI-XVII. Satr se spune ca vine din albaneza sau
turca. S-a uitat de neamul trac al satrilor, purtatori de sabie, de satr.

10
Rom. canepa, (n sanskrita kanapa) se da din lat. canabis, preluat de la greci. Asa sa
fie?

Iata ce spune Herodot: "n tara scitilor creste cnepa, o planta care seamana mult cu
inul, nsa este mai tare si mai nalta, caci cnepa n privinta acestor calitati are avantaj
asupra inului, ea creste si semanata si de la sine. Cu ea, Tracii si fac mbracaminte care
are o mare asemanare cu cea de in, astfel ca persoana care nu s-ar uita ndeaproape nu
ar sti daca este de in sau de cnepa, iar cel care nu a vazut cnepa n viata lui ar crede ca
tesatura este de in." Stramosii nostrii cultivau cnepa din vremuri de demult,
nainte de a sosi grecii (1900-1600 id.H.) n Balcani, fiind la nceput niste triburi
nomade, barbare, care ne-au gasit pe noi acasa.

Zestre are originea lat. dextrae (fagaduinta solemna). I.I. Rusu l da ca exclusiv arhaic.

"Cuvintele trace sunt aidoma n India antica, aidoma la daci si la fel la noi astazi.",
spune dl. Elie Dulcu.

Iata un cuvnt care e vizibil tras de par: Povata, pavaa n sanskrita, se da ca provenind
din polonezul powodca, conducator. (11)

Iata ce spune dl. Mihai VINEREANU n acelasi articol:

"Limba Romna ramne un document viu care nu poate fi masluit daca este bine
analizat. Limba Romna are foarte multe cuvinte a caror etimologie este gresita sau
considerata necunoscuta. Pentru a sti cu precizie originea fiecarui cuvnt este necesar
un set de legi fonologice specifice evolutiei de la Daca la Romna. Pe baza acestor
principii specifice diferitelor limbi Indo-Europene s-au putut elabora mii de radacini ale
Proto-Indo-Europenei. Aceste radacini stau si la baza lexicala a limbii Romne. Poate
parea socant, dar peste jumatate din lexicul limbii Romne provine direct din acest
fond Proto-Indo-European, ci nu prin Latina, desigur si ea o limba Indo-Europeana
ca si Daca ori Slavona a carei influenta asupra limbii Romne a fost de asemenea
supralicitata si chiar influenta ei trebuie de asemenea serios revizuita. Este vorba de
analiza a peste 4000 de radacini lexicale din fondul lexical romnesc. Este o munca
dificila, dar care da cercetatorului satisfactia lucrului bine facut. Acest strat Indo-
European comun ne da o imagine destul de clara despre patria comuna a vechilor
Arieni, modul lor de viata, ocupatiile, relatiile de familie. O anumita flora si fauna
se contureaza din lexicul unui mare numar de limbi. Aceasta patrie comuna a
Aryenilor este situata n Centrul Europei dintre Don si Rhin (de la est la vest) si
ntre Balcani si Marea Baltica (de la sud la nord). Aici creste fagul al carui nume se
gaseste n mai toate limbile Indo-Europene. Limita de est a raspndirii fagului fiind
Konisberg-Odessa. Acesti Aryeni cunosteau grul, meiul, orzul, ovazul si secara ,
pentru majoritatea s-au reconstituit radacini din care deriva direct si formele romnesti,
cu exceptia cuvntului secara care se pare ca provine din Latina. De remarcat ca multe
din aceste cereale exista s-au au existat n stare salbatica n aceasta regiune. Cuvinte
precum a ara, artor (plug), ogor, se ntlnesc n mai toate limbile Indo-Europene. De
asemenea cuvinte denumind boul, vaca, taurul, calul, oaia, capra, cinele, porcul,
precum si pasari precum gsca si rata se ntlnesc n toate limbile indo-europene.
Cuvinte denumind relatiile de rudenie: mama, tata, prunc, copil, baiat, ginere, cumatru
11
de asemenea si au originea n limba Traco-Daca; lista poate fi si mai lunga. n romna
multe din ele provin direct din Proto-Indo-Europeana. n domeniul tehnicii
mestesugurilor si a asezarilor sociale romna a mostenit din daca: car, roata, par, zid,
drum (a merge, a pleca), gard, sat, catun, oras.

Pe de alta parte toate denumirile marilor cursuri de ape din zona mentionata mai sus
(ntre Don si Rhin) vechi Indo-Europene ceea ce demonstreaza ca aceste locuri au fost
locuite de ei nca de la sfrsitul ultimei ere glaciare pna astazi. Dunare are aceasi
etimologie ca si Donul (danu - apa curgatoare); Olt, la Ptolemeu apare sub forma
Aloutas, n Lituania de azi apar denumiri de ape Alouti, Aluote, de asemenea n Iran
exista un ru n bazinul Marii Caspice denumit Alouta, iar n Letona aluots nseamna
izvor. Argesul apare in documentele Grecesti antice sub formele Ordessos, Arghisos,
Argyos (arg-es-(yo)- alb, stralucitor) care a dat n romneste argint, argintiu. Vedea
(wed-o-r - apa), Mures, apare nca de la Herodot sub forma Maris (mor-is(y)-o). Crisul
cunoscut n antichitate sub numele de Crisia ori Grisia(kri-sy-o - negru), Nistru
cunoscut n antichitate ca Tyras (Tyris) (tura or *danu-stura, n Ossetica don-ystyr-ru
mare). De asemenea Prut, Siret, Bug sunt nume vechi Ariene precum si Don, Elba,
Morava, Sava, Drava, Rhin, Main, sa dam doar cteva exemple. Este evident ca aceste
denumiri Romna le-a mostenit din Daca care la randul ei le-a mostenit din Proto-Indo-
Europeana.

Un fapt demn de remarcat este ca pastrarea acestor denumiri n Romna invalideaza

orice teorie care sustine sau va mai sustine n viitor ca Dacia a ramas pustie dupa
retragerea lui Aurelian.

Pna acum cei care s-au aventurat sa discute n Romna cuvintele de origine Daca au
facut-o prin comparatie cu Albaneza, desi n romna, lexicul de origine Daca este cu
mult mai ntins dect s-a considerat pna acum. "(9)

Domnul Vinereanu sustine ca sunt n jur 350-400 de cuvinte comune n romna si n

albaneza, n lucrare da n jur de 75 de cuvinte, din lipsa de spatiu si timp, si n jur de
755 de cuvinte care nu au corespondent n albaneza, care se crede ca le-am mostenit de
la daci.

Limba pelasgica-arhaica a carpato-danubienilor (aryeni) a dat nastere acolo departe n

Asia, limbii sanskrite, n timp ce n Europa sudica va inflori "latina vulgara" care va da
nastere celei culte, care va dainui in jur de 2000 de ani. Ramura sud-vestica a carpato-
danubienilor si va purta limba peste tot-asa ca din limba centrala-pivot- vom avea
daco-romna(vlaha, romna), italiana, reto-romana, sarda. Ramura estica carpato-
dunareana va fi vorbita ntre Nipru, Crimeea si Don- Caucaz de cei ce s-au constituit n
primul si al doilea val-kurgan (4.400-3.400 i.d.H., ndeosebi de urmasii lor ramasi pe
loc, care surprind prin asa-zisele "insule de romanitate", vorbitori ai unui limbi vlahice
estice, ca n regiunea Kerson, ori n Crimeea, ori pe tarmul est-nord-est al Marii
Caspice, ca n Vachi, Kuchni, Kurakh (din Dagestan-Rusia) si peninsula Buzachi ori n
Kazahtan, etc.

n ncheiere vreau sa pun o ntrebare: Daca dacii au fost barbari, inculti, gata oricnd
sa renunte la limba lor, cum se explica ca pe teritoriul nostru, si pe cel al vecinilor
12
bulgari, unguri, etc, unde n antichitate dacii erau la ei acasa, s-au gasit lucruri care au
uimit lumea civilizata? Iata cteva exemple:Tablitele de la Tartaria (cca 5300-5200
i.d.H.), considerate primul mesaj scris din istoria omenirii, cu 1000 de ani mai vechi
dect cele sumeriene, Cultura Pre-Cucuteni considerata de Marja Gimbutas, ca fiind cea
mai veche cultura europeana ntre 5000 -4000 i.d.h., Cultura Boian (4000-3.800 i.d.H.)
ne lasa primul sanctuar din lut, iar cultura Hamangia, prima statueata lucrata n
marmura din istoria lumii, fier dacic n lingouri de 40 kg, descoperit de Andrei
Vartic n jurul Movilelor Ciclopice de la Sona, n sanctuarul dacic de la Racos,
gaseste cuie dacice inoxidabile. Cerceteaza un cui dacic la Institutul de Metalurgie din
Balti cu raze-X si se dovedeste ca acel cui are peste 2000 de ani, si avea n componenta
alfa-fier pur 99,97%. Cuiul a fost cercetat la Leningrad si Moscova, rezultatul: alfa-fier
pur 99,97%, acoperit cu 3 straturi moleculare, perpendiculare, care-l protejau impecabil,
pastrndu-i puritatea, aceste straturi fiind: 1. Suprafata Magnetita "Fe3O4"; 2. Oxid de
fier "FeO"; 3. Alumo-silicati. Specialistii spun ca e o "minune antica", care nu se poate
obtine dect n conditii speciale de laborator, sau n Cosmos. Pna la ora actuala sunt
cunoscute n lume doar doua exemple de fier antic: stlpul de fier din Delhi si un disc
din Mongolia, cercetat de NASA si U. Harvard. (12)

Asemenea metalurgie avansata n-aveau nici romanii. Dacii ne-au lasat betoane perfecte
nedistruse de apa si intemperii, modelele matematice de la Gradistea Muncelului, si
modele topografice, prin asezarea cetatilor din m-tii Surianului, Cindrelului, Persanilor
(Racos), ntr-o ordine perfect geometrica.

Dacii aveau conostinte astronomice si medicale pe care le invidiau si grecii.

De la un ntelept ca Socrate citat de un altul ca Platon aflam ca Zalmoxis a fost pe lnga

un medic psiho-terapeut si un mag. Socrate spunea ca stie de la un trac ca te vindeci
de durerea de cap si fara leacuri, numai prin puterea vointei.. "Zalmoxis, regele nostru,
care e zeu, arata ca dupa cum nu trebuie sa ncercam a vindeca ochii fara sa vindecam
capul, sau capul fara sa tinem seama de trup, la fel nici trupul nu poate fi nsanatosit
fara suflet" (Dialogul platonician - Hermides). (11)

Spatiul carpato-dunaren a fost leganul civilizatiei ariene, care va da lumii cea mai
bogata si variata societate de zei si conceptie religioasa, preluata aproape de toate
religiile lumii. Domnul Nicolaie Miulescu, n "Dacia - Tara Zeilor", colectia Trika,
descrie o lume mitologica necunoscuta noua. n cea mai veche poveste a genezei lumii,
cea vedica, se spune:"Cnd zeului suprem I-a placut pamntul, el a dat nastere prin a sa
respiratie la sapte Zei ai Genezei lumii. Conducatorul acestui grup a fost Daksha.
Acesta dupa ce s-a uitat peste tot pamntul, a gasit cel mai frumos loc pe care-l va
popula n timpul noptii cu primii 10.000 de fii ai sai, fiii lui iubiti, fiii lui alesi, alesii
lumii." In timpul zilei, el mpreuna cu ceilalti zei au creat animalele, pasarile etc.Dar El
Daksha, v-a realiza ca a uitat sa-si nmulteasca fiii, asa ca va crea femeia.Dupa multe
ncercari, El va gasi felul cum sa-i nmulteasca. El Daksha este considerat ca marele zeu
al genezei lumii, dar si zeu al sexului.Fiii lui, dacii, vor trai pentru un timp n tara
zeilor-Dacia, dar o parte din ei o vor parasi populnd lumea. Ei nu o vor uita si se vor
ntoarce din cnd n cnd pe drumul zeilor, drumul BYK-ului (avem rul Bcului-
Chisinau si drumul Bcului), descris de Upanishada Kanshitaki - n pelerinaj n tara
Dacia, tara zeilor.(13)
13
Deci cine au fost dacii, au fost ntradevar niste barbari, salbatici?

Gellu Dorian, n poezia "Cine sunt Dacii", ne spune adevarul. Am sa citez doar cteva strofe:

Cnd Herodot a scris cine sunt dacii, De mii si mii de ani nimeni nu stie
Dacii traiau de mult pe acest pamnt, De cnd sunt dacii n cmpii si munti,
Erau cei mai viteji dintre toti tracii, Cuvintele n care si acum se scrie
Vorbeau o limba clara n cuvnt. Erau si-atunci vorbite de parinti.

La nceput a fost cuvntul dac Au navalit barbarii peste daci,

Ce-a pus pecete peste tara-n care Le-au ars cetatile si grul
Cei ce se nasteau ca frunza pe copac, Dar n-au putut ascunde vorbele n saci
Se-ntelegeau n limba vorbitoare, Pe care sa-i nghita-n moarte rul

Se-ntetlegeau ca apa cu tarna Au re-nviat mereu dupa furtuna

Cnd pui samnta sa se faca rod, Ca pietrele sub apa au ramas,
Ca bezna cnd n ea cata lumina Pecetluiti de vorba cea mai buna
Arc peste stele, peste timp un pod Soptita sau cntata ntr-un glas

Peste petrecerea de timp si lume Razboaiele-au trecut fara sa schimbe

Sub cerul sprijinit de stlpi ceresti, Vreun semn n curgerea unui cuvnt-
Dacii aveau de la nalt un nume Legile dacilor nu erau strmbe
Si-o limba-n care si acum vorbesti. Ca sa le schimbe cineva pe-acest pamnt.

Pe Kagaion n noptile cu stele,

Dacii se-ntelegeau cu Dumnezeu,
In graiul lor vorbeau bune si rele,
Cum pe pamnt e bine sau e rau.
Mai puri dect romanii, roxolanii,
Mai ntelepti dect elinii la un loc,
Demni ca n Kosovo dardanii
Stau ca naltul cerului de foc
Pe-acest pamnt ei, dacii !

BIBLIOGRAFIE

Endre Haraszti , ORIGIN OF THE RU M AN I A N S(Valch Origin, Migration and Infiltration

to Transylvania.), Library of Congress Catalog Card No. 77-89426 ISBN: 0-87934-017-7.
Nicolae Densusianu - Dacia preistorica, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1989
Dr. Napoleon Savescu, "NOI NU SUNTEM URMASII ROMEI ", cap I subcap. 10, pag 85 .
Dr. Napoleon Savescu, "NOI NU SUNTEM URMASII ROMEI ", cap I subcap. 2, pag.26.
Napoleon SAVESCU, Dacia Revival International, New York, SUA, ORIGINEA RASEI
UMANE: CEI ZECE ADAMI SI CELE OPTSPREZECE EVE
Dr. Napoleon Savescu, "NOI NU SUNTEM URMASII ROMEI ", cap I subcap. 12, pag 113 .
Augustin Deac, Bucuresti, ISTORIA ADEVARULUI ISTORIC, MOSII SI STRAMOSII
POPORULUI ROMN, http://www.iatp.md/dava
Elie Dulcu, Romnia o antichitate arhaica, Ed. Luana 1998, cap III, "Dovezi ligvistice"
Mihai Vinereanu(City University, New York), in articolul "CU SERIOZITATE DESPRE
ORIGINEA LIMBII ROMNE"
Hadrian Daicoviciu, Dacii, Chisinau Hyperion, 1991, pag.13

14
 Elie Dulcu, Romnia o antichitate arhaica, Ed. Luana 1998, cap IV, "Cuvinte si datini"
Andrei Vartic, Magistralele tehnologice ale cilivizatiei dacice, Ed. Basarabia, 1998
Nicolaie Miulescu, Dacia, tara zeilor, Colectia Trika
Alexandru Busuioceanu, Zamolxis, Ed. Meridiane, Buc. , 1985
Vasile Parvan, Dacia, Ed. Stintifica, Buc, 1967
http://www.webcom.com/gimbutas/welcome.html, The Marja Gimbutas Home Page
Dumitru Balasa , Tara Soarelui sau Istoria Daco-Romniei, ed. Kagaion, 1997

ing. VASILE BILASCO, Baia Mare, Maramures

15