‘ir. Augustin FUEREA Distinctii acordate autorului Prof. univ = Premiu! Academiei Roméne -Nicolae Titulescu’ pentru lucrarea Drept institutiona’ comunitar european, editia a lI-a, 1996 ~ Premiut Uniunii Juristilor din Romania victor Dan Zlatesou in domeniul dreptului comparat, pentru lucrarea Dropt institutional comunitar european, editia 2 V-a, 2000: — Premiul institutului National de Administratie pentcu activitatea desfésuraté ih caiitate de formator, 2007 MANUALUL UNIUNIL EUROPENE Editia a V-a revazuta si adaugita, dupa Tratatul de fa Lisabona (2007/2009) Universul Juridic Bucuresti -2011-Documentare: Lector univ. drd. Roxana-Mariana Popescu Editat de S.C, Universul Juridic S.R.L. Copyright © 2004, 2006, 20401, 2411 S.C. Universut Jurid RA utile as S.C. Vniversul Juridic SR. Nicio parte din acest volum nu poate £ S.C. Universul Juridie SRL. a presentel od copia fea NICIUN EXEMPLAR DIN PREZENTUL TIRAJ NU VA FI COMERCIALIZAT DECAT INSOTIT DE SEMNATURA AUTORULUI $I STAMPILA EDITORULUI APLICATE PE INTERIORUL ULTIME! COPERTE. Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rom: FUEREA, AUGUSTIN | Manualu! Uniunii Europene ! prof. univ. Fuerea. - Ed, a 5-a. rev. $i adaug. dupa Tr (2007/2009) - Bucuresti: Universul Juridic, 2017 | Bidliogr. | | ISBN 978-973-127-537-6 2 la Lisabona | | s41.217¢4)Ue(075.) Pee eee REDACTIE: tel. fax: 021.514.935.153 tel. 0732.320.665 emaik redactie@universuljuri DEPARTAMENTUL telefon: 021.314.93.15; 0733.673. DISTRIBUTIE: tel. /fax: 021.314.93.16 email: distributie@universieljuri www.universuljuridic.ro COMENZ! GN-LINE, ‘CU REDUCER! BE PANA LA 150%, CUVANT INAINTE inurma cu 60 de ani. 6 state curopene semnau, la Paris. la 18 ay 1951. Tratatu! prin care se puneau bazele primei Comunitatea Europeana a Cérburisi in timp, int caarul acestei apare si se dezvoltS vn siste Evolutia acestuia a fost até prezent, iI regasin pri omunitsti Europene, COICECA), nizatil internationale (CECO/CECAY, de drept nou. propriv spatiulu’ european, uloasa, incat, in it sistema de nec romano-gemnanic angio-saxon (common-low). sisterrul musuimen etc. Astfel. putem afimna ca tipologia creptului s-a imbogatit in mod real, cu sistemui de drept af Univnii Europene. nou apart (cunoscut pand fa inirarea in vigoare a Tratatului de fe Lisabona. fa 1 decembrie 2009. comunitar european’) comunitar” sau rept lizarea catei de-a cincea 9 are Romania, ia ropeand, dupé st obiectiv major ‘u care neam Ratiunea pe tates pe enume: integrarea in recut, 13 1 lanuarie 206 actual , profunde $i diverse pentru societatea romaneasca de 196 ult raportatd fa realittite nationale universals $i regionale (Romania fiind stat mombru Organizatioi Natiunilor Unite, al Consilivlui Europe’ si al Organizatici Tratatulul Avanticutui de Nord) Desi la nivelui Uniuni Europane putem vorbi despre existenta dreptului economic, agrar. financiar. at afaceriior. concurential $.a Manvalud nu intré in detati cu privire la ramunile $i subramurie de drept mai sus-mentionate. cl isi doreste, prin excelent, prozentarea Principaleior institutii cu care se opereard la un asifel de nivel, in Scopul familiarizéri cititorilor cu unele concepte specitice socistate care este tot m sosietaiConsideram cé Menwalul, prin continutul sau. este de ua ro folos celor interesati de studi acestui nou sistem de orept eu pean, celor care se gasesc fa inceput de drum. precum si acalora care au preocupant in domentul practic europens sau In alte mate interferente: oameni politici, cameni de afaceri. spe imotiont direct in procesul de integrare a {ni noasire in UE. cadre didacto» doctoranzi. masieranzi. siudenti sau alte categori: socio-profesions 9 preocupale de acest subject, un loc aparte ocupandt-t jurnaligt indeptinese un rot deosebit de important in diseminarea informatie De asemenea, prin tomatica prozentatd. lucrarea oferd pos’ biltatea insusii, inelegenii $i aprotundéri problematic refertoare :3 Uniunea Europeand, in general. si cu trimitere directa fa relatn'o acesteia cu statele membre, in special. Coneret, Manualul igi propune. printr-un linbaj facil, s& constituie inirsun instrument util att pentru teoreticionl, cat practicieni! domeniului. Avnd in vedere faptui cd informatia ofer cu privire fa UE este foarte Generoasé. dar. de cele mai mutte o controversata. din cauza contuzilor inregistrato cu privire utiizarea diversilor termeni, tucrarea prezinté si orincipalele probleme cu care s-ar putes con dorese © cunoastere @ materiei. Astiel, inc contextului international care a condus la aparitia Comuritati' Europene, cercelarea pune accent pe a serie de delimnitéri de orc conceptual: institutive Uniunii, personalitatea juridicd a acest politicile pe care se fundamenteazs Uniunsa. obiectivele acestoo 5.4. Desavérsirea volumului s-a reatizat in martie 2017. asifel inca acesta oferd informatii actualizate pind la data precizatd In paginite finale ale lucrarii, am consicerat ca fiind bineveri prezentarea unor documente ralevante. Celor interesati le punem la dispozitie, totodata. 0 bibliograficé actualizaté. precum $i adrese de internet 2 noi a fi cele mai reprezentative pentru domenit Cu toate eforturie destinate documenténii si sistematizani, fu craree este, in mod firesc. susceptibild de permanente Imbundtatir § ie Pasta ca aceste: Autorul mental 2 sd fiedie y EFFA fong!} AUE BCE BERD BEI CJUE COREPER cSCeiOsce cst ABREVIERI Alta, zona Caraibelor $i Pacilic, Aso~atia evropeand a saline Antico + Actui Unic European Banca Centralé Europeana Banca Europeana de Recor Barca Europeana de Ir si Dezvoitare Curia de Arbiteal - Cor silly! de Ajutor Economic Reciproe - Co = Con Comunit = Cont - Com atea Econom tea Europeand a E Atomice - Comitetul Economic $i S Culegere de docizii europora = Comerinta Interguvername: ~ Curtea de Justitie - Curtea de Justitia a Comunitatilor Europene - Cutea de Justitie a Uniunii Eu! - Comitetul Reprezentantior Permanent hotardrea + Institutul Mosetar Europea: Justitie gi Atak omationa’ Tatiffs and Tra u Taste $i Juraiul oficial al Comunitatitor Gui - Jurnalul oficial af Unive Europene ~ Moritorut Oficiat + North Atiant narl anizatia Dezvoitare + Organizatia Eu peand Organizatia Ni fe - opera citata + Potitica agrara comuna pagina paragratul = Pol Poland and Hut Ungaria Ajutor per - Programul national de Produs national + Pays et Territoires Outro Mer (Tae 3% toriton este mare} de Anonima Europeana - Socictate Europeana ul European ai Bancilor Centrale - Saul Economic European ~ Sistemul monetar european - Tribunal TACIS -Tachsical Assistance for Community of donendent States (Asistenta tehnica pentru Comunitaige Statelor Independente) innical Assistance and information Exchange lestument (Biroul de schimb de informatii asupra asisteniei tehnice al Comisiei Europene} 4 Insiituind Comunitatea Eusopeana insiluind Comuritatea Economicd Europeana ‘atea Europsana a TAIEX - jisi Atorice vind funetionarea Uriunii Europene European Mobility Programme for Uni- varsity Studies ~ Tratatul ce Ia Lisabona TP! = Triburalul de Prima Instanta TUE - Traiaiul prvind Uniunea Europeand TVC_ - Tarif vamat comun TVA - Taxa pe valoare adaugata UE -Uniunea Europeana EM - Uniunea economicd si monetara UEO. - Uniunea Europei Occidentale van. -Yechea numerotere 41Capitoiul | CONSIDERATII TEORETICE PRIVIND APARITIA SI EVOLUTIA COMUNITATILOR EUROPENE Sectiunea | E Premisele aparitiei Comunitatilor Europene [storia constructiei europene incepe in vestul continentului, odata cu aparitia primelor organizaili de cooperare. ta sfarsitul aniior “40. unele dinire acesiea datorandu-se inijativelor americane Astfel. in domeniul militar a fost constitulté Uniunea Europel Occidentale (UEO}. Tratatul de constituire a acestei organizatii’ contine o clauzé de angajament militar automat in caz de agresiune Impotriva unuia dintre membrii si Cea dee doua organizatie avand caracier mililar este Organizatia Tratatulu’ Atlanticului de Nord (NATO}*. Dupd cum se stie. NATO cuprinde atat state europene, cat gi Statele Unite ale Americii, precum si Canada. Este o alianté politic’ pe baza céreia s-a realizat o integrare mifitara. in domeniul economic, a fost constitulté. la 16 apillie 1948, Organizatia Europeand de Cooperare Economicé (OECE). Scopul OECE ora acola de a permite statelor europene sd gestioneze, in comun, ajutorul american atribuit in cadrul Planului Marshall. OECE a devenit, In anul 1960, Organizatia pentru Cooperare Economica $i Dezvottare (OCED) 2s. din 17 marti 1238, Tratatul da fs Brave Doctombria 1954, * Franta. Regatu! Uni al Marii Brtani, Belgia. Olanda. Luxemburg, Germania, aig, ulterior, Spania, Pocugalia , Ty final, Gra Tratatul de ta Washington, din 4 apniie 184% uit prin Acordul Ge ia Pans din 13organizatille pre. dra, din mai 1948) care promo: Consitiul Europe: a completat, pe plan pi cedente. reunind. p= baza Statutulii de la slatele europene cu un regim democratic plural protectia drepturiior oul Raportat a acest ansamblu. constituit, i Occidentale, in a edificat un bloc, disparu (. ce stateie Europei cu paste 20 de ani in urma. format din cemocratile populare din Europa Centralé si de Est aflate sud dommatia Uniunii Sovietice. In acest sens. s constituit, in domertul economic, Consiliuf de ajutor economs reciproc®. iar in matevie militaré, Pactul de la Varsovie Organizatitor de cooperare li se adauga, inoapand cy anii ‘50, organizatii mai resianse. de integrare. si anume Comunitatis Europene. Sectiunea a Il-a Procesul de formare a Comunitatilor Europene Scopul urmarit de Comunitatile Europene a fost avela de 2 stabi 0 mai mare apropiere intre siatele membre, faid de acess care specifica organizatiiar de cooperare. Raporiandu-se la acest scop. Comunitatile s-au plasat intr-o perspective mai apropiaid aspiratillor federale care au fost exprimate [a Congresul de ta Haga, din mai 1948, confruniandu-se, aiunci, cu unele dintre conceptite partizanilor coopersrii institutionaiizate 4, Comunitatea Europeana a Céarbunelui si Otelului (CECOICECA’) Prima Comunitate Europeana, cea a Carbunetui si Otelului, a aparut Ia initlativa ‘ur Jean Monnet, pregedintele Organizatiei natio- Intra in vigoare la 3 august ECAER, ianuarie 1949, organiza Incheiatia 14 mai 1955, “Tnimoa feancn2a ~ La Commanau 414 pu in mod reat in fopt in 795: ropéenne du charbon et de Vacier. pale a planificart din Frants. Monnet a propus ca productia de carbune si de otel din Franta si Germania sa fie administrata de pranational Robert Schuman, ministrut afaceriior exteme din Franta, a prezentat Declaratia care 1 poarta numele, Declaral inspiraté de Jean Monnet. prin intermediul c&reia propunea infin jarea unei plete comune a cdrouneiui si otelulul, care 88 fie condusa potrivit metodelor supranationale. metode care presupun o inde- partare de relalile traditionale dinire state, bazate pe cooperare Pottivit noli concepfi, cee @ integrarit, se dorea realizarea unei solidaritati sectoriale, in special in domeniul economic, in defavoarea unificdrli politice. Realizarea aceste’ piete nu a fost considerata un punct final. ci. dimpotriva. un prim pas spre dezvoltarile ulterioare Dectaratia tui Robert Schuman ueérea evitarea unei noi confiagcatii mondiale. prin reaizarea unui contol international asupra ramuriior de 228 al jei de arm anume c&rbunele si otelul, prin intermedict unui taiat inviolabil. Ideea prezentaté de cétre Schuman a a, Italia, Belgia, Otancia gi Luxemburg Paris, reprezentanti! celor gase siate au instituind Comuritatea European’ 2 C&rbunelul gi ichelat pentru 0 durata de 50 de ani, La 23 lie 1952 Tratat in vigoare: Ja aceeas! data. Inalta Autoritate, cu sediut a Luxemburg, prezidata de Jean Monnet, si-a inceput activitatea, Fiind incheiat gentry 0 perioad’ de 50 de ani, acest tratat a incetat s4 mai producé efecie ta data de 23 iulie 2002, Pottivit Deciziei Reprezentantilor guveretor statelor membre reuniti in cadrul Consilislui’. 1a 27 februarie 2002, .toate elementele patrimo- niutui activ gi pasiv al CECO, aga cum existé la 23 julie 2002, sunt administrate de Comisia Europeand in numele statelor membre. cepand cu 24 julie 2002. Sub rezerva oricarei cresteri sau cimi- nuadl care poate sé iniervind ca urmare @ operatiunilor de lichidare. tre un organism: La 9 mai 1950 ind yavamotor statolor mm: esa 2002 cu privie Ia consesintelefinansiare Tratatuul instiuine CECA 3i ia Fondol de cercelare 2 ale iesiri cin wgoare crounetut gf otetatul F 15valoarea net a acestor ler la 23 julie 2002, este consi sectoarele legate de indus! CECO iin fichidare». Oupa denumit «Bururi ale Fondului 2. Comunitatea Economica Europeana Comunitatea Europeané a Energiei Atomice (CEEA/Euratorn) (CEE) si ial. rAzboiul din Cores isi, au condus, ir Probiemele miltare si, in sp2ci ridieat problema reinarmarii Germ: noua propunere francezé. Planul propunea sA se recurga, cu pranationala de snumite apa trebuia $8 se realizeze prin constituirea grate. coea ce implica police. Tn acest Proiectul CEA @ fos Nationals Franceze, ia asupca aut sireruitarea fa proiectu intewenea pe baza ace 1954, fnalizandu-se prin aderare Reluarea proiectului europeen. pus european de la Messina’, a contribuit la dep: iete a fost angajaté pe baza Ra Soaak. cit Raporul avea drept tema orins internationale. dupa modelu! CEC! economic’ general si pe de alta uitli2dri pagnice a energie! atom Comunitasii poiitice lurior d 2 acestui stat in diseutie a " Anicoiul 1 fa Un anieprotect. stato! sein membri suplimeniay, a 2 ionie 1955, 16 Negocierea a inceput prin infintarea a doud nei Comuni Tratatele instituind Comunitatea Economics Europeand (CEE). care viza realizerea unei piete comune generalizate gi. respectiv. Comu- nitatea Eureneand a Energiel Atomice (CEEA/Euratom), ce urmarea o sotdantate sectorial8, au fost semnate ia 25 martie 1957. In aceeasi zi 2a fost semnatd si Conventia cu privite Ia institutite comune (Adunarea Parlamonta:a Comuna si Curtea de Jusitie 2 Comunitatiior Europene}. Tratatele au intrat in vigoare la 14 januarie 1958. Noile Comunitali se inscriau pe calea unei ,uaiuni din ce in ce mai stranse intre popoarele europene”, evocata in préambulu! Tratatului CEE. Astial, pe fondul cdutérilor generate de necesitatea gasirii unor noi soluii pentru dezvoltarea economics ta nive! european, au aparut ceie 3 Comunitéti Europene: Comunitates Europeana a Cérbunelui gi Ojeiulul, in anul 4954, Comunitatea Esonomicd Europeans ‘Comunitatea Europeana a Energie! Atomice. in anul 1957 Pentru a exista si pentru a functiona, cele ‘rei Comu pene au avut, ia incepul. institut si organe propril, in cele mai ‘ortante domenii de interes, Tratatut de la Paris conferea Comunitatit Europene a Carbunelui gi Ofolulul o sirecturé institutionala proprie, original. Astfel, regasin dupa cum ummeaza: - inalla Autoritate — institutie indepenc reprezinta inieresele Comunitatilor Europene’ Consiliul Special de Ministri ~ institutie interguvemamentala care apard interesele statelor membre: - Adunarea Comuna — reprezinta interesele popoareior statelor membre (ale cetétenilor care le compun) $i - Curtea de Justitie — institutie jurisdictionald. care contribuie ta aplicarea uniforma a normetar juridice ale Comunitat Tratatele de la Roma infinteaza, fiecare, pentru organizatia pe care 0 constituie, cate un sistem institutional propriu. Astfel, art. 7 din cole doud Tratate constituie urmétoarele institut - 0&te 0 Comisie — institufii avand atributii executive: - cte un Consiliu ~ institut legislative; si ati Buco- supranational’, oe 47atributi de contro! politic si avaad competente In dom’ t2 0 Adunare ~ institut - cate 0 Curte de Justitie - dictional Structura institutionala de baz4 a Comunitétiior Europene s-a format Ivand in considerare conceptile $¢ metodele cunoscute pan’ in anul 1959. aiat in plan nationsl, c3t si in raporturiie internationale traditionate. Repartizarea responsabiliasior intre cele 4 institutii nu se supr pune schemei mostenite de la Montesquieu. schema conform céreia Parlamentul esie legisiativul. Guvernul este executivul, judecatorii ‘exerciténd puterea jurisdictional. Originalitatea sistemului institu- tional comunitar consié in faptul 2a. alaturi de cele 3 .puteri din stat regasim, in acelasi plan, si insitutia avand atributii de control. gi! anume: Adunarea Comuna ~ pentru CECO si Adunarea ~ pentru CEE si Euratom Modificari importante in materie institulionala au intervenit incd din anu! 1958. Sistemul institutianai comunitar. asa cum era pre- zental in Tratatele de la Roma. era unul imperfect sau incomple! Fiecare dintre cele trei Tratate institutive reda, in cdtova veriante. structura quadripartit, ceea ce ar fi putut conduce fa punerea in functiune a 12 institutii In realitate. s-a realizal. in doud etape, un trunchi institutional comun, semnarea Tratatelor de la Roma, a fost semnaté. dupa cum am mentionat, si Conventia cu privire la unele institut comune. Astfel, Conventia din 25 martie 1957, anexalé Tratatului instituing CEE, a infintat cate o singura institutie pentru cele trei Comunitati in domeniut jurisdictional. si anume: Curtea de Justitie 2 Comunitatitor Europene. Desi unificarea institutionalé a inceput odaté cu intrarea in vigoare @ Tratatelor de la Roma, pnd la | ivlie 1987. Comunitatile Europene dispuneau de o inalté Autoritate si dou’ Comisil, precum side un Consilis Special de Minisiri si dou& Consili care indepiineau atributi specifice fiecarei Comunitati, potrivit Tratatelor. juris 18 Tratetui incherat la Bruxelles, la 8 aprilie 1965. Genumit si Tratatul d2 fuzlune”®, 2 unifical executivele si legisiativele, tnflingand un singur Consilit: gi o Comisie unio’. pentru a abfine 0 singura administratie, un singur buget si un singur statut al personalului Tratatului de la Bruxelles I-2 fost anexat Protocotul unic privind privilegile si imuntdlile, care s-a substituit celor trei Protocoate anierioare proprii celor trei Comunita Unificares institulilor reprezinté numai o reducere a numérutui acestora, Ceoarece dispozitile grivind functionarea si atributile lor nu au fost modi Odald cu inirarsa Th vigoare a Tratatulul de fa Bruxelles, putem vorbi despre existenta a troi Comunitati, fiecare avand personatitate wuridica distineta, chiar dacd dispuneau de institut de conducere gi administrare comune. Europene au aparut prin tncheierea unor traiate internationale, care au dat nagtere unor mecanisme ‘eptul international public? inci, fn institutionale inexistante, pai Sectiunea a Iii-a Dezvoitarea constructiei comunitare / unionale Sistemul creat prin cele ‘rei iratate s-a dezvoltat in doud directit principate’, si anume: o prima directie a avut in vedere perfectio- area inslitulilor comuniltare, iar cea de-e doua a umarit extinderea ‘Comunitatitor. prin cooptarea de noi membri, a Vea, Editira Actam, Susurest, 2009, 9. Sion P. Fifpescu. Augustin Fusrea, 20, 191, Dimensiunea calitativa cu De-a lungul timpului, Come fe S-au confiuntat situa de crizé. care au fost solutionste cu ajutorul reflectilor priving modailatile de depasire a acestora. De altfel. in cea oe oriveste perfectionarea institulitor comunitare, reli atentia 3 momente. dupa cum urmeaed a) existonta unor erize gi eg b) reflectile cu privie la modalititie de depasire a orizelor gi esecurilor. rellectii care s-au concretizat prin adoptarea mai multor documente sau instrumente jurisice intermationale: ©) toxtele de crept pozitiv. de naturs $3 revizuiascd sau 4 dezvolte prevederile intiale ale tratateforinatittive in continuare, unele aspecte privind existenta crizelor gi egecurior in dezveitarea consteuctiet comunitare. mada- ltatile de depasire 2 acostor crize $i esecuri, precum gi etapele legate de extinderea Comunitat Europene. A. Crize si esecuri; reflectif privind depasirea acostora existat astiei de La intrebarea dacdé au crize si esecu raspunsul nu poate fi cecat unul aficmativ, Motivul 1 constituie chiar aparitia institutilor suprana arate}, care pun in discutie politcile economice nationale, acest fapt presupunand inclusiv, renuntaree fa unele competente statele in domenille ce intra sub incidenta Tratatelor instituind Comur ropene. a) Politica scauinuii gor Schimbérile politic interveri $2824 nolinisti noilor Comunitéti cu privire la vito francezi din acea perioada igi axorimau le (inter 2 in Franta, ip anul 1998, cecta +. Conducatorih neacceptarea opozitie, 20 : stdtoare, dup cum sustineau acestia, de metodelor comunitare. p amenintari pentru suveranit Generaiul de Gaulle a acceptat 3 participe ia punerea in practicé a angajamentelor europene subserise de conducatorii colei de a IV-a Republici. in masura In care tratatele erau puridtoarele unui anumit numar de oportunitétt pe sare el inoerca sé le exploa- teze in profitul intereselor franceze, precum politica agricola comuna gi asocierea cu térile 5) teritorille de peste mare (PTOM). Mai mult, generaiul de Gaulle vedea in Europa orjlocul cel mai bun de a face SA se aud vocea Franje! in lume. sprijinindu-se pe leadership-ul politic francez pe care spera 88-1 stabileasca asupra celorlalte state membre ale Comunitatitor ‘Aceasié acceplare nu implica Insusirea conceptilor institutionale comunitare. Ostilitatea fata de supranationalitate constiuia 0 consianté in politica gaullista"* -Divergentelor institulonale Ii se acaug& opozitile privind identi tatea Europei gi relatilo sale cu Statele Unite, Aceste relatii au fost 0 motivatio esentiala 2 veto-uiul francez. din 14 ianuarie 1963. ta prima candidatura britanicé de ederare. prezentatd in anul 1961. Franta refuzi riscurile intrarii in Comunitate a unui stat legat. intr-o maniera privilegiaia, de Statele Unite, evocand posibiltatea denaturérii toomai a finalitatilor constructiet camunitare. Egecul multilateral nu a fost decat partial compensat de Tratatul de prietenie franco-germana din 22 ianuarie 1963", tratat avand un rol esential in evolutia consiructie! comunitare™ Semnalele opozitie: franceze faté de metodele institutionale comunitare gi asupra viziunii care le inspira au caracterizat primi a ai nollor Comunitati, Franta era reticenta Tn ceea ce priveste Comisia si Parlamentul European, institutii suprenationale, si, in general, fata de tot cea ce, in constructia comunitaré, parea a pune in discutie exercitarea suveranitatii nationale”. od! Rigeau, Droit nstttionse! de /Union ot dos Commmunautés euro cats 83. LG. Paris, 1998. p. 24 om. 2 Conosout sub denumias do Tratatu Elysee “Joa Rideau, op. of. 9.25, Figem aPe fondu! acestor evenimente, la nivelul Comunitatilor declanseaza. in anu! 1965, prima criza majora, avand ca punct de plecare discutile purtate pe marginea finantarii politic’ agricole comune’, Concret. criza a fost declangaté de discutie purtate cu privire la politica proturitor agricole, care, potrivit obiectivelor tratatelor, trebuia $8 se Inscrie in poitica agricola comuna, In anul 1965, Fran{a 2 respins propunerile Comisiei de la Bruxeties. in domeniul politic’ agricole comune, considerand cé se pune in discutie interesul national si, astfel, Comisia igi depdgeste atributile. Acesia a fost contextul in care guvernu! francez a decis s nu mai participe la sedintele Consiliului si ale diferitelor organe comunitare, recurgand la practicerea .politicii scaunului go! In realitate. insé, in spateie acestei decizii a Fr. aliceva, si anume: potrivit Tratatelor constitutive, in parioada 1958 1965, cunoscuté sub denumirea de .perioada de tranzitie”. pentru adoptarea decizifor era nevoie de unanimitate de votur la nivelul Consilivlui. Odaté cu implinirea .perioadei de tranzitie’, potrivit acetorasi Tratate, unanimitatea urma sa fie iniocuita ou majoritat calificata de volun. Trecerea de la unanimitate de voturi la majoritate calificata nu a fost acceptatd de generaiul de Gaulle. care se temea de o eventuala repunere in discutie @ principiilor poiitici’ agricole comune prin vot majaritar si de consolidarea puterilor Comisiei consideraté. ca find un organism supranational. incompatibit cu conceptia pe care generalul 0 avea despre suveranitatea nationals’ Situatia era blocata, fra nicio iesire aparenté. Franta absentand de la gedinjele Consiliului, Totusi, in perioada 28-29 lanusrie 1966", 5-0 desfagurat, la Luxemburg, Conferinta interguvernameniala convocata tocmai pentru a incerca rezolvarea crizei, Reaultatul intdiniri de ia Luxemburg s-a concretizat in adoptarea a ceea ce a rémas in istoria Uniuaii Europene ca find .Compromisul de le Lux: Potrivit fei, se ascunc ce la Communauté Uke Rapport genera! sur activ 985-1966. p. 29 sium. F Joel Rideau, op. cp. 25, 2ix.e Rapport général sur Pactivité de te Communauté aconorni 1965-1966, p34 giurm 22 [rere Compromisuiui, desi de ia sfarsitul perioadei de tranzitie hotérarite Ta cadrul Consiliuiui urmau s8 se adopie cu majaritate de voturi. statele au fost de acord ca. in continuare. pentru probiemele importante. deciaille s8 Se adopte tol cu unanimitate de votur. b) Respingerea candidaturii Regatulul Unit af Manii Brtanii $i Iandei de Nord Jin ciuda intentilor exprimate in timpul summit-ului european de la Roma, din anul 2987, cu ocazia celei de-a 10-a aniversari a semnarii Tratatelor de la Roma. viitorul construciiei europene parea cu atat mai incert, cu c&t retragerea Frantei din NATO, incepand cu anul 1986, adancise prapastia care o separa de partenerii atagati atlantismului, Criza a fost relansata prin votul opus de Franta, in anul 1987, cu privire fa cea de-a dous candidaturé britanica. Impasul era total fa inceputul anului 1969 si Comunitatea se afia Intro stare de criza latent. Aceasta crizé nu a outut fi depasita decat datorita schimbarii politic create prin demisia generalului de Gaulle. Politica de Geschidere. angajata de presedintele Pompidou, 2 fosi la crigines unei propuneri franceze exprimata in cadrul unui summit ce avea ca ordine de zi tripticul: desdvarsice - aprofundare - extndere. Summit-ul de la Haga, din 1-2 decembrie 1989. a permis 88 Se ajungé la acorduri de principiu privind cele trei aspecte, grat. In special, actiunii pozitive a cancelarului Brandt Acordul privind desavarsirea a permis adoptares deciziet privind resursele propri® si a deciziei de ‘tere a pulerilor bugetare ale Paramentului European’, Aprofundarea a fost coneretizata prin Rezolutia din 22 martie 1977 a Consiliului care avea in vedere instaurarea, pe etape. a unei Uniuni economice si monetare’, Aplicarea sa a fost rapid com- promisé de criza monetaré mondialé. Aceasta criz& determina siatele s& reting un mecanisen mai modest. sub forma .Sarpelui Communauiés ouopdennas, 1969.9. 17, he Rappce 222 apniie 1870. >We Reva punciele 515 91 ur “Vee Rapport général surTactité des Carn genétel sur Factivie des Communautés europsennes, 1970, crunastés europdernes, 1971, punctl 185, 23pus in practic incepénd cu anul 1972, incercand 38 coat’ i708 monetar limiteze marjele de fluctuatie intre monedele ¢} Tratatul instituind 0 Constitutie pentru In relatie cu tendinta extinderii ariei geogratice europene Uniunii, prin aderarea a noi siate, se manifesta. ir mod implicit. si cerinta ca UE s4 aiba o structuré institutfonala eficienta care s4 contribuie Ja afirmarea sa pe plan mondial, Se urmérea, In acest fel, 0 adaptere a structurii create pentru o Uniune {Comunitati) c@ av {aveau) in componenta sa (lor) numai 6 state membre la realilati impuse de 0 Europa unité, care va numara, probabil, 30 de state Aceaslé adaptare s-a concretizat prin elaborarea Tratatului de instituire a unei Constitutii pentru Europa. Insa, penitr vigoare, Tratatul trebuia s& fie ratificat de cd statele memby ale UE. in anul 2006, 14? state membre au ratific: doua’, in urma referendumului organi rezutatelor referendumurilor din aceste European din 16-17 iunie 2005 2 considerat 2006. care a fost. prevazuta Tratatulut constitutional. nu mai este doua state care nu |-au ratificat, nu sunt r&spuns inainte de jumatatea enului 2007 pentru care, la nivolul statelor membre UE a fost sarcurs: de reflectie, de explicatii si dezbateri La wemea respectiva, nu putine au fo: plarile societati internationale, in general, si ale celei europene. in special. de la Pregedintia germana @ UE (lanuarie — unig 2097) din punctul de vedere al unuia dintre cele mai importante obiective stabilite, $i anume refansarea .Tratatului constitutional” (Tratatul instituind Constitutie pentru Europa}. Acest iucru s-a intamplat dupS ce Europa 8-a confruntat cu blocajul determinat de rea ratificarii de catre doud dintre statele fondatoare ale a intra Iltime ex initial Jost Riéeau, 09 # Austria. Bagi Slovacia, Spania, *Franta. Olands, 24 p. 26-27. maria. Ungaria, lia, Le stale care au un cuvént greu de spus in ansamblul vocilor de la nivel european, S-a intamplat. de asemenea, dupa ce. la aproape doi ani 2 blocaj, Finlanda, pe timpul exercitari oresedintiet UE tiulie — cecembrie 2006) a spart gheata demersurilor procedurals, prin ratificarea Tratatului constitutional, demers de natura sé mai rsipeased noni euroscepticismului cu privre ta viitorul UE. instalafi upd cele doud respingeri Asteptarile de la presedintia germand au fost mari gi de lunga curata, deoarece acestea si-au gasit consacrarea chiar in ultima cecada a ultimei luni de exercitare a mandatului prezidential. Se astepta un semn, care semn putea fi de slabire a UE, din perspectiva obiectivelor constitutionale propuse sau. dimpotriva, de relansare a scepticii, dar si eurooptimistii. au avut timp initiing teze, scenaril. teorii dintre cele mai smagorice, in sensul. inclusiv. al disparitiel jiente, totugi, siructuri lui actual. nu de mult acestei entitati, suficient de reflect ciuerse, unele chiar fant uneia dintre cele mai economico-politice @ secolutui trecut $i al inceput, oF af transforrnériiraicale @ avestei Semnatul pozitiv. optimist dat de cétre Germania s-a concretizat fu numai cu prilejul Summit-uiul de la Bruxeiles din 21 - 22 iunie 2097. ci si prin Deciaratia edoptata cu ocazie aniversaci a $0 de ani de la somnarea Tratatulul de la Roma (la 25 martie 2007), cunoscuta gi sub denumirea de .Declaratia de la Beri’. Declaratia, extrem de sinteticé, dar foarte bogala in continu, ceugeste $4 surpringa gi sA evidentieze, in cuvinte putine, tot cea ce s-a realizat in cei 50 de ani. Reuseste, totodald, 4 redea etapa la care s-a ajuns, dar si sa sugereze obiectivele pe termen sourt, media si lung de atins. Din aceasté. a doua perspectiva, .Declaralia’ se constituie intr-o veritabild radiografie 8 consistentulul Tratat constitutional. Mai mult, constienti find de impasul (pana in vecinatatea blocajulul) institutional gi normativ in care se gésea UE, .Decleratia’, in penultimut sau alineat, din partea a lita st ultima. precizeaza: .De acees, asiazi, la 50 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma suntem uniti, in scopul nostru de 2 ageza Uniunea Europeand pe baze noi comune inainte de alegerile europene din 2009", Decteratia 25a reprezentat o pregatire a Summit-ului din 24 ~ 22 funie 2007. din punctul de vedere al relansérii UE Dintre Concluzille Pregedintiei germane, Incheiate. cu succes. in iunie 2007. retin atentia, in special, urmatoarele: Consiliul European invita viltoarea Presedintie' sa redecteze textul unui oroiect de tratat jn conformitate cu termenii mancatului $i s& Tl prezinte in cadrul CIG*, de indata ce aceasta va fl deschisa. CIG igi va finaliza acti- vitatea eat mal rapid posibil si, n orice caz. Inainte de sfacsitul anuiui 2007°, in vederea acordairii unei perioade suficiente pentru ratificarea tratatutui* rezultat in urma acestei activitati inainte de alegerile parlamentare europene din iunie 2009" © astfel de decizic a fost luaté pentru 68, age cum se precizeazd le punctul 8 al Concluzillor dup doi ani de nesiguranta cu privire la procesul de reformare a fratatulul in cadrul Uniunii, a momentul rezolvaet chestiuni, astfel incat Uniunea s@ avanseze. Aceasté perioadé de reflectie a dat, intre timp, pilejul unel dezbateri publice extinse si a ajutal la pregatirea terenului penta adoptarea unet soluti Desi, .Mandat a la realizarea unui singur tra tional menit $8 e iniocuiascé pe cele existente, aban: terminologie care ar fi in masurd sé fe dea cetatenilor o perceptie clard istreazA un set de simboluri care foe mai ugor eu Uniunea sosit acestet ste A renul joneaza 0 asupra naturl actiunilor Uniunii, nu 9 le-ar permite cetatenilor s8 se iden: Europeana si cuprinde céteva clauze de excludere voluntaré (opt-out) in anumite domenii cu privire ta care unele state membre au ridicat obiectii si nu ia in considerare in mod suficient noile provocéri cu care ind care a fost Ratiiearea sa inns stint riveaga peroada a anlor 2008 si 2009. Per fenceplie {eand iranda) ae urmat atv, Kanda 9 svzus Tratatl rae prin eatararc Ungoria a fost prmul stat cara, ta cine: nie d.24 seniaara, a s\ratfiea’ Tratatl Puretul 11 in Conciusile Pregediniss Consinud European ce ia Bins (21-22 tule 2007) ~ Rup: consiium.ezropa.eu'ueDoesloms_Data‘doss/ares atarROrec'94940. pc! * Ben .Conctu Broxalies (21-22 tui iat Consiuiui European de 16 rn Condlutile Preset 2007 26 se conirunié Uriunea 2 la semmares Tratatulul Constitutional’ Pariamentul 2 oferit, la 14 julie 2007. avizul sau privind Sonferinta intequyernament v8 ze mai tSrziu, Comisia European pi stig 2007) Avizul, Intemeiat pe art, 48 din Tratatui Eurapeana. tor la Conferinta reprezentanilior guvemnelor statelor membre, convacata in vecsrea revizuirii tratatelor (Reformarea Europe! pentey secolul 2177. Aga cum observa 3i Comisia Eurogeana in documenta! mentionat. Consiliul 2 2007 a adoptat un mandat precis pentru Conferinia, datul a fost rodul unui compromis elaborat Aoest compromis consté in aceea cA unele dintre nite fa CG din 2004* nu au fost retinute si 05 au fost 2 de derogan unor stale membre. Sliminarea unor European din i interguvernamen cu mare ia” modificacile com acordate © sey sspecte. precum mai greoi au fost ubsoris toate statele membre’ si modificarile din cauza cérora textul tratatului asie ntel2 necesare ale unui acord global fa c re. au Se doreste ca modificarile prosuse 2 institutionals 5 politica solid, prin e ofere Uniuni care sa rs Urmaring. Pragedintia CIG vransmit atatului privind punda astept evenimentele, la 5 octombrie 2007 il complet at .Tratatulat de modificare 2 Tratatuiul de instituire @ Comuneati uropene lele, precum si declaratiile la Actul final fal cum au rezuitat in urma grupulul expertilor juridici”, atat Conferintei Interguvernamentale [a nivel de ministri ai afaceritor exteme (care a avut loc fa 18 octombrie 2007), cat si CIG fa nivel de guratd la 18 octombrie 2007). cronotogic. inclusiv pi 2007 pewine canvosaren (CIB): aviau Paslamentutts Europoan (ar. 48 ain 7/9808 (CNS), Oaeumantel poste F co vemamentala dedicats Trataulu de inativire @ unei Constttt SPuneiul 2d a7