ehnici speciale utilizate in biologia celulara si moleculara CULTURI CELULARE
Ce sunt culturile celulare? Culturile celulare reprezinta cultivarea in vitro a
unor fragmente de tesut sau a unor suspensii celulare;naturale sau obtinute prin tehnici de laborator ,in scopul muliplicarii celulare. Tipuri de culturi de celule Dupa felul substratului Dupa modul de initiere a culturii Dupa tipul de material biologic cultivat A.Dupa felul substratului Pe suport organic nutritiv Pe suport organic nenutritiv Pe suport anorganic In suspensie in mediul lichid B.Dupa modul de initiere al culturii Culturi initiate cu fragmente de tesut a)pe suport nutritiv: -culturi in picatura suspendata -culturi in flacoane -culturi in tuburi rotate b)pe suport nenutritiv c)in suspensie in mediu lichid(dar in acestcaz se obtine numai supravietuirea celulelor) B.Dupa modul de initiere al culturii Culturi initiate cu celule dispersate Culturi de celule libere in mod natural(culturi de leucocite din sangele periferic,de elemente hematopoietice din maduva osoasa sau de celule recoltate din exudat) Culturi de celule obtinute prin dispersia celulelor din fragmente de tesut C.Dupa tipul de material biologic cultivat Culturi de organe -reprezinta scoaterea din organism a unui fragment de organ si introducerea acestuia intr-un mediu nutritiv Culturi de celule -cultura de tesuturi -cultura celulara propriu-zisa(asocierea factorilor chimici-enzime etc) MATERIALE DE LUCRU Cultrile celulare se prepara intr-un spatiu de lucru steril,amenajat special ce include: -instalatie de apa curenta -gaze -electricitate Nevoile de baze: Arie de lucru sterila Sticlarie ,instrumente fine Dispozitive de curatat si sterilizat Recipiente de stocare pentru mediu,ser,sticlarie Incubator si hota cu flux laminar Sursa de apa Mocroscop,agitator magnetic, balanta analitica Substante chimice Regulile tehnicilor aseptice Accesul limitat in zona de culturi celulare Suprafetele se decontamineaza cu etanol 70%inainte si dupa utilizare Nu se pipeteaza cu gura, nu se mananca,fumeaza in zona de lucru Hainele de protectie se folosesc numai in cadrul incintei,fiind interzisa purtatrea lor si in afara ei Se spala mainile inainte si dupa peratii,iar parul se leaga Se controleaza emisiile de aer, se sterilizeaza incinta cu lampi UV MEDIILE DE CULTURA CELULARA Aceste medii trebuie sa asigure: Echilibru ionic(obtinut cu substante izotone) pH optim(mentinut cu substante tampon) Temperatura optima Elemente nutritive indispensabile metabolismului (proteine animale ,aminoacizi esentialai si grasimi) Evitarea contaminarii cu germeni patogeni prin adaugarea de antibiotice si antifungice Stimularea multiplicarii si cresterii celulelor prin adaugare de extracte embrionare Medii de cultura celulara CLASIFICARE: Dupa consistenta: -lichide -semilichide Dupa compozitie: -naturale -semisintetice -sintetice Dupa valoarea urmarita si dupa scopul nutritiv: -medii de crestere -medii de mentinere Medii de cultura celulara CONTINUT: O solutie salina -solutie tampon + indicator Elemente proteice -ser,plasma,lichid amniotic,aminoacizi Elemente stimulatoare ale cresterii Vitamine Antibiotice Tehnica culturii celulare Recoltarea se face din variate tesuturi provenite de la om,animal,insecte,plante;in functie de aceasta provenienta se impart in : Tesuturi normale: -embrionare -adulte Tesuturi tumorale Tehnica culturii celulare Pentru recoltare sunt indeplinite anumite conditii ,acestea sunt: Sa se evite contaminarea tesuturilor cu microorganisme prin respectarea riguroasa a asepsiei Sa se evite traumatizarea in timpul recoltarii si in cursul manevrelor ulterioare Sa se realizeze cat mai curand dupa deces De la recoltare si pana la prepararea culturii tesutul s epastreaza la rece, intr-o solutie salina cu antibiotice,timp de 3-4 ore 1.Tesuturi embrionare umane In acest caz recoltarea se face de la embrioni de 1-3 luni.Acesta se depoziteaza intr-un cristalizor steril,cu capac ce contine o solutie salina cu antibiotice Initial tegumentul embrionului este considerat contaminat,iar sterilizarea se realizeaza cu alcool iodat cu precautia ca acesta sa nu patrunda in cavitatile embrionului. Fragmentele de tesut embrionar curate se in alta cutie Petri sterila cu solutie alcalina dupa ce au fost inlaturate cheagurile de sange prin intermediul unor pense sterile. Dupa ultima spalare fragmentele se aseaza intr-o eprubeta de centrifuga sterila iar prin intermediul unor foarfeci sterili bine ascutiti se obtine o masa cu aspect omogen Sub actiunea tripsinei si a agitarii celulele se separa ,iar actiunea acestora se sfarseste in momentul in care solutia se raceste.Separararea celulelor de tripsina se realizeaza prin centrifugare Cu o pipeta Pasteur se recolteaza o cantitate de suspensie de tesut embrionar si se intinde pe un recipient de cultura Recipientul se lasa cu suprafat ccu suspensie in jos la o temperatua de 37,timp de 30- 60 de minute. Dupa aceasta perioada se introduce mediul nutritiv,iar recipientele sunt astuparte cu dop de cauciuc si incubate intr-un termostat la 37 Pe perioada incubarii aceste recipiente nu trebuiesc miscate pe o perioada minima de 3-4 zile 2.Tesuturi adulte Aceste tesuturi provin prin interventie chirurgicala: -piele -mucoase -tesut uterin -rinichi -splina si ganglioni etc. Fragmentele se introduc in solutie salina cu antibiotice ,unde se lasa 2-3 ore si apoi se efectueaza etapele de prelucrare preliminara identice cu ale embrionului. Controlul culturii Acesta este de doua feluri: Controlul mediilor: -control pentru contaminatii -control al constantelor fizico-chimice -control de eficienta Controlul morfologic: a)Tehnici de microscopie fotonica: -examinarea celulelor in stare vie la microscopul cu contras defaza -examinarea preparatelor fixate si colorate b)Tehnici de histoautografie c)Tehnici de microscopie electronica Cultivarea virusurilor Cultivarea virusurilor pe culturi celulare Virusurile pot fi izolate pe celule vii, receptive. Cultura celular : sistem biologic in vitro alc tuit din celule izolate vii, care i p streaz capacitatea de multiplicare i nu se organizeaz n esuturi. Condi ii necesare pentru p strarea n via a celulelor din cultura celular : - condi ii aseptice - mediu nutritiv (mediu de cultur lichid ce con ine substan e nutritive, surs de energie, factori de cre tere, vitamine, sistem tampon, indicator, antibiotice i antifungice) mediile comercializate Eagle, Hanks, M199 - pH adecvat - temperatur constant - atmosfer cu 10% CO2 n func ie de provenien a celulelor, culturile celulare se clasific n: - culturi de origine animal sau uman - culturi de celule embrionare sau adulte - culturi de celule normale sau tumorale Culturile celulare primare sunt culturi realizate direct din esuturile surs . Liniile celulare stabilizate deriv din culturile primare, se men in n via timp nelimitat prin subcultiv ri. Realizarea culturilor primare din tesuturi solide - se prelev esutul surs n condi ii aseptice - se fragmenteaz esutul n buc i de aprox. 1 mm3, se spal cu solu ie salin tamponat (SST) pentru ndep rtarea sngelui - disocierea enzimatic a celulelor: tripsinizarea fragmentelor tisulare n solu ie de tripsin 0,25% (enzim proteolitic , desface leg turile peptidice) pe agitator magnetic desfacerea leg turilor intercelulare - colectarea celulelor izolate n vas colector se face prin filtrare pentru a ob ine numai celule izolate - repetare tripsiniz rii pn la epuizarea esutului, n timpul tripsiniz rii vasul colector se p streaz la temperatura de 4C pentru inactivarea tripsinei centrifugarea suspensiei de celule izolate, ndep rtarea supernatantului (tripsina), sp lare cu SST, n final suspendarea celulelor n mediu nutritiv - controlul viabilit ii celulelor cu colora ie vital albastru de tripan (se coloreaz celulele moarte) pentru a se realiza cultura, 90% din celule trebuie s fie vii) - num rarea celulelor, ajustarea lor la concentra ie de 300000 celule/ml, repartizare volume egale n flacoane de culturi celulare -2 - incubare n pozi ie culcat - urm rirea form rii culturii cu microscopul invers Culturi provenite din celule: - normale: celulele se ata eaz de peretele flaconului, se multiplic pn acoper peretele flaconului, realizeaz o cultur monostrat (fenomenul inhibi iei de contact) - tumorale: se multiplic i dup acoperirea suprafe ei disponibile, cresc n mai multe straturi i n suspensie Subcultivarea culturilor celulare Dup 5-7 zile de la realizarea culturii se epuizeaz substan ele nutritive, sursele de energie, se acidific mediul. Pentru men inerea celulelor n via , acestea trebuie pasate, subcultivate. Se realizeaz prin versenizare. Celulele se deta eaz de pe peretele flaconului cu solu ie de EDTA (versen), se centrifugheaz , se spal cu solu ie SST i se resuspendeaz n mediu nutritiv. Se verific viabilitatea celulelor, se num r celulele i se ajusteaz la concentra ia optim . Se repartizeaz volume egale n flacoane de cultur celular . Culturile primare realizate din celule normale adulte pot fi subcultivate de cteva ori (4-6) dup care celulele mor (apoptoz ) Cele realizate din esuturi embrionare pot fi subcultivate de mai multe ori (celule nediferen iate), 60-80x, dup care mor. Liniile celulare pot fi subcultivate nedefinit. Aceste se ob in din esuturi tumorale (HeLa, KB, Detroit 6, etc) sau din culturi celulare efectuate din esuturi normale care au suferit transformare malign spontan (Vero). Liniile celulare sunt bine caracterizate, se manevreaz u or, pot fi folosite pentru izolarea virusurilor. Inocularea suspensiilor virale n culturile celulare, identificarea izolatelor virale Se ndep rteaz mediul nutritiv i se introduce n flacon suspensia viral preg tit n prealabil. Dup o incubare de 1 or (penetrarea virusurilor n celulele receptive) suspensia se decanteaz , se adaug mediu de ntre inere (mai s rac n substan e nutritive dect mediul nutritiv, dar care permite supravie uirea celulelor), se incubeaz . n zilele urm toare se urm resc modific rile survenite n cultura celular . Identificarea izolatelor se face prin metode nespecifice i specifice. Metode nespecifice: - urm rirea efectelor citopatice (desprinderea celulelor de pe suprafa a pere ilor, rotunjirea celulelor, agregarea lor n ciorchine, formarea sinci iilor) - detectarea incluziilor virale - hemadsorb ia se folose te la detectarea replic rii virale n cazul n care virusul nu produce efect citopatic (virusul ifluenza): membrana celulelor n care se replic virusul are structura modificat , hematiile ad ugate ader de acestea - interferen a: se bazeaz pe faptul, c o celul deja infectat cu un virus nu poate fi infectat cu un alt virus se folose te pentru detectarea virusurilor neproduc toare de ecp - formarea plajelor - transformarea spontan - microscopia electronic Metode specifice - detectarea antigenelor virale prin reac ii antigen-anticorp - detectarea acizilor nucleici virali reac ii de hibridizare, PCR Izolarea virusurilor pe oul de gaina embrionata