Alexandru Monciu-Sudinski

REBARBOR

Editura Ileana
Coperta: Horia Bernea,,, Colap6", ulei / pdnzd,, 197 0
Alexandru Monciu-Sudinski
REBARBOR

ISBN 973-97678-8-5
Editura Ileana
*v

,, Dormi tu, Sancho,

spuse don Quijotq cd de
asta ai venit tu pe lume,
ca sd dormi..."
CERVANTES
v

VRAF DE BOBINE
Preambul

Medicul spuse vi-e rudd ?

Doamna M spuse nu.
$tifi, numai rudelor le putem... dd... dezvalui di-
agnosticul... e vorba de secretul profesional. ii
sunt ca 9i o rudd, domnule doctor, ca gi o rudd,
stdm de ani de zile sub acelagi acoperig. De fapt,
nu are rude, e emigrantd, nu ne are decAt pe
noi...
Are cirozd, doamnd, imi pare rdu cd trebuie sd
v-o spun.
Doamna M. pldnse.
I-am fdcut foaia de iegire. Trebuie sd venili s-o
luali.
Doamna M. plAnse. Apoi:
Domnule doctor, asta mi-e imposibil, n-avem
unde o fine, credefi-md... am sof... fetila la gcoa-
ld, bdiatul la facultate, n-avem cum s-o-ngrijim.
N-afi putea sd...
Doctorul zise nu. Imi pare rdu... dac-ar fi vorba
de doud-trei ziIe, ar mai merge. BdtrAna mai are
lnsd... ar mai avea de trdit celputin doud sdptd-
mAni.
Domnule doctor, zise doamna, vai, domnule
doctor, dacd ali putea...
Intre ei interveni un mic aranjament.
 I, tix A ND RU MONCIU-SUDINSKI
^
I)iscutia loc Ia27 februarie.
ave:a
I]Strdna rdmase in spital, in rezerva numdrul 4,
uncle, in noaptea de 12 spre 1-3 martie, muri. Un
student, frate al medicului, se mut5. in pensiune
la doamna M.
Bdiatul doamnei il primi ciudat de rece, aproa-
pe ostil.
x sau poate cd scAnteiazdnu scAnteiazd in creierul
Dimineata md linge pe frunte, albicioasd si rece
ca o piele cie mort.
Dimineata... albicioasd... o piele de mort...
Din'lineafa imi rdcoregte dezobignuiegte-te sd-!i
tot povestegti ceea ce !i se intdrnpld, nu, dar
bine spus, am s-o repet pAn-acasd, aga este, rece
ca o piele de mort.
Rece ca o piele de mort pietrele gardul
rece ca o PIELE de mort n-am dormit de-asta
e albicioasd,
rece ca o piele de mort pdnd cAnd nu mai in-
seamnd nimic nici un gAnd, linigtea.
Poftim restul.
Foftim ? A, da rece ca o piele de mort. Unde vd
tot duceli hei,oameni buni in paltoane
ALBICIOASA ca o...
expresie a inaitului spirit uman Unu de patruj-
debani, mormdie.
Bdtrdnul are un baston rogu, se uitd la mine,
vrea sd-i cedez acest loc.
De mort.
I)ar poarta spitalului rece ca un fier umed vop-
sit cu verdeie avea gi alti culoare rece albul -
culoarea singurdtdtii - ea ntt trebuia sd moard
acolo in camera lunga ca o leavd pdtratd horn
alb fdrd cer. Cuvinte ce nu-mi aparlin, voi avan-
sa mai in fa!d, stati jos ? e o studentd aga cred
I{.EBARBOR
asta se simte, dimineala femeile sunt urAte au
fata albd pi rece ca o... parcd sunt rupte in drep-
tui gurii au mdgti de femei, guri rupte brutal die
nesomn.
Nu sc6ntejazd nimic.
Nici ge;rm';i troleului nici nichelul, nu mai exis-
ti cicburi de sticld in aerul pur piele de mort
meti obosit. Albicios, acoPerit cu o piele de
mort. Parcd s-a scurs nilelu9 in gurd are gust
insipid gust de pungd de plastic in care cineva a
scuipat.
e Albicios.
A trecut. S-a sfArgit slavd Domnului am scdpat
am sd vdd filmui la noud pAnd la noud.am sd
beau o cafea ca sd-mi treacd greafa,
picioarele albe-ale fetei sunt albe gi viruite cu
somn.
Iulia Andreievna
carnea lor pAlpAie ca o firmd cu neon uitatd
aprinsd
in plind zi.
$i inama: ,,Andrei, inlelege odatd, da e penibil
asta nu-nseamnd sd-!i spele ciorapii e de-a
dreptul revoltdtor !
,,Da ea a spus, i-a sdrit tanddra gi-a spus dsta-i
spdlat de cibrapi ? ei comedie ! si mi i-a spdlat."
,,Tu gi Natalia-n:o sd-nfelegefi odatd cd nu-i ser-
vitoarea voastrd? nu ! e o doamnd, o aristro...
aristocratd, cum:sd-ti permiti aga ceva."
,,$i cAnd ne spal'd pe jos ?"
,,Andrei !"
A]lez-vous en,.avec votre argent... j'pas besoin...
i'prends pas diargent pour qa... mais voyons, ie
suis de Ia famille, n'este ce pas ?
 10 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI
Mama era rosie Ia fafd, gesticula apoi ii vAri in
Iulia Andreievna, inaltd si uscatd, ." Otrp"lt'til3;
de loc alb, se apropie si o imbrdtisd.. Era mai
mult emotionatd decAt jignita 9i repeta: mais ie
suis de Ia famille, Irdne, ils me diseni graici
rnaman, babugca... Ies enfants sentent toite ces
choses; pourq.uoi me donner ce sacr6 argent ?
Era cu un an in urmd, cAnd mama voia"sA scape
de Iulia Andreievna dAndu-i acesti bani; acu'm
inteleg cred cd din gelozie avea si de ce; era du-
pd ce tot.spusese cd nu-i servitoare pentru c-a
fost odinioard contesd Ia comtessq tneaghina,
dar Revolu-tia...
Ii dddea acegti bani pentru cd ne spdla pe jos 9i
fdcea rnAncare si tot ce se putea faie intr-o casa
in care rnama nu prididea nici mdcar sd ne iu-
beascd, iar Iulia Aridreievna prididea.
Dar prea ii spuneam babugcb si o sdrutam rnai
ales seara cAnd n-o ldsam sd plece la culcare
q3$ cAnd nu ne fdcea_iepuri siiupi pe perefi; ii
ddduse fald de mine (Nitalia se jirci pb covor)
ca sd se vadd clar cd trilaba asta-i piatiti si ea.
Iulia Andreievna nu primise aceibani.
Ce sacte sa]e argent.
Ce pldcut e sA ilrergi cu troleul, calm, maiestu-
os, sd te uiti pe fereastrd si sd nu vezi nimic de-
cdt qri-argrptiu
f.a1a
zgomote, dimineala cu frig
pi-mbulzeald grdbitd, Ca o piele de mort.
b,a nu spunea cancer/ spunea rac, vorbea cara-
ghios romAneste, desi bra pe-aici de vreo do-
u.aj'de ani, dupd rd.zboi, multe cuvinte le spunea
chiar complet^aiurea gi cdnd scria vreo sciisoare
mureai de rAs cum a fost la Sovata acum doud
veri.
REBARBOR 11
Se temea tot timpul de rac.
Trebuia sd moard joi 10 martie n-a murit.
Trebuia sd moari vineri 11 martie, cel tArziu
noaptea, n-a rrcurit.
O femeie din MAndstirea i-a pus lumAnarea in
mAnd, i-a apdsat degeteie in carnea tare a lurnA-
ndrii, ea a deschis ochii, a aruncat lumAnarea gi
n-a murit.
Singurd ca un monstru inchis intr-un borqan de
sticld in camera horn, albd 9i lungd gi astupatd
sus cu tavan, n-a murit.
Singurd fdrd ofilerui acela de doudzeFpatru de
ani care zAmbegte la noi pe perete c-un an inain-
te de Galifia, unde a muiit, Tara fotografia iAngd
care Iulia Andreievna a imbdtrAnit, devenind
din solia fotografiei marna ei iar apoi bunicd
acum, incAt era carefghios ceea ce pretindea ea
cd bdiatul dla e solul ei
Mon mari
sinsurd fara el.
Pieiduta in fundul camerei aibe, ca un dop pe
fundul unei sticle baute demult, singurd fdrd
ofiter fdr6, 7afi, fara familie fdrd casa din Sanct-
Petersburg fard limbd fdrd puteri fdrd samova-
rul de-argTnt pi fotoliul adus din zeci de reftlgii
ca sd moard in el singurd fdrd casa ei de pe ur-
md casa noastrd cu covorul vechi viginiu gi mi-
rosul linigtitor de lucruri confortabile un pic
prdfuite sinqurd fdrd ochii scrutdtori de vietate
ielin-ai Nadiliei, singurd fara mine gi comoda
din camera cealaitd unde ar fi putut muri
rnult mai pufin sigurd numai cd n-a murit.
Ci in fundul camerei albe horn astupat.
Am deschis u9a sdmbdtd 12 martie, mirosea in-
chis a piele galbend 9i bolnavd gi-a pdturd im-
 l.! nl,l':\nNI)lilJ f\'1()N( ll i',t'l rll J'.t.
bAcsita cu mirosul medicarnentelor si sudorii
zeeilor de muribunzi care stdtuser6 inaintea ei,
cu ochii-n becul gAlbui din tavan, numdrAnd pi-
ciiturile de durere neorrreneascd., scurse tacut in
linistea aceea unicd de
cdine inchis in laboratorul de fiziologie-ntre
sclipirile noptatice ale retorteior tiemurd
ascultAndu-si saliva cum picurd in eprubetele
plasate-n stomac apor zgdltAie brusc urlet de
groazd-ncercAnd sd acopere picuratr.ll tainic
meschin si indiferent pic.. pic... pic-pic,.. pic-
pic...
caTIMPUL sau poate chiar'IIMPUL insugi,
adevdrat dar nereusind
apoi am intrat inchizAnd cu grija usa ln urma
Am spus tanti Iulia, ea se uita la mine gi r"#;:;
tanti tanti-iulia se uita am fdcut cei cAfiva pasi
cdtre pat la mine atent babusca lulia-andreievna
ce-i cu tine de ce fix cdtre mine cu ochii mari.
Respira.
Babusca, eu sunt Andrei, ce Dumnezeu... Se ui-
ta fix intr-un punct dar punctul acela nu putea
fi vizorui ugii era un punct mult mai indepdrtat
spre care se crispaserd cele doud pupile reduse
straniu la dimensiunile unor g;dmdiii negre de
ac, pupiiele ei care intepau uga gi zidul spitalu-
lui spre punctul pe care eu el nimeni nu-l poate
vedea nurnai ea il vedea respira respira re-pira"
Asta e tot. Acum dacd l-a vdzut nu-si va mai in-
toarce niciodatd privirea la noi. Va respira apoi
nu va mai respira dar niciodatd privirea la noi.
Migc n"lAna prin fata r:chiior ei. Nu. I-am adus
prdjiturile preferate, doud, din banii rnei. Desfac
I
lil,.ltz\lilJ( )l(
lrirt'lrcful nrii asez ii rn:inAnc prajiturile preferate
rrr.rirttt: de a pleca.
,lsto (.l
lrrrrta urnflartd ca o pernd nu trebuie sd-mi dau
seama mdndnc
A rrir !
'l'r:t'serr, mototolesc hArtia merg la chiuvetd, des*
t hirl robinetul beau umplu paharul m6-ntorc o
apuc de ceafa nu vede pahartrl
Ilca, haide, paharul ciocnit de dinli in lumina
galbend
irra
ai aici apd buniculo trea. Limba galbend-mpinge
sticla-napoi
.rpa apd apd
se scr-eme privind tot.A,COLO nu poate bea.
rr-o putem ldsa aici, tu nu-nfelegi
mdi bdiatule tu nu-nfelegi. Zise si tata.
in camera ei cu ce ne-ar derania
o ingrijegti tu cine o s-o
si Natali, Crezi cd spectacolu ila i-ar face bine
prostii, termind odatd TERkIINA
morfind
Apd. Bea bea odatd sau taci. In loc sd spui apd
bea
- Vreli sd dafi mai deirarte, pentru un bilet, eo
doamnd cu un copil. Unu de gaizeci. Metalul re-
ce ln mdnd, m6-ntorc inspre casier.
tu care eqti atAt de neglijent
- Unu de gaizeci, vd rog. Mulfumesc. Foftim.
- Mullumesc, rnd scuz{yicd v-am deranjat.
Scrie ceva despre meci ?
Domnul in haine maron arati spre ztar"
- Nu m-am uitat. Poftim.
- Nurnai pentru o secundd, sunt curios ce-a

14 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI
fdcut Girergheli.
Singurd.
N-am anuntat pe nimeni, cred cd mai e si acum
acolo cu ochii deschisi s-a rdcit.
in cazuri din astea, lichidul care umfld cavitatea
abdominald preseaza qi ;titi... cum-e si dAnsa...
pacientul vrea tot timpul sa iasd afara, se scre-
me, vedefi? gura rumend a felcerilei rumend ca
o rodie insd e o nevoie fatsd. se spune cd-s...nr,
decAt o datd pe zi. Dacd se-ntAmpld ceva md
chemati cu sibinteles nu vd sfiiti b zdmbit. Se
screme se screme se linigtegte apoi iar. Bolbo-
rosegte mereu cu ochii in ugd cuvinte barbare
apoi franfuzegti rdde se alintd incepe sd geamd
ela ca o cadrd spune mama semdna cu din nou
rusegte fdrd sfArgit 9i -
i'vous ne le dirai pas... boire tant des verres de
'champagne
?ha ha sufletul nostru este memo-
ria - unirraf rdvisit de bobine
de magnetofon
mais taisez-vous c'est assez tou tes ces
cochonneries...
$i acum a ticut.
Acolo oricum are medicamente pe cAnd
aici mamd e-o canrerd groazrricd poli sd
innebunegti gtii Natali cum doarme dacd
se sperie gata sd innebunegti Ei 9i tu
acuma. Ahdrei pe ce lume trdie;ti ?
Citegti toate romanele alea gi sptli numai
- Mersi frumos.
Ziarul fognegte are pe inelar un neg.
- Dacd vrei puteti sd-l luali, eu tot n-am nevoie
de el.
- O, nu, mullumesc, am sd-mi iau jos altu' aici e
mult prea pe scurt.
REBARBOR 15
Ca un monstru inchis intr-un borcan si se scre-
me se screme din nou. O dezvelesc am impresia
cd de data asta-i de-adevdrateiea are o. burtd
perfect sfericd netedd ca un balon gata sd crape
un balon anexat de-un schelet cu sex
gata sd crape Andrei, nu pot suporta este
groaznic nu-mi povesti spune matna nu
nu putem s-o aducem of Doamne lasd-
md nu md chinui sd crape
si iar i-a trecu't nu se mai screme o invelesc.
Se uitd spre punct; doud fdrd un sfert sunt
cinci ore deja de cAnd am venit.
andrei andrei andrei
Fata ei e la o palmd de fata mea la un lat de pal-
md ochii mei se crispeazd-n pupilele ei 9i strig
bunicuto-s aici uite-s aici lAngd tine, r'ru egti sin,
gurd buniculo zdu nu
andrei
uitd-te bine lasd punctul dla tAmpit uitd-te sunt
aici nu muri ca o proastd nu nu nu nu
andriuuusaaa andr6
o zgdlldi o plesnesc peste obraz, nu rnuri singu-
.rd nu muri singurd, o izbesc de pat, uite-md
sunt aiiici
andr6
sunt aici
oh andr6
sunt aici sunt aicr Nu singurd singurd nu
andr6
Singurd ca un sarpe intr-un borcan cu fenol. Co-
bcr din troleu este stalia V1dr'r, dimineafa ca o
piele de mort.
7
CASA CU ARISTOANE
- Bdtrdnul e ficnit, spuse bdrbosul. Da' are o
inimd de aur. Anu' trecut, de Crdciun, tot la el
am tras. Mi-a dat gi-un kil de unturd la plecare.
- O facem la dreapta acum ?
- ini.
- Multa cheltuiala gi cu zdpada asta. Ia uite-i.
- Eu tot nu pricep, cum o fi improscAnd-o cu
dla... ?
- Trage camionul in dreptul lui dd dru-
mu'... Ascultd.."
- Ce-i ?
- Da' dacd i-am cere mogului ceva bani, zece,
cingpe franci, acolo. Ar fi-n stare ?
Bdrbosul se scdrpind gAnditor, apoi zise:
- Stiu eu ?
incepu sd deseneze cu unghia pe sticla inghe-
fatd. Din cAteva trdsdturi, pe geamul kamvaiului
se incropi o pisicd gleampdtd gi caraghioasd. Ce-
zar fI urmdrea zAmbind. Scuipd admirativ in ci-
lindrul de tabld rogie.
- Ce-nvArte bitrAnul ?
- CAnd am fost eu,.. m-am indopat toatd ziua.
REBARBOR T7
Fii atent, coborAm la a doua. Avea un vin rogu,
rosu ca sfecla...
Trecurd pe ldngd bisericd; clopotnifa masivd,
intunecatd, ortodoxd, iunecd pe partea de sus a
geamului. CoborAnd din tramvai, Cezar se izbi
de o babd; lnjurd. Zdpada scdrlia sticios sub pi-
cioare, bdrbosul mergea in fal6,, umerii paltonu-
lui ponosit i se bataiau. Se intoarse spre Cezar:
- Esti evneu ?
-Nu.Dadece?
- BdtrAnului nu-i plac chestiile astea.
Aga mi s-a pdrut mie atuncea.
Mergeau acum umdr lAnga umdr, zgribulifl 9i
posaci. Traversard o stradd, apoi incd una. Bdr-
bosul, cerceta imprejurimile, pirea din ce in ce
mar nesrgur.
- M-am sdturat, spuse deodatd Cezar. Um-
bldm de colo pAnd colo. Mai bine mergeam ia
chelnerul meu; precis scoteam ceva de la dla.
- Nu fi fraier, p-aci tre' sd fie. $tiu casa.
- Mdcar nigte pdine cu mugtar de ne-ar da...
dupa aia o tigard...
- Mi-s' pare cd asta-i.
Capul barbosului, asimeiric gi rivdgit, cerceta
firma. Sub tabla oarbd, vopsitd cu var, clddirea.
O clddire veche, ddrdpdnatd, cu obloane rugini-
te, pe care nimeni nu le rnai ridicase de mult. O
clddire foarte asemdndtoare cu cele de lAngd ea,
cu toate clddirile de pe strada aceea 9i din cartier.
- Drace, nu-i asta. Da' oricum, e pe aproaPe.
Ji-e trig ?
- A9 mAnca nigte mdruntaie. O fi avAnd md-
runtaie, ce zici ?
- Anu'trecut...
 18 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI
- MAi cldl naibii de anu' trecut. De anu' tre-
cut avea timp sd gi crape.
Ocolird o magind inzdpezitd,, apoi schimbard
iar strada.
- $tii, de sdrbitori imi place intotdeauna ceva
deosebit; ori mdruntaie, ori cArnafi d-aia prajili
cu miroase, ori...
- $i vin fiert ! Ei ? Cu scortisoard...
- Da I Cu scorJigoard, gi cuigoare, chiar cu
boia...
Poarta atArna desprinsd din balamale, cdzutd
nifel intr-o rAnd. Un miros legios, de vase si res-
turi de mAncare, se strecura in aerui albastru-
nghelat al strdzii. Intrard ln curte. Bdrbosul apd-
sd pe clanld, deschise usa holului, Cezar igi siu-
turd picioarele.
- Asta-i uga, zise. Stai putin. Trebuie sd vdd o
chestie.
Se lipi de gaura cheii, privi. Se indreptd, batu
cu pumnul ln ugd, o datd gi incd de trei ori. Nu
rdspunse nimeni.
- Ai ribdare. Mogu-i scrAntit, ti-am spus. Gas-
padine !Gaspadin Luchian Egorici !
, , Upa se crdpd, atAta cAt sd se vadd capul fetei.
N-avea rnai mult de paisprezece arri, era negri-
cioasd si grasd.
- Luchian Egorici e-acasd ?
- Nu, zise bdnuitor fata.
-Da'pe mine md mai tii minte ?
- Manole ?
- Bravo ! N-am putea astepta induntru ? Sunt
cu un prieten. Ia spune-i d6nsuiui cum te chea-
md.
- Milena.
REBARBOR 19
- Pe el il cheamd Cezar.
incercd sd intre induntru, dar fata ii finu caiea:
- Egorici nu mi-a poruncit nimic' AgteptaliJ
afar6'
- 9i cdnd se intoarce ?
- Nu stiu.
* Mdcar ;tii unde-i acuma ?
- Nu, zice fatainchizAnd uga.
Manole bdtu iar:
- Milencic ! Milena... Putoarea dracuiui.'.
- Ce-i ? zise prin ugd Miiena.
- Deschide numai putiiin, Milena'..
Fata scoase iar capirl. Bdrbosul incepu sd-i 9o-
pocdiascd la ureche, incercAnd s-o convinga 9q
ceva. Fata nu se-nvoi. El irrcepu rar, agitat, sd'-i
explice,
^-
apoi ea rdmase pe gdnduri'
Si daia se-ntoarce ?
- Nu fi proastd, spuse galeg Manole.
- Vine 9i ei ?
- E prietenul meu. Stie.
- Bihe,pftd, fata
incuie uga cu cheia. O porni inaintea lor, pe
un coridor intunecos si mucegdi! coridorul dd-
dea spre o scard; ucard., invAitindu-se in spira-
la, apbi spirala se termind. Fata descuie podul.
Unde dracu' mergem ? intrebd Cezat'
- Psst ! Ai rdbdare.
Podui era intunecos, abia se puteau distinge
idzile 9i dulapurile de toate feluriie, aruncate
claie peste grdmadd. Fata veni in fata lui Cezar,
il stuclie aient.
- E frumos, zise ea cdtre N4anole.
- Suntem cei mai buni prieteni.
Cezar simli mAna fetei; degetele ei fierbinli ii
apucard mAna, i-o traserd inspre ea.
F

20 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI
REBARBOR 21

- Nu te teme, spuse. Stai jos.

nie. Abia atunci Cezar ii vdzu: Manole gi fata
, Cezar se agezd. Pulpele ei miroseau a sdpun
de rufe. alergau de la o ladd la alta, invArtind nebunegte
- Nu te misti de aici, intelegi ? gi inchizi marivelele.
ochii ! ti deschizi numai cAnd trebiie, iopti fata. Sunetele se invdlmdgeau, se cdfdrau unele pe
Bdrbosul rAdea in spatele ei, ii fdced semne altele, se armonizau o clipd, pentru a izbucni iar
cu rnAna. in acorduri pline de aramdi pdrea cd o uriagd
orgA rnecanicd s-a apucat sd cAnte in acelagi
- Ii deschizi numai cAnd trebuie, da ? timp, cu diferitele pdrli ale sale, una gi aceeagi
- Cdnd !? melodie...
- CAnd trebuie. Buim5cit, fdcu cAfiva pagi. Se opri. Nu intele-
- Bine, zdmbi Cezar, cdnd trebuie. gea tncd.
- Jurd-te. Ea veni lnaintea lui, neinchipuit de aproape.
Cezar inchise ochii.
- MA jur, zise, gi deodatd se mird; se simlea Ochii ei strdluceau de pofta si bucurie.
ca in copildrie, cAnd se iuca gi nu i se pdrea ni- - E frumos ? zise fata.
mic carbghios in trea6a asta. Buzeld ei erau Cezar t6ceh. Ea ridicd incet bratele 9i il cu-
umede;i fierbinti. Le simti, pe-un obraz apoi pe prinse de umeri.
celalalt.'O auzi lipdind spre'Manoie, auzi'goap- - Spune ! Nu-ti fie fric6...
tete lor neclare... - Nu gtiu, bdigui amelit Cezar. Ce s-a intdm-
Apoi soaptele se stinseri. plat Cdntd muzica ?
- ?Prostule,
- gopti ea, nu auzi? Un-doi-trei, un-
- Ai grije de flagneta cea mare ! strigd din doi-trei, un-doi-trei, vals".. Haide, danseazd...
celdlalt capdt al podului lvlilena.
- Merge ? spuse Manole.
Un fAsAit ca de primus rdsund sacadat la
intervale egale; din cAnd in cAnd, tipete oloage
ca de fagot sfdgiau tdcerea prdfuitd a podului. "
Isi urmdrea foamea, lunecdndu-i - mdnusd
grefoasd prin mdruntaie.
Ceva scArfAi ascutit, apoi suspina. Cu o voce
surdd si neomeneascd, fata strigi:
- Deschide !
El deschise ochii, se ridic6. intoarse capul.
Sunetele unui vals inundard brusc podul, alt
vals izbucni lAnga Manole, apoi din toate un-
gherele incepu sf rdsune o muzicd gravd si stra-
 REBARBOR

- Probe... zise, hm, probe !

Iar in ochii lui sclipi, cel pufin pentru o clipd,
bobul acela viu de umor amestecat cu curiozi-
tarte. Mai fdcu un pas, apoi iar:
- Probe, da... de ce nu ? !
PAS DE VALS Nu mai erau prea mulli pagi inTe noi,-iar el
avu griid -sA sd mai consume unul.
Pdrea foarte
simpfu tAgnesc pe lAngd el, sd md pierd din-
colo, in amurgul din spat-ele usii.
Pdrea foartE simplu-...
-De ce ai fdcut asta ? intrebd pedagogul, iar - Da' mie c6nd mi-au furat bocancii din vatri-
nasturii cenugii ai privirii sale licdrird stins cdtre zd.? ! Bocancii gi doudzeci 9i opt de lei, luna tre-
mine. cutd ! Am spus eu la cineva ?.! Eu am gtiut cine
- De ce, bdie!ag... ? Cum te cheamd ? mi i-a furat. da' nu l-am turnat ! Dacd i-a vAn-
Nurnele meu rdsund gdunos in penumbra dut, cum il puteam dovedi ? Jircd...
mucegditd a coridorului; la capdt, silueta lui se - De ce md silili sd vd bat ? Voud vd place... ?
profiti implacabild in drepturighiui argintiu al - Eu sunt gata sd recunosc chiar'gi-n fafd
usii. orqanelor, si 5a fiu dat pe mAna legilor in vi-
- Spune, Ursescule, zise blAnd, si fdcu primul goEre ! Da' pe baza legllor gi-a probdlor, iar nu
-
pas cdtre mine. cu bataia...
- Avea o mutrd distinsd, trasd spre tAmple; Mai avea un singur pas sd m-aiungd; in loc
unui strdin ar fi putut chiar sd-i placd. Nu se sd-l facd, el trase fufrnl \igart| adAic,6poi, fdrd.
enerva niciodatd.'Niciodatd nu priteai gti cAnd sd se uite la mine vorol:
te va plesni, n*aveai de unde s-o afli; uneori o - Eu as vrea sd fiu blAnd cu voi, nu sa vd bat,
fdcea ihiar inainte de a-gi sfArgi fuaza. trzbea sec dar voi nu vreli sd-nfelegefi asta. Ar li mult mai
gi precis, fdrd patimd, dar cu o deosebitd ele- bine gi pentru mine... gi pentru voi; ar fi rnai
comod... inlelegi, Ursescule ? Numai cd voi nu
"santd.
Rabdator, igi aprinse figara.
vrefi sd md creilefi, iar atunci eu am sd vd ba!
ca sd md credeti. $i am sd vd bat, vorbi monoton
Eram singuri, in tot coridorul acela strAmt gi pedagogul ca ;i cum mi-ar fi citit sefitinta, am
pustiu. am sd vd conving cd kebuie sd
- - Tovardge pedagog eu atunci, iar
sa va-bdt pAnd
-sa
].aT strigat md ldsati ma port aga cum vieau eu; adicd
in vocea mea rdsuna umDrul stncer si ciar al ^plinEra
de blAndete... 9i...
deznddejdii, tovardse pedagog, furtul nu poate ultima gansd. Am lAgnit cdtre stAnga,
fi dovedit cu vorbe Cu
! fapte trebuie dovedit, intre el gi perete, gi in aceeagi zecime de secun-
cu probe materiale ! $tiu precis asta, trebuie dd m-am bprit gi-am zvAcnit cdtre dreapta.
probele... apoi corpul delict care... Pumnul lui Tulgerd jumdtate de arc 9i trosni cu
 al ALEXANDRU MONCIU-SUDINSK]

falangele de perete. Mlam trezit, ca prin vis, in

rdvnitul prag al usii. Induntru, in penumDra/
pedagosul
pedagogril isifreca
dagogul iei
191 tTeca miina.
mdna.
; {-a.s_ruga.sd md iertafi, eu...
im p'aief ;i"c;il4; iX:ei'ciiobise mana. El,
in schiinb, poate pentru prima datd de cdnd ii
gtiam, rAse. Chicotea ciudat ca si cum i-ar fi in-
stiam, rAse.*Chico^tea VALS
cdntat lreaba asta.
- Formidabil ! spuse. De cdnd sunt n-am vd-
zut a9a o eschivd ! Cum ziceai cd te cheamd ?
- Ursescu. Greu ca un drug, pumnul lui md izbi peste
- Nu,-numele mic. Cum fi se spune ? gurd. O flacdrd caldd fluturd in fata ochilor mei,
- Paul. . clar c-un nou purnn pedagogul stinse flacdra.
- Ai fdcut cumva box? Ei, cum, nimic ? Nici - I-ai furat ? I-ai furat ? gAfAia vocea lui ine-
antrenament ? Pdi, gtii, ai ceva stofd... catd.
Md uitam 1a el, nu prea credeam ce spune.
- Zdu, nu glumesi. Am fost antrencir la Me- - Nu daji, am goptit.
talul, aproape]doi ani. Dumneata ai executat un Capul mi se izbi de perete.
pas de-valS. Intelegi ? Unul aproape perfect, Atelierele pcolii vuird stins gi prelung; prin uga
insd fdrd sd-ti dai sdama. Spontan. Eu tb-asteo- tleschisd am zdrit cerul G.A.S.-ului 8, iar in cer,
tam pe contrd, ei bine, durirneaia ai?""tii!f.. tremurdnd, turnul negru de apd. Teama pi obo-
m-ai^trimis dupd chibrite ! Pas de vals se nu- seala, toate treceau, se topeau, se mutau in ochii
meste asta, Ssta este. mici, cenugii ai pedagogului.
Am simfit cd md fAstdcesc, am miscat incur- - I-ai furat ? Recunoagte !
cat mdinile. ,,Ei, da, i-arn furat ! imi venea sd-i spun", ce te
- Eu, am spus, mie mi-a pldcut totdeauna tot bAldi atAt, ce te..." $i toate in jur lopdird iar.
boxul. Da n-am avut nici unde sd-nvdf, nici cu Nu sirnfeam mai nimic, nu simfeam deciit amor-
cine. Dumneavostrd... bdielii spun cd ali fost leala pldcutd a loviturilor, veselia ciudatd din
campion in'64. E-adevdrat ? mine, pacea gi libertatea. Intindeam gdtul spre el,
^
-Tf, ziqe^pgda.gogul. S-a dus, gata... Tu cam cAt mai descoperit, cAt mai in voia pumnilor... md
cAte
uare kile , r\-al pesTe clncrzesapte/
al ?-N-afp6ste
l(rle ai cincizesalpte, nu r Lo-
4u ?_Co- bdtea pedagogul meu 9i eram fericit ca-ntr-un
cog... pentru cocog hi avea o alonid... mde. Ia sd
te vdcl in gardd.
sardd. Stdnga
StAnsa mai sus, srrs stAnqa.
srr'.s- sus sfAnsa ceas de befie.
Picioarele -depdrtate ! Dreapta relaxatd... agE...
Picioarele.'-depdrtate as5 Se opri. Mi-am gters mucii cu dosul palmei
pulin mai deschisd. Iar atum fii atent, zise Si, hlizindu-md, i-am ardtat cAt de rogii erau.
-peqagogul.
GrErica un drug, pumnul lui md izbi peste
- Tot md batefi, dom'pedagog, radeam, gi tot
nu intrd educalia-n mine.
gurd. O sd intre spunea. Las' cd fac eu om din tine.
 ALEXANDRU MONCIIJ-SUDINSKI
- N-o sd facefi, zicearn. Hai pariu cd nu facefi.
- O sd fac om din tine, zbreia. Hotule ! Scot eu
din voi oameni !
El, e drept, era nr:ult mai invdtat decAt noi,
numai cd priceperea lui era fard rost pi, asemeni
cdrfilor, moale lsi incAicita.
- Ce folos cd md bateli, am spus. Sunteli prea
bun, asta-i. Zdu, prea bun. N-Aveli vAnd. Cum
sd faci mata din neoameni, oameni ?
- Unde i-ai pus ? striga. Ce-ai fdcut cu banri ?
Dar, curdnd, obosi. MAinile-i lunecard in ios,
piumbuite, cu tristele gi cu sfArFeald. Am rdriras
hsa, oglindindu-ne ochi in ochi, fdrd gAnduri
rele sair urd. ,,Ca cioi boi la acelasi iug", m-am
,,dup-o zi de trudd".
"sAndit,
- Mdi bdiete..., bolborosea, ce-am fdcut noi...
ce facem noi aici... Nu e bine.
- Pentru asta luali leafd, am zis. N-a!i spus cd
o sd ne faceti oameni'?
- Leafd., zise. Opt sute de franci. Opt foi ne-
norocite pe lund.
Imi iritinse batista lui, galbend cu pdtrate
albastre.Am incep-ut sd-mi gterg gura cu ea, nu
mr-etra ca 1-o murddresc, era ca=si cum mi-ar fi
dat-o frate-meu.
El igi intoarse ochii spre fereastrd 9i, uitAndu-
se-n gol, spunea:
- Ah, Cristosii md-sii ! Ah, Cristogii Cristo-
silor
' Dom md-sii !
- pedagoq, am vorbit eu atunci, nu vd
mai necdiiti deEe;ba. Banii-s in dormitor, sub
dusumea, lAngX sobd. Da' nu asta-i treaba. Vd
vorbesc ca lui-frati-miu, dom'le, dafi-i drumul
de-aici; luali-vd valiza si tot ce aveli gi ducefi-
vd, dom'le, in lume. Nu vd mai faceti ambifii cu
noi. Noi...9g*' pedagog... ce sd vd spun ? Noi
nu vrern sa tlm oameru...
DISCIPLINA
I
Nu.i inveti de bundvoie nimic; niciodaiS. Nu
invald decAt de fricd. Ca sd le bagi in cap ceva
trebuie mai intAi sd le vAri frica-n oase. Nici m5.-
('i-rr atunci nu poli fi linigtit, stdpAn pe situafie.
De data asla insd, avearn motive sd cred cd
rcugisem. il pusesem cu botul pe labe; cel pufin
pentru o vreme gtiam cd va fi disciplind. Nu
.rveam insd nici o dovada sigurd, putea fi doar cr
rnanevrd de-a 1or, md mai pdcdlisem 9i altd
tlatd.
Pe 13 februarie viscolise doudsprezece ore in
sir. Printre altele crivdlul inghesuise in podul
scolii zdpadd,. CAteva vagoane de zdpadd bine
t.rsate. Pefeleul fdcuse burfi, tavanele se curba-
scrd. Din bdltoacele de pe tavan apa se aduna ln
suvoaie, curgea in voie pe bancile din clase. Am
organizat doud echipe de voluntari pentru cu-
ra{at zdpada. Doud echipe de cAte patru ingi din
,,brisada de muncd". Aveam eu un gAnd cu ei:
sa-i ieeduc prin muncd. Sd-i pun la tieaba pdnd
Ie ies ochii din cap, sd-i vdd rupli, cdzAnd de
oboseald, sd le zdresc in ochi licdrirea aceea du-
ioasd care apare de obicei in clipa sfArpelii ;i a
resemndrii.
Cred cd bdnuiau treaba asta. Ternlenui era de

28 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI
trei zile. $tiam bine, atAt eu cAt gi ei, cd n-au
termine. Cd dupa asta o sd urmeze altd pedeapsd,
pentru neexecutare de pccieapsd. Cd pedeapsa
aceea va atrage dupi ea cr noud pedeapsd.
Dar rezistau. Dintr-o incdpdlAnare prosteas-
cd, lipsitd de vlagd gi eroism, dqr la urma urme-
Ior singura posi-bila, rezistau. Ii mAnam zilnic
sus, in-pod ii le luam scara. Acolo ei incepeau
sd se tArAie ca nigte plognile, sd lucreze doai atdt
cAt sd nu inghefe. RAcdiau zdpada cu lopefile, se
injurau intre ei gi-mi trdgeau chiulul. Nici po-
meneald de resemnare.
CAnd auzeau cd pun scara, in pod lncepea fo-
iala. PAnd sd ajung sus era destul pentru ei sd-i
gdsesc muncind ca toti dracii. Cei de jos ii bote-
Zaserd,,sfinfli". A;a lc spuneam gi eu.
- Sfinfilor, am adus scara. Dafi-i drumui la
masd.
Coborau rebegiii, cu priviri prdfuite, sufldnd
in pumni. Nu inleleg nici acum de ce preferau
sd degere decAt sd munceascd. Ursescu, un pri-
chind"el negricios gi afurisit din anul intAi,^in-
cercase, incd din prima zi, sd.-mi scape. Iini
ceruse voie pAnd la infirmerie cd are o bubd la
mAnd. I-am semnat biletul de voie, dar lAngd
asta i-am mai dat sd-i ducd 9i felcerilei un bilEt.
Jeni, ii scriarn, dd-i orice aflarl, de vreo scutire
medicald.
$edeam la gura sobei, in cancelarie, gi piro-
team. Este singurul loc din toatd gcoala unde e
intr-adevdr cafd. Sus, deasupra mea, se auzeau
lopelile ,sfinfilor". Din cAnd in cAnd se opreau;.
atunci le bdteam cu c^oada mdturii in favan.
Reincepeau imediat. Intr-o vreme am afipit.
REBAITBOR 29
sd
lrrainte de a suna la pauzd, m-am trezit si am ie-
:,il erfard. Scara era pusd. M-am gAndit sd vdd ce
l.rt', arrr inceput sd urc tiptil scara. Am vArAt ca-
prrl, prudent, pe ugifa podului. Ei stdteau age-
z.rli, ingrdmddifi laolaltd, un morman sur, in-
Iorm de pufoaice. Capetele nu li se vedeau. Ce-
v.r mai incolo, unul din ei, unul singur, rAcAia ?n
rlol cu lopata. Din cAnd ?n cdnd izbea cu ea de
poclea, sd se audd. La lnceput am crezut cd joacd
lrurbut. M-am strecurat printre hornuri, pe lAn-
pi.r ndmelii de zdpadd, 9i am ajuns in spatele lor.
N u jucau. $edeau pur gi simplu, iofi sapte,
strAngi unii in altii ca oile ln saivan. Nici mdcar
rrrr vorbeau. Cel cu lopata md,vdzu, tresdri 9i in-
t cpu sd rdneascd.
- Muncifi, munciti ?
I{idicard capetele spre mine, apoi, cu inceti-
rrcala unor condamnati, incepurd sd se ridice.
. Am fdcut gi noi o pauzd, zise molatic unul.
Igi culegeau lope1ile, indobitociti, isi scuturau
rndnugile. Unul singur nu se ridicase, rdmdsese
nrai departe acolo, jos. Era Ursescu.
- Tu ai nevoie de invitafii speciale ?
Bedreagd se apiopie de mine, zise:
- E bolnav, are fierbinteala.
- Are fierbintealii pentru cd nu lucreazd !
l)acd stai aga, sigur cA inghefi. Scoald si pune
lllana.
- imi coace buba, zise Ursescu ridic6nd ochii.
Nu mai sunt bun de lucru.
- Ce vorbd-i asta ? Te-ai moiesit, asta-i toU
n-ai voinld. Ce-ai face dac-ai fi singur, undeva
la Polul Nord sau intr-o pddure ? Te-ai da ba-
tut ? Totul este vointa.
 ALEXANDRU MONCIU.SUDINSKI
- Uitati-vd sd vedefr, zise altui, trdgAndu-i
mdneca. I s-a umflat mAna.
Stdteau in jurul lui ca nigte dddace pdcitoase
si-i cdntau in strund. N'{i s-a fdcut frig. Aici in
pod era chiar ca la Polul Nord. Am lnceput
sa-mi pun mdnusile. Intrau Seu, erau nigte md-
nusi d'e piele. in clipa cAnd d trageam pe dreap-
ta, cei de lAngd Ursescu sdrird brusc care-nco-
tro. Puserd m?na pe lopeli gi incepurd lucrul.
Ursescu igi acoperffafa iu mAnecile pufoaicei 9i
incepu sd scheaune.
- Nu da!i, vd rog sa nu dati !
MA uitam speriat la el si la ceilalti. Nu infele-
geam ce-i apucase. Nici prin cap nu-mi trecuse
Ia clau in cineva. Nici mdcar nu md rdstisem.
Ursescu se adund de sub mine gi se ridica. Igi
gdsi lopata. Era o lopatd de doud ori mai mare
decAt el.
- Ce dracu' aveti ?
Lucrau cu sPor, in tdcere. In timp ce coboram
scara mi s-a pdrut ciudat: ce-i apucase deodatd ?
Erapauzamare,l-am agdlat pe unul din anul
doi, nri mai gtiu cum ii cihemd. Purta ochelari
si-i ziceau ,,ochelaristul". I-am fdcut semn sd
vind gi l-am bdgat i.n cancelarie.
- Agteaptd aici un pic.
- N-am fdcut nimic, zise.
- Ciura. Stiu eu mai bine ce-ai fdcut.
-Am Lrecut dincotro si mi-ain scos mdnuFile.
M-am intors cu eie in mand. Stdtea unde-i puse-
sern, pe scaun, 9i se tot irc,lba in jur.
- De ce fumezi ? an-i $pus.
' $tii cd fumatul e
interzis in gcoald ?
- Nu fumez, zise. Eu nu fumez.
- Si dacd eu ili spun cd fumezi ?
REBARBOR
- Aia de anul trei, Baicu, Eugen, dia fumeazd.
lrrlrcbati pe oricine, eu nu fumiz. C6utati-md.
- Vorba, am zis, si am inceput sd-mi trag md-
rr rrsilc.
Ir.r clipa aceea el a sdrit de pe scaun 9i s-a dat
, lc tlulap.
-- Iertati-md tovardsu' pedagog ! strigd. Vd
rog, vdrOg!
- Iesi !
Asta era. Mdnugile. De obicei nu-i bdteam cu
l,rrrnnul gol, md dlrrea mAna. Cu mdnuga e alt-
( ('vil; pumnul capdtd o tdrie de parc-ar fi
de
l('lrln. Se temeau de mdnusile mele, se temeau
r il ln s tem javrele de ciomag. Eram stdpAn pe
,,ituatie. Le- bdgasem frica in dase. Ma plimbJm
l,r'in cancelarie, gustAnd dinainte linistea si sa-
lisfactia viitoare. Elevul de serviciu suni de in-
lr'.rre. Am iegit sd-i supraveghez si, in timp ce ei
:;t' inghesuiau in clase, eram pentru primb oard
( rr adevdrat multumit: in sfAr.sit, avea sd fie dis-
. iplind.
iI
Era o dimineatd frumoasi de ti se strAngea
nrima. Ninsese linigtit, farA vAnt, zdpada seln-
tindea u.X*, moale si scAnteietoard, pdna hdt
tlcparte. Ili venea sd-ti cuici abrazul p6 ea si sd
Ir;^gdndesti la basme. Noroiul, pimdntui negru
sfiirtecat de tractoare si pa,rcd siurmat de poici,
rlunuaiele din curte, scdndurile si fiareie irechi,
.rruncate care-ncotro, toate dispdruserd. RdnrA-
rrea eloar minciuna aceea pura si ireald, de o
1',ing5gie fdrd sfdrgit, a iernii. Ciorile ?notau greu
in zdpada acoperigurilor. Nu mai aveau cur6i sX
 ALEXANDRU MONCru-SUDINSKI
se aseze pe pamant. Dormitoarele erau pustii,
eu slateum li fereastrd, md g6ndeam. Tot gAn-
dindu-md, imi veni in minte ideea cd, dacd ar
da acum cineva drumul unui porc prin curte,
oorcul acela, ca sd aiungd unde are treabd, ar
ii ritit sd sape un tunel-pe sqb zdpadd.^.AP9i
mi-am inchiiuit ce grozav ar fi sd te tdrAi prin
tunelul dla,'de-a bulilea, in urma porcului, si
imi mai inchipuiam cd tunelul trebuie sd fie
inecat de o luhind ldptoasd, nepdmAnteand"'
Iar la suprafatd, cine^gi-ar putea inchipui cd
acolo, in mijlocul curfii, se flimba sub zdpadd
un porc gi in urma porcului Pedagogul"'.
Ursescu nu mintise' Era intr-adevdr bolnav'
futit"uii, la canlind, leginase. A fost mare haz
pe chestia asta. ii venise rdu intr-un fel cara-
lhios lesinase incetigor 9i capu-i cdzuse in sosul
8in farfurie. Parcd adormisb- L-am scos afard,
l-am frecat cu zdpadd, dup-aia l-arn cdrat la
ciormitor. Arn fdcut prostia sal culc aproape de
rnine, pe rAndul d6 sus, unde era cdldurici'
Toatd noaptea l-am in'iurat. Gemea si se zv6r-
coiea ca ttaiba. Abia spie dimineatd s-a linigtit si
dormea ugurel, cu tati carn strAmba, de parcd ar
-t4-u*vai de capul meu,gisomn e uitat.
fi-- spus: Ssta ?
apropidt de el m-am Pe gAtul
subtire, ieqbs, inJlorea cAt un boboc de trandafir
un furuitiirl. Buba de la incheietura mAinii era
qroasd, gdlbuie; mai avea una la subtioard, sub
bufoaical Aia nu i-o vedeam, dar gtiam cd e cea
inai mare. Infectia de la ceafd de acoLo i se
trdgea.
X,zi-dimineafd, Jeni, felceriftr, il consultase'
N-avea ce-i face. Trebuia sd-i taie cineva' De
tdiat nu puteau sdi-l taie decdt la lvlSgureni, aga
REBARBOR
r',i ('ra rost s5 fac un drum gratis pAnd acolo,
Irrrrtlcd trebuia sd-l insoteascd cineva. Directorul
,r lost imediat de acord, s-a cam speriat cAnd i-a
r,,rzut mAna. Ne-a dat foi de drum; pe la ora do-
u,r ilnl pornit spre gard. Prichindelul mergea cu
ri,rtul teapdn in urma mea. Aveam de mers vreo
l).rtru sau cinci kilometri pAnd la gard, dar era
1rl.rt:ut sd inoli prin troienele acelea de zdpad6..
tJrnram linia trenului 9i, din cAnd in cAnd, in-
lolceam capul sd nu-l pierd. Se linea bine.
In gard i se fdcu iardgi rdu" Era galben gi avea
lrt'rbinteald. L-am dus la cArciuma gdrii sd-i
tlau o drojdie.
Bdutura nu-i pldcea de loc. O bea cu ochii
rnchisi ca De o doctorie. Cred cd a bdut-o numai
pcntru cd'o pl5tisem.
- A,lcoolul in cantitdli mari nu e bun, i-am
spus. In schimb in cantitate de o cinzeacd., doud,
t'bun. Curdfd sdngele.
El incepu sd plAngi. PlAngea ?n tdcere, cu
rrasul ln fala de masd, i se tot scuturau umerii.
lrni era cam jend de consumatorii din jur, aga cd
I am spus:
- infecfia, n-ai de ce sd plAngi, e din vina ta.
Omu' dacd nu se spald face infecfie. $tiut lucru.
Asta sd-ti fie invdtdturd de minte; altd datd sd
nu rAzi c6nd ili spun cd trebuie sd te speli. Eu
stiu de ce trebuie sd te speli; da' voi habar
n-avefi. De-aia vi spun ca sd...
- Ce-are bdiatu'? se amestecd un ceferist cu
urechile infundate cu vat5.
- S-a umplut de ni;te buboaie. it duc Ia Md-
sureni sdl taie.
- Nu mai plAnge ca o muiere, spuse duios ce-
feristul. PAnd la nuntd o sd-ti treacd.
 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI
- Cdnd omul vorbegte cu tine, rdspunde-i !
Nu fi mArlan, bdie1ag, ce dracu'!
Ursescu igi ridicd fala, era plAns si murdar.
Sughila. Ceferistul imi ceru voie sd-i cerceteze
buboiul. Am dat la o parte cArpa de pe ceafa bd-
iatului si i i-am ardtat. Ceferistul s-a mirat foar-
te tare. A spus cd el un buboi in halul dsta n-a
prea vdzut, degi fusese pe vremuri in marind.
Totugi, a zis, pAnd la nuntd are sd-i treacd. Ur-
sescu imi ceru voie sd iasd pe peron.
- Ce mai vrei acum ? Stai linigtit aici, ce sd
caqfi afard ?
In clipa aceea el igi smuci capul intr-o parte gi
aplecAndu-se sub masd incepu sd vomite.
Pe peron m-am simlit tras de mAnd.
- Ce faci, tu ? imi zdmbr Jeni, felcerita. Uite
c-am plecat gi eu. Ce dracu' era sd mai fac
acolo ?
Parcd era prima oard cAnd o vedeam. Groasd,
pdroasd pe pi:ioare, dar vioaie si pofticioasd. Se
rujase ca focul gi acum imi z6mbea.
- Egti dulce, i-am spus.
- Dulce, pd dracu.^Nu-s aranjatd cd ai vedea
tu.
- Ce aranfata ? Orice femeie aranjatd aratd
bine, da' unele chiar dacd nu*s aranjafe tot sunt
mai bine decdt celeialte. Nu degeaba zice fran-
cezrJ' cd femeia frumoasd n-are nevoie de loale.
- Iv{d iei cu vrdjeluri, ai? zdmbi Jeni cu gura
sclipind {rumos, numai argint gi aur.
- Nu, tu, serios !
O priveam drept in ochi, gi ea se tot rdsfdla
legdndndu-gi piepfii.
- Vine garnitura, zise Ursescu.
REBARBOR 5J
l)ii-te la o parte ! Jeni, tine-te dupd mine,
,'. lrcst'cu un loc.
Mtrltimea incepu sd-gi agite sacii, valizele gi
,,,rt osclc.
Tdranii se strigau intre ei, aspru gi gu-
trrr',r1. Ilotul acoperit de promoroacd al locomo-
trvci rni-a adus aminte de filmele de rdzboi.
r\ poi totul se amestecd, iarna sclipi albastru, am
r,rzrrt scdrile grosolane de lemn lunecAnd prin
l,rt,r nrea. lvl-am renezit inainte si m-am infipt in
lr,rr,r vogonului. Multimea aletga in urma mea;
rr sirnteim unul cAte unul aruniAndu-se gi apu-
( ,r)(l cu disperare bara de lAngd mine. in codstd
rrr .r izbit o ladifa; impingeam-clanta ugii dar nu
r(,useam s-o deschid. Trenul se opri.
- Deschide, bd, strigd cineva,deschide odatd !
M-am simlit lmpins, ridicat, izbit de ugd. Uga
r'r'tld. Am ndvdiit induntru. Mirosea pldcut a
lrrrn gi-a urind calda. Vagonul era pustiu. Am
irrtrat in primul compartiment, Ia nimereald,
rrri-am aziarlitcdciula'pe banchetd gi am incuiat
rrsa. Coridorul se intunecd de ldrani, de cefe-
risti, de navetigti de la Ateliere. Era cald. Am
',t'trs capul pe fereastrd. Jeni era deja pe scard, isi
l,reea loc, zbierdnd intruna. Ursescu alerga ca
r rrr cdtel in coada mullimii, incerca si el sd se
,rr;ate. M-a pufnit rAsul. Md simleam tare mul-
lrrmit; fusesern mai gmecher decdt tofi dia !
t itiva oameni lmi bdteau cu pumnul in u95..
- Ocupat, am zbierat. Mama 9i copilul.
M-am 'hdntit pe banchetd, cu picioarele in sus,
si rAdeam cu o poftd grozavd..In curAnd apdru
strivitd de geam 9i Jeni. Am crdpat u9a sd-i dau
tlrumul. dar in urma ei mai ndvdlird doi tracto-
risti. Au ocupat bancheta cealaltd. CAnd a apdrut
LJrsescu, nu rnai era ioc. Tractorigtii igi aduseserd
 35 ALEXANDRU MONCIU.SUDINSKI
nigte prieteni. Am inceput si md cert cu ei dar
degeaba. I-am spus lui Ursescu sd stea afard, in
dreptul ugii. Sd *g Ta scapg din ochi. Mi-am
aprins o mdrdgeascd, i-am oferit si lui ]eni una.
- Spaima nemfilor, rAse gros Jeni.
- Ete, na ! Iese fum, e ligard !
Tractorigtii se holbard o vreme la rnine, apoi
la ea; apoi se holbard tntre ei. incepurd sa rdda
si sd se imbrAnceascd. $oldul lui jeni se rnigca
lAnga rnine ca un nnimal intr*un sac" M-am ui-
tat pe fereastrd. Ceasul gdrii ardta ora gapte si
jumdtate, Unui din tractorigti scoase cdrtile si
imediat incepurd sd joace.
- Cdt e ceasul ? Am intrebat-o.
Ea se f6!Ai pulin, apoi scoase t{in geanta de
vinilin maro un ceas degteptdtor. Il iipi cle ure-
che.
- Merge, zise. E trei pi... adicd patru fdrd zece.
O ia cu vreo juma' de ord inainte.
- Agtia de la gard zice c6-i gapte ! arn sfrigat,
ardtAndu-i ceasui de pe peron.
RAdeam amdndoi gi fumam gi ne simleam
tare bine. Era o fatd dintr-o bucatd. I-am scdpat
mdna pe burtd ;i am strdns-o. Aia jucau tabinet,
nu vedeau, am mai.strAns-o o datd.
- Fii cuminte, imi gopti mustritor Jeni" Egti
nebun ? Md nebunule !
- Sunt nebun, da' sunt nebun dupd tine !
- Ia rnAna, strigd tractoristul inai tinerel.
Te-am vdzut ! ce Dumnezeu., rndi nea Vasile ?
- Pd cuvAntul meu, se apdrd batrAnui. Ce era
sd fac cu un valet ? Zdu, ma lgnate, din gregea-
la...
Peste un sfert de ord trenul smuci; vagoanele
zdringdnird lung din incheieturi.
REBARBOR 37
S-a-mbdtat nea Rogu, mecanicu', rddeau ju-
,,rlor-ii de tabinet
[]ai nea Ro;ule, baad ! urld unul din ei, pe fe-
rr',rstr'5. Mergi mai pe linie !
('casul gdrii incepu sd pluteascd incet, dispd-
r.rrrtl spre stAnga. Era cald, tare cald; imi venea
',,r ,rclornr, intr-atdt md simleam de bine.
['c geam se vedea cerul spdidcit, cAmpia scli-
I'rnti rnoartai gi inghelatd.,Bdrd.ganul ca un sfAr-
',rt (tltr lume. Rofile hurduciiau greoi, izbeau 9i-
''rt
rr.r strecttra iar,
L/{)chr.- mAna rnea se strecura
r,r r,,ilche, iar- molatic,
mr-rlafic. pe
ne
,,rrb paltonul agezat pe genunchii femeii. Ea pri-
vr'.r tintd inainte, neldsAnd sd se observe nimic.
lit'spira scurtn repede. Din compartimentul ve-
r'rn se auzird rAsete, apoi o izbitutd. Deodatd in
liniste, o voce de figan, tristd gi cheldlditd, ince-
[)u sA jeieascd un cAntec. BdtrAnul se opri o cli-
l),r, cu cdrtile in mAnd, ascultAnd.
" Bdrdganie pia-zi rea-hi
ahi ce fdcugi miiicula mea-hi
ntd cd cui m-ai dati tu pa
ntineee
cd m-omora-rhf nu md .tineee..."
- CAntd aripatu', zise cu necaz unul dintre
l r .u:toristi.
- CAntd, lntdri bdtrAnul.
Vocea liganului se-necd intr-un suspin 9i se
IrAnse, rdmase nurnai acordeonul, frdmAntAn-
tlu-se mai departe, fdrAmat mdrunt in bucili.
Dincolo, pe fereastra givratd cu ger curgea Bd-
r'.iganul, curgea gi se-nvArtejea ca o Dundre tul-
l'rrre in scocul nlorii lui Dumnezerti odatd cu el
1',oneau fdrS noimd stdlpii de telegr#, pAlcurile de
:;.rlcAmi inlepenifi in cAmpie, ciorile risipite ici 9i
t'oto prin cer; goneam noi, oamenii, inghesuili in
 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI
burta minusculd a trenului, dormind, scuipAnd
sau jucdnd tabineU jucdria de fier huruia triumfal
pe spinarea adormiid a cAmpuiui, ne ducea parca
pentru totdeauna Dumnezeu stie unde... Dum-
nezeu gtie pentru ce. Sufletul meu era tulbure gi
nelinigtit.
Apoi, vocile tractorigtilor se fdcurd subliri 9i
suierdtoare, se-mpletird lntr-o disculie de nein-
leles. I-arn vdzut ridicAndu-se lenegi in picioare,
urcAndu-se pe banchete, pipdind tavariul com-
partimentului. Parcd-ncercau sd gdseascd ceva.
Fala lui Ursescu se lipise toatd de sticia usii, se
fdcuse una cu ea; ochii lui, negri si morti pri-
veau departe, pe lAngd mine, nu md vedeau.
Mi-am scormonit creierii incercAnd sA-i spun
ceva, dar chiar atunci vocea lui Jeni plesni ca un
bici.
- Un cal mort ! strigd. Uite-l !
Trenul scrAgni din toate rofiie, lung, insupor-
tabil; vagoanele se ndpustird unele peste altele,
oprind. Am intors capul. Fereastra se-ntunecase
brusc. Dincolo, in fata traverselor, se-ndlta ca-
lul. Coastele lui uriage, acoperite de-o piele us-
catd 9i neagrd, astupau orizontul plumburiu si
neclar. Printre nicioarele slabe si descdrnate
I
rdsdreau case, cumpene, pddr.rri de salcAmi.
Greabdnul nu i se vedea, se ridica muit deasu-
pra norilor. I se vedea deslu;it numai capul, cu
gdvanele goale ale ochilor, pe marginea cdrora
gedeau sau se jucau in ticere nigte copii.
- Am ajuns, puigorule, imi gopti blAnd Jeni.
Scoald-te.
MELA
A-r-rceput iar ploaia. Pe geamul vagonului
I'lrrtt'sc iacrimi, cai morfi gi fantome. Toamna
rrrri rnacind incet rinichii, iar copacii, ca nigte
, lrclnc.ri umili gi goi, imi intind in palmele lor
unrt'cle Bdrdganui. Am ajuns la fermd noaptea.
f 'r,rrrr cu Munteanu, profesorul de mecanizare.
l;l isi lud rdmas bun de la mine, apoi, cldtinAn-
,lr r sc, se duse sd se culce in odaia iui.
SAmbdta, cdrciurna lui Coni se inchide la
rrrit'zul noplii. Pleoapa cdrciumarului atArnd
rir('u peste ochiul lui rogu, umflat. Am gters cu
rr.irreca pefeleui umed, mi-am rezemat fruntea
,lr' n-ra.sd gi am adormit.
- Inchid, pedagoguie, md trezi obosit cArciu-
rrrarul. Pigd-te-n altd parte.
-Ce?
- Du-te la'otel. Oamenii seriosi nu doarme la
,.irciumd.
- Vreau bere, am spus, bere, cArnafi gi-o con-
:,t'rVd de porc de cAine.
Coni se intoarse blestemAndu-md si plecd sd
rrni aducd bere, cArnali gi conservd de porc de
t'iine. Il agtept. Md mdnAncd rdu intre degetele
.le la picioare, iar somnul nu se mai intoarce la
nrine. LAnga godinul stins tractoriqtii fac gdld-
1;ie, rAd si glumesc cu bucdtdreasa Mela. Imi
 4f) ALEXANDRU MONCIU.SUDINSKI
scot cizma. Sub obiald, intre degetul mare si cel
mijlociu, s-a intepenit in carne o plognile. Mela
se ageazd ldngd mine si, privindu-mi piciorul
cadavenc, rnd intreabd:
-_De ce esti trist, pedagogule ? Bdi, lapte dul-
ce. Ce ai ?
Arn scos stiloul din buzunar gi, cu capdtul
lui,. am spart plognifa; sdngele ei md strofi pe
plcror; nu volam sd md duc acasd.
* Mela, am spus, Munteanu s-a imbdtat in
oras si-acum doarme.
-si?
- Vrei sd mergem -
la camerd la Munteanu,
Meia ?
-.Agteaptd putin, zise ea intorcAndu-se ldngd
goclln.
Am inceput sd beau bere gi sd inghit cArnati
9i din nou tractoristii rAserd. Unul dih ei se ridi-
c_a greoi de la masd si imi ardtd - gros cAt un cap
deberbec - pumnul
- De ia \)Iela sd-ti iei gAndul, auzi? Cd de
nu... te... te...
. -.Fane,
strigd atunci Mela, ti-am spus cd nu
stie !
- Sd gtie I striga gros tractoristui. Cd de-aia
r-a lipit statui urechi la cap.
Afintindu-gi ochii slelti asupra mea, tracto-
ristul vorbi cu scArbd:
* Eu, nenigorule, poate m-oi fi luAnd de fra-
ier, da' vreau sd md-nsor. Si md-nsor cu Mela.
De-acu' ea o sd fie nevastd-mea, pricepi ? Iar
curvdsdraia - gata. Care nu pricepi treaba asta,
eu te ologesc, Pentru cd, sub acest aspect, Mela
nu mai este o curvd.
- Bine, Fane, am zis. Acu'scuzd-md.
REBARBOR
l l 1rl1,f i1, iar eu imi incdltai la ioc cizma. M-arn
rrrl,rl [t.rrrg in ochii de cdlea ai Melei gi, ascunzAn-
,lrr rrrr sperranleie-n piept, am plecat cu conserva
,1,' 1'ort' I.l Munteanu. Orbeciiam prin noroaie
r,l,rrr, l, ll{l\ izutel patirna rni se potolea, vAntui
".r Ilritr,r"r prin vdzduh pieile moarte" Prin intr.r-
, r' I r{ , r'iaclirile fermei pdreau rdmdgileie unui uri-
r rn.rrlilr deraiat. In ad6ncurile oarbe ale cerului
.r lrtrrrrrt ameninfdtor un avion, apoi am ajuns la
\lrrrrtt.atnU.
l)onnea cu lumina aprinsd; odaia era plind
,lr, lrrn, rumegug de lemn si cArpe. Am adormit
rr.lrt,tcat lAng? Tig"l profesor de mecanizare,
r,rr ul somn a vemt la mine rnama. Ea era tAndrd
,,r () floare de cireg gi, alintdndu-mi obraiii cu
rrr.rirrile moi, par{umate, imi vorbi indelung
,l,,.,prc Mela. Eu ii sdrutam rnAinile, plAngeam,
rr .,opteam cAt de mult o iubesc gi-i spuneam
l\l l l.r
"
Apoi bratele mamei mele se acoperira cu pdr
ll('r'!r'u si gros. M-am trezit. Era dimineafd.
Munte-anu horciia lAnga mine, asudat, cu fdl-
, rlc larg deschise. MAna lui se-afinea pe obrazul
ill('u.
- l'ovardgi, gemu el prin somn, da'ldsafl-md,
,lorn'le in pace.".

FRIG
Munteanu mesteca fasoiea cu cioturile dinti-
lor lui stricali, iar pe fata iui de copii bdtrAn se
zugrdvea bucuria religioasd a mAncdrii.
- Eu, pedagogule, imi spunea, am vdzut mul-
te la viafa mea. Am vdzut multe gi m-am speriat.
Am muncit la noile cartiere care pot sd spun cd
le-am ridicat din nimic, am fost maistor si-am
avut munci politice. Peste tot oamenii mi-au dat
cu gutul in cur, da' eu n-am stat sd plAng penku
treaba asta. Oriunde md duc, rnd aranjez cel mai
bine. N-o sd crdpdm nici aici, pedagogule.
Munteanu scoase un zgdrci din grrrd, il privi
curios, apoi, aruncAndu-l sub masd, continud:
- Nu-!i iese treaba la orag, o-ntinzi Ia lard..
Te-ai sdturat de !ard. o-ntinzi la orag. Peste tot
trdiesc oameni. Iar eu pot sd zic cd. omul, oricAt
de rdu ar nimeri-o, tot nimereste mai bine decAt
o meritd. Pentru cd - ce e omul ?
Lampa pAlpAia sfios intdrind cuvintele lui
Munteanu, iar luminile care se prelingeau pe fala
lui il fdceau sd semene cu un diavol ghidug 9i
ticilos.
- Din punct de vedere just, vorbi el, eu, cAnd
mi uit ia un om, md gAndesc cam aga: mdi, ce lo-
patd in cap i-ar trebui dstuia ! Da doar n-o sd m-a-
puc sd-i dau fiecdruia cu lopata-n cap ! Atunci md
REBARBOR 43
l',rl', Itt' sub pielea lui gi-ncerc sd-l fraieresc de ceea
r r rf r,r irrtereseazS.. Da' la tine n-am nici un irite-
n,i,, ('(' rnai ! Drept care pot sd-!i declar cd lucrez la
..r r r,rl,r asta impufitd din iarna lui'62 gi nu-i chiar
.r,,,r tlr, riiu aicea. Fii ddstept gi fa pe prostu'; asta-i.
:,t'r'ir'-i md-ti sd-ti trimitd o plapumd caldd, cd
"r
n(' l,r (lracu cu gemurile astea.
ll rrscultam si-mi scoteam cizmele. Pregdtin-
,lrr rrui de culcare, md gAndeam cu invidie ce
| ',( r l'.1 c viaf a prin optica unora.
| ),
Mrrnteanu inghesui coceni in godinul ghebos,
r,rr 1',oclinul prinse sd bclboroseascd si sd urle
'.1'rc vant. Afara bAntuia iarna, cdinii ei de zdpa-
,l,r z,lrurdau peste stregini, se izbeau lnfundat in
..r, I MicsorSlampa 9i se plimbd o vreme prin ca-
nr('t',1, numai in flanel si izmene, meditAnd:
Cine nu muncegte, nu mdnAncd: rahat ! Sd
r ,'zi trcabd in comunism. Acolo o sd vind la tine
',r o sir-ti spund asa: mdi tovardgu' Stan Pdpugd,
,l,rt .r rru mdnAnci patru porfii de piure cu carne,
r',,rl,r rru-ti mai ddm voie sd muncegti. Adicd te
l','.lt'psim.."
Muntene, lasd filosofia 9i hai. MAine iar o sd
rrr,r njuri cAnd te scol.
... iar care e $mecher, o sd mdnAnce exact nu*
rrr,ri trei porfii de piure ! Adicd, vedefi, tovardgi,
nr iun strdduit ! Simt o mare necesitate de a rnun-
, r, (li.lr la capacitdtile mele nu incape atAta piure.
I ).rt:-ar fi nigte bere...
Atunci, ln ugd, se auzird doud ciocdnituri.
- Cine-i ? zise Munteanu.
Nu rdspundea.
- Poate-i Mela, am zis.
- Nu-i Mela, fdcu Munteanu, asta-i nevastd-
 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI
Deschise u9a gi, in intunericul coridorului, se
auzi un fognet neclar.
- Ea e, zise cu bucurie Munteanu. Scumpd
mic6, da'intrd o datd cd te agteptam I
M-am ridicat in capul oaselor si m-am uitat.
Ferneia se opri in prag, era micd de staturd, caln
cAt Munteanu, tdcea. In cenusa gdlbuie a ldmpii,
fala ei imi pdru o icoand a MaiciI Domnului des-
pdrlitA de prunc.
* Ai venit/ murmurd induiosat Munteanu si,
zvAcnind cu dibdcie din umdr, o izbi cu pumnul
in dinfi, Ai venit, se rnird el, lovind cu genun-
chiul, iar femeia icni ?ncd o datd, aplecAndu-se
peste pAntecele lovit. Apoi de pe coridor se mai
auzird niste bufnituri gi mereu vocea miratd a
lui Munteanu: scumpd micd, va' zic-aivenit !
ScArtAie usi, rdsuhd voci, rdsul lui Brdnescu
necheazd infundat.
- Ma Muntene, se milogeste nea Vasile de la
camera 8, rezolvd-fi, domne, chestiile astea aca-
sd, pe recameli. Vrem sd dorrnim, ce dracu !
Munteanu se-ntoarse vesel, incuie usa in ur-
ma lui.
- Ai vdzut-a ? Nevastd,mea. E miqto, ce zici?
- Mde, zic, are'ceva. De fapt, la ferneie totu-i
picioarele. Da' cu ce a venit ? -
- Cu ce-ai venit md ? Strigd Munteanu spre
ugd. Doar n-ai venit c-un trarnvai.
- M-a adus dom' Brddutiu cu imeseu', spune
sughifdnd vocea de pe coridor.
- Brddutiu te-a adus, sd te duci la Brddutiu.
Hai, Sandule, sd dormim.
Sufla in lampd si se cuibdregte ldngd mine in
pat.
TBARBOR
Mrrrrtcne, spun, dacd vrei, md culc la tsrd-
tr,.'.r u Ai.r tot joacd remi, md culc la el" E pdcat.."
| ),i-o dracului, cascd scArbit Munteanu. Asta-i
,,' I'l,r:,rrital, dac-o lasi in casd, n-o mai scoti nici
' rr ,lr'lt'ttlu.
ll()nrbane cAteva injurdturi gi se pune pe sfo-
|,il1
Nrr rni-e somn. Vdct trecAnd prin fata pleoa-
;'r'l,t lrajisti, cai colorati apoi niste ape, mi-aduc
.rrrrrrrtt'ca trebuie sd md duc la felcerita sd-mi dea
. .r',r'lirra de bube. Mi se tot ndzare ci o aud
in
l,,rlt'lc usii, trernurAnd gi scAncind.
,\lard uruie viscolul, BArdganul isi goneste
l'.r',r'rrlanteie pline cu zdpadd prin cer. M1-e frig.
\rrtl prin coridor niste soapte nedeslusite, dar
r r( ('l) sd le-ncurc, nu mai stiu dacd soapteie alea
',rrrrl de afard sau arn inceput sd visez. Adorrn.
Nicule. ". fd,-ti pomand, Nicule.". lasd-md
rr.rrrntru cd mof.."
ll zgdllAi pe Munteanu.
- l7a? Ce-i !
-- Bdi Muntene, fii si tu dornn. Vrei sd-nghefe
l,r trsd, ce Dumnezeu? I-auzi cum plAnge"
* 'Mnezeii si Fagtele mi-sii, da ce-s eu, hotel ?
t r'-si inchipuie ea, cd.-s hotel ? Adela !
- Da.
- De-i drurnuX urgent de la usi, auzi ? Gagi-
, .r-lnct e nervoasd, nu poate dormi.
- Nicule, nu md nenoroci.... rrn' sd m6 duc
,r('ulL ? bocegte Adela. FJurna' pdnd m&ine, rnd...
It' ro$ eu frumos...
- Mare bestie, ofteazd Munteanu. Sd-ti dau
,lrumu' ca sd-mi mangle;ti ceasu', ai ?
- Domnigoard, strigd t'emeia, rygali-lsd-mi dea
 ALEXA.NDR.U MONCIU-SUDINSKI
drumul. Nu l-am furat in viala mea cu nimic. Ni-
cule, aga sd-mi ajute Dumnezeu !
- Nu existi Dumnezeu, declard dispreluitor
Munteanu. Ce-i aia,,Dutnt:.ezeu" ?
Md scol, orbecdi prin intuneric, pipdi u9a si ii
descui.
- Mullurnesc, cldntane femeia. Sdru' mAinile,
domnisoard bund, dacd nu erai matale muream...
- Nu-s domnigoard, zic.
- Sd te prind cd+ni cotrobdi iar, mormdie leneg
Munteanu intorcAndu-se sub pdturi sd-mi facd
loc. Te bat de-o suna pita-n tine, cum, te prind.
Acolo pe scaun sd-mi stai.
Adormim din nou, ghemuiti unul in altui. Din
cAnd in cdnd el tresare si se rdsteste buimac:
- Ia nlAna ! Te vdd, fir-ai sd fii! Crezi cd ciorm ?
Spre dimineald md simt inghesuit, sufocat, ii
aud rasucindu-se gi gopocdind. Vocea ei:
-... De ce, md ? E mai bine sd stai tu singur 9i
eu tot lela, e mai bine, md ? Te-ag spdla, !i-ag face
mAncare, tot, tot. Altd datd cum s-a putut ?
- S-a putut pentru ci s-a puiut.
- Vai .si-amdr de copilagu'dla, bocegte in soap-
td fcmeia, ce-a gregit el sa n-aibd tatd... sa umble
de la unu' la altir,'tot nernAncat, nespdlat...
- Da' ce-ai vrea ? Sa te lin pe fripturi ca p-o
doamnd, cum te tineal-n ? $i tu sd... Mersi, da
eu... Mii dragd, hai cd mi-e somn.
La cinci ;i iumf,tate nr.'1 trezegte ceasul deg-
teptdtor. E neobisnuit de caid induntru, iar oda-
ia-i dereticatd ca un ou Ce Pagti. Femeia spald
ceva aplecatd peste ligheanul de cositor. Deasu-
. pra godinuiui atArnd Ia trscat cdmaga noastrd de
'gala?in nailon austriac. In somn, mutra asuda-
ia a lui Munteanu pare fala unui omule! necdjit
ITtiI]AIIBOIi 47
.i l,rrrr ll lrt,zt,st'.'l'rcbuie
sd ne grabim la canti-
rt r l\lrrrrlt'irnu e de serviciu. El isi trage
.r',1,.r,'r
l,,lrl.rl,rrrrr pcstt: pijama gi se-njurd de mamd ia
, f r rf rrr r'r ltr,r',rt:tii cd nu l-a fdcut md-sa rndnz ca
1
r I rrr,rn,lt('(. un lup. Femeia se-nvdrte in jurui
r, ,',1 | lr, r lo,n' tloar ne-o intra in voie cumva.'
( ,r,rl'r',rlt' te, ii spune Munteanu, lntArziem.
| ,, , rr t. r rr ochii lui cu urnilinfd de cAine gonit.
, r
l!r, rrlr., zicc, eu mai bine m-as duce acum ia
, ',t,1','r,rlrv.r si, dacd mi-ai da de-un sdpun, ti-as
rr.tr '.1',tl,t ,'t' l'lrai e de Spdlat.
,\.,t,r rrrr sc Doate.2ice el.
ll,rlr,rrr pAnd diseard, Nicule, zdu!
f"lrr :;t. poate, n-auzi ? Uite, tovardgu' poate
,i tr '.1'rr)ii, c-a fost student: pdnd la pronunta-
,,,r lr,,t.rrarii judecdtoregti din care urmeazd
, nnr ( ,r :;otii au desfdcut hotdrArea anterioard a
' ,r,..rlor it'i, numitii nu beneficiazd de dreptul de
| , ,,n('rrlrina. E ilegal. Este, pedagogule ?'
A:;lu, aga-i. Cbdu' penal e cbdu' penal... ce
'l
"''" ,,,,,dreci de lei pentm drum pot sd-ti dau,
I'rrut' Munteanu, dar de rest nu mai am ce sd-ti
l r, I'r'rrtru cd nu m-ai anuntat. 9i chiar dacd md
rr n rrrl,ri, tot n-aveam. Pedagogule, ai h-t cumva ?
Nrr, zic, pAnd la chenziud-s iiber $i eu.
Multumesc, Nicule, spune femeia, si cu as-
l.r rr':;irn: Froi plecdm cdtre scoald, iar ea o ia pe
' lirig
t",l('( r inspre canton.
ai naibii, rostesc. Cred ci sunt vreo do-
rr,|-/(,('; cle grade, cezict?
( eea te poi sa-1i spun err, rostegte Muntea-
i,r' ,,riulmecAnd gerul, este sA zicem mersi cd
,' :; ir"cizeci de grade sau ireizeci si cinci ! Clu
. r. .rtul dsta de iarnd si aga ar fi prea pufin...

TERASAMENTUL
- Sa lansAm un semnal infinitului ! urld Mun-
teanu rostogolindu-se pe- grdm^ada de rumegu;'.
Sticla de"vin ii cdzti dln mAna 9i incepu sd-i
curgd p!PiePt.
-"g,ighi bughi, zise obosit zugravul.
Bughi, buihi,
Bushi, bufhi, iar celalalt relud:
- Brighi bu-ghi..Vtedison tt3g.-
Era 5ra cinti dimineala pi ndmetii incepeau
sd se vadd pe geam.
Era gapt'e dE fapt, dar credeam.cd. e cinci'
- Sa'lahsdm un semnal infinitului, i-am goptit
lui Beroe, mAngAindu-l pe spate, iar Beroe era
singurul care ni era beat. Ddilea numai din coa-
dd si ndrea agitat.
Fuinul diricdmirutd era acru gi rece, cdldura
trecuse, simfeam cum, treptat, mi se face rdu'
- S-o-ntindem, am zis. Bulbonea, scoala-l'
- Mersem Ia iizierd ? intrebd flegcdit Fane
Omu. Pedagogule, ce zici ?
- N-are r6sf mai departe, arn spus. Mergem'
- Lansdm ! strigd Munteanu' Du-te dracului
Bulbonea,lasd-md, md !
Irtre-am luat tuspatru pufoaicele gi-am plecat.
Primul mergea Mirnteariu, tdia pArtia cu cizme-
le gi se balailganea. Se tot intorcea spre noi stri-
gdnd:
REBARBOR 4q
- Balistica ! Universalaaaaa !
Zugravii erau vldguifi, dar treji. Mergeau in
urma lui Munteanu, cS.rdnd cisterna cu benzind
si ghemul de sfoard. Omu ridica foarte sus ge-
rruirchii, cdlcdnd ca o pisicd cu pantofii lui?e
.rntilopd, uzi.
In urma lor veneam eu, cu cutia de conserve.
Nu eram mai beat ca Munteanu, dar zugravli
crau mai freji decAt mine, asa cd eram beit. Pe
Beroe il apucase o veselie tdmpitd, curn ii apucd
pe cdfelandri cAnd cade primul omdt. Alerga
inainte gi inapoi, inecAndu-se in ndmeti; pufnea
nervos pe nas, lmi dddea tdrcoale si, cu o prefd-
cutd fur-ie, ldtra.
Bdrdganul se-ntindea albastru pAnd hat la te-
rasament, unde linia feratd il suda cu cerul de
.rlpaca. Orice vdnt incetase, nu mai era decdt 16-
suflarea albdstruie a zdpezii, fumuri rdzlete de
otel cromat.
- Avanti, dolorosa ! strigd Munteanu cu mAi-
nile-n cer.
Ciorile din salcAmii lizierei se ridicard gi se
rotird deasupra noastrd, negre si grele ca nigte
beemveuri cu atag.
Eram la terasament.
Munteanu incearcd sd-l suie, dar, infundAn-
clu-se in zdpadd, cdzrJ. Bulbonea lepadd canistra
si, ndvdlind peste el, incepu sdJ ingroape-n
t-rmdt. Omu zAmbi bleg, apoi se repezigi el. el-
cdtuiau o grdmadd tdcutd, colcditoare, sub ei se
zbdtea Munteanu iniurAnd infundat. Beroe che-
laldia de fericire. Trlpul lui suplu se zvArcoiea
in jurul grdrnezii de oarneni, spulbera zdpada,
se amesteca prinke ei.
- Beroe, am strigat. Beroe ! Bdiatule !
 rr() ALEXANDRUMONCIU_SUDINSKI
REBARBOR 51

,"*:t?:rhiy;i. sub bra,,ra rui cafenie, fiecare tc mi.ne, cddeam gi md ridicam, dar nu, nu tre-
- Beroe. buia sd md opresc. M-am oprit abia pe travefse,
Tdsnind intr_un vdrtej-frenetic
de zdpadd, cAi_ tle unde se vedea tot Bdrdganul, rotund si scdn-
l"i+tl'"l"TT +T, 14ifi-i capul si rabere- tcietor ca un ceas de argint.
p.i"i,iJ i _r'ilil
ilffi il :ff;: : j : #,Hl'
;; I-am vdzut pi pe ei: trei jumatdli negre de oa-
rrreni _gi un cap retezat de cdine pe tipsia aceea
- Md, beiete,Tft" +siiirral'r"u"ir""* rlc Boboteazd nichelatd cu ger.
roe, tu intelegi ? noi ? Be_
El se linse"pe bot. - Haideti ! Ce dracu' mai stali ?
Atunci am inceput sd gem 9i din nou fu primul, ca de obicei.
si sd_i sarut si_i - Ia canistra, imi spuse Omu. Eu nu md bag.
'o:514'il'$$- noi, ait-ia i" ti"aroii.q! er-r Munteanu se apucd sd lege sfoara de coada
om utalll ;;1 ffa
b'.#^?
j1:il,.if "b " Fan e lui Beroe. Eu am umplut cu-tia de conserve cu
daulnapoi,Tane.
"" benzind. Bulbonea stinse ligara gi, prevdzdtor,
"I-, nu diu c^alnelei_i p"."1;*1"
,^, rnapoi
qa -fvrui.a_mea
lst!].
Beroe. se lndepdrtd. Singurul care n-avea emotii era
nu Beroe. Simlea cd ia parte la un fel de joc 9i, chiar
ft-?J*:H::?ffii;*;:; ilffi "1 u".o", sPu- clacd nu-l infelegea, era cu sufletul aldturi de
naibii. sd nu_fl pard rdu cand n01.

",;T""1!;ou:?,:r* - Am legat-o, zise Munteanu. Ce faci cu con-

- Nu sunt heat. serva Vrei s-o atdrni de el ?
?
. - Egti beat, strigd,Muntealu, 9i toatd lumea imi tremurau mAinile, dar acum mi-era totuna.
beatd. vreau sa 6"s", un semnal - Nu, am spus, moaie-i tu sfoara-n benzind.
:X,:;i#il?i - Bickford, rdnji Munteanu, si-i cam trecuse
- Tlug" apa,-rdse Bulbonea. cheful de rAs.
.._Da prostule,_raspunde Beroe se smulse din mAinile lui 9i fugi.
9tn tu ce_i aia infinrt r...
trist Munteanu. Ce
- Lua-te-ar naiba, Muntene. Te misti ca un
lemn !
t,";:Hffi;EH;f*,Hn*roe, ei er se ripea
- Mi-au inghetat rnAinile. Beroe !
* Am inceput,a f"""* p"iloi, zise Muntea_
nu. Dai inapoi ? - Beroe ! La picior !
- Vom linsa ur - Dom' pedagog, las-o baltd , zise iar Omu.
Nu vezi cd nu rnai are nimeni chef ?
;il ;,xH3# I, T#:fl ,'#l lf : l,:l ;:?[13j - Ti-" mild ? fi s-a fdcut mild ? am strigat.
*:xf -Da, mi-e mild ! E bine ? Uite-asa ! -
Md-nfundam in ndmefl,
zdpadase surpa pes_ - Cui ii este rnild e-un imbecil. Imbecilule !
De noi i-a fost mild cuiva ?
 52 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

- Nu i-a fost, strigd MFnteanu. Toarnd, peda_

gogule, toarnd,'mn6zeii tui ae iniint
f
Am turnat benzina p"st" nuroe-ii_u* aruncat
conserva-n zdpadd. Capatul sforii
era in mAna
mea.
- Cheamd-l la tine, i_am strigat lui Munteanu.
- Beroicd ! Beroe, arcr I TELEX
_- Sfoara se-ntinse, Bulbonea scdpdrd din
chibrit.
IlTg_". ]puca.
fluturata, pe el. d."G;,I6
firui ei ca o mdtase
- Beroe ! urld Munteanu. Start ! Infrnit ! Rebarbor ldtrau telexurile trebuie sd fie gata
Itr termen in termen tn onoarea trdiascd directo-
. Brusc, Beroe explodd intr-_un-viiat.r" mut de
foc, iar in clipa urmdtoare vdldtu;;l rii adjuncfi inginerul-gef aiergau innebunili p9
se urni in corid6arele uriase - ale comb'inatului, uriage-gi
goand de-a lungul liniilor d; t;;. Dinduntrul
lui se smulseau"u4gte incd murdare de var Bucuregtiule alo Bucureg-
ldnga sem#or" unde m"ai t;;* d; o*. s" prdbuei tiuie cld-mi Sagoglarul m-auzi Bucuregtiu' legd-
arse in tdcere o bucatd
de timp. tura cu respecfali termenul de predare
- Pdcat, oftd melancolic Munteanu. Sd fi fost nu se poate sd nu puteli
noapte, era mult mai frumos. ne-a ldsat montajul in pand ce vind
avem noi
nu existd sd nu puteli voi nu-nfelegefi
e-n cinstea
ce Dumnezeu
ALO ALO ALO
iustificAri ? Ce iustificdri insugi ministrul ad-
iunct pricepi frate IvIINISTRUL ziarigtii cinema-
iografia doar stiti
-Azuga draga Azuga aio Azuga alo alo
Da doud baloturi aio
do-u-d doud baloturi. imprumut, da, impru-
mut, vd implor rebarbor rebarbor doud Ne'lule
scapd-md alb htreiu vine ministrul ni s-a telefonat.
Am sa-ti mullumesc pAnd la moarte da, doar
pentru inaugrrare gi dup-aia vi le restituim.
^ bine omu-ie da'mdcai unui rupe.fi-lde la gurd
fd orice sd-l trimitd Vigu pe celdlalt Sagoglaru' alo
 54 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI
Beneficiar ? Cum nu-i de acord ? Ce-s de capu'
lor ? E o sarcind, Dalule, spune-le cd-i sarcind m6'
auzi
incercali la Bercani trebuie sd se poatd ce
dracu' doar am spus cd platim expedilia.
UN BALOT ?
Alergau adjunclii 9i inginerul-gef iar maiqtrii
se-niuriu cu maigkii urlau ia tehnicieni
friei de-aici domnule cu sarcina dumitale ptim
noi, Jmdnd spald pe alta, da' dafi-mi in scris
spune-le ci nu-s fraieru'lor, eu nici pentru mi-
ne nu stau la pugcdrie darmite sd
gata, tovul'e, o omor 9i pe mama, dar sd-mi dea
montaiul in scris
Iar ia termen la data tipdrita in ziat Combina-
tul trebuia sd intre in exploatare trebuia primul
val de hArtie velind ,,1aqa albd" despre care Pan-
elica fi-va tdiatd toasturi felicitdri strAngeri de
il'rat a fotografii rebarbor rebarbor gariaalbd
vor scAr"lAi in cor gazetarri cu stilourile lor
prima garid-a hArtiei iepite, maistrul Nild Mun-
teahu, ne zAmbeste cald acest bdrbat viguros, ce
ne puteli spune tovardge maistru
adjunct
apbi iut alergau inginerii tehnicienii in sus .si
trAniin,l9i smufiAn4u-gi parul cu amAndoua mAi-
nile prin birouriG halelor Combinatului rebarbor
Nbaptea - comandd speciald - soseau sosesc
sosird in gard cei doi baloti de hArtie-mprumut'
Primul soii mai intAi, iar al doilea ceva mai pe
urmd apoi
furd cdiati gi montali pe rulouri la capdtul ,,1i-
niei" unde vor scrie ziarigtii
pasta lichidd a stufului dundrean lAgneste dez-
REBARBOR 1t
velindu-si metamorfoza sonord in spirala balo-
tului velin de hArtie sau poate
iati fluviul viitoarelor caiete gcolare sau cine
mai stie
cum vor mai scrie gi gazetariiincaz cd minis-
trul adjunct,
care-a fost gi el inginer 9i poate mai e gi acum,
n-o sd fac6, gata sd observe cum cd
in fine balofii au fost montati.
Noapte.
zi.
Zi marc cu soare si sdrbdtoare tovardse GAn-
iu ce
ne pofi declara
ce ne puteli declara tovardge operator chi-
rnist despre
ce ne poli declara
tovardsi ce
salopete strdiucitoare bluze albastre noi sdr-
bdtoare cravate muncitoregti decente neelegante
sau cravate ingineregti decente gi elegante cra-
vate 9i zAmbete-n cinstea cinste gulere albe rds-
frAnte scrobite sclipitoare in cinstea redactarea
discursului inaugurai gi.apoi
regizarea inaugurdrii discursului redactat gi
apol
Nene Radule, deci e clar. CAnd vine momen-
tul, Baldovin face semn, dali drumul in gol 9i
mai dafi drumul gi la electrogen/ sd fiarbd sd
duduie rebarbor si noi toti o sd fim emotionali
siosdne
frdmAntdm
oare cum o iegi prima noastrd hArtie cum gi
artunci drrr, ddm drumul la sulul de Sagoglar si
r -T-
56 A I.EXANDRU MONCIU-SUDINSKI
minune rnare tovardsi hArtie tovardsi cu lacrimi
in ochi
HARTIE
a mai prima-ntAia hArtie din cAte-au fost.
Mdi bdieti da si cAnd om da de dracu' vai de
. prostii ni$le'ce !i-a venit nu conturba entu-
zlasmul
Apoi rebarbor rebarbor gi-a venit intr-o limu-
zind neagra si find gi era un tip frumos incd t6-
ndr cu fafa find si servieta find din piele de porc
9i servieta i-o duceau ba allii ba ei gi clacd era
inteligent apai era mai inteligent ca noi toti la
un loc 1uentru cd ceea ce trebuia sd vadd vdzuse
vedea
iar ceea ce nu vdzuse gi nu trebuia el sd vadd
nu vedea. Poate d-aia era mai trist si-si fuma in-
g6ndurat ligara find in collul buzelor fine ugor
arcuite subliri.
Iar ziarigtii erau ca la meciu' cu Spania claie
peste grdrnadd mai ales unul mi-a pl8cut c-avea
pantaloni maro gi cdmagd maro mapd maro oche-
lari rnaro sugd maro numai ciorapii i-avea albag-
tri 9i bocaicii galbeni, bocanci coloniali englezegti
o, gi era un du-te vino de om cu persoand, tova-
rdgi,
nu vedea
se
Badea-ncerca sd-i tind pe ziarigti: nu tovardsi,
vd rog nu se poate, nu vedeli, accesul e interzis
puseserdm 9i tablila neagrd cu capul care zArn-
bea rebarbor
cau de mort interzis r:rotectia muncii tabu
.up d" mort nu intrafi in'culise culisele-s treaba
noastrd uite stati
acolo 9i admirali simfonia hArtiei acolo vd
fierbe oala aici nu
R,EBARBOR
capul de mort interzice nu e bine sd-l contra-
zici clpete mari de mort vd apdrd de accesul la
ceea ce nu
si zdmbesc.
tare mcrtal zAmbesc capetele de mort ce vd
lnteresczd totu-i exceplional rebarbor rebarbor
terrnenul a fost resp6ctat-in cinstea 9i-cinstea
.i"tt" lor celor care'9i ce frumos s-a-ncheiat la
-s{Srsit discursul lui tov ministru adjunct'
Anoi sulul de la Sagoglar si-a fu6at rolul 9i fu
onrif pentru totdeaunl Doamne ce binel jucase
ai fi tlrebuit chiar proPus pentru p-rimd dar in
ioc de asta a fost eipeiliat imediat-Sagoglarului
insotit de o tond de multumiri.
- Numele dumneavoastrd'?
E cel mai tinerel dintre ei, blegu! 9i entuziast
se tot inghesuie-n George 9i-i vAra ceapa micro-
fonuiui,T-o-mpinge in bot' -
- Hai ? striga Giorge, sudor de-a opta, ce zici?
Zbiard,mai tale seful6, nu te-aud!
Iar srupul electrogen duduie, duduie"'
- Cilm'va cheamd"? urld voios reporterul 9i
... duduie duduie'..
-Acolo I zbiard, George rdnjind, acolo, dom-
'1e, da-da !
- Ce acolo ?
- Closetul l Nu asta cdutai'.. ?
- Nnnuuu. Nu-me-le du-mi-ta-le ! scandeazd
-'-
reporterul infidcdrat
Auuu.. . zice George, eu- credeam cd vrei Ia
closet.
Reporterul rAde timid prin larmd 9i zgomote,
rdde ienat, iar George rAnjegte cdtre reporter,
stie George de ce.
gtie
Hei gAndegte rePorterui ah ce inregistrare-am
 ALEXANDRU N{ONCIU-SUDINSKI REBARBOR

sd fac befia muncii pe viu entuziasm stindard si Nu serios, chiar nimic, nimic ?
oamenii acegtia ah veseli si minunati Da, nimic, nimic, ii rdspund.
uite-aga strigd gesticulea zd ;j rttd. Iar bdiatul se uitd la mine i9i ciupegte bdrbia
4pgt, cAnd.ieglm, aiard e august inalt si soa- cu mAna, gAnditor, aga. Mergem umdr ln umdr,
re, iinistea cade - mantie obositX - peste noi. iar tdcem.
bAiegasul nu s-a descuraiat vrea sd'fa"a ,r* irti_ $tii, spune deodatd, rnare pdcat. Orice-ai zice,
col grozav primul lui voi dgtia d-aici ati ridicat tot colosul dsta-n pi-
imi vorbegte md ia de talie afectuos imi zdm- cioare; ditamai combinatul. 9i tocmai voi, hu
beste md-ntreaba de una ;At";i;u ii rdspund gtiu de ce naiba, suntefi cei mai lipsili de entuzi-
ce meserie am asm. De ce ? Nici un pic, nici mdcar o picdturd...
9i el cum te cheamd md-nkeabd Nu zic tot timpul, da' rndcar o datd o tresdrire,
iar eu ii rdspund cu toate cd-s obosit si nu_mi uite astdzi, doar e ciipa, cdnd... PAnd si eu am
arde de glume acum simtit ceva. Zdu, e pdcat... De ce ?...
egti mea zice ce-ai simlit cAnd a Reflectiile dumlitale, i-am spus, sunt ca gi
pornit -generafia
hArtia cum.
cum ce am simlit ii rdspund ... $i aici m-am oprit, nr.l i-am mai spus cum.
ei, ce-ai simfit, zice, uite dac-ar fi fost sd scrii Nu agtepta rdspuns. Poate pentru cd tocmai
pe sulul dla ceva, ce-ai fi scris, primul cuvAnt trecusem de Ateliere gi acum cerul se deschidea
rAdea el inspre oraF; iar in partea aceea de cer se vedeau
nu stiu ii rdspund nu-mi prea arde de glumd rnacaralele, bralele lor diforme, portocalii. Ru-
acum nregau, la intervale egale maiestubs, linigtea.
un cuvAnt, hai,- gAndegte-te, primul ce ti-ar E frumos, mi-a spus.
veni in minte, infelegi ? Un cuvdrit. E frumos.
Un cuvAnt ?
Un cuvAnt
Rebarbor ii rdspund. Ap fi scris re-bar-bor.
Rebarbor ?
'
Da, rebarbor.
E-un termen tehnic ? gtii, nu l-am mai intA1_
nit...
Tehnic, ii spun.
Si ce-nsearina ?
Nimic.
Cum nimic !
Aga bine, nimic.
r -r-
REBARBOR
Fe coridorul artigti]or, iung si lugubru ca o
feavd de pistol, prin mirosul cald.gi stXtut de fum
amestecat cu transpirafie, trec legd:nAndu_se brat
tra bra! regizorul Grozea giZadovl,
- Trebuie sd-mi schirnb felul de viald, bodo_
gdnegte regizorul. Ieri m-a rnugcat un cAine... azi
am cdzut pe scdri. Unde naiba o sd ajung ?
- Eu rnd-ntreb de ce mai trdim. De ci ? Vine o
clipd, ...te nagti... trdiesti cAt trdiegti, 9i deodatd
mon...
- Mda... Aici n-ai cum s-o-ntorci. Uite, ieri, in
fala O_perei, un tAndr d-dsta in lodery rAdea... pof_
d^*] ?ul dacd.i-ap fi cArpit una peste bot, ar mai fi
rAs ? Animalu'"..
IntinzAn-du-gi gAtui zbArcit si oprindu _se, Za_
,
dov ofteazd:
- Am rdmas singur, Grig... Singur cuc. Era a1_
bd... iivida ca o staTie 9i suTla... 9i"agoniza... Sin_
gurd ln fala morfii ! Dida, strig eu plaa I gl ea ni
ITUC,
- Ah, Dumnezeu.le ! striga regizorul. Si parcd
ieri trdia... parcd ieri... Si ce-cafele fdcea, sdraca...
lar tu, spune sincer, tu o apreciai ?
- Apreciam pe dracu'!-O fdceam in tot felui:
vacd, satdr, ba chiar o rnai si atingeam.
De undeva de dincoio de pei'i:1i se pornegte
REBARBOR (rl
larmd, pocnesc cateva focuri de armd, lAgnesc
fluierdturi...
sPeriat regi-
- Iar igi fac de caP astia ! tresareZad.ov,
zorul gi, smulgAndu-se de lAngd o ia la
fugd pe coridor.
"La etaiul trei al clddirii teatrului, asemdndtoa-
r" t ttti ririag paralelipiped, lao fereastrd-pierdu-
td printre zeCile de ferestre decupate galoui ln
alliastrul noptii, pierdut el insusi in nepdtrunsut
U"i"ui 9i pdrcd iuspeldat. intre cer 9i p3*31'
suferd in tdcere un om. Este batrAnul actor Ladov '
Suntem in 16 februarie, ninge tainic peste
orasul intunecat...
Rezemat cu bdrbia in pumni, ei privegte arnor-
cu bus-
tit curtea teatrului p-resdratd de-a valma
iuri de dramaturgi: Shakespeary ;i Deiavrancea.'
i;;;iJ"; Nugici"ei Euripide, Eschil si Sofocle'
tUt." gi Lope de Vega. i.umina neonului, ase-
mdndtoare memoriei veacuri'lor ce s-au scurs'
;;J" esal peste ei' Unde sunteli voi antbilii'
,o"rur'ri., iubiri ? Unde egti tu tinerete, rfsu-
;'a;a ailtalba frumopilor ani? Sic transit gloria
mundi...O grdmadd de bolovani"'
5i ninge...
r.iit-tgJ."tm, duios. cum ningea acum doud
mii deini sau acum a mie; tot asa cqm va ttt"*g"
oeste alti doud mii; Zadov ofteazd', eh ! 9i suietd'
[;;i "t"i "0, ^"tv d* p* fala lui nu trddeazd' dtt'
rerea interioard.
tn spatele lui, regir'orul 9i asistentul de regie
Caloiujoacd table.
- Iaia vine-un sol de pace ! repetd Cdtoiu
*:
aruncAnd zarurile.
ffi fi porc, ziceregszor.rl. Mai bine spune-mi
ce-i cu Kati'in ? I-adevdrat ?
 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI
eu ? In orice caz, e urAt.
- $tiu
LuiZadov ii sare tanddra:
- E urAt ? Dar atunci ce zici de urmdtoarea in-
tAmpiare: un colonel de zuavi pe care l-am cu-
noscut in Algeria, in treizeci si opt, a fost hrdnit,
domnule. de nevastd-sa - ce zic hrdnit ? [n-do-
pat ! - vreme de noud ani numai cu flord bacte-
iiana ! A-nnebunit pAnd la urmd omu'. I-o bdga,
bestia, in macaroane !
La aceste cuvinte regizorul sare ca ars gi, 1o-
vind indignat cu pumnul in masd, strigd:
- Domnule ! Mi-ajunge ! Drept cine ne iei ?
- Ce ? Cum adicd ? Doar nu vrei sd spui cd...
- Cd minti ! Minli tot timpul ca un birjar !
Minfi, domnule !
- Eu... Dragul meu, cum sd-!i spun... N-am de
ce sd te mint ! Mi-a murit acum patru zile nevasta
9i... nu mi-e ugor ! Nu-i ugor sd trdiegti pe lume !
$i, fdcdnd un pas inapoi, izbucnegte in plAns.
- |Jea Zadov ! sare speriat Cdtoiu. Ce s-a-ntAm-
plat, dom'le ? Ce e cu dumneata?
- Am glumit, face Zadov zdmbind printre la-
-
crimi.
- Iartd. md, nene, m-au ldsat nervii, se scuzd
regizorul. Zdn I
Posomord t, Zadov bodogdne :
- Jigne;ti omul... Jignegte-l, goptegte el, dar
nu jigni in mine artistul. Eu am fost cineva iar el.."
era coionel de zuavi ! NLr un tereliea-berchea !
$i-ctin nou izbucnegte in piAns.
- In treizeci de ani de' teatru, ninleni nu mi-a
spus cd mint !
- Maesh'e, se roagd regizorul Gtozea, zdu, din
prostie ! Nu infelegi ?
- Inieieg, rdspunde Zad.ov, dAnd din mAnd a
REBARBOR b3
lehamite. Sigur cd inleleg dar... ce vrei ? Homo
sum !
Prin fumul albastru al scenei, figurantii isi
agitd, bratele goale spre cer. Mohordt 9i nemul-
trlmit, regizolul Grozea urmdregte din culise
complicatEle operafiuni. Cum sd fie rnultumit ?
Actorii sunt nigte gAlme, actrilele - ce sd mai
vorbim ? - figuranlii tropaie ca nigte dobitoci.
Numai Zadoi e-n vervd, se foieste de colo-colo,
impopolonat intr-un cojoc de rdzeg 9i pdndegte
ocaziA sd intre-n vorbi cu cineva.
- ATENTIUNE, ATENTIUNE, mormdie
vocea adormitd a megafoanelor, FIGURANTII
SE PEGATESC ! SCEN-A ZECEI
- O, cine vrea pe gtefanite, nepotul rdposatu-
lui domn al Moldovei ? rdcnegte in scend betra-
nul Popescu. Cine a zis cd sunt bdtrAn gi bolnav ?
Pe Uleh l-am mdsurat cu privirea... Murise inain-
te de a-l izbi !
- Mie, ca sd zic aga, mi-a decedat acum patru
zile sofia, povestegte Zadov unui tAndr boier
polonez. Da... Dacd nu aveam teatrul, poate cd
nu i-as fi supraviefuit. Nu mi-a mai rdmas dec6t
arta, zdu. P^entru c4... ce mai ? E bine cAnd egti
tAndr: da' mai rdu e sd fii bdtr6n.
Deodatd figuranlii incep sd tdldzuiascd gi-i im-
ping pe Zadov spre scend. Lurnina puternicd il
iace"si clipeascd, apoi, doar la cAtiva pagi de el, il
descoperi pe Popescu, trdntit indoient intr-un
tron. Iiepiiclle actorilor rdzhat ca prin vatd, cAnd
surde si-ioase, cAnd pifigdiate, iar Zadov nu mai
pricepe nimic. Patima jocului a pus stapdnire pe
ei, se simte din nou agil 9i puternic cum era-n
 64 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI
tinerefe, gi-gi rdsucegte vioi grumazul uscat gi vd-
nos ca un gAt de contrabas. Aude din culise goap-
ta veninoasi a lui Grozea (in clipa aceasta, in nu-
mele artei, Zadov l-a iertat):
- Figuranfi ! guiera Crozea. Urmeazd o scend
istorici! Trebuie sd vd agitafi, sd dati impresia de
entuziasm, de participar"e colectivd, tumult ! Agt-
tafi-vd I Rasculiti-va I Urlaf ! Rebarbor rebarborl..
- Rebarbor rebarbor rebarbor, reluard figu-
ranfii, la inceput cam nehotdrAfi, apoi din ce in
ce mai solidari, rebarbor rebarbor r6barbor, um-
plAnd sala cu freamd"tul vocilor pline, melodioa-
le 9i tineregti, rebarbor clocoteair gurile, deschi-
zAndu-se si urlAnd.
* Sd-trdiasc6-$tefdnila-Vodd !
- REBARBOR ! rdspunserd figuranfii, transpi-
rali Si-mbdtafi de mdretia cuvdntului, rebarbor
rebarbor, urla amelitZadov, plin de forfe gi am-
ploarea
' Stooop grandiosului simldmAnt.
- ! stried Grozea. De-aiuns ! iar la
aceastd comandd g"urile se inchisera. Stop I
$i linigtea cdzu ca o ghilotind albastrd peste
vrdlitul cuvAnt.
- Stop. Infect, tovardgi ! infect ! Ce-i blegope-
nia asta? Ce-i lipsa asta de entuziasm ? ! Sus ca-
boieri I I ! Tire 9i repede, dupa mine:
-pul,REBARBOR
REBARBOR REBARBOR !
iurR-uN rRrs
Eu nu pot adormi. E foamea, ea usturd mes-
chin mdruntaiele, e aparatul de radio Pionier, e
respiralia guieratd a fiodorogului l6ngd urechea
mea. E noaptea. Mi-a vorbit despre bani, despre
cdt se cAgtigd si unde gi cum, fdr6,impozit optzeci
la sutd, gi despre angoasele lui. Nu cred, am spus
eu, gtiu cd angoasa-e cAnd mdgaru-i la semiilis-
tanla sau echidistanla dintre doud cdpile de fAn
9i tre' s-aleagd, eu nu am angoase i-am spus, nu
vdd nici o cdpila de fAn. Dupd aia a adormit. Eu
nu pot adormi, n-am linigte sau de ce toate foiesc
9i r6spira in jurul meu. Spatele aib - bucatd de li-
nigte -, numai atunci puteam adormi, spinarea
fierbinte ca o ceafd de taur, somnoroasd, a frate-
lui meu respira lAnga mine puternicd gi increzS-
toare, iar eu lnchideam ochii gi lunecam dincolo
in bdltoaca adAncd de somn. Nu mai respird
acum. Putrezegte undeva, departe 9i nu chiar
foarte departe, la doi rnetri sub lutul Saiontei, de-
parte de labrica chimicd pi de lotul doi. Va' zic-ai
inurit, fratele meu. Tu carele nu gtiai ce-i abstrac-
lia sublire a foamei, munceai, - montor de-a op-
ta ! - gi doar seara, cAnd dddeai o fripturd la Bd-
rdganu m6-ntrebai. pe mine, fratele tdu nefericit
;i Edgtept, iti holbai^ochii alba;tri, candrzi si-ntre-
bai, frdtioare, uite asemenea prostii: ,,tIite, mdi,
 I
66 ALEXANDITU MONCIU-SUDINSKI
dd exemplu visezi: md rog, da ce e un vis ? Ce sd
odstreazi din el ? Adicd iiala-i un vis, nu ? asta
Li""u Eminescu; da-i nlai pulin, rnd Sdndele, cd
nu sd pdstreaz|nimic !" Sd uit, sd nu uit, nu uita,
strAnele din pumni, cdntd, taci, du-te 9i-mbatd-te,
umblX nauci sfarmd sticla paharului intre dinfi,
fd ce gtii, ai cdpdldnd 9i ai pereli, dar termind
odatd, obose9te, inchide ochii, adormi..'
Disculie pe aeroport. Nu la Buenos Aires, ci la
Bucure;ti.
- Sunt nemulfurnitd... nu gtiu... foarte nemul-
tumitd, inlelegi ? (Nu chiar pe aeroporl,la cdt-
ciuma aeropoitului de faPt')
- Ce sunl ai tdi ? Te intreb pentru cd'.'
- Tata e pensionar... mamh lucreazd' la fabri-
cd.'-sunt Ia Resita amAndoi.
iti trimit bani, vreau sdzic, cum o duci... ?
- Mh".. o sutd-doud cel mult.
- Aha... ai lursd, stai la cdmin ?
... Atenfiune, atenfiune, avionul companiei
O.K. din Ostrava intArzie doudzeci de minute'
Datoritd timpului nefav-orabil, aeroportul este "'
- E un int-erogatoriu ?
- Scuzd-md. De faPt, md interesa.
Vorbele curg ca nigte boabe de mazdre pe o
tirdchea. Ma uiila coyorui grelos, rogu fals, e-cu-
loarea coniacului de /opt lei, incerc sd-mi adun
eAndurile... avionr-tl cohpaniei O.K' din Ostra-
Va... incerc sd-mi adun gdndurile, prin puhoiul
de cuvinte al)d'. ,,.',a-nceput sir fie'.' adicd nu"'
este prea comod I inleiegi ? asta e-groaznic'"' sd
consiruiegti presupune altceva... Jertfd, eroisrn,
minciund... 6ntuziasm, ce vrei". ? chiar sAnge,
asa cred. Acurn insd, nu.'. Este prea comod,
REBARBOR 67
infelegi ? E suficient sd fii punctual 9i corect. Eu
am sdliu profesoard de desen..."
A9a spunea ea, n-am mai auzit-o apoi, avionul
companiei O.K. din Ostrava aterizase de rnult.
SAnse, spusese tipa, asta voia.
A"poi teilalti dbi ziarigtio zburau gi ei undeva,
deocbmdatd se-mbitaserd gi zbierau. Iar Joyce,
nu englezul, ci celAlalt, M.C. Joyce, isi strAngea
barbiiin purnni, barbia de diavol tuberculos 9i
pldngea. Subgire, pifigeiat.
' - KAa Ioane md-, plhngea Joyce, ce dracu' md,
trebuie sd fim bdrbafi !
Sublire, piligaiat. Ne strAnseserdm mul1i. Ro-
zeanu, ineiilerul de avioane, fon{ai:
- Stom"acul meu, domnilor, este de-a dreptul
ra-sat. El refuzd. automat acest vin de doigpe lei.
O sd vedeti afard., doar sd iesim.
SAnee, spusese tipa: asta voia. Pentru cd nici
ea si nlci celilulti cAti'mai erau acolo in jur nu fu-
seserd nicdieri, ei trdiau undeva aici l-a marginea
cafelelor gi-a farfurioarelor pline cu scrum, im-
bdtandu-se din nemullumirile lor, mici cAt pahd-
relele de lichior, gi din asta nu putea curge sAnge
nici mdcar artificial; ei se sufocau; n-aveau nici o
justificare ia indemAnd, nimic; singurele nenoro-
tiri mari si adevdrate, de care ai at6ta nevoie ca
sd supravietuiegti sau ca sd mori impdcat, ve-
neau din filme qi carfi strdine, sc consumau la
televizor sau in altd parte gi-asta nu e destul. Se
sufocau cub o carapice calda, de ,,ocrotire", cd-
reia nici in visele loi cele mai curajoase nu-i vor
putea scdpa.
Acolo... Atunci...
Acolo fusese Manole, frate-meu, cAnd ziiele
/
68 ALEXANDRU MONCIL]-SUDINSKI
se tarau monotone pe BAragan, i$i tArau burtile
zdre-nluite,,pline de bura pelte pdrndnt. Si-n ziua
cAnd trebuia sd moard, el,'frate-ineu, era plictisit.
ii tot expiica idiotului de maistru cum'cd el nu
se suie, nu se poate sui, idiotii dia de la centrald _
lor ce le pasd, hia ceac-pac si dd drumu' la curent.
Maistrul (geful lui) se rdstea si urla la cdpdfAno-
su' de frate-meu ,,tu sd nu te scobesti in dinti cAnd
vorbesti cu mine, tu la md-tu sd stai iga; gi
,,nu rnd intereseazd ce crezi fu !".uri
Racordurile ! auzt?
Te sui gi-n junra' de ord le faci I Ori pleci dracului,
dornnu' Manole, cd ia mine nu mi' ai ce cduta,
eu ifi fac referat". Asta se intdmpla atunci, sub
cupola de plumb.qi de nori de dea'supra cAmpiei,
iar Dumnezelt, de sus, vedea doua^ moeAlf,ete
certAndu-se sub crdcanele elegante, metaiice, aie
stdlpului nr. 14, neracordaUli poate stdtea cu
ceasul in mdnd, le-asculta-njurdtdrile, igi zAmbea
sub mustald zicAnd: ,,Ei Manolicd, Manole, mai
ai cinci minute, at|t..." Si poate-i era mild bietu-
lui Dumnez:eu.
ScArbit, porni sd se suie pe stAlp. Sus bdtea
^
vAntui, ca dracu' batea, Manble scuipd scobitoa-
rea, chibritul, din dinfi, li stri$a celuilalt:
,,Dabat dracu' sd crdp, nea Vasile... sd te stiu
in pArnaie cAte zile-i avea..."
,,BeAd., urld maistrui, dar iniurdtura nu se mai
auzi; brusc frate-meu se chirci, se desprinse, cE-
zu: ghearele de pisicd clincdird sec pe pamant. pe
fafa lui de electrbcutat ochii increm'eniserd albas-
tri, holbafi,.rAnjetul gurii pdrea adresat post-
mortem celuilalt.
Jertfd, spusese tipa, eroism, dar masca asta
nu era fata unui erou, a unui erou iertfit; gi nici
maiskul care-i umbla acum cu degtele-n gurd in-
REBARBOR 69
cercAnd sd-i apuce limba cu cArpa de scuie, sd i-o
tragd af.ard., sd nu-i alunece-n jos pe gAt (fAcAnd
inutiid orice respiralie artificiald), nici omul asta
betait de groaz6, n-avea o fald,limpede si frumoa-
sd de erou. $i apoi frate-meu, cu limba scoasd #a-
rd gi ochii holbati, limba vAndtd lunecoasd, si
rrraistrul scheunAnd disperat deasupra lui gi-az-
vdrlindu-i mAinile lnairite-napoi, inipiralie f999,
exliralie fssg, simulAnd respiralia (pentru cAt
timp ?) in plSmdnii aceia paralizali, incercAnd
sd-l invie, sau ce ? sau poate de groaza bleste-
mului mortului, cAte ziie-o avea, $i-avea nevastd,
copii, Sgtia doi, nu-i aga, nu-s eroi ! Pentru cd
rnoartea-i stupidd 9i viafa-i stupidd 9i intAmpldri-
le sunt stupide gi atunci ce poii vedea, altceva
dec6t asta,lipsa de sens, cum poti infelege, gdsi in
spatele lucrurilor treaba de care vorbea tipa
aceea:iertfd si eroism ?
Nu-i eroism nici inversunarea cu care oamenii
crapd de frig gi sudeazd fierui sub cer, incrAnce-
narea cu care-gi smulg cizmele clefaind din nes-
fAr;itul noroi, 9i poate-n timpul dsta mai gdsesc
fortd sd se toarne gi sd se spioneze, nu-i eroism
nici luatul chenzinei si-apoi beliile cu cAntece gi
cu plAns, sf6rgite adeseori in bAtdi cu scaune gi
sticle grele de-un kil, incaierdrile-acelea turbate
din care nu se ajunge decAt la mililie sau la spi-
tai. Nu e, sau pare a nu fi nimic. RdmAne undCva
in cdmpie un stAlp, poate w.'1.4, nu-l stie nici
dracu', bineinleles. Sta infipt in pdmdnt, bine
infipt, nepdsdior, aproape impertinent. LAngd el
altul, 9i mai departe iar altul 9i cAt vezi cu ochii
si nu mai vezi, stAlp lAngd stAlp, martor lAnga
rnartor, la tot ce s-a intAmplat. $i tac. Sunt legali
intre ei cu trei cabluri de-btel, burtoase, undori
a

70 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

se ageaze ciorile pe ele gi ciorile mor: rdmAn ful-

qerate cu capul in ios, nu mai croncS.ne, tac.
" Departe de astea in zile gi drum, cu capul pe
perna rnurdard a hodorogului, eu tot nu-nleleg;
ina gandesc, trece noaptea, se duce incet. CARE CUM POTI

gcoa-
Cafeneaua-i curatd 9i limpede, e ca-ntr-o
soarele s-a
Id;;ti;, numai cd-i mult mai placut'
ii"ifi;;";;it" hlizeete, tontirl'
""^o;;i';";c qi acum ia mine' la
incepe sa qri se pard md-
ea'

contractul
runt,'rl"-rrru*tlat, tot tambal;ul cucererile' au-
de muncd pe care mi l-au desfdcut'
;i;Fi" ; LlGg"tilu din care-am trait de-a iun-
;;T;A;;i lunil toate orele acelea pierdute in
Fata unor ugi oarecare, pe care scrle
ceva'
'Pdldvrdgepte. Sd tot aibd"' nu/ n-are rucl11oua9-
o" u.,i. Ce-"mi spune ? Cd nici ea n-are servici" dar
5a a* vrea sd intre la facultate' ca,p6na
"".""ia,
acum a trdit cam a9a si-asa, dar sd nu-ml
lncnlpur
prea mult.
' - iru* brunetd acum doudv iluni, gtii ? Irni stii-
t"urn"ft^uibineaga.Brunetd,inchipuiegte-fi'9i
;;;. -" zici... poti sa-!i inchipui, poli ?
Nu puteam sa-i'surprind privirea' rrlereu lu-
drep{
r";;;f;a""u, 9i numai cAteodatd sclipea
rpt" t"i"", ca o vdpaie rece 9i violetd cu stropr
**lscarba
aurlr.
asta de vtald, zicea, tare m-am sdturat'
- Le ptli tu, zicea. N-am noroc nici atAtica/ n-am
un tip
a".aiii'ti"ion. Uite, anu' ttecut eramcecun-avea
[tag"t?"t-t";F"i.t, eia inginer' Avea"" ?
 -lT
A LI.:XANDRU MONCIU.SUDINSKI
Iot... magind, barcd pneumaticd, cort, infelegi ?
Ei, cAteodatd ne mai certam, md mai dddea
afard... da trecea. PAn-la urmti s-a terminat. Ce
folos ? De fapt nici rru ltiu de ce-fi spun toate as-
tea, porrte t:d tu...
lira linigte ca-ntr-o catedrald catolicd dupd
slujbd, cAnd toli catolicii au piecat; aga-i cafe-
neaua asta dimineala, are in ea ceva vinovat gi
sfAnt; ca o pdcdtoasd la spovedanie, zdu. M-am
ridicat 9i m-arn dus la tonomat. Am pus Sum-
mer time. Atunci prin linigtea cafenelii straluci
lama argintie a trompetei insoJitd de cele patru
acorduri de orgd, indepdrtate gi grave... apoi
pauza nostaigicd-n care pielea te furnicd de-atA-
ta dor si tristefe, gi, brusc, ingerul nefu al jazu-
lui fAgnegte in sus, spre tavan...
- Summer time, arn spus. E frumos ?
Tdcea.
Atunci i-am spus cAt de nefericit sunt, dar ce
fericire este pe mine cd sunt cu ea gi cd nu m5-n-
doiesc cd voh reugi, gi ea spunea oh, ce bine imi
pare. gi, bineinfeles, trebui-e, nu se poate sd nu
reuglm.
CAnd m-am intors, am luat o figard, ea fuma
Pall Moll, si mi-am aprins-o.
- N-am rnai fost pe-aici de un an. Aici m-a pd-
rdsit, intr-o iarnd, uh tip. RAse. Auzi, il iubedm;
ce zici ? L-am cunoscuf la Iasi intr-o casd; la un
tip care era boinav dupd pocher, un evreu. Ju-
cau. Asta de care-fi spun eu, Migu, din asta trdia.
Era aga.." solid 9i urAi foc; am sa'ti-l ardt eu, il am
in fotografii. Avea ceva de animal. Avea un prie-
ten si mai animal, numai cd dla era frumos. Cdnd
a fost vorba sd plece din lagi, le-am spus sd md ia
cu ei. Un sd te ludm, zice Misu, noi habar n-avem
REBARBOR
unde plecdm; azi aici, mAine-n Focqani..Yaga-
bonzi.." Eu, proasta, nu 9i nu, incotro-i "dpmul
vostru, acolo^-i gi-al meu. Am plecat cu ei' Ii spa-
lam, ii cdlcam, aveam grija de ei At" fdcut cu ei
toatd Molci:"a, dup-ait #n intins-o la Turnu Se-
verin. Au la bani aia pe-acolo, ce n-aln vdzutl La
Tumu au scos gase rnii, la Orgova alte cAteva' O
duceam tot intr-un trai, numa' Migu se cam sdtu-
rase de rnine; 9i-Aialaltul il tot pisa. A9a cd-ntr-o
noapte m-au imbAtat 9i'.' ce_mai.'.
Dup-aia ne-am intors la Bucuregti cd-i mi-
rosiseid pe-acolo: si Mililia, si-di de jucau' Aici
era sd pibrdem in prima noapte tot; mai incolo
ne-am refacut. Md-nvdtaserd sd suflu cartea 9i
mergea.
ttitt-o dimineatd, la-mpdrfirea banilor, am
venit aici. Au baut tot felul de porcdrii scumPe/
dur:-aia lan, dldlaltw zice sd dea telefon; iese, nu
se inai intoarce. Migu se tot mira, ce-o fi cu el; iese
qi Mipu; de atunci nu i-am mai vizut' Md ldsaserd
semn.
- Semn ?
- Da, e o vorba, nu gtii ? Amanet. Pentru cinci-
zeci de lei... Noroc cu barmanul de anu' trecut,
vdd c-acum e altul, noroc cu porcu' dla gras
si-asudat de anu' trecut...
- ilgtiu, am spus'.. Cum te cheamd ?
Duse paharul labuze, sorbi ce mai rdmdsese
din coniic. Avea gura umedd, anirnalicd, tran-
dafirie; dinlii puteinici - filde9 curat - sclipeau'
Ei, mi-am zis,iato, tare semeni tu cu un aisberg:
o optime af.eu:d. - alba, dumnezeiascd, orbitoare
- gipte optimi la fund. $i ea, tocmai ridicase
ochii, zAmbea.
 {

/a A I,T]X ANDITU MONCiU -SIJDINSKI REBAIRBOR 75

- Mimi. Nume de curvd, nu ? Ftrahaha... Se auzi... Sunt frumoasd, a$a-i, sunt foarte
frumoa-
lnveselise brusc. $i pe tine, cum ? sd!Da!?
I-am spus. $i dupa aia i-am mai spus:
- Da.
-Sunt
- De ce-mi spui toate astea ?... Chestiile astea.
^In Fond... - de-o mie de ori mai frumoasd decdt
nenoiocitele astea de-aici,nu ? Nu-s ca ele' adicd
- in fond nu te privesc. Nu te privegte, nu ? ca mine, nu se pot compara' nuu ?
- N-am vrut sd spun chiar asta. Dar... ce crln- "1"""-t
- Nu.
teaz6. acum ?
- ffi vine sd te sdrut"' imi vine nu gtiu ce'
- Da. Nu conteaz6.... Dar atunci ce conteazd, Zdu, pe tine te cred, poate cd-s o tAmpitd' da'
ce I Spune, ce? t
uite. fe cred. Ce naiba face aia cu conlaccle/ nu
Nu-gi dezlipea privirea de la mine, avea ochii md gezi' dar ni-
tulburi 9i orbi.
;;i';il;Juta z Poate n-ai sd
dar de^nu::.1 tt'
;;A#,l"-iupt "" niciodatd,
- Nimic. Te-am vdzut... am venit sd bem o ca- timp nu m-am simlit cu cineva a9a"' lnle-Iegl t,
""ji"[i"s.
fea... 9i-atAta tot. Ce-ar fi daca ti-ap povesti gi eu Nr't *a mai tot intreba daci infeleg'
toate mizeriile mele ? cd infeleg"'
- Dar esti bdrbat, strigd, intelegi ? Numai un '^':'iil;; bine.
inchipuie-li
uai, nu te ryal syPararFFir la-nce-
barbat poate inlelege o f6meie... olemeie ajunsd nut mi-am zis cd ai o tal6' de vic^iat' PalidS' pier-
aici... Obsedafii dgtia... cu ei ce poli discuta ? ["ii, "li- . zdu. $i niete? 99hi sd-!i tPtl;
' cum cum
Sunt ca nigte vite, vdd numai rosu, altceva ni- ocht au car-
te superi dacd-fi spun Nigte
mic ! $i tu zici,,la ce bLLn..." nii. Rlai ;i totuFi foarte cumsecade"'
-'^-diA"puse
- Nu ne putem ajuta. Fiecare pentru e1... atenta paharele' Era galagie' Un
* Bine, spuse. Mai zi-i sd ne-aducd. un pa-
coniac pentru mine, un coniac pentruea;
- Ji-am spus... sunt pe tugd cu banii.
- Aah, nu md rnai enerva ! Ti-am spus cd am
il;;5ii"" pentru ea, alt pahdr *:.titolf:lllY
mine. Fata aceea nemaipomenitd, Mlmt'
zamoea:
bani, ce dracu' rnai vrei. Da' dacd te pfictisesc...
- Notoc, zise, sd fim Prieteni'
- Vorbesti prostii. imi place sd stau cu tine. - Sa fim. Noroc, Mimi'
Ctezi cd in fiecare zi stau la masd cu o femeie
atAt de...
- Egti un tiP rdu 9i cutnsecade ! ,
Surrt ut-t tiir rau .si cumse.cade' $i-acum.mi-a
Am tdcut. t m-am rnoiegit 9i ?m chef sd beau'
- Atat de... banii luf Mimi"Md distrez' fir-ar-al
".uifo"*ed;i
jilcril"io"N"',,aittta*"
? Elr'riu.
- Ei, parcd tu nu gtii. AtAt de... ,,splenclida", . Gtozav ne mai "dix-
poftim. Degi nu asta, adicd nu chiar asta am trdrr:-" . Eu 9i cu Mimi'
vrut sd-!i spun. --- D-" *'tdzi? md-ntrebd galeg Mimi'
- Splendidd ai spus, da ? Doarnne Dumneze- De obicei ili taie
ule, ce grozav ! Nici nu gtii ! Hahaha ! Spiendida,
- Asta-i o intrebare tAmp"ita'
ce te gAndegti""'
tot .n"J"ii,,a" rdzi" "',,1i
""
r
76 ALEXANDI{Lj I\4ONCI U-SUD INSKI
- Trebuie sd intru la iacultate, spuse brusc fa-
ta. Neapdrat, inlelegi ? ! Altfel se duce de rApd
tot... viafa, tot. Irni pun unghia-n gAt... gata, nu
mai pot. M-am sdturat... nu mai rezist, Doamne !
- Pai trebuie sd pui mAna, sd-nveli; altfel e
greu. Merge 9i aitfel... da e mai sigur a9a.
- Invafd, invald ! Unde dracu' sd-nvefi ? Aia
patru sute pe care ii dau lu' unchiu' pe camerS,
irebuie sd-i scot de uncleva, nu? lnvata".. Unu;
vine beat la doud noaptea gi-mi urld sd-i des-
chid... altu' telefon... aitu' flori... Bdtaie cu
gnuru' de la cdlcdtor ai mAncat ? Stii ce-i aia ?
Uite... uite !
Se ineca, vorbea tot mai agitat, se vedea cd
bduse.
- Pdnd gi hodorogu' de unchiu-meu, ptiu...
pAnd gi dsta vine si-mi pune mAna pe cur, ei, Mi-
migor, nu fi p^roastd... PAnd 9i dsta-gi inchipuie
cd... daca eu... Incepu sd piAngd.
- Asta nu-i fiziia, sughlp] nu-i chimie... ,,in-
vatd.!"
Mi se fdcuse o sild nesfArgitd de toate, de tot,
de Lulu, care de la cealalti rnasd, vdzAnd-o cum
plAnge, lmi fdcba cu ochiul: bravo, di-i inainte,
nu te ldsa.
Deodatd-mi lud mAna, mi-o duse la buze si
incepu sd mi-o sdrute.
* Bdiatule, te implor, ajutd-md !... n-am pe ni-
meni, pe nimeni, nicdieri I
Se uita insrozitd ia mine, lacrimi amestecate
cu rimel li cdigeau pe obraz.
- Pe nimeni, tu inlelegi ?
- Ce sd fac, am goptit... eu n-am bani... n-am
decAt dgtia cingpe lei pdna la-ntAi. Fac gi eu
foarne...
L
REBARBOF. 77
Cafeneaua se legdna incet cu mine, ea-mi !i-
nca inci mAna in mAiniie ei.
- N-am nevoie de bani, zise, de bani fac eu
rost. Fd-mi rost de o camerd, oriunde, o masd
si-un pat, numai sd pot invdta. Vreau sd m-as-
cund, sa nu qtie nimeni de mine... Sd stau toatd
ziua sd-nvet. Iti dau bani, oricdt vrei... imi trebuie
numai o camerd, atdt.
Md simtisem atAt de bine, gi acum, totul se
porcdise brusc. Mi-am adus arninte de fabricd,
b.e contract, de ultimele trei nopti petrecute in
gard gi-n parc... In ioc sd fiu acolo, sd-i rog, sd-i
iinplor, si md zbat... piercl timpul prostegte la
cafenea. $i poate ... mai gtii ? Poate cd dispozifia
de reincadiare a si fost datd, aprobatd. Poate
m-agteaptd undeva pe-un birou !
- Mdi sd fie ! arn zis, Cum de-am uitat ? Pdi
gtiu o camerd formidabild, in Izvot. Bucdtdrie,
baie, telefon...
- Cat ? strigd fata. CAt ?
- Doud sute... sau o sutd cincizeci. Nu-i prea
mult, nu ?
- Cum, numai atAt ? ! Nu se poate ! dar poate
cd s-a-nchiriat...
- Nuu, da de unde... Alaltdieri mi-a spus un
amic, stdtea e[ acolo, da' acum se mutd. Are Fi
intrare separatd.
- Dragirl melt, te rog :;d md crezi, nu rnd inte-
reseazd, fiimic, snune-ie cd nu-mi trebuie nimic,
numai sd pot sta linigtitd acolo. SpuneJe cd-s lo-
godnica ti, cd-s cuminte,.. te rog... fd-n aga fel.
Eu pAnd Ia moarte !i-ag mulfurni ! !
-^ Da, nu-i vorba de asta. In fond trebuie sd ne
ajutdm... ti dau peste I'reo ord telefon si gata.
MAine te-mpachetezi si te muti.
 78 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

imposibil... nu, n-am

- atAt de fericitd incAt pufnea aiurea in rAs
9i
"tu
si-ii franeea prostegte mAinile'
"- ':-N;8;"tl U-u*tpus eu !.,. de la-nceput pt-aT
BANC PENTRU CEZAR
dat ieama, de cum ie-am vdzut"' egti a9a bun.pi
."*i".uae... ce md fdceam acum dacd nu erai?
f" i"n nu md refuza, mai ia unu', unu' mic md-
di ? Nu-mi vine sd cred ! fata
car,
-*S.out" Imaginea lui neclard, siluetd prelungd'in des-
d'in geantd un teanc de fotografii' in- patului meu, nu inci' Eobol-1ngI
--'- sd mi leplace
cepu arate. "t:;;it;;it dinlii
ffi;;^i"lt it'tfig" ioti draciidinlii
in craniu sonori n-am sd
Care-ti mai mult, asta, asta ? T'e rog s-o sonori' silu-
iei, n-ai dreptul sd md tetuzi! Oh, nici nu gtii #';;;i,;; Iuii-ir
cAt... "tuit"contureazd',tdzdnd"
? .,l-
Mi-era de aiuns, Prea de ajuns' - Scoala, felah, e gase -sl un srert noaP:
--,\."* ttdb.ti"'sd piec; trebuie sd md-ntAl- Omul dsta iar n-a dormiU std' std toatd
de mine; il
nesc cu cineva, dup' aii teiefonul"' t";;;id-ia-t iu, iiai*i""ula'.trage
a-ilt ."ra chestia ittu t" dusul peg Ce dreqt a}
la serviciu'
- $i eu ? $i cu mine ce faci ?
- PAi".. cum sd facem ? Dacdmultn-ai altd tteab6' ilT:;; *t scol ! Ce, in fiecare" ' Cezar se uitd la
is sclavul lor ?

urt"upii-*d aici. intr-o ord cel sunt inapoi' ei sd md bagocoreasJ

N-urrba griid eu nu te las,,semn"' mine, tdzdnd:
incepir sa rada: - Felah'
- Ti-'am spus cd egti rdu. Eu ili povcstesc qi tu
Inca
- Felah e md-ta, eu nu sunt felah'
rAzi ieminel Apleacd-te st te trag de urechi' - Scoald, felah'
putin. M-;;; tYtt", a9a m{ ieri trezesc intotdeauna'
t-tria Mai tare !
gipoimAine 9i pA-
rii"ta gtrengdreste. pe barbie 9i pe obraz' astfel incepe u'm'ipi
",u^',' numai cd - cuc6-se dracului
- Du-te. Sd fii cumitri'e I
*i-am intors piufin capul 9i m-am-ui-
ffiili;;ili;i1"1;;
t" - astdzinu, nu, nu md duc' O sd mergem la'9 co-
tat ia "ga Rtd"u ca o vaiiaie, actrio, la masd' Era
i"ititi "u.i"t cel pulin aga pdrea'.Afard gerul nri-a
t#ti" rl-" sd bem 9i noi o datd' ca domnii' un
ceai"
adus aminte ch mi-c iiranre 9i cd sunt amellt' urmelor, ce te tot lii dupd mine'
A*1t*."t pe la fabricd; acolo nimeni nu gtia ni- - L,a urma
Cezar?
"-frirr|",oi
mic; dispclzilraincd' nu veruse' dar
lui e piin d.e o scArbd biAnd6'ceiui
d-iiliti;t iin fatiiucrurilou este zambetul

80 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI
care-a-nteles cd pe lume se- poate muri-n doud
feluri, de zroazd sau Poate de rAs'
- Pentiu cd fumeii Amiral, zice Cezar, mie
tisdrile astea imi Plac.
"Vo* pleca sd 6em nigte ceai, md imbrac, aco'
perisul cie gudron indbusd perspectiva, este sin-
L,rru p"ttp"ectiva a dormitorului,,,perspectiva
luminbasal'in carc noi azvArlim sticle goale, con-
serve 9i chiar un bocanc scdlciat. Mergem Ia ceat,
Cezar tugegte, iau de pe scaun cioraPii uzi, ptoas-
pdt spalafi, el aprindeo alta, de la chigtoc, tuseste,
le-neacd, tugeste, mi-i storc in cuverturd'
- Ce dracu' ai ?
- De la un timp..' ptiu ! Md arde al dracului !
Ochii i se aprind idniirativ: Parcd am o meduzd
A-il scArb6asd in troc de stomac ! Cum trag ?fu-
mul, gata, m-apucA dracii; he, he"' Ce crezi 9i
Ji"'f8tu dintiLor galbejifi (are doudg' gase de
ani) i se rupe rAsulacela gutural, incAntat'
fese, rniiam stors ciorapii, au rdmasinsd jilavi
si reci. Mi-i spaid el, pentru cei doi-trei lei.pe care
i-i dutt, el face tot feiul de lucruri de-astea, dar
fara sila sau umilinfd, ar fi-n stare sd lustruiascd
pantofi pe stradd si-ar face-o tot cu acest aer ne-
ilauatot, doar Putin distrat-
' Se-ntoarce,'galogii lucesc gragi 9i uz|ii incal-
td, imi par buni de mAncat, iini leg
giretul' la bo-
to9el.
- Unde dracu'o fi celdlalt'.'
Tugegte, s-a aplecat, irni cautd botogelul,
costeliv ca o caPri rAioasd.
- Sub pat. Mi-t aruncd. Egti gata ?
- Sunf, nu te srabi, te agtePt.
ii simiin pici6are, umez,i $i nepldcufi' sunt ca
doud venfuze strivite, rnd descal!, ii scot 9i pe ei'
ul
I
REBARBOR
Crede cd m-am tdzgdndit, i9i scoate paltonul,
se ageazd Pe Pat.
-'Azi-noafite m5 uitam Ia cdlcAiele tale, ts tare
caraqhioase, zdu...
M"-arn incdltat pe piciorul gol, ciorapii in bu-
ztTnar, el imbracd paltonul, iesim.
- Vrei sd spui ci sunt ca 9i cum ?
-Da, zice,'dat asta mai ales pentru cd'
Dimineala are respiratia de lapte a viJeilor,
aerul este rece, trist-argintiu.
O l5murim cd nu suntem patru, cd suntem nu-
rnai doi, dar cd vrem patru ceaiuri, patruL ':e9ti
mari si iierbinti de ceaii Cofetdria-i pustie' Dimi-
neala s-a divizatin doud, o parte-i aici 9i miroase
liniqtit a vanilie, ceaialtd a idmas dincoio, o ve-
de- pri., vitrind, maiestuoasd 9i imperturbabild
ca un froleu.
Mapa lui e intotdeauna plini, conline felii de
odinehe ia cantin5, Idiotiilui Dostoievski, sa-
ie, cAteodatd Pisemski, iar astdzi Fi un borcan, in
."..-ut rdmas de trei degete miere, albd 9i zaha-
risiti, pe fund.
Bem ceai. E fierbinte. MAncdm pAine' Cu mie-
re. Oftem. Dupd fiecare inghiliturd .face o pauz6',
nare ca asculti lichidul duIce, fierbinte, rdsfdtAn-
'du-i ,,medtJza" care lui i se pare atdt de votrumi-
noasd dar nu e, n-ar putea fi, n-ar avea cum sd-nca-
pa ir-t burta aceea pi care i-9 ;tiu trasd cu sila pe
loaste, trasd ca o rirAnugd subfre pe-o mAnd des-
e
ficutd de manechin.
- Dac-o fi sd te pomenesc vreodatd, zice trist
Cezat, affl s-o fac numai pentru ceaqca asta de
ceai. Nu rAde ! Se uitd spre nnine, apoi peste umd-
rul meu, unde-i peretele alb-rnurdar' El poate sta
 82 ALEXANDRU MONCru-SUDINSKI
multd vreme aga, caun corb Pe-o cracA-nghefat5,
plin de nemigcare, inlelepciune 9i somn'
' Femeia-smochind se cfiiordgte la picioarele me-
le, ire-o privire rea, dA gdind, picioarele-s albe,
infipte iri botogei, a.T. ?f gle.zn3, madam, ce te
mirh, igi intoarce ochii lezali cdtre mamd vreau
ordiiturd, vreau, vreau. Ciorapii sunt lAngd,mine,
be 6alorifer, este linipte; simt pe axild o broboand
hea de sudoare care tremurS, nu mai tremurd, a
3lut,".at la vale pe piele, se opregt-e secdtuitd sub
,arr. C"rut tace ii eL poate-;i ascultd meduza, ci-
ne mai gtie, faf.a lui^este impenetrabild, este o
nleoapd inchisi peste-o orbitd de orb' Tusea i s-a
iototii, intinde mana, ia de la mine un Amiral'
' - De ce nu te lasi de fumat ? Nu vezi cd"'
- $i de fumat ? Este singura treabd pe care-am
fdcui-o temeinic pAnd la capat; serios' De fapt, nu
cred cd de la ligdri'
-Da'delace?
- De la resim. Mi-a spus Marcu: te curefi dacd
nu fli regim:tre, hd, zic,^dom'.doctor, imi prescrii
*aiu Uaiii dia cu care sd pot line regim ?
- Te pomenegti cd fi i-a Prescris !
- Asia-iarnd, povestegte Cezar, eram cu-n tip,
tot o putoare, unu Mitu, s-dr putea sd-l cunosti'
Ma-niprietenisem cu el. Fdceam o foame ce nu
s-i ma'i oomenit; Milu dsta nu era bun de nimic,
*a.i* de furat. Ce zici, ce fdceam ? CAnd nu
"iii
mai puteam, ne-agezam unu-n fata altuia pi-odatd
Mitti strisa: ,,Potoliti-vd, o, talazuri ale patimii !"
si eu rdsJundearn ,,Oooo, ciar vd potolili !" ca Ia
ieatru, cd rnai. Zbieram fteaba asta pAnd nu mai
puteam. PAnd cAnd ne stricam de rAs'
^ - Si se potoleau ?
- bit't*l talazurile ? Aiurea I Da rndcar ne dis-
REBARBOR 83
tram. PAnd cAnd scrAntitul dla s-a apucat tamne-
sam sd'izbucneascd in pldns. A fost o comedie...
eu urlam mai departe ,,potolifl-vd,!" gi dla alerga
dupd mine ca un isteric. ,,Taci, zicea, dacd nu taci,
te 6moor... C-un ditamai fier de cdlcat. Apropo,
astdzifac rost de ceva bani. imi dd unu' o tiald sa
i-o vAnd la Calu' Bdlan. Ce-i peste o sutd i-al meu,
a$a cd...
Scoate creionul, il scoate pe Dostoievski, igi
potrivegte ochelarii. imi surAde:
^ -Mari ticdlosi gi-dgtia, ai citit ? Numai Ferdig-
cenko c6te parale face, hehe... !
Nu vreair sdl las sd citeascd, am sd md plicti-
sesc, cAnd se-nfundd cu nasu-n carte nu-l mai
poli scoate din ale lui.
- Ai vdzlJt cum se uitd la mine ?
- Cine ?
- Cucoana aia cu plod. Parc-a-s fi omorAt pe
cineva.
- Hei, pdi are dreptate, tu nu te prinzi ?
Acum vreo doi ani, cAnd eram ras in cap,
md-ntrebam gi eu: ce dracu' or fi avdnd ? $i nu
toate, numai astea de... ddd, sd zicem treizeci 9i
cinci de ani; astea cu copii; cdnd te vede in halul
dsta, rupt, ddrAmat, se sperie la gdndul ca 9i gAgA-
licea ei-ar putea ajunge ca tine; cu toatd educafla
aia pe carezice cf i-o?d; inlelegi ? $i-atunci devii
un pericol,rtu? pericol social...
,A.r fi putut fi un profesor gozav, ii place sd
explice, se aprinde 9i rAde incdntat gi, chiar dacd
nu spune rnire lucru, stie sd captiveze.
SCoate batista, vinele gAtului i se ingroagd, s-
a inrogit la ftald,, afurisita?e meduzd il Sfapie din
nou. Agtept sd se potoleascd, apoi:
- De fapt, ce !i-a spus Marcu, ce ai ?
 r-

REBARBOR 85
ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

ochii. $tii tu ce-i aia inmormAntare cu clasa intAi ?

- Nu gtiu dacd pricepi ce e 1a,.eu nr-L prea"' tu- O avere, dragd Cezar...
se catarald zicea, cu nu gtiu ce Ia stomac'
9i bunicd-mea' e un - Hahaha... rdde Cezar, rAde, rdde pAnd cAnd
- A, gtiu, este ce-a avutsdptdmAnd pAnd te for- nu mai rAde, se ineacd - dinlii lui gafbeni mur-
fleac. ivfil tueeqti aga vreo
ilf o vend-n sto- riari -, kage aer in piept, rAde, se-lpleacd, rds-
iezi, si-atunci prrr, odatd crapd-
toarnd cartea, alunecd incet, ca din gregeald, pe
;;;t";;i:ei:"6"pi'ta verei sange' Nu prea mult'
cru9umea.
mult un lighean.
""'-^Sa;;f
cel
ianiegte fascinat Cezat, un lighean
plin cu sXnge fieibinte qirozl' . -
'-- Nr't roZ, vi9iniu; dia din pldmAni e roz' Asta
dln Uurta-i mai altfel, mai riegru nifel' Vipiniu-
inchis.
- 9i?
-$ice?
- b" r-u mai imntAmplat cu bunica iiaiaata?
i"-Jot"f iimelor oclielarilor, ochii sclipesc'
oUni ae o curiozitate veseld de copil Pozlal:
' - S-u fdcut bine. I-au fdcut o transtuzle/ duPa
aia au adus-o acasd; lin minte cdera toarte vesela
gi-ntr-o duminicd iar a vomat'
Un
-Pariezcd a vomat un lighean de sAnge"'
sdnge zrozav, viginiu-inchis !
"---'ii?u
bucdli negr-e de sdnge-nchegat !
NL mohpsim un-"ul de altul, rddem prostegte'
ne prdpddiin ae rAs, md descalt, imi imbrac clo-
;;Jii, il;;Jhohotind deasupra mea, rasul T"t
;;i;;#;ra iinaut sub ma#, o datd cu el ei cu
*oii.irrttua plScutd a ciorapului uscat ma P?-
ii""a" o feri^cire curati pi liriiqtita de parc-a9 sta
*"ttll Mureqului, ar fi soare gi-ap avea' tot
[Jp" ani' Pace 9i bucurie' o'
ca atuncea, unsprezece
Doamne, ce bine e sd le ai"'
- -- e alucului bunicd, mdi a naibii ! strigd Ce-
zar.TePomenegti c-a scdPat !
--
- D"'r.dpat a scdpat, da' a costat de ne-a iegit

NEPUTINTA
... Existd oameni care in anumite impreiurdri
iti aratd o alt6 fald, necunoscutd, nebdnuitd incd'
ib pii""r. ca gi cum n-ai.face parte din.specia lor;
te brivesc asa cum te uiti la un obiect necunos-
.itl p"ti" dezagteabil, ciudat. Atunci, in birou-
cris-
rii" fot'*oi 9i iapitonate fumul pldcut sefelele
i"Ji i"r.a,'dunitt" inecdcios gi bstil; pe
z'Ambetul ace-
Itbu .u au hArtie infloreste vegted
la politicos care-nsofepte mereu.sintagm4,'n!
se boate". .Nu se poate" sPun ei 9i ,,e impost-
- DJr
bil', spun ei 9i ,,ne pare rdu". -. ,,f't1J" '
tu incd nu ltii un lucru, ai sd-l afli, deo-
camdatd nu-l presupui: nu pofi sa-i invingi' A il-
vinge inseamna a cbnvinge pi tocmai p-enfru.asta
tu riu ai destule argumente. Ii', timp ce ie vorbegu
ii G e*elici dreptitea fa limpede, ,,evi'dentd", 9i
nedrep'tateu ,,absurda" ce ii s-a f5cut, dAngii'
auiiu mine, gi-au 9i fdcut o pdrere 9i nu te mai
"na
ascuitd; la ora aceea sunt surzi.
Exisia astfel de oameni, astfel de imprejurdri,
seamdnd cu o vraid, cu un blestem, 9i trist e cd
tu habar n-ai piti inchipui mai departe cd lupti"'
La inceput eram trist, dezoiientat 9i luam
cAte trei-pitru mese pe zt. Adusesem cu mine
a""a titd de palincd din A,rdeal pentru ,,ornul
;;" de aici] Omul insd plecase-n concediu,
REBAITI]OI{
undeva in Retezat. Bucuregtiul semdna crr o
piersicd moale, cu zeama prelinsd; un fruct ris*
copt 9i pufin putrezlt. Colindam bulevardele, ca-
fenelele, pisoarele, librdriile; ca de obicei, peste
tot - nimeni; pustiu.
Mi se intAmplaserd multe pAnd atunci, tot fe-
lul de intAmpldri, se adunaserd peste mine, des-
perecheate 9i prdfuite ca-ntr-un hambar pdrdsit.
N-apucasem sd fac ordine-n ele, sd md ghndesc.
Nu eram ?n apele mele. Omul meu nu venea,
'
parcd murise naibii acolo in Retezat; fdrd el nu
puteam face nimic, nici un deget sd migc, nici
atdt.
La secretariat mi se spunea sd revin, reve-
neam, imi spuneau: deocamdatd nu. Ii luasem
la rAnd pe tofi domnii aceia care dau audienle
gi, dupd ce domnii md primeau politicos gi md
ascultau, a venit vremea cAnd a inceput sd mi se
spund gi despre ei cd sunt plecafi. Nu neapdrat in
Retezat.
Mi-am numdrat intr-o zibanii: erau misterios
de putini. Pofta de mAncare-mi crescuse; colin-
darir mai departe cafenelele, dar luam numai
doud mese pe zi.
Mai cumpdram incd ziare din care aflam curn
cd farfuriile zburdtoare zburau tot mai jos si ne
spionau. Ma gAndeam.cd trebuie sd le pdrem ta-
re ciudafi noi, dgtia de pe pdmAnt. Md gAndeam
la asta, la altele, vegheam nopti inkegi cu lumi-
na aprinsd; n-aveam ceas; aparatul de radio nu
mergea; md uitam la peretele din fafd - un pere-
te ingust de mansardd spoit cu var.
'
Astfel incepurd sd aibd loc toate chestiile cu
Angela qi Nely 9i Mirovici gi V. K. 9i tot felul de
intArnpldri cu Gigi Dentistul gi barca lui pneuma-
 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI
ticd" Sd se intdmple aievea din nou. Se perindau
lent, pe peretele alb 9i ingust, uneie dupd altele,
ca-ntr-un fiim.
Md uitam ore intregi, panA cAnd aflpeam. Md
trezeam cam aiurea; vedeam ziua scursd pe pere-
te ca un legin. Aprindeam o fi.gNd., incercam sd
gAndesc. Nu reugeam. Pur gi simplu nu reugearn;
Je pare cd nu pofl gAndi aga, aiurea, fdrd sd gtii
daia-i spre seaia sai dimineala, noud gi un sfert;
fara sa fti cat de cdt legat de vreun timP. Fumam
't].ru*si-n timpul dsta
o tieard filmele reincepeau.
doud inese pe zi, dar peste una de obi-
cei sdream. Filmele rirele deveniserd captivante,
nu md-nduram sd-mi dezlipesc ochii de la buca-
ta de zid. Am destupat sticlele cu palincd 9i-n
timpul proiecfiilor beam. Lichidul eia divin, co-
bori-n vine ca un foc ticdlos, amorfit. Luam sticla,
pahalul cu mine in pat, imi aranjam pernele sd
stau drept.
Priveim in perete, la plus infinit; ochii mari,
larg deschigi. Peretele devenea o patd transpa-
rentA gi alburie; se-auzea apoi un zumzet; iardgi
mai beam 9i deodatd-ncepea; vedeam totul, aie-
vea, aga cum a fost.
Md necdjea un singur lucru, cd trebuie sd md
imbrac, sa ina spdl cdteodatd, iar apoi sd cobor;
sd md clatin prin tot felul de alimentare qi bdcd-
nii ;i sd calculez ce gi cum; de doi lei unturd 9i
pAine, si brAnzd de-un leu patruzeci; cracauer de
-cloi;i
gaptezeci 9i pAine ardeleneascd sau Saham
si cincizeci de qrame de unt. 9i cAt m-ar tine-un
pateu de ficat. Erau nigte trgburi Prea comPlicate
ii-n fond inutile, prostegti. Imi dddeau peste cap
tot festivalul de fiIm. Md enervau oamenii, femei-
le gi mai ales, privirile bovine, curioase cu care
REBARBOI{
md urmdreau. Erau ca nigte scalne, se agdfau clt'
haine, de m6ini. N-am avut incotro, fut fine, mas
aceea a trebuit s-o susPend'
De atunci am devenit liber si liniptit. Pofta de
m-Ancare cr4.scuse grozav; crescuse atAt de mult,
ir ;,- a aiuns chiai acolo unde am prevdzut: a
presnit dintr-o datd ca un balon de sdpun. CAnd
?ni-am dat seama de asta, de sfdrgitul ei cara-
qhios, m-a apucat un chef nebun de rAs: ,,poftil',
Ziceam 9i rddeam cu sughiluri, cu lacrimi rA-
deam, md stricam de atAtI rds. A fost o zi f.oatte
veseli aia, insugi festivalul devenise vesel- 9i
edldsios. Ca sd-mi distrez spectatorii, ie-am dat
[e p"erete o bucatd mai vech-e de fiim; apdrea pe
ecran mama, impreund cu mine, 9i eu eram un
conil dulce si srdsuliu.
'- Niuc ! liia marna (up? loli spunea e.a Pq
atunci), dacd iu mdndnci felul doi nu capefi nici
o prdiiturd; pe cuvAntul meu, auzi tu ?
'Eu aaaeim bosumflat din picioare 9i-mpin-
Eeam farfuria cu tocdnild spre ecran. Aici.toatd
Saia era pe ios, spectatorii r6deau cu hohote -
,,felu' doiai i" $i,l,to-ca-ni-!4, i-an7zit"
AFa le trdiam. Era pe vremea- cAnd locuiam
oe strdduta tizului meil, Al. Odobescu, la nr. L0
h. Cat"odatd, brusc) oboseam, mi apuca un fel
de sfArgealS; pe ecran pete albe, linii tremurd-
toare, verzul.
Coboram atunci sd md plimb. Dddeam coltul
strdzii, cumpdram Mdragelti 9i fumam. Toamna
era obosita lsi blAndd, adormea uneori aiurea-n
vdzduh. imi'simteam stomacul mic cAt o nucd 9i
nuca asta era plind de fum.
Bucuregtiul se populase; vedeam tot felul de
mutre simpatice 6ar-e se uitau Ia mine, rddeau'
 rT
ALEXANDRU MONCIU -SUDINSKI
\
Erau ca nigte pegtigori colorali care vin la geamul
acvariului, se holbeazd la tine, nu infeleg riimic gi
apoi fug.
RdmAneam ore intregi pe chei, agezat pe ba-
lustradS, priveam gunoiulala de frunze de aur,
eram fericit. Plecam. Puneam un picior inaintea
celuilalt pe pietrele calde-ale Spliiului, fdceam
treaba asta cu multe grljd,fala de echilibrul meu.
C-un stomac cAt o nuci, te pofi trezi,una-doud, in
aer la vreun pas neatent, grbgit.
,,Totul se poate ! imi spunearh, totul, da, totul...
ce-mi tot indrugd mie domnii aceia, prostii !"
Trebuie doai sd-!i dai silinta sd calci cAt mai
greu pe pdmdnt.
il
... Liniile gerpuite albe gi negre se rdsucesc, co-
vorul se tdrAie - milimetru cu-milimetru spre el,
marginea lui flaugatd incepe sd-i atingd c6apsa;
?ntr-o parte, cimentul rece, inghetat. Se trezeste.
Lumina difuzd,ldptoasd, patrunde prin gea-
rnui din tavan, e un geam dublu, deschjs in Xco-
peris.^Aerul inghelat al mansardei are iz acru de
furn. Isi potrivegte pdturile, simte bulele de cdl-
durd scuigAndu-se,-arnestecAndu-se cu frigul pe
trup. Intinde prudent picioarele, gi le dezniorleg-
te, incearcd sd ajungd cu mAna pachetul de figAri.
Reuseste. E sleii stdrs de vlagd, pluteste-ntr-u"n li-
chid incolor si vdscos. Fumrll cild ii arde pldcut
gura, il simte apoi in stomac, acid, capul ii eln{un-
datjn pernd, gbl de gAncitrri, toropit. Priveste fu-
mul tigdrii: guvite subtiri, cenusii, ce se deru-
in sus; scrumul cregte gingag si franjurat.
leazd.
Nu-i rnai este nici foame, nu-I esle nimic, e doar
REBARBOR
senzalia ie a-ort"ala pldcutd, indiferentd, e ca
9i cum s-ar afla in mijfocul unei bile uriage, de
portelan transparent, 9i bila aceea s-ar iegdna.
Undeva licdregte o bucurie, ca o geamandurd pe
fluviu, dimineata, in ceafd, in zori. O bucurie ne-
definitd, al cdrei motiv ii scapd 9i de fapt nu-l
intereseazd.".
Lumina din tavan nu-i spune nimic, putea fi
orice ord din zi; orele se pi^erduserd in mijiocul
scurgerii aceleia ldptoase de iimp.
Astepta foamea.
Ti.gaia il ameti gi mai mult 9i atunci balanfa
calmd a zilei se inclind incet, maiestuos, citre
somn" Mdna lui cdutd scrirmiera, scdpd chi.gto-
cul, se-ntoarse.la cdldurd, sub pdturd, afipi.
...Etuu voci neldmurite, nu prea infeli:gea de
unde vin, din somn sau de-afard, nu era in stare
sd-si invingd toropeaia, apoi vociie dispdreau,
rdmdnea d"oar ?ntrinericul. Respirafia lui egald,
ugoard - singurul zgomot ce se putea auzl
Apoi, apiru pos.'tapul; venea incet, lunecAnd
pe sihiuri, pi, cAnd fu aproape, igi scuturd din
iners zdpada de pe bland si se opri. Se privird o
vreme ih tdcere;- dupd aceea poptagul porni sd
e'scaladeze soba inaldd, de teraiotd'; se cdldra grt'
iuliu pe dalele de faianti, agdfdndu-se de fieca-
're ies'jtura, asperitate; in mhna stAngi linea un
plic
- Era albastru, urias"
foarte cald.
Deodatd pogtagul se -irnpiedicd in schiuri, lu-
necd 9i cdzu pe podea. Se vede insd cd.nu pdlise
nimic, pentrir ch, fara sd se ridice, ii intinse ca
pe-o ofiandd plicul, cu un gest rugStor 9i umiL.
Apoi, lopaind caraghios Bi. retrdgdndu-se in pa-
tru labe, ii strigS:
 d

il
ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI REBARBOR 93
92

- Arde... arde ceva, nu simli ? ! Bine ci-mi adusei aminte. A venit o scrisoare
P;-;1[ ; bdtut'la mapind, cu litere unui de-o oficiald. pentru dl de sta aici inainte de matale.
de mdrimea Sd o dau retur... sau ce zici sd. fac?
e.nit"ia,-""*eie lui; plicul era
El se agezd pe pat, respird adAnc, apoi, ridi-
geamantan.
"- Ei;;;; mirat hdrtia 9i induntrul ei gdsi ceea cAndu-9i ochii spre ea, murmurd:
.- li,l"T,* ;'ATi" ;;?;;a J; pa'."" cu cu" unt' Pe
ldcomie
- Doamnd diagd., ai promis cd-mi aduci o fe-
felie nu scrta nlmli, dut imbucAnd-o lie de pAine cu unt.
in pAnrcce auzi de
;;-;i;fild-o "o* se topeete hagini '
de scris'
i.uiG'auparte ldcdnitul unei a domnu-
*oa"iut f" no.uu pldcutd, monotond'
---,,ia
lui care dicta:
facem cunoscut prin prezenta cd s-a 1

aprobat..."
-t^-"C;i;ci ! zbierd b6trdna. Arde, befivule, nu ,
auzi?
---Deschise t
leneg ochii 9i, intr-adevdr '' vdzu-zia-
t

t"l;;;;;;iie palpaind ldnga pat ei umplAnd cd-

ffi;T; A;ii;'; acru, ifiechcios' se iidica din
Lf,i'ii'iii;;;;*a in papuci, se apucd sd calce
ziarele in Picioare.
'^"#;;;i t"iuoiot"a 9i-1 blestema amenir,rlend
.a-f au aftar6', cd va chema pornpierii' mililia"'
"u
cd-lva aranja ea. .r
Dar el n-b asculta. Jopaia maideparteprrn ca-
merd, neputAndu-gi lua ochii,de 1? PT?-"t-lt^li1;
attbastru' ca 91 cer
!a ugii, lAnga care zdcea un plic
de-adineauri, numai cd mult mal mlc'
--Cila termind cu ziarele, il ridicd de-acolo 9i'
nedeschizAndu-l, il puse atent pe masd'
- Dumneata crezi in vise ? o-intrebd'
Bttta; il privi indignatd 9i cldtind din cap:
- in
-nu.vise...?
- Aai.a lasd... nu, nu-i vorbl de asta' Vor-
ba e ca ap mAnca o felie de p4ine albd' cu unt'
"": il;.ate, lise batrAna' Imediat lli aduc' A !

)
CU PU$CA PRIN CERUL PUSTIU
Am inceput cu coniac, dar era prea scumP/
aga c-am plbcat dupd votcd eu si cu Cart, ceilalli
rimaseseid, eu ii fhceam curte lui Cart, cdutam
s-o imblAnzesc, vreau sd zic cd pe drum era soa-
re, zdpadd., gi i-am spus ,,Ia_-md-n spate, Cart",
i-am sarit in spate, si Cart rAdea, imi linuse cana-
diana la club s-o imbrac 9i acum md cdra in spa-
te, e o fatd bund Cart, pdcat cd nu se spald mai
des. Babele. A cui o fi fost baba asta ? I-o babd
frumoasd. gtampilati mdrfurile la intrare. Ade-
vdrul e ca-mi place Cart aga zdludd 9i nespdlatd
cum e, Doamrie, ce suflet iremediabil de cumse-
cade poate sd aibd, de copil,-o sdrutam pe collul
gurii-gi ea tremura, ditamai beatnicd, vagaboan-
da, gi ne-am intors la club. A ieEit prost, dia ne-au
bdut votca, Petre dormea sau fdcea pe interesan-
tul, Magazin incerca sd converseze, e1J voiam sd
se care lar dracu' to!i, cum a fdcut Sever, care s-a
sculat gi s-a dus. ,,Domnt"rle Magazin, rnai citeg-
te-ne despre Vietnam", adicd nu,,Sd vd spun un
banc !" s-ista-i Cart, ea z:biatd.ink-un mod nepld-
cut gi vulgar, o prind cq mAla de pa1 gi.ii trag
capnl pe sbate. ,,Nu mai itrla, Cart. Nu fi..." Simte
bdzelti meie aproape, foarte aproape, fierbinti:
,,Hei, C.art, mademoiselle, hai, sd ne cdrEim de
aic|" . buie sd-i fie, poate nu-i e, dar mie mi-ar fi, cA-
i
REBARBOR
,,Singuri, zlce Cart, te rog, vrei ? Nu-i mai lua
gi pe dstia."
,,Singuri, Cart,han". Plecdm gi las vorba lui Pe-
tre s-agtepte, pe drum nu gtiu ce-i tot exptric cd
vreau sd sar un zid, dar cd nu pot, cd m-am sdtu-
rat. Md fdcusem nilel. ,,Mi-e fricd de tine", zice
Cart, ei, asta-i chiar ca din carte ,,Mi-e fricd de ti-
ne", de ce dracu' li-o h, uite, Cart, sufletul meu,
vAntul gi stepa gi-anafura nu gtiu cui, iatd sufletul
meu - armdsarul iute ca vAntul, ca gAndul, nu a9-
tepta, incalecd, pierde-te, nu gtiu nici eu, nu gtiu
unde, mAine voi fi altceva, altcineva, totul se
schimbd pe lume, sufletul meu se va intrupa in-
tr-un port. ,,Cart, am auzit cd egti f.ecioxd', zd1J",
,,Hai ) termind cu tAmpeniile"; ,,$tit ? Md-nduio-
geazd chestia asIa". ,,AilJTea" zice Cart 9i din nou
mi se face sild, ce sens are sd spund ,,ailJrea"
acum ? ,,BtJr." zic, ,,vrno la mine, vreau sd fim sin-
guri gi sd bem" asta e iardgi ca-n carte, vorbesc
-ongtient aga, ?mi place, vdd cd am prizd, md
amuz.
Asta e. Suim scdrile, patru lei o pereche de
mici inainte de asta eu 9i cu Cart ne-am impir-
tfuit la Bodega cu mici la care nu e femeie si
poa' sd reziste sd nu ciuguleasca doi mici ina-
lnte de, scdrile deci, arn luat coniac gi tigdri,
scdrile - dar: cheie in ugd, Costache-i acasd, con-
vivul rneu"
,,Esti bolnav, ce-i cu tine ? Dormi sau egti bol-
na\ ?"
,,Mi-e rdu, zice Costache, dar nu vd. deranjez,
stati, stati."
Intrdm, ea se ageazd. pe scaun, ce scArbd tre-

96 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI
mdruta impulitd de trei metri pdtrali, Costache
bolnav, izmene Pe Pat.
Deschidern ioniacul, bem, insereazd, stau
lanea ea gi Costache doarme sau se preface; nu-
mi "pasa, Cart, incearcd sd fii cu mine, numai clJ
mirie, acum, este singurul iucru frumos !
Aplecatd peste mine, bunii ei ochi, ochi tArn-
copil'vinovat, md privesc' Grozav ce vise
"itiie
'uit"r,imihece prin cap,dar chestia asta n-am s-o
mai spun, n-am s-o gAhdesc Pentr-u cI mi-am po-
vestit'toate visele 9i chiar 9i pe ila cu. garoarere
pure si uriage o datd, de doud, de tret orl' pana
--^"Savisele astea sau fdcut Praf'
iand
nu poli gdsi trei metii paffafi in care sd fii
singur..."
.lin care sd fim fericiti" spune ea'
',,i"ii, ilti, zdu fetitd,, fdri prostii, noi o sd fim
U""iu*i.i; azi bem ca sd fim fericifi impreund'
ooate si mdine vom bea ;i chiar poimAtne' dar
;;;i; ittto-o zi vom fi fericili" 9i a9a: fdrd coniac'
ba. Cart ? Catt, nu sunt beat
,,Egti beat."
ba, fn capul in poala ta-, daL asta este pentru
cd aga vreau eu, sd' md m'AngAi,pe ceafd' iar tu
nu te terne, m-am sd... 'Haf sd plecdm" ' zice
butt. A* piecat, am mAncat singur fasole cu nu
r-ti"-.", ttul*vaieie, Petre, mi-e rugine de el' lui ii
Lrte scarba de Cart, si mie la fel, dar ce vind am'
poate doar... stai !
' Ma trezesc singur si nu pot, nu pot nici pen-
tru Dumnezeu si*-mi aduc aminte ce e cu Lart'
i-i"a*:i Cart ? Poate cd nici nu existd Cart' A"9
;;l;;-; i"u am aproape in aproape, dar prefer
s-o iau spre ,,Berlin".
" -,ii"r'io;i,
zico pi in gAnd: ,,Dornnuie chelner'
REBARBOR
unde dracu' unde am ldsat-o pe Cart ?" l:,i, 1t'
m'en fiche. Nu zdu, cu Cinzano dsta tare singur
rnd simt. Ag putea s-o gterg, sd mi-i beau gi s-o
sterg, dar acest Cinzano vorbesc, dar e bun, mult
prea bury amdrui gi in seara asta sunt dornn.
9i Fetita s-a agezat ia masd.
A comandat o sticld de Cotnari.
Eu am fdcut plata qi stdteam sd piec. El m-a
intrebat nu gtiu ie - ,,Agtia n-au picoii pe-anct?"
sau aga ceva - 9i am refuzat ia inceput dar dup-
aia am bdut gi tare bun mai era vinul dla de Cot-
nari... Iar Fetifa e cel mai simpatic suspect din
cAli am vdzut: un copil mare si chei, grdsuliu gi
timid; de vreo treizeci;i cinci de ani. Vorbea gi
gesticula delicat gi naiv cu mAnulele, md indu-
1O94"
,,NLl mi-am gdsit incd vocafia, imi spunearn/
pAnd gi dsta, dai eu nu." El pufnea in rAs ruginat
pi lmi spunea ,,Domnule, ce prostie, ieri, dom-
nule... nu, aga ceva mi-e rugine sd spun..." gi
,,Yai, daca-tt pti ce prostie mi s-a intAmplat !" gi
apoi iar ,,ZdlJt" gi a9a mai departe, prin zgomot
gi fum, prin zgornot gi fum.
$i el- ?... Mh uitam peste umdrul lui, ia raftu-
rile cu sticle strdlucitoare, cu etichete frumoase
ca BOURBON, CABERNET, WHISKY, QUEEN
ANNE, nu voiam nimic, erau sticle frurnos co-
lorate, atAta tot, md uitam la ele pi-l ascultam.
Atunci cineva de la ugd, care tocmai iegea, i-a stri-
gat altcuiva nu gtiu ce, etra gdldgie, n-am auzTt
d^ecAt atdt: ,,Incotra?" ,9i dupd aceea incd o datd:
,,Incotro ?", iat apoi a iegit, gi in capul meu s-a
fdcut linigte, go1. L-am auzit dinduntru cuvdntul
acela, clar, distinct, ca pe o FoaBtd nelinigtita pi
veninoasi: ,,Incotro ?" 9i apoi ,,Incotro ?" . Afatd.
 REBARBOR r
ALEXANDRU MONCIU'SUDINSKI

era noaPte t[rzirt,strdzile

reci 9i pustii' aga le-am
vdzttteuatunct,*-tt""a"*9ipe^minestribd-
Mi
sinlur' lnfrigurat'
tAndu-le, mergdno r!-p!de'
s-a fdcut ftic6', da'
"-"jil;;t,o r'"* spus. incotro ? URSUL
- Poftim ?
d;;il""i l-am vdzut' se aplecase spre mrne'
asculta gi i-am rePetat:
- incotro ? de ochelari vrzrr ATI GRADINA ZOOLOGICA
#H; prin bldndele lui-lentile copil' mici 9i ne- BANEASA rage placarda galbend cdtrepi.etgni.
visitori, o"t ii utuiJit'rytti' de
E dimineald. Fietonii foggiie cu tot felul de tre-
vinovali: Am;i magne- buri prin piala 9i din cAnd-in cAnd se adund sd se
- La mine , zise,stau aproape"' uite la urs.
tofon.
gtiu- cAnteculdsta' zic' E un urs bdtrAn 9i urduros, un fel de omidd
- Stiu asta, fit-ar sd fie' inlelegefi 1. bolnavd care susfine reclama prin forla Prezen-
d"; i;;t1""1i" "i"tia-t'ttub' ^', ^- t"tii"tf;;
- Dar ai spus-o ? N-ai spus dumneata cnlar de trarnvai este langd cugcd. Trec multe
acum,,incotril"?
tramvaie galbene, tixite, 9i ori de cAte ori tram-
de asta e^vorba' T$:lSg"t ?
-Da,incotro I da' nugeneral ? ! Infe- vaiele se 6presc, din ele se revarsd guvoaie. de
in general u* 'pii
in "incotro" oameni. Emand o duhoare pe care ursul o adul-
legi ?
-S-a uitat in pahar' in^fundul paharului' era mecd cu pldcere, ea ii amintegte de vremurile
cdnd era ianar si i se aduceau hdlci de carne in
tris1, igi freca baibia cu mdna' fiecare zi: pe atunci nu se grdb-ea-sd mdnAnce,
Nu se poat", nu existd in general'
- "itu' ldsa carnea'cAteva zile neatinsd, la fezandat.
E ora la care fabrica de mase plastice revarsd
schimbul trei: un fluviu de circa optzeci de metri
pe zece, un animal de carne obositd se tdregte,
tn liniste, pe trotuar.
in cret lile pomilor scheletici, primdvara fog-
negte uscat, ca un ziar.
'Oamenii
s-au strAns ciotcd in fata cugtii. O fe-
meie cu pdrul murdar ii azyArle un mdr. Mdrul
sclipeste'scurt in aerul putred 9i se rostogolegte
cugtit, printre murddrii' Ursul adul-
$
pe iodeaua
 q

ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI
REBARBOR lttl
100

mecd mdrul, .incearcd zadatnic s5-1 rnolfdie

cu pdnd la moarte, ce mai ? Mai ceva ca un pensio'
*i"niii" umflate, pline de puroi 9i sAnge-nche- nar !
Eat]Simte cd i-ai face foarte bine un mar' la SpunAnd aceasta, mdturdtorul vArd coada md-
iantecele lui dureros. turiiprintre gratii 9i, cu o iuteald 9i o ind6rjire- de
t*]-eit",cd-i un chigtioc de ligard', glumegte necrezut, lncepg- sd-l zgdndire impungdndu-l in
coaste.
-^']
cineva.
Ursul se ghemuiegte in col1ul cuFtii 9i igi as-
S"U* poli mAnca ? il intreabi un functio- cunde capuftntre labe.
proaspdt ras.
'*d;;i;it;;"
nar
rasete dogite, care-i dau func- - AstAmpdri-te, dom'le, ce ai ?
*--:
lionarului curaj. - DA-l ln md-sa de parazit, gdflilie mdturdto-
rul, las' cd-l gtiu eu. Vrea sd doarmd, putoarea,
i;t;"r pbli mAnca, mdi ? Sau guncd de ce-i r:asd iui ?
Praga?
^'
B; batrAn inalt 9i voinic se intoarce scArbit
vtzIreTl GRADINA zooLoGICA, rage
placarda cdtre pietoni, iar pietonii se urcd in au-
spre funclionar: iobuze, in treriuri gi in tramvaie; milioane de
o sd
- Dumneata, ceind o s-ajungi la Vdcdregti pietoni c are v izite azd., v izite a25,, 1n fiecar e zi.
ooti mAnca gunca de care zici ?
'-Urr,rl nu-i ascultd. Se gAndepte cd iar a-nce-
orri rinu cu sAcAielile ei gi"cd iar vor incepe du-
i;1" a; cap. Are ni-ete migrene ilSrozi!9a1e,
uneori ii vine sd se dea cu capul de gratrr' s-o
sfArgeascd cumva.
Abandone azd' mdrul9i se reintoarce la coltu-
J" oaine de ieri. il freacd indelung cu laba'
""i
aupa clre [nge pios fdrAmiturile cie pe PgdS?:
Toi e mai bin--e decAt nimic"' In curtea tabncu
irl't"i"""it,ti-aiirroutele, urletul lor se va auzi
t--"M;;
ndnd seara monoton, necru,titor,-obsedant'
in.tn 9i iibertatea, dom'le' ofteazd'
batranJ.ln iibertate mdnanci o ceapd 9i tot epti
fericit.
- Fericit pe naiba, rdspunde funcfionarul'
ploud, nu-l ninge' e asigurat'.
Asta... barer-ri nu-l
- Asta aga-i, aude ursul-vocea mdturdtorulul'
p"ttu."tot it lui principal' Asta-i asigurat pe viald
il
,, - Ifei prietene
Sancho, dormi ? Dormi,
prietene Sancho ?"
CERVANTES

I
 GULIVER

Sunt prea mulli oameni pe stradd cu tot felui

de sacoge in mAnd gi ce-i mai rdu e cd nimeni nu
gtie ce se ascunde in ele: ardei gragi, varzd., tti-
couri sportive, dinamitd sau gobolani.
Spun asta pentru cd el avea o sacogd, un sac
murdar gi-ncdpdtor ?n care de fapt nu se-ascun-
dea nimic; s-a prezbntat mamei ca igienist de la
Deratizare gi a-ntrebat-o dacd aveam gobolani.
Mama n-a gtiut ce sd spund; tata era pe front gi
ea se speria mereu de orice; dar cAnd i-a vdzut
zAmbetul bun, aproape neajutorat, gi pince-nez-
ul caraghios, 9i-a da seama cd nu trebuie sd se
gi i-a vorbit despre pod.
' teamd
Dar el nu prea semdna a functionar.
De pe-atunci mi-am dat seama. Ardta mai
mult a'profesor sau poate chiar muzicant. in
orice caz pince-nez-uI intdrea impresia cd e
muzicant sau aga ceva gi gAndindu-md la aceas-
ta l-am condus pe scdrifd in pod.
Acolo a-nceput sd lucreze.
A Fercetat intdi podul: metru cu metru, atent.
Descoperi vreo patru-cinci gduri pe care le-astu-
pd cu -Arpe; o singurd gaurd rdmase liberd.
- Scoase din bu2unar o spirtierd minusculd,
apoi o tdvitd gi-o pungd cu praf. Presdrd praf in

106 A LEXANDRU MONCIU -SUDINSKI
tdvitd; praful era galben; aprinse spirtiera gi-o
potrivi dedesubt.
^ Mai imbracd nigte mdnugi scorfoase din piele
maro.
tntre timp, din tdvifd iegea un fum leneg gi
greu; podul se umplea de miros lnecdcios.
" Diri celaialt buzlunar scoase o plasd. ingenun-
che gi-acoperi cu plasa gaura neastupatd, apoi in-
cepu si agtepte.
Statea ingenunchiat ;i pdrea sd asculte foarte
ad6nc ceva;Jumul se prelingea pe jos 9i era linig-
te. Avea un aer ciudat de scamator care pregdtegte
un truc nou gi nemaivdzut.
Brusc, in plasd ndvdlird doi gobolani; se izbird,
unul de altul innebuniti pi tdcufi.
Cu migcdri iuli gi precise omul strdnse gura
plasei 9i, ridicAnd-o in aer, o scuturd in sac. StrAn-
se sacul cu cealaltd mAnd si-i cdlcd gAtul sub ge-
nunchi. Potrivi iardgi gura plasei peste gaurd; in
sfArgit, md-nvrednici cu o privire.
,rBi?"
A apdrut curAnd un al keilea gobolary dar aces-
ta era un pui. Omul l-a smuls din plasd apucAndu-l
de coadai cu un gest sec il izbi cri spinaiea de pd-
mAnt.
,,Ha!"
Puiul de gobolan agonizd pulin; rdmase ne-
migcat.
Acum md gAndesc cd trebuie sd fi fost un tip
pasional. Lucra in tdcere, absorbit, trahsfigurat, gi
numai din cAnd in cAnd igi puncta partitura aceea
de virtuozitate cu lJn ,,ha" sau un,,he" scurt.
Toatd treaba aceea l-a tinut cdteva ore, timp in
care qe adunaserd tn sac doigpe sau treigpe gobo-
lani. in timp ce-llega la gurd,-sacul pulsa.
I{EBn l{ll( )1,(
- Se mugcd, zise, se bat intre ei; ca tof i tltrl ll
se bat; ar merita sd-i vezi... - rAzAnd sprc lnirtr'
cu dintii galbeni, murdari.
Fdcuse-o treabd bund 9i pdrea mulfumit; cdnd
mama a vrut sd-i pldteascd, a reftzat.
- imi fac datorih, doamnd, spuse, 9i era a doua
oard cdnd cineva spunea ci-gi-face datoria dupd
ce tata plecase pe front.
- Drhgu! pu-.stiu', m-a ajutat mult. $i are ochi-
porii dptia vii 9i inteligenli...
A plecat.
Eu'am fugit dupd el gi am indrdznit:
- Domnule, am spus, ce facegi acum cu ei ? -
ardtAnd spre sacoga cu gobolani.
Se uitd la mine. Zdmbea. Parcd mdgulit, sau
poate doar amuzat.
^ - Ai ceva treabd ? Dacd nu, hai cu mine: am
sd-ti ardt.
Pe drum n-arn vorbit aproape de loc' Md sim-
team complice la o 1taind; eram mAndru cd rner-
I
geam impi.eund.gi
'
el duce - - -^^=
o- sacogd care
^- se mi9c6,
lar oamenlt nlct nu bdnuiesc cd sacoga e plind
de gobolani.
Avea o casd frumoasd, cu o curte tnare; in
spatele curtii, grddind cu Pomi.
' Am intrat ihduntru; acolo era o femeie; eu
am spus,, Sdru' mAna", dar femeia stdtea cu
spatele si nu ne-a observat.
' in carnerd, la perete, era o cadaode faiantd;
camera nu pdrea a fi baie, cdci era prea mare
pentru aga ceva;
mal era gr o masd in miiloc, o masd ca de spital,
Eoah si acoperitd cu mugima. Mi-a fdcut sernn sd
itau ios; intie timp s-a spdiat pe mAini 9i-a-mbrd-
cat uh halat ponosit, cenugiu. LAngd perete era o

i08 ALEXA}'JDIEI.J MONCIU.SUDINSKI
cugcd cilindricd, lungA, fdcutd din s6rme gi table,
cu tot felul de mAnere ciudate, ca de argint.
A ridicat cugca aceea gi a pus-o oblic in cadd;
cu un capdt pe marginea vanei, iar cu celdlalt pe
fund. a desihis la daparui de sus o u9itd; a pus
sacul de pobolani pe uh scaun in dreptul u9ilei gi,
dupd ce l-a potrivit cu gura la intrarea in cu9cd,
l-a dezlegat.
Facea"toate lucrurile acestea cu un aer miste-
rios, curiozitatea mea il stArnea se vede, tocmai
de aceea nu-mi explica nimic; tdcea, se uita ia
mine, zAmbea.
Gdtul sacului zvAcni scurt; primui gobolan
lAgni in cu;ca de sArmd; s-ar fi repezit in
jos da-
fi oprit irnediat un grilai transversal'
cd'nu l-ar
Tremura.
Omul manevrd o manetd pi din perefii cugtii
se desprinserd doud pldcule de tabld nichelate,
nitel cincave, care strAnserd spatele 9i burta -9o-
bolanului, imobilizdndu-l. Animalul holba ochii,
cdsca: pldcufele strAngeau tot mai mult, cdci omul
invArt6a continuu dJmanetd, apoi ridicAnd gri-
taiul din fala gobolanului incepu sd-l manevreze
incet spre capdtui de jos, cu-ajutorul altei manete'
Placut'ele glisau pe sArrnele cuttii, iar sArmele
ocoleau culca astiel incdt in partea ei inferioard
gobolanul ajungea pe spate, cu labele in sus' Cu
6otui cdscai ctilimba rbz{ pufln scoasd, gobola-
nul g6fAia. Priveam cu sufletul la gura toatd ope-
rafia"aceasta, nu-nfelegeam firepte nimic. Dar el
lui de dupa cadd o foarfeca-lungd 9i curbd gi-nce-
pu sd taie cu grijd piciorul din spate al gobolanu-
lui.
Am dus mAna la gurd; lipatul nu era al meu,
ItEBAltllt )l(
ci al animalului. Ceilalli gobolani se z.b.'ltttt'1 ltt
sac.
Dupd asta, cu aceeagi meticulozitate,-ii tdic 1rt'
rAnd ielelalte trei picioare. De fiecare datd cAnd
foarfeca ajungea la os, golrolanul se-ncorda, lipa
mai scurt'mai asculit. SAngeie curgea peste burta
lui cenugie, se prelingea pe spate gi-apoi curgea
pe faianta albd a cdzTt|
"srosCdttd picioarele furd retezate, ornul descl'lise
grilajul din partea de ios 9i cu un declic scurt il
elibera dintre Pldcu!e.
$obolanul idzu in cadd, se zvArcolea, izbin-
clu-se de fund.
Cada se murddrise toatd de sAnge, dar numai
cad.a: admirarn mAinile lui atdt de albe, curate,
cu vinigoare fine, albastrii'
Dupd ce inchise upila de jos, manevrd inddrdt
sistentui de pldcule: inchise grilajul, readucdnd
cuFca la pozilia inilialii" Abia atunci se destinse;
rdsufld.
,,Ei?"
Nu puteam spune nirni'c, md uitan-t numai la
el si eri linigte, iinigte. $obolanul in cadd |ipaia,
Totul s-a repetat incd o datd, gi-ncd o datd" de
trei, cle gapte,-de zece ori, pAnd Ia urmd In-am
obisnuit.
$obolanii se izbeau de gritraj; se opreau/ erau
presati, glisati, rdsucifi, ar"putafi. Amputarea era
bperatiicea rnai deiicatd. el o fdcea cu o tcarte
niulta'grija. Din cAnd in cAnd dddea drurnul la
apd sd"se'scurgd sdngele. Cqnd sacul se goli, in
cadd era o gra;1ada c{e sobolani rosii si t'szi, cara
sdreau si se'izbeau unii cie allii. Omul incepu sd-si
spele magina.

110 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI
- Grilaiul al doilea trebuie uns/ sPuse, a rugi-
nit gi-ascriltd prost de comenzi.
-Da, am spus, poate cd trebuie uns.
9a spdlat apoi pe mAini, s-a gters 9i.gi-a aprins
o flgard. $a agezat Pe scaun. Era obosi! a-nceput
sd fumeze.
- 9ar pdrea cd egti uluit, zise, sunt singur. cd
nu ti-a plicut. Asta insd pentru cd nu gtii nimic...
Vorbea cu mine, dar privea in gol, fuma 9i pdrea
cd vorbe;te singur.
- Du-te acasE, s-a fdcut cam tArziu. Dacd vrei,
mAine ifi ardt restr.rl. Vii, ce zici ?
S-a ridicat 9i m-a condus la ugi.
- Dar sd nu spui la nimeni, a:uzi? 9i ry-a privit
fix 9i atent, cum gtia sd priveascd doar el.
A doua zi dupS-masa, cdnd m-am intors, am
inteles cd uitase de mine; totugi m-a primit des-
tul de politicos. Nu m-a mai dus in camera aceea
cu cadh, am stat de vorbd in camera cealaltd, un-
de ftrsese ieri femeia; m-a-ntrebat dacd fumez 9i
mi-a spus asta foarte serios, ca gi cum n-ag fi avut
vArsta aceea de paigpe ani. Am luat o tigarA 9i-am
fumat impreund. N-hm vorbit de loc despre ceea
ce fusese- ieri, ne fereatn sa atingem subiectul
acela. Dupd ce am fumat am iegit amAndoi in
curte, de-atolo am trecut in grddind.
Grddina avea in miiloc o impreimuire de scAn-
duri cam de indllirnea {nea 9i d6 formd pdtratd' El
deschise poarta; am ilt'irat indunfi"u' M-am ttezit
intr-un ldbirint de ineriLlituri de ]emn care im-
pdrleau pdtratul in diferite compartimente ine'-
"gale.
Toate compartimentele erau voPsit-e in alb;
nu vdruite, vbpsite. Podeaua era pardositd cu
cArdmidd rosie; inauntru erau gobolani'
l{lrltAl{n( rlr
Mai intAi mi-a ardtat sobolanii rk. lt,r'l lrtrttt tttl
mai gase gi fuseserd infdgati in tilorr .tllr, r,t ttlph'
sugari. Prin tifon nu rdzbdtea nici tttt pl1' s11'
sAnge.
- SAngele se incheagd gi se lipegte dc tilott,
zise. Formeazd,un fel de crustd. Ei, prin crustit
aia nu mai trece.
Nu se zbdteau decAt foarte rar, pdreau amor-
tili.
-Da' unde sunt ceilalli ?
Ieri erau treigpe sau paigpe.
- A, dilal!i... in altd parte; am eu un fel de
,,motgd" aici.
Morga era compartimentul imediat vecin gi
era muidard., cdci qobolanii aruncafi acolo nu
erau bandajali 9i mdnjeau cu sAnge. Da, erau pa-
tru sobolani acolo, doi incd mai miscau. Cioturile
sAngerate ale picioarelor le tremurau gi, cAnd se
frecau din gregeald de cdrdmidd, gobolanii tre-
sdreau. Stdteau pe spate sau pe o parte gi ardtau
intr-adevdr muribunzi.
- Nimic interesant, hai mai departe, aici n-ai
ce vedea.
Ceva mai incolo erau convalescenfli. Erau vreo
ci,ncisprezece - ,,de acum doud sdptdmAni",
spuse.
- S-au vindecat foarte repecle, observi ?
intr-adevdr, convalescenlii erau destul de vi-
oi. Arreau cioturile trandafirii, unii din ei se Pu-
teau depiasa. Le-a aruncat o bucdticd de brAnzd;
ei s-au tArdt cdtre ea gi au inconjurat-o. Am obser-
vat atunci un lucru interesant; nu puteau mAnca
stAnd pe burld, ci mugcau brAnza unii stAnd intr-
o rAn5, altii pe spate. Formau o rozetd neagrd de

112 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI
trupurl,i, colcdiau, bucdlica de brAnzd albd era la
miil
miiloc.
insrdditura cea mai mare erarezetvat5 ologi-
lor cdmplet vindecafi. Erau foarte multi, nu i-am
putut numira- Degi-nq aveau nici dgtia pl.iglt"l
brau extrem de agili. Se tdrau repede palpitAnd
din nAnlece - shemotoace rotunde de carne nea-
pAntece ghemotoace
gr a,'u ye. Le-a d"at gi 1or. de.mAlcarq ni gte porumb'
" - Hdmesitilor !... afi tot mAnca !
Md uitam la ei; am vdzut deodatd ceva ciudat
incAt mi-a oprit resPirafia:
- Acolo".. ce este ?
El a trecut peste gtllai, a intrat. induntru' S-a
aplecat gi a intins mAna sPre cel dol; erau cel sPl"e
cire araiasem. Erau doi, dar erau prinsi intr-unul
sinsur,lipiti spate i:l spate; m-am uitat mai atenU
,oiil" ior itttriu (fiecare din ele) sub pielea g"]"-t-
lalt; li se ghiceau de-a lungul spindrii ca un fel de
vAna groisd, sau ca un 9nur.-Le--a dat drtlmul abia
dupaie a savurat expresi.a de stupoare de pe fala
mea.
- Primii gobolani siarnezi din lume !
Sunt orbi; dupa operafie, nu gtiu de ce, unii
orbesc.
ii urmaream cum vor sd fugd, fiecare in di-
recfie opus6, cum se frecau de pardoseald 9i rd-
mAneau pe loc.
- N-ain anestezice, mi-ar fi mult mai ugor
sd-i anesteziez. Sd. nu crezi cd-mi face.pldcere"'
ci sunt vreun sadic sau rnai gtiu eu ce. Trdirn
vremuri grele, asta-i tot...
Sobolinii migunau printre picjoarcle lui, unii
se opreau cu boturile iri ghete ;l i le rr,iroseau' Era
.u r,it Guliver printre ei, un URIA9, era fericit,
REBARBOR ltl
sirnlea asta, se vedea dupd el, era un GULIVIJI{
l'ericit.
Mi-a mai ardtat cAliva mongtri, cdteva ,,pe-
rechi siameze" , incd unul care semdna cu un
arici - ii iegeau de sub piele tot felui de sdrmu-
life. El sg plimba, imi dddea explicafii.
- Unii se si inmultesc, am acolo-ntr-o cugcd
doud femele care trebuie si nascd' Sunt extraor-
dinari in pri.vinfa asta, he-he !
Mai avba o cugcd gi pentru castrafi. Erau gragi,
enormi si, dacd n-ar fi-fost ochii, nu mi-ag fi pu-
tut da seama cd sunt vii.
LAnga cugca de castrali era o vergea subfire -
de ote[iru'iptd perpendicular in percte. Capatul
liber'era in6grii; sub el o lampd^cu petrol, fard
sticld. Am vXzut cd ardea de ngrdbdare sd-l in-
treb; se tot invArtea-n jurul ei. Igi freca mAinile
chicotind.
- O micd invenlie, rnare ! da, da !
S-a uitat roatd prin !arc.
- Uite sd presripunem cd n-e-a supdrat dla de
colo; nu, nu hla slab, celdlalt. AIa t
Se duse spre el, il_apucd de ceafd.
- Acum o sdl pedepsim.
Se apropie cie vergea, potrivi gobolanul cu bur-
ta in di'eptU varfutdi. Biusc il infipse in vergea,
impingdndu-l spre capdtul celSlalt, la zid. Dupd
ce va#ui ei stribdtu fAntecul animaiului, iesind
prin partea cealaltd (surprinzdtor de curat), el
iprinse iampa cu gaz, o^potrivi cu flacdra sub
vbrf. nupa uh timp. vergeaua se inrogi, goboJanuf
incepu da tipe patrunzEtor 9i scurt: riiiii ! Iiiiii !
hiiiij Carnei aln jurui fierului incepu sd sfArAie,
cred cd intestinele ii fierbeau. Zvdcniturile se
intetird, gobolanul incepu sd se dea peste cap.
 LlA ALEXANDRU MONCru-SUDINSKI
REBARBOR 115

I
Irlln !
el privea fas-
- Onriti, domnule, opriti ! - dar
incetd sa se ln-
de spasrnele acelea nefiregti, tdblila strAmbd,
cinat, lga, pAna cAnd ;bbolanul negeluiti de la intrare. Pe tdblifd scria: LIBER-
vdrt6., inlePeni. TATE 9I RATIUNE.
Cdnd mi-am revenit, i-am vdzut lentilele Ardtam cdtre ea gi rddeam.
o.n-ui*ifot,-fafa,la o palmd de.fala mea' Md pri- - Ce rAzi ? Ce gdsegti de rAs ?
o nesfdrgitd, duioasd blAndele' Hohoteam, ntiputeam spune nimic.
"": cu
vea
il;tfi*d"'bletut de tine, te-am speriat'ardo- -- Nu-ti permit, auzi^sunt cuvinte sfinte, idio-
bitoc batrAn ce sunt... Iartd-md, miculule' sa tule,,cum ifi pe^rmifi ? I1i interzic categoric, mu-
ma lerti ?... te ro8:.. - 9i mi mdngdia cu palma cosule, tu auzi ? Sd nu rdzi !
uscatd gi calda Pe frunte' Mi-am tras rdsuflarea... i-am spus:
-"
Ft;;; ;i se.?isipea, trecea,.rd.manea numai - Cum... asta... 9i asta... tdblilaqi gobolanii nu
nedumerirea, chinuitoare 9i nelinigtit5'
-*:*De";, sunt de rAs ? Nu se prea pofrivesc, nu ?
d" ." toate asiea? De ce, domnule' - Dar ce se potrivegte atunci ? Ce ? Cum nu
se potrivesc ?
--lN;
zdu, de ce?
ffebuie sd te sperii aga"' De fapt' eu. sunt Rdcni:
Ia er !
de vind, trebuia sa-ti fi sPus' Uitd-te btne - Libertate ? Uite-o aici, dacd vrei.
i".ni""i"+i acum cd sunioameni' Haide' incear-
dia de colo: ,A deschis poarta farcului, larg; lentilele ii
;Jn'o?-fi fi;Pt*; grqu' Vezi ?.Ujte fiecare cuhzio-
sclrpeau turlos.
;;i.-Ja;6va dbcAt fiete omulefl; micile - Poftim lVezi tu pe cineva.cd fuge ? incearcd
lui, ctr necazurile lui, cu ticdlogii"' mdcar cineva ? Niii micar .,u sE rniscd. nu
"o-iu niciei
il;tilt-6unt aici,pur 9i tine, tac"' Ai infeles
simplu' si nu gtiu vezi? Poftim I
;d;t'F;;: ft-;ittH mine, la dar brusc m-a
?
- Ce dracu-i asta, dacd nu libertate ? Ce?...
"- N; iii" aaca infelesesem, Se mai uita ined Ia ei, fala i se descongestiona
cuprins o Poftd nebund de rds' treptat.
"-A-iiu^6ni
? spunearn"' oameni ? ! ha-ha-ha' IntorcAndu-se spre mine deveni mohordt gi
cumva solemn.
^-''-ha, ha'.'
ha,
. - Cat despre rafiune, spuse, cAt despre raflu-
Ou*"ni, da, oameni, rAdea el'
ne...
- Ha, ha, ha, ha... ilvedeam inalt, transporta t parcd., infipt ca
- He, he, he-he, hehehe"'
RAsul lui, ca un troPdit' un cui in cerul pe care se brofila.^
iida;; cu hohote, din cedeinrAs' ce mai tare' md Semdna cu ui mare cohducdtor de ogti, poate
,.,rt,ttut sughit-uri, suspine cu un rege fanatic 9i omnipotent - un GULIVER
- Tu de c6rAzi? zise brusc' in pragul unor mari intAmpldri.
lncd . - Da, zise. HotdrAt lucru... ratiunea sunt EU.
I-am ardtat printre lacrimi, scuturdndu-md

PEISAT MEDIEVAL
. Era, sau rdmdsese, un burg medieval cu sttdzi
ingusie, pavat cu pietre fuluiate, case inalte,
pri"smatic'e, si cu turnuri ascufite de stuc inver-
'r,it, siintortocheat ca un labirint, pentru ci toatd
i"*"u trebdia sd se ascunda, 9i gunoaiele, degi
nici ele nu erau la vedere, Pufeau. -
Porfl grele, forjate, zdvorAte cu la.cdte rugini-
te, gi cu ifrtral infuste cdt gaura cheii erau, pen-
tru'cd seara - ceatd gi intuneric - localnicii nu se
.i se furigau de-a lungul zidurilor, se
"fi*iri",
Lituu intotdeauna in urmd inainte de a intra un-
deva, in gdurile umede de piatrd,.umede, sau in
casele cu"piane greie si cu perdele grele, viginii
si mAncat6 de molii, dar:
' Incapabiie gi greoaie, ele, cele cinci mari, se
fdrd teXmd in vdzul mullimii, oarbe
"fi*iluu
br".n* destirml, dar nu erau oarbe, dddeau nu-
inai impresia.asta, atAt, ochii lor se vedeau cu
greu, erau mlcr/ erau numai cAt o farfurioard,
fierduta, neobservatd in imensitatea inertd a fie-
tarui trup. De balend, pentru cd erau cinci, erau
cele cinci mari batrene rirunicipale'
Erau sinzurele care-gi permiteau sd' Lunecau
nepdsdtoar6 gi calme priri noroiul strddutelor 9i
t-ai."r"u,, tolul in iur-, nesinchisindu-se, nu, de
nimeni, nimic, pentru cd era ceafd 9i lumea se
REBARBOR "t17
ternea de ele gi ele puteau face orice,lucruri mult
rnai groaznice decAt simplul fapt de a pufi; fie 9i
atAt le infiordtor pe cAtl dar eiau singurele lu-
cruri permise la promenadd, onorifice, legale,
obligatorii chiar. Balenele, cele cinci. Nici un cu-
rremur nu zgudgie cozile pianelor, nimic, toate
-hltundeva,
cutremurele se intAmplau scria gi la
ziarul oragului, nefolositor la lmpachetat pentru
izul sdu umed de gAndaci de bucdtiirie;i muce-
gar. Aga se face cd iu-i pdsa nimdnui de nimic. $i
Iand trecuserd nemlii incolo, incarcerafi in super-
bele tancuri Panzer zuruind implacabil Wagner,
oragul ipi acoperise peste noapte ziduriie gi casele
gi chiar turnurile cu acele misterioase ;i apocalip-
tice pAnze cenugii: grosolane, zdrenfuite, cie cA-
nepd, aiArnAnd.
Nernlii aveau reflectoare, noaptea luminile
lor brutale zvArlite compact ca din tun atingeau
contururi-le gheboase ale clddirilor, luminau
pAnzele fAffdYte ugor de vAnU se opreau acolo,
fipaina suprafefele, nu puteau pdtrunde mai
departe, poate cd se temeau.
-Si
nicf asta nu se gtie cum, dar insugi Prima-
rul, cu bidineaua in mAnd, fu vdzut zugrdvind
zvastici pe pAnzele acelea, dupd cum iar nu se
gtie de ce nemlilor nu le plac zvasticile desenate
de mAinile altora, n-au incredere; sau de ce toti
se ascunserd in borte ca de obicei, pi cdnd nemlii
se retrdgeau zorndind mai pufin implacabil
Wdgner, zvasticile s-au gters, s-au topit, poate au
sclipit un timp incArligate prin aer, dar precis cd
au dispdrut.
Flui gi reflux, toate-au trecut, au rdmas pie-
trele mai departe, gi casele, nu s-a clintit nici un
fir, nici mdcar somptuoasa plimbare-a balene-
 1r,8 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

1or, dirnineala 9i dupd aprinderea ldmpilor' flux

gi reflux.
'- Su" a venit vara 9i iar nu s-a intAnnplat nimic'
nici cele cAteva mici molimi care au bAntutt pe
ascuns, si n-a murit nimeni, pentru cd e
gtiut' in-
un orag'
rnormdntdrile
-^ demobTltzeazd'
DecAt cd limba mare a ceasului = turnul pri-
mdriei. era prevdzut cu aga ceva,.dar se oprise
Je muit -, iimba mare s-a desprins 9i-a cdtz.gt
i;t; zi zdrdnganind pe pavaj' brsertcaToate perech.ile
se satu-
negre care iegeau duminica din
tard ceremonlos, iar de-atunci despre minute nu
Cestllnlate'
s-a mai vorbi! minutele d'ispdrusera
I tacit, ca un Atribut.
i Or, eu nu gtiu nimic, am dedus asta pentru cd
ii ntt cunogteam pe nimeni, n-am avut onoarea' 91
atunci eravafi') cald, si duhoare, iarintr-o ngap-
ie balenule au fost remorcate, trase Ia tnarginea
otudl"i, dincolo de ziduri, 9i impinse acolo,pe. o
timbd de nisip. Totul s-a petrecut cum treoule'
neoficial, decAt cal dupa aia' ia"soare' pe
ii;6" aceea de nisip, ele s-au innegritsi au
"ouoi"u, si s-au
con-
spart; s-a vdzut cd eriu pline de viermi
tii"""t sd puti, iar miasmele care s-au tdrAt ina-
ooi tpre drag,'incinse 9i grele, au fost denumite
iga: ,)Zephir".
Eram un strdin, nu-i cunopteam 9i oricdt a9 fi
I Privind in lungul mAinii lntinse in proft.rnzi-
I vrut sd desenez pe cineva - pAnd 9i ia cArciuma
,iii ,,i"t"ana" rlimeni nu sd imbata' demnitate
-.-ti'au.d incercam sd desenez'papion'\eqea doar un
I cianiu alb,linie neagrd, 9i sub ei
PEISAJ
De loc strivitd de perspectivd, in timp ce ei,
al1ii, fdceau burfi. Zdvordfi in casele urnedb pe
care ei nu le apdraserd ascunzAnclu-se dupd col-
furi 9i rdspunlAnd rafalelor cu alte rafale mu9-
cdtoare gi isterice de automat, dospind din spuma
halbelor grave gi pAntecoase, nu aveau pentru ce
mullumi, nu, nimdnui, cu atAt mai pulin lui, ce-
lui care.
Cdzuse stupid.
Nu, pentru cd oricine ar fi cAstigat, lor le-ar fi
fost la fei de bine 9i cald 9i la fel de ca gi acunt ar
fi fermentat in tdcerea morald a mirosului aburit
de supd 9i de piper, gi-ar fi citit Bibliile, si ar fi
fdcqt burfi. De loc strivitd de perspectiva 9i chiar
intinzAnd mAna spre Turnul Primdriei, inalt si
verzul.
Ca o chemare.
Ca un indemn
?
me, urmdrindu-gi propriul gest plin de o mdre-
lie pateticd gi clarvdzdtoare, dar ochii, bineinte-
ies incolori, orbi. E o statuie nici anticd, - n-are
zborul gi zAmbetul lor ascuns -, nici modernd -
pentru. cd unde-i fipatul nud al ideii sclipind
lrud si curat ? - nicli barocd nu e, n-are faldul
acela darnic qi mdiestrit fluturat; nimic din toate
 120 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI
acestea, gi totugi, pentru o statuie cazond nu e
Prea rea.
Le-a trebuit mult timp pAnd sd i-o {acd, sd-l
scoatd din groapa comund (ce mai era de scos),
sA-l inchege din piatrd indllAndu-l tocmai aici,
in acest fals avAnt indreptat spre un punct oare-
care/ pare-se fix.
Est:e eroui lor, le-a trebuit rnult sd-gi dea sea-
ma de asta, le-a trebuit mai tntAi sd-l vadd cum
moare fara sA-i dea mdcar o cand cu apd sd-gi
potoleascd oh ce mult vrei sd bei ceva rece ina-
inte de a muri, le-a trebuit sd-i vade viscerele
amestecate cu bdlegar gi poate pleoapele ciugu-
lite de curiozitate de gdini, ie-a trebuit sd-i
strige gi sd-i blesteme gi sd moard gi sd scrie la
ziar, iar apoi incd vreo cinci-gase ani sd se ldmu-
reascd de treaba cd un orag care zice cd se res-
pectd hre nevoie pe iAngd iiceu cinema WC
public muzeu farmacie, gi de un erou, un Erou
Cunoscut; atunci au scormonit cimitirul, crucile
gi mormintele fdrd cruci, au comandat marmurd
tocmai de la hdhahat, i-au cdutat os cu os pretu-
tihdeni, i-au lipit Atributul, numele gi iatd, acdm
i-au sdsit.
in"timp ce altii fdceau burti.
Eroul acesta de marmurd calitatea a doua in-
velit in ceargafuri de piatrd neprihdnitd, prihd-
nit doar de ciori, zeul acesta frumos ca un nevi-
zdtor care salutd spalios Primdria, turnul verzui,
toate acestea plus gestul dramatic - entuziasm -
optimism - ddruire - toate acestea plus materia-
lul, sunt EU.
Md rezem cu fruntea de cer, ascult vAntul cAn-
tAnd luguiat in streginile triste, de tabld, dintr-un
gotic tArziu, agteptarea mi-a ros muchiile frunlii,
ITEBARBOR 12l
rni le-a umplut insesizabil cu mugchi; agtep-
tarea n4gte goiuri ciudate ln concavul craniului
meu:
- Am sd fug, he-hei,gtiu eu.
* He-hei, chicotegte o voce ascutitd, de undeva.
- I{e ! Hei ! Hahaha...
NedeschizAnd, ne-nchizAnd ochii, negtergAn-
du-mi transpiralia rece de pe ceafa 9i gdt. Este
linigte, este ca gi odinioard ln subsolul casi-mu-
zeu, in care altidatd doar eu, in care venea linip-
tea, in care meditam... ,oSirt" imi spuneam, apoi,
,,InB" imi spuneam, apoi ,,Srn", gi iar ,,Ing",
apoi ,,Sing" ..., apoi,,Ngur"..., p6nd cAnd se go-
lea de sens gi se rostea inchegat ca o bild iosto-
golita indiferent lncotro.
Asta era cuvAntul, ,,singtJr", pAinea mea cea
de toate noptile, singur, ndimpailitd cu nimeni,
singur, lantul greu nelegAndu-md de nimic, sin-
gur, poate cel muit de mine insumi, singur, su-
netul pagilor pe pavaj gi ecoul lui:
slngur.
Noaptea in schimb, dinfr-o pivnild se aud ur-
lete, nu md mird, gtiu cd ln acest orag este ars cu
fier rogu pe limbd Rabelais. Au ei acest obicei.
Stau singur gi privesc de sus si nu-i nici prea
interesant, nici prea neinteresant, cam o datd pe
an piaia se umile, aud mullimea izbucnind^in
uraie. Lumina Zilei imi inundd orbitele, nu md
pot feri; deasupra rumorii, deasupra tuturor lu-
crurilor gi chiar deasupra mea, vocea patetici,
neldrnuritd a cuiva; din nou urale, rnii de pal-
toane negre cu pdldrii, piala e plind pAnd depar-
te, pAnd la zidul de granit al Amiralitdtii, edifi-
ciul acesta mohorAt gi murdar. Sunt aici, pe acest
postament inalt, md avAnt inainte gi am inghelat
 L22 ALEXANDRU MONCI{J-SUDINSKI

cuvintele
in plin zbor, vAntul smulge-n- rafaledeparte' de
;;"i;;L"i^este ziuimea, ie izbe;temea cerul grl
tia*i,le acluce inapoi, vdd tn fala pe cer'
i"no.it 9i spdrturd din nori; profilatd
ea; palma larg
mdna mea dreapta]o-6"tuii ai"
sau ca
desfacuta, cele iinci degete ca o chemare
-"i"indemn
un
incepe sd se
;i"ta cAntd fanf-ara, multimea s-a orgarr'lzar
imprdstie, trebuie sd fie dimineatd '
si.j tombold, s-au recitat poezii, s-au depus t'oft ,
Miroase frumos, a cArnali; gra9l/runsuro9l 91
de porc.
DOCUMENTAR
Deci, copii, ce vedem noi in acest film ? Nigte
soldati imbrdcali in uniforme cochete, cdldto-
rind in aceste drdcii. Soldatii, imbrdcali in uni-
forme cochete, fac semne cu mAna spre ecran.
in urma tancurilor aleargd sau se taraie prin praf
niste tipi antipatici, negriciogi ;i ur6ti; ei sunt
ieeati ci funii,'iucrui ace-sta se vede cd nu le face
plXcere, dar iatd cd solddfeii simpatici au in!e-
ies; ei opresc cele doud tancuri intr-o poienifd
cu flori,-acolo ii dezleagd pe urdli gi le inmAnea-
zd nigte lopefele care s-ai putea numi 9i Line-
mann. Le flc semn sd sape gropife. Ei, gi-n timp
ce urdtii (cA!i sunt ? ia sh-i numdr6m: unu, doi,
trei, cinci,'gase, opt. Opt sunt,'da, copii ?), in timp
ce dgtia opt i9i sapd gropifele, baielagii nogtri
bLonzi 9i cirminfi se-agE"za la umbra gi, uitati-vd,
scot termosuri cu cafea cu lapte gi ziare si ul pa-
chet cu cdrfi, de-dla penku Fopu prostu' 9i beau
cafea cu lapte 9i cite-sc ziate 9i joacd un joc inte-
resant care poa' sd nu fie chiar PgPa p-rostu'.
Vedeli ce frrlmos ? $i ce clar se vede.'. Uite-l 9i
pe negrul acela cdrlionlat lAnga genila tancului,
b sing-urul care nu e blond, da'oricum, e simpa-
tic, u"ite-l cum std cu pistolaqul dla automat 9i
mestecd pdine cu unt $i-i pdzegte pe urAli sd nu
fugd.. $i te frumugel ne zAmbegte. Iar melodia
 I24 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI
ca.re se-aude din tanc 9i ttlturor vai ! ce ne place
i" t.t*";le Yes, yes, she smiled to me; adicd gi-n
,,Da, da, ea mi-a iambtt". Drdguld melodie,
timp ce unul dintre ei se duce la tanc.s--o Pull
*ui t*", s-o auzim gi noi, cd doar se filmeazd !
i" ti-put dsta altul se cirice spre cei opt 9i le face
sernn'sa t" grdbeascd, ce dracu' , dttpd' ce sunt
urdti, mai srint si puturogi; doar n-o sd tot pier-
dem
--- timpul Pe agd o cdldurd...
Ei, dai un'u1 dintre urAfi se-apucd 9i-i rAnjegte
iniita, rAnjet se numegte asta, aqa obraznic,o
of*i"i..". i,tm sd nu-i cdrpegti nesimlitului
pilmuta ? I-Jite, i-a 9i cArpit-o ! Vai ! Vai ce gro-
Liii", urAtul ridicd lopdlica aceea, igi facelnvAnt ca-
si iatd ! iopdtica a intlat ca-ntr-un pepene
pul solda.teiului, i s-a-nfipt Prlt gurd pAnd ta
ieafa, vai ce grozdvre, 9i urAtul le strlga la ce-
ilalti sa fusa.Solddlelul a cdzut, se zvArcolegte
intie floric-ele incercAnd poate sd-nghitd l-oPa-
tica, in timp ce gapte uriciosi mititei vor sd
f."ga'
b;';; td ftrga,'cd-ntre-timp. solddtelul cel ne-
Eru da' simpalic a ldsat felia de pAine cu unt pe
i"rira 9i pArir-pac, pArrr-pac, trfg! cu pistolagu-
automat. Bravooo i toti cad pAna 9i criminalut
."i.piti.a (pentru cd a scos-b din capul,solda-
leluhii gi acum s-a -repezit spre tanc)'cdPAr-pac,
I-a lm-
sata, cade $i dsta, da rru-i mort, nu,
B;;"i;;mai in picioare. Vedeli ce cumsecade
iunt solddleii sin'ipatici, chiar dacd unii nu-s ei
piui Utotri ?... 9i iotupi, ce trist ! Acum sunt si-
fiti ra nu mai iie simpatici. Se reped to!i, au
aruncat chiar 9i carlile din mdnd, se reped 9i-n
timp ce din tanc se aude Yes; yes, she smiled to
-""i opt negriciogi se zvdrcolesc in iarbd 9i
iaptic"t'curge"din termose 9i un solddtel cdzut
I
REBARBOR L25
in floricele rAnjegte c-o gurd rogie pAnd la 9i
chiar dincolo de urechi pi din gura asta ldgnesc
sferAmeturi de dinli 9i sAnge, iar pe bucata de
pAine cu unt a negrului s-a depus o muscd mare
ii verde 9i plind d"e rnicrobi... ih timpul dsta e un
soare frumbs 9i o linigte in poenifd... iar cdrlile
alea s-au imprdgtiat pe jos"
S-au repezit gi-acum 5la cu lopata, gata, nu
se mai vede, l-au acoperit cu uniformele lor co-
chete, 9i bine fac, il bat de-i omoard...
Ei, dar n-o sd-i batd aga pAnd la infinit... Mai
obosegte omul ! trar dia, uitafi-vd ce obraznic,
nici mdcar n-a rnurit... Ei tot eI zbiatd' a9a, plin
de urd, spre solddlei, gi noroc cd nu-l infelegem,
da precis cd le aduce injurii. Acum chiar cd e
ilrAi; cu ochiul dla scos i:are-i curge 9i urechea
sfd;iatd gi-o bucatd de obraz lipsd. si sAnge...
aproape cd ne-ar fi mila dacd n-am sti cd-i un
ciimirial si cd soldatii nostri sunt atAt de buni ;i
simpatici.
$i nici aiea opt gropife nu le-au terminat de-
c6t pe iumdtate ! Ei, da nu-i nimic, soldeteii ii
iau |i-i'inghesuie agd cum se poate in gropile 9i
iatd, ce calagknios ! nu se mai vdd decAt opt ca-
pete rdsdrind din iarba 9i florile poienifei. Acum
sd vedem ce-o sd se rnai intAmple.
Ah, da ! bdieleii in uniforme se suie-ntr+un
tanc gi tancul pornegte gi-ncepe sd- facd occi'lul
poienitei pdnd-aiunge-n partea cealaltd. Iar ca-
ful criminalului'cu ochiu scurs gi-un obraz gi-o
ureche cam lipsd se vecle atAt de mare pentru
cd,-i in prim plan, asta se numegte prirn plan, co-
pii. Vetleti cum urld, el nr.r gtie ce se-ntAmpld in
spatele lui pentru c-a fost ingropat cu fala la noi
si crede ca-i imbarbdteazd. pe c-eitalti, dar el nu
 126 ALEXANDRU MONCIU.SUDINSKI
gtie ce se-ntdmpla. SA nu ne mai uitdm la el,
copii, e aga de dizgralios !
In spatele lui, tancul a inceput sd treacd ugu-
rel pesle capetele celorlalli, nu^ se prea vede clar
de-aici, dar auziti urletele-acelea care ne strd-
pung urechile 9i dup-aia, hop, dispar ca prin
rninune. Unu, doi, trei, patru... gapte, gataaa.
S-a terminat. $i cum sd nu fie ? Capul dsta
dizgralios din prim plan, prostul dsta de cap tot
le mai strigd cuvinte de-mbdrbdtare celor gapte
mici bdltoace albicioase ! Nu se mai aude Yes,
yes, se aude alt cdntec, iar unul dintre soldati a
coborAt din tanc gi se pare cd vomeazd. I-o fi ve-
nit rdu, nu vd mai uitali acolo, Md-ntreb numai
de ce or fi filmat lucrui dsta atdt de grelos cu
vomatul. Nici mdcar nu putem trage ceva invd-
ldminte.
Dar iatd tancul face din nou ocolul poienii.gi
acum capul nu se mai vede, tancul s-a interpus
intre noi si el, fundul tancului e-acum in prim-
plan, adicd gros-plan dar voi nu gtifi ce-i asta
im sd va explic alta data,,ceea ce putem vedea
este capul irigropat, din profil, cu bchiul intreg
(slavd Domnului) ln partea noastrd, iar genila
tancului, tot profil, foarte aproape de cap. Dupd
cum vede{i, la un pas. $i voud vi se pare cd nu
merge, dar genila tofugi merge ! numai cd foarte
incet, aga ca rninutarele unui ceas. Vedeli cum
uruie tancul, ca innebunit (asta se spune cd-i in
ralentt),9i genila lucioasi lrarca-i vie, cum tre-
murd ! Pdcat cd din ca$za uruitului infernal nu
se poate auzi ce-gi spun felele solddleilor care
au ingenuncheat hnga cap ;i genild, ca sd vadd
cum o sd se-nt6mple: fara sd le pese cd restul
acesta de cap urla plin dp furie, ca o bombd in-
REBARBOR 127
cendiard (dar urletul nu-l auzim pentru cd e
acoperit de ralenti-ul ceasorniculuf urias), fdra
sd le fie scArbd de faptul cd restul de cap scuipd
spre ei salivd scArboasd cu sZinge 9i sfarAmatriri
de dinti; ei se gterg doar din iand in c6nd cu
mAneca uniformei gi-gi comunicd observalii in-
teresante pe care nu le putem auzi din cauza
zgomotului.
Iar tancul e doar la un pas de capul acela des-
creierat, care, nu/ nu/ nu inceteazd, si acum cdte-
va minute pdrea cd nu inainteazd de loc; dar
genila urld'9i tremurd, tremurd 9i puliiin, cAte
pufin inainteazd iar toate astea nu ne plictisesc
he loc, pentru cd e taie interesant sd vezi cum
moaie un om/ mai interesant decAt orice altce-
va,^mai ales cAnd te uifi in prim-plan.
In sfArgit ! Iata genila, gata, e ca o palmd de
olel nervoasd care tremurd, vrea sd-i mdngAie
fruntea, nu indrdznegte, dar iatd a indrdznit "nu-
mai pufin gi iar s-a retras sclipind rece gi tdncul
urule/ urule/ urule
iar capul scuipd gi se-neacd de {urie spre pal-
ma nervoasd, dar palma il mAngdie cdva inai
tare de astd datd, ca gi cum i-ar spune hai liniq-
tegte-te, 9i el nu se
uruie, uruie, uruie
liniptegte 9i urld dar nu se aude de unde atAta
furie gi palma-l apasd pulin cu unui din acei
dinfi din genild si-n clipa asta capul se smulge
foaite pulin din pdmAnt doar atAt cAt
urule
cAt sd-9i infiga gura schimonositd de furie
cioturile de dinti in otelul aibasfru lucios al se-
nilei gi si mu$te in timp ce senila-l apasd-napoi
ca o patrmd, ca o talpd de cizmd o vietate infipti
 I
128 ALEXANDRU MONCIU-SLIDINSKI

cu dinlii in ea, inapoi in pdmAnt, gi-n timp ce fafa

nu se mai vede inclegtafa pe veci in pahira talpa
cizma geniia aceea
URUIE coaja capului se crapd incet ca un ou/
improgcdnd cu al^bu9. Iar cuvAntul dsta de la sfAr-
sit se traduce SFARSIT. POSTFATA
C6nd vedefi cd scrie in felul dsta SFARSIT sau A L EXA NDR U MON CIU- S UDIN SKI
SFARFIT sau SFAR$IT, trebuie sd vd ridicafi in
picioare gi sd.mergeli acasd pentru ci totul, bine-
inteles. s-a sfdrsit.
La 15 mai\978, un scriitor romAn declara greva
foamei la Bucuregti. Alexandru Monciu-Sudinski,
,bentru cd despre el e vorba, a inceput aceastd gre-
iya spre a-gr salva de la inchisoare un prieten-un
colei de pe vremea cAnd siudiau amdncior fiiozo-
fia lX facultate, Cezar Mititeiu" Cum nu e primul
qest anti-conformist al acestui scriitor, sh schi-
iam, in cAteva cuvinte, biografia lui. Ndscut la 13
iu\i;19M,1a Turnu-Mdgulele, el a fost mai intAi
pedaqog ia o Scoald prdfesionald din Dragalina
Itg0f-tg6Z). A inceput apoi sd studieze la Facul-
iatea cte limbi slave diir Bucuregti, intre 7963-
1964. Din nou a fost pedagog, la o gpoaid profe-
sionald din Piatra-Alba (1964-1965). lsi ia licenla
de filozofie la Facultatea din Bucuresti in1972.ln
1973-1974 este redactor ia revista Argeg. A debu-
tat in reviste in 1964. Primele cdrti -ale sale, Ca-
ractere (1973) si Biogratii comune (7974) au fost
bine priinite de critida neinfeudatd partidului co-
munist. Nu asa s-a intArnplat cu vo-lumul sdu de
debut, Rebarbof (1971"r, care a suferit direct de pe
urma cenzurii lui'Dumitru Popescu" Mai trebuie
sd addrrgdm cd Alexandru Moirciu-Sudinski nu e
cu totuf necunoscut la Paris, unde revista lui
Jean-Paui Sartre, Les Tbmps Modernes, a publicat
*IJifuzarca acestei cdr-ti. a fost opritd 9i inkegul tiral topit (n. ed.).
 130 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI
extrase din cartea sa Biografii comune. Ceea ce
explica interesul imediat 5e care l-a stdrnit vestea
cdMonc^iu-Sudinski a inceput greva foamei la Bu-
curegti. In ziarul Libdration, Thierry Wolton i-a
consacrat un articol, pe care l-a intilulat Le Dio-
gdneroumain arrdt6. -
f)ar, pentru a situa mai precis cazul Cezar Mr-
titelu si'curajul exemplar dl iui Alexandru Mon-
ciu-Sudinski, sa reddm aici propria declaratie a
scriitorului, scrisd la Bucuresii de mdna lui, si
' re ne-a fost adresatd pentru a o face cunoscutd ca-in
Occident:
Subsemnatul Alexandru Monciu-sudinski
aduc Ia cunoptinla opiniei publice cd Ia data de
12 aprilie 1978 filozoful romdn Cezar Mititelu a
fost'arestat pi internat in Spitalul penitenciarului
/ilava. EI ^este detinut actilo fdri nici un temei
medical. In ceea ce priveste sdndtatea morald si
mentald a d-lui Mititelu - e in afard de orice du-
biu" Fac aceastd afirmatie ca un om care-l cunosc
de pgste zece ani, incd de Ia Facultatea de filozo-
fie.'Incd de pe atunci, dI Mititelu se remarca prin
matuntatea- sa de gAndire, prin neobisnuita iapa-
citate de muncd, brin profunzimea c:unostint\lor
saie, dar ntai alei prin'caracterul sdu cinitit si in-
transigent. EI hotdrdse incd din primii ani de fa-
cultatb sd nu presteze muncd-salariatd, indiferent
de ceea ce i slar outea intdmola.
Din 1973, de'cdnd a absblvit facultatea si pd-
nd-n prezent, eI a reugit sd supravietuiasia lara
a-pi incdlca hrstdrdrea gi fdrii-a apela cumva Ia
aiutorul cuiva. Prestigiui intelectfual si moral de
care se bucurd fdcea da oameti din cele mai Cife-
rite categorii sociale sd-l consulte, sd-i ceard sfa-
tul ;i aiitorul. I se so]icitau consuJtat'ii de spec.ia-
Iitate fn elaborarea unor luc'rdri cu caracter filo-
zofic sau literar. Indiferent de serviciile adase,
nu accepta nici o remunerttlie bdnea,scd. Printea
REBARBOR 131
insd, nuntai de Ia prieteni, cdr.ti, pdine, haine uza-
te, figdri. Singurele bunuri de'care a dispus au
fost hainele d6 p" el, o pdturd pi o sacopd -'9i el nu
se simfea nedreptdfit, nu acuza pe nimepi de
soqrtl sa si se rdpo1tq Ia regimul.politic din Ro-
minia cu aceeaFl obiectivitate gtiinlificd cu care
un meteorolog ar studia clirna unei ryiuni.
A fost areitat pentru prima oard tn vara anu-
Iui 1977 in legdttird cu fdptul cd era frecventat de
studentii FadulAtii de filozofie ceea ce a alertat
atdt c6nducerea' facultdtii c1t' si Securitatea. A
fost interogat in mod brutal - pdlmuit - 5i pentru
cd nu i se-putea gdsi un cap de acuzare plauzibil
- a fost dis sub 4scortd inbragul Bdrlac{pentru a
fi aneaiat in muncd.
(u binceritatea sa obisnitd, el a declarat anche-
tatorilor cd nu concepe sd munceascd din fricd gi
cd singura formd dE: muncii pe care ar putea-o
accepia in congtiint'a sa es^te inunca preslatd sub
stari: de arest permanent. Intrucdt organele de mi-
litie l-au ldsat in libertate provizori-e, ,sechestrdn-
du-i buletinul de identitate) el s-a reintors Ia Bucu-
resti. A continuat sd trdiascd ca inainte, tlar fara
nici un fel de act de identitate. Nu se ascundea de
nimeni, era congtient cd situalia lui era fdrti iegire
pi cQ va sfdrgi prin a fi arestat.
Intr-adevdT - Ia 12 aprilie 1978 prietenii sdi au
constatat disparilia lui. Trei dintre ei, un paznic
de noapte gi un muncitor necalificat, to;i fogti
snden.ti in filozofie recent exmatriculali pentru
refuzui de a face parte din asociatia studentilor
comunigti, s-au idresat Militiei pi Procuraiurii
cerdnd ldmuriri.
Dupd repetate insistente Ii s-a comunicat cd dl.
MititLlu a'fost intr-adeidr arestat si cd este de-
linut in spitalul penitenciarului Jilava pentru a-i,,
testa capacitatea de muncd" ! Aceast'd ,,testare"
are ]oc-in mare secret, nici mdcar mama sa n-a
 REBARBOR IJJ
L3Z ALEXANDRU MONCIU.SUDINSKI

primit autorizatia de a-l vizita. Internarea lut nu

"este
orob]eme personale, probleme morale, indeosebi
efectul unei erori, ci constifuie o represiune 'cele care-f preocupii be
--- omul respectiv"'
premeditatd. Este evident ca, iitincl asemenea depozifii, or-
ganele anchetd ciat seama pertect cu one
Prin depoziliile date de o seamd de persoane tui'ii-i deAie.;i au dispus 1i-au
arestarea'domnului Mi-
anchetate'se p'utea deduce cu evidenfd'capacita-
tea sa inteleituald gi caracterul sdu. Voi iita din titeiu i,scmai pe.ntru cd esie cult 9i tntegru, pe11-
declaralia d-lui Cdlin Candiescu, logician Ia Insti- tt'u cd are convingeri adilnc inrdddcinafe, pentru
tutul de Filozofie Bucuresti, memFru al Partidu- cd-;i apdrd libertitea morald, pen.{u c/ pre,tqra,sa,
lui Conunist. Degi dezaprobd atitudinea fat'd de tie inchis decAt sd-si vindd conftlmla tn scntnlDur
muncd a arestatuIui, df Candiescu il descrie in - salariu.
unui
modql urmdtor: ,,Conform convingerii sale, in- bi"i,,tuttarea" d-lui Mititelu va mai continua
trdnd in cdmoul mtrncu st-ar orcrde libertatea mult, sdndtatea acestui om nu va rezista Fi a7a in.
-;;;
*iiitii"it"r fndurate, Ia ocompiet, vArstd de numai
morald. Aceistd convingere ti dsrc adAnc inrddd-
cinatd, cee4 ce este ateslat de existen.ta sa pdnd-n fi;;'r;i C"ii ntitit"tu a albit gste.d.e o
iabiciuie inspdimdntdtoare 9i a suferit ultirna in
prezent... desi trdiepte fdrd sa munceaLscd, iu are o
-structurd
de om ]ipsit de caracter. Este cultivat, a vreme trei oPbratii de hernie.
- -li-"""u
cb priveste convingerile saie - md tem
citit enorm si are- un soirit de observatie deose- ca-iriii ii -isiniat it de penit4nciat nuJ va putea
bit. Dacd pe tema atit'udinii sale fa;a de muncd vindeca !
n-am aiuns prea departe, am avut in schimb Cer tuturor care mai au un Sratn de cural F! o.
multe discutii cu el fn domeniul literaturii $i pe idee oarecare despre solidarttatea umana sa-FI
baza acestoi discutii oot a.firma cd este un mAre '
specialist in beletrisftcd, indeosebi literatura ru-
;;; i- d e sch i s'a ti tu di n e a ta la d 9 c e I e repdnd
"'*i;if*;;iprliepte I a ta te'
Ia
declar greva foamei
.id... Acest am nu -furd, este corect gi, paradoxal, in eliberarea lii Cezar Mititelu.
toatd situalia de paria in care -ce a{ld are a dem- Buc. mai 19Zg
nitete ca.re se impune
-sa-mi oricdrei
persoane care-l cu- '5
noaste. Nu oot explic cum reuseste sd trd- De indatd ce am primit scrisoarea lui Monciu-
iasia astfel,' Car o explitatie trebuie'cdutatd toc- Suainstci, am consuirat doud emisiuni autorului'
mai in trdsdturile mbrale si cultura acestui ont, i;;ft;""ea ,,Povestea Vorbei", in la postul de^ra-
trdsdturi care detennind in cei cunosculi respec- dio Europa Liberd. Arn difuzat primul rAnd
tul si gi interesul pentru e1... Se mulyumegie cu scrisoared sa, ciupd care am dat largt fragmente
'doarmese intrefiie indeosebi cu pdine si apd)
pufin, dirr prima sa carte, Rebarbor, aProaPe necunos-
oriunde (in bucatdrie, in pod, pe ios elc.). cutd'in RomAnia din cauza cenzurll/ Precedailq
Trebuie sd mai aidaog cd nu-i cautd eI pb cunos- i."tt" fragmente de o prezentare a rm lui Alexandru
cufi, ci el este cdutat"de oricare are cevi de discu- l,r.irE"-S? ai"slii, dit iare extra g u dtoarcle :
tat cu el .'' Am dori, aFa cum am promii -sd ne intoarcem
Declarafia se Incheie cu urmdtoare]e cuvinte: spre literaiura spre a regasi 4col9 coresponcle-n-
"if; -;' l&l
,,... discutd cu oricine despre oricq dat indeosebi i;." i; ; ; i
it fr,i1 u t i d ove di t, p c' p t a n
"
 1,34 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

etic, de Alexandru Monciu_Sudinski. Deoarece

nu numai in volumul sdu de debut, Reb;;b;;.
dar pi in urmdtoarele, caraitire- Ei"*ZTi{J":
mune/ eI a in treprins de-mi toloejzaT:ui'
", ui""i
muncitorimi a cdrei reprezentari ik.iir*_rrr;;ii_
ziacd, atd.t de curentd ln ,uporAieii ;;A;;;r;;;r.
de partid, e cie fiecare datuE ;-"';;l*;*;;;
rcnla cofidnnd a celor ce muicesc cu adevdrat *;i;
(celor qy (sapa-i n, cu ,,mapa',, ium spuneau
gIevrylr ae pe .Valea /iului). Prin depistarba clise_
er or a e il mbal/ Alexan dru Monci it -r9u
ski' se
I!!lpu!e:a .un scriitor de o facturd pulind incurentd
n nol r-entru eI absurdul nu e o modd, o gcoald
Iiterard, un c,urent, un stil, ci iisiqi-iceastd mctcir_
Id ce-l pdndepte, aceastd stradi pe care u-bie.
acgst orag_in care nimeni nu_9i alld locul" u"iiith
uiald vdduvitd de orice orizont, aceastd moarte
pe carg.o pofi suferi cu oarecare indiferenyd, i
tru atdta in celdlalt talger al balanlei oi iiaiia
nici o greutate (...).
D,lFa dffuzdrea celor doud emisiuni consacra_
te,scrrsorii-apel a lui Al gxandru Monciu_sudinsiii
Cezar_Mitiletu a fost pus in tiber_
:l.l*,l1q1l:.1i_9,
tate, iar autorul Rebarbor_ului a fost rmpms spre
exil in Suedia, unde kdiegte in clipide i;i; - ".^"

VIRGIL IERUNCA
Noiembrie 1979 *

*Din vol.
Semnul mirdrii,Humanitas, Bucuresti 1995. 129
Postfatd
 t'
f,
Culegere 9i tehnoredactare:
Lucica Hdpdu-Petcu
StanHdp-&u-Fetm
Corectur* Radu Ctit

:)
.a 3
f
a
NA- Tinarr rl ar
- -r-.. *.
--' .f
*-;t
*'ls- -xecutat la tipografia
,4, Edicrrrpii Miracol
t#:l o{
"&P /\
I f
'.
'J
?tl
{1"? HI
//
/
/x\-, A
u )Ll 1,
.
l )
Alexandru Monciu-Sudinski se impune ca un
scriitor de o facturd pufin curentd la^noi. pentru
el absurdul nu e o modd, o gcoald literard, un
curent,.un stil, ci insdgi aceastd mocirli ce-l
pAndegte, aceastd dtrada pe care umblA, acest
ora.s ln care ni'meni nu-si afla locul, aceastA viafd
vdduvitd de orice orizont, aceastd moarte pe care
o poti suferi cu oarecare indiferenfd, intrir atAta
in celdialt talger al balanlei nu atArnd nici o
greutate.
Virgil Ierunca