Sunteți pe pagina 1din 71

Alexandru Monciu-Sudinski

REBARBOR

Editura Ileana
Coperta: Horia Bernea,,, Colap6", ulei / pdnzd,, 197 0
Alexandru Monciu-Sudinski
REBARBOR

ISBN 973-97678-8-5
Editura Ileana
*v

,, Dormi tu, Sancho,


spuse don Quijotq cd de
asta ai venit tu pe lume,
ca sd dormi..."
CERVANTES
v

VRAF DE BOBINE
Preambul

Medicul spuse vi-e rudd ?


Doamna M spuse nu.
$tifi, numai rudelor le putem... dd... dezvalui di-
agnosticul... e vorba de secretul profesional. ii
sunt ca 9i o rudd, domnule doctor, ca gi o rudd,
stdm de ani de zile sub acelagi acoperig. De fapt,
nu are rude, e emigrantd, nu ne are decAt pe
noi...
Are cirozd, doamnd, imi pare rdu cd trebuie sd
v-o spun.
Doamna M. pldnse.
I-am fdcut foaia de iegire. Trebuie sd venili s-o
luali.
Doamna M. plAnse. Apoi:
Domnule doctor, asta mi-e imposibil, n-avem
unde o fine, credefi-md... am sof... fetila la gcoa-
ld, bdiatul la facultate, n-avem cum s-o-ngrijim.
N-afi putea sd...
Doctorul zise nu. Imi pare rdu... dac-ar fi vorba
de doud-trei ziIe, ar mai merge. BdtrAna mai are
lnsd... ar mai avea de trdit celputin doud sdptd-
mAni.
Domnule doctor, zise doamna, vai, domnule
doctor, dacd ali putea...
Intre ei interveni un mic aranjament.
I, tix A ND RU MONCIU-SUDINSKI I{.EBARBOR
^

I)iscutia loc Ia27 februarie.


ave:a asta se simte, dimineala femeile sunt urAte au
I]Strdna rdmase in spital, in rezerva numdrul 4, fata albd pi rece ca o... parcd sunt rupte in drep-
uncle, in noaptea de 12 spre 1-3 martie, muri. Un tui gurii au mdgti de femei, guri rupte brutal die
student, frate al medicului, se mut5. in pensiune nesomn.
la doamna M. Nu sc6ntejazd nimic.
Bdiatul doamnei il primi ciudat de rece, aproa- Nici ge;rm';i troleului nici nichelul, nu mai exis-
pe ostil. ti cicburi de sticld in aerul pur piele de mort
x sau poate cd scAnteiazdnu scAnteiazd in creierul
Dimineata md linge pe frunte, albicioasd si rece meti obosit. Albicios, acoPerit cu o piele de
ca o piele cie mort. mort. Parcd s-a scurs nilelu9 in gurd are gust
Dimineata... albicioasd... o piele de mort... insipid gust de pungd de plastic in care cineva a
Din'lineafa imi rdcoregte dezobignuiegte-te sd-!i scuipat.
tot povestegti ceea ce !i se intdrnpld, nu, dar e Albicios.
bine spus, am s-o repet pAn-acasd, aga este, rece A trecut. S-a sfArgit slavd Domnului am scdpat
ca o piele de mort. am sd vdd filmui la noud pAnd la noud.am sd
Rece ca o piele de mort pietrele gardul beau o cafea ca sd-mi treacd greafa,
rece ca o PIELE de mort n-am dormit de-asta picioarele albe-ale fetei sunt albe gi viruite cu
e albicioasd, somn.
rece ca o piele de mort pdnd cAnd nu mai in- Iulia Andreievna
seamnd nimic nici un gAnd, linigtea. carnea lor pAlpAie ca o firmd cu neon uitatd
Poftim restul. aprinsd
Foftim ? A, da rece ca o piele de mort. Unde vd in plind zi.
tot duceli hei,oameni buni in paltoane $i inama: ,,Andrei, inlelege odatd, da e penibil
ALBICIOASA ca o... asta nu-nseamnd sd-!i spele ciorapii e de-a
expresie a inaitului spirit uman Unu de patruj- dreptul revoltdtor !
debani, mormdie. ,,Da ea a spus, i-a sdrit tanddra gi-a spus dsta-i
Bdtrdnul are un baston rogu, se uitd la mine, spdlat de cibrapi ? ei comedie ! si mi i-a spdlat."
vrea sd-i cedez acest loc. ,,Tu gi Natalia-n:o sd-nfelegefi odatd cd nu-i ser-
De mort. vitoarea voastrd? nu ! e o doamnd, o aristro...
I)ar poarta spitalului rece ca un fier umed vop- aristocratd, cum:sd-ti permiti aga ceva."
sit cu verdeie avea gi alti culoare rece albul - ,,$i cAnd ne spal'd pe jos ?"
culoarea singurdtdtii - ea ntt trebuia sd moard ,,Andrei !"
acolo in camera lunga ca o leavd pdtratd horn A]lez-vous en,.avec votre argent... j'pas besoin...
alb fdrd cer. Cuvinte ce nu-mi aparlin, voi avan- i'prends pas diargent pour qa... mais voyons, ie
sa mai in fa!d, stati jos ? e o studentd aga cred suis de Ia famille, n'este ce pas ?
10 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI REBARBOR 11

Mama era rosie Ia fafd, gesticula apoi ii vAri in Se temea tot timpul de rac.
Trebuia sd moard joi 10 martie n-a murit.
Iulia Andreievna, inaltd si uscatd, ." Otrp"lt'til3; Trebuia sd moari vineri 11 martie, cel tArziu
de loc alb, se apropie si o imbrdtisd.. Era mai noaptea, n-a rrcurit.
mult emotionatd decAt jignita 9i repeta: mais ie O femeie din MAndstirea i-a pus lumAnarea in
suis de Ia famille, Irdne, ils me diseni graici mAnd, i-a apdsat degeteie in carnea tare a lurnA-
rnaman, babugca... Ies enfants sentent toite ces ndrii, ea a deschis ochii, a aruncat lumAnarea gi
choses; pourq.uoi me donner ce sacr6 argent ? n-a murit.
Era cu un an in urmd, cAnd mama voia"sA scape Singurd ca un monstru inchis intr-un borqan de
de Iulia Andreievna dAndu-i acesti bani; acu'm sticld in camera horn, albd 9i lungd gi astupatd
inteleg cred cd din gelozie avea si de ce; era du- sus cu tavan, n-a murit.
pd ce tot.spusese cd nu-i servitoare pentru c-a Singurd fdrd ofilerui acela de doudzeFpatru de
fost odinioard contesd Ia comtessq tneaghina, ani care zAmbegte la noi pe perete c-un an inain-
dar Revolu-tia... te de Galifia, unde a muiit, Tara fotografia iAngd
Ii dddea acegti bani pentru cd ne spdla pe jos 9i care Iulia Andreievna a imbdtrAnit, devenind
fdcea rnAncare si tot ce se putea faie intr-o casa din solia fotografiei marna ei iar apoi bunicd
in care rnama nu prididea nici mdcar sd ne iu- acum, incAt era carefghios ceea ce pretindea ea
beascd, iar Iulia Aridreievna prididea. cd bdiatul dla e solul ei
Dar prea ii spuneam babugcb si o sdrutam rnai Mon mari
ales seara cAnd n-o ldsam sd plece la culcare sinsurd fara el.
q3$ cAnd nu ne fdcea_iepuri siiupi pe perefi; ii Pieiduta in fundul camerei aibe, ca un dop pe
ddduse fald de mine (Nitalia se jirci pb covor) fundul unei sticle baute demult, singurd fdrd
ca sd se vadd clar cd trilaba asta-i piatiti si ea. ofiter fdr6, 7afi, fara familie fdrd casa din Sanct-
Iulia Andreievna nu primise aceibani. Petersburg fard limbd fdrd puteri fdrd samova-
Ce sacte sa]e argent. rul de-argTnt pi fotoliul adus din zeci de reftlgii
Ce pldcut e sA ilrergi cu troleul, calm, maiestu- ca sd moard in el singurd fdrd casa ei de pe ur-
os, sd te uiti pe fereastrd si sd nu vezi nimic de- md casa noastrd cu covorul vechi viginiu gi mi-
cdt qri-argrptiu
f.a1a
zgomote, dimineala cu frig rosul linigtitor de lucruri confortabile un pic
pi-mbulzeald grdbitd, Ca o piele de mort. prdfuite sinqurd fdrd ochii scrutdtori de vietate
b,a nu spunea cancer/ spunea rac, vorbea cara- ielin-ai Nadiliei, singurd fara mine gi comoda
ghios romAneste, desi bra pe-aici de vreo do- din camera cealaitd unde ar fi putut muri
u.aj'de ani, dupd rd.zboi, multe cuvinte le spunea rnult mai pufin sigurd numai cd n-a murit.
chiar complet^aiurea gi cdnd scria vreo sciisoare Ci in fundul camerei albe horn astupat.
mureai de rAs cum a fost la Sovata acum doud Am deschis u9a sdmbdtd 12 martie, mirosea in-
veri. chis a piele galbend 9i bolnavd gi-a pdturd im-
l.! nl,l':\nNI)lilJ f\'1()N( ll i',t'l rll J'.t. I
lil,.ltz\lilJ( )l(

bAcsita cu mirosul medicarnentelor si sudorii lrirt'lrcful nrii asez ii rn:inAnc prajiturile preferate
zeeilor de muribunzi care stdtuser6 inaintea ei, rrr.rirttt: de a pleca.
cu ochii-n becul gAlbui din tavan, numdrAnd pi- ,lsto (.l
ciiturile de durere neorrreneascd., scurse tacut in lrrrrta urnflartd ca o pernd nu trebuie sd-mi dau
linistea aceea unicd de seama mdndnc
cdine inchis in laboratorul de fiziologie-ntre A rrir !
'l'r:t'serr, mototolesc hArtia merg la chiuvetd, des*
sclipirile noptatice ale retorteior tiemurd
ascultAndu-si saliva cum picurd in eprubetele t hirl robinetul beau umplu paharul m6-ntorc o
plasate-n stomac apor zgdltAie brusc urlet de apuc de ceafa nu vede pahartrl
groazd-ncercAnd sd acopere picuratr.ll tainic Ilca, haide, paharul ciocnit de dinli in lumina
galbend
meschin si indiferent pic.. pic... pic-pic,.. pic-
pic...
irra
ai aici apd buniculo trea. Limba galbend-mpinge
caTIMPUL sau poate chiar'IIMPUL insugi, sticla-napoi
adevdrat dar nereusind .rpa apd apd
apoi am intrat inchizAnd cu grija usa ln urma se scr-eme privind tot.A,COLO nu poate bea.
rr-o putem ldsa aici, tu nu-nfelegi
Am spus tanti Iulia, ea se uita la mine gi r"#;:; mdi bdiatule tu nu-nfelegi. Zise si tata.
tanti tanti-iulia se uita am fdcut cei cAfiva pasi in camera ei cu ce ne-ar derania
cdtre pat la mine atent babusca lulia-andreievna o ingrijegti tu cine o s-o
ce-i cu tine de ce fix cdtre mine cu ochii mari. si Natali, Crezi cd spectacolu ila i-ar face bine
Respira. prostii, termind odatd TERkIINA
Babusca, eu sunt Andrei, ce Dumnezeu... Se ui- morfind
ta fix intr-un punct dar punctul acela nu putea Apd. Bea bea odatd sau taci. In loc sd spui apd
fi vizorui ugii era un punct mult mai indepdrtat bea
spre care se crispaserd cele doud pupile reduse - Vreli sd dafi mai deirarte, pentru un bilet, eo
straniu la dimensiunile unor g;dmdiii negre de doamnd cu un copil. Unu de gaizeci. Metalul re-
ac, pupiiele ei care intepau uga gi zidul spitalu- ce ln mdnd, m6-ntorc inspre casier.
lui spre punctul pe care eu el nimeni nu-l poate tu care eqti atAt de neglijent
vedea nurnai ea il vedea respira respira re-pira" - Unu de gaizeci, vd rog. Mulfumesc. Foftim.
Asta e tot. Acum dacd l-a vdzut nu-si va mai in- - Mullumesc, rnd scuz{yicd v-am deranjat.
toarce niciodatd privirea la noi. Va respira apoi Scrie ceva despre meci ?
nu va mai respira dar niciodatd privirea la noi. Domnul in haine maron arati spre ztar"
Migc n"lAna prin fata r:chiior ei. Nu. I-am adus - Nu m-am uitat. Poftim.
prdjiturile preferate, doud, din banii rnei. Desfac - Nurnai pentru o secundd, sunt curios ce-a
REBARBOR 15
14 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

fdcut Girergheli. Ca un monstru inchis intr-un borcan si se scre-


Singurd. me se screme din nou. O dezvelesc am impresia
N-am anuntat pe nimeni, cred cd mai e si acum cd de data asta-i de-adevdrateiea are o. burtd
acolo cu ochii deschisi s-a rdcit. perfect sfericd netedd ca un balon gata sd crape
in cazuri din astea, lichidul care umfld cavitatea un balon anexat de-un schelet cu sex
abdominald preseaza qi ;titi... cum-e si dAnsa... gata sd crape Andrei, nu pot suporta este
pacientul vrea tot timpul sa iasd afara, se scre- groaznic nu-mi povesti spune matna nu
me, vedefi? gura rumend a felcerilei rumend ca nu putem s-o aducem of Doamne lasd-
o rodie insd e o nevoie fatsd. se spune cd-s...nr, md nu md chinui sd crape
decAt o datd pe zi. Dacd se-ntAmpld ceva md
si iar i-a trecu't nu se mai screme o invelesc.
chemati cu sibinteles nu vd sfiiti b zdmbit. Se
Se uitd spre punct; doud fdrd un sfert sunt
screme se screme se linigtegte apoi iar. Bolbo-
rosegte mereu cu ochii in ugd cuvinte barbare cinci ore deja de cAnd am venit.
apoi franfuzegti rdde se alintd incepe sd geamd andrei andrei andrei
ela ca o cadrd spune mama semdna cu din nou Fata ei e la o palmd de fata mea la un lat de pal-
rusegte fdrd sfArgit 9i - md ochii mei se crispeazd-n pupilele ei 9i strig
i'vous ne le dirai pas... boire tant des verres de
'champagne bunicuto-s aici uite-s aici lAngd tine, r'ru egti sin,
?ha ha sufletul nostru este memo- gurd buniculo zdu nu
ria - unirraf rdvisit de bobine andrei
de magnetofon uitd-te bine lasd punctul dla tAmpit uitd-te sunt
mais taisez-vous c'est assez tou tes ces aici nu muri ca o proastd nu nu nu nu
cochonneries...
andriuuusaaa andr6
$i acum a ticut.
Acolo oricum are medicamente pe cAnd o zgdlldi o plesnesc peste obraz, nu rnuri singu-
aici mamd e-o canrerd groazrricd poli sd .rd nu muri singurd, o izbesc de pat, uite-md
innebunegti gtii Natali cum doarme dacd sunt aiiici
se sperie gata sd innebunegti Ei 9i tu andr6
acuma. Ahdrei pe ce lume trdie;ti ? sunt aici
Citegti toate romanele alea gi sptli numai oh andr6
- Mersi frumos. sunt aici sunt aicr Nu singurd singurd nu
Ziarul fognegte are pe inelar un neg. andr6
- Dacd vrei puteti sd-l luali, eu tot n-am nevoie Singurd ca un sarpe intr-un borcan cu fenol. Co-
de el.
- O, nu, mullumesc, am sd-mi iau jos altu' aici e bcr din troleu este stalia V1dr'r, dimineafa ca o
mult prea pe scurt. piele de mort.
7

REBARBOR T7

Fii atent, coborAm la a doua. Avea un vin rogu,


rosu ca sfecla...
Trecurd pe ldngd bisericd; clopotnifa masivd,
intunecatd, ortodoxd, iunecd pe partea de sus a
geamului. CoborAnd din tramvai, Cezar se izbi
de o babd; lnjurd. Zdpada scdrlia sticios sub pi-
cioare, bdrbosul mergea in fal6,, umerii paltonu-
CASA CU ARISTOANE lui ponosit i se bataiau. Se intoarse spre Cezar:
- Esti evneu ?
-Nu.Dadece?
- BdtrAnului nu-i plac chestiile astea.
- Bdtrdnul e ficnit, spuse bdrbosul. Da' are o Aga mi s-a pdrut mie atuncea.
inimd de aur. Anu' trecut, de Crdciun, tot la el Mergeau acum umdr lAnga umdr, zgribulifl 9i
am tras. Mi-a dat gi-un kil de unturd la plecare. posaci. Traversard o stradd, apoi incd una. Bdr-
- O facem la dreapta acum ? bosul, cerceta imprejurimile, pirea din ce in ce
mar nesrgur.
- ini.
- Multa cheltuiala gi cu zdpada asta. Ia uite-i. - M-am sdturat, spuse deodatd Cezar. Um-
bldm de colo pAnd colo. Mai bine mergeam ia
- Eu tot nu pricep, cum o fi improscAnd-o cu chelnerul meu; precis scoteam ceva de la dla.
dla... ?
- Trage camionul in dreptul lui dd dru- - Nu fi fraier, p-aci tre' sd fie. $tiu casa.
mu'... Ascultd.." - Mdcar nigte pdine cu mugtar de ne-ar da...
dupa aia o tigard...
- Ce-i ? - Mi-s' pare cd asta-i.
- Da' dacd i-am cere mogului ceva bani, zece,
Capul barbosului, asimeiric gi rivdgit, cerceta
cingpe franci, acolo. Ar fi-n stare ?
firma. Sub tabla oarbd, vopsitd cu var, clddirea.
Bdrbosul se scdrpind gAnditor, apoi zise:
O clddire veche, ddrdpdnatd, cu obloane rugini-
- Stiu eu ? te, pe care nimeni nu le rnai ridicase de mult. O
incepu sd deseneze cu unghia pe sticla inghe- clddire foarte asemdndtoare cu cele de lAngd ea,
fatd. Din cAteva trdsdturi, pe geamul kamvaiului cu toate clddirile de pe strada aceea 9i din cartier.
se incropi o pisicd gleampdtd gi caraghioasd. Ce-
zar fI urmdrea zAmbind. Scuipd admirativ in ci-
- Drace, nu-i asta. Da' oricum, e pe aproaPe.
Ji-e trig ?
lindrul de tabld rogie. - A9 mAnca nigte mdruntaie. O fi avAnd md-
- Ce-nvArte bitrAnul ? runtaie, ce zici ?
- CAnd am fost eu,.. m-am indopat toatd ziua. - Anu'trecut...
18 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI REBARBOR 19

- MAi cldl naibii de anu' trecut. De anu' tre- - Pe el il cheamd Cezar.


cut avea timp sd gi crape. incercd sd intre induntru, dar fata ii finu caiea:
Ocolird o magind inzdpezitd,, apoi schimbard - Egorici nu mi-a poruncit nimic' AgteptaliJ
iar strada. afar6'
- $tii, de sdrbitori imi place intotdeauna ceva - 9i cdnd se intoarce ?
deosebit; ori mdruntaie, ori cArnafi d-aia prajili - Nu stiu.
cu miroase, ori... * Mdcar ;tii unde-i acuma ?
- $i vin fiert ! Ei ? Cu scortisoard... - Nu, zice fatainchizAnd uga.
- Da I Cu scorJigoard, gi cuigoare, chiar cu Manole bdtu iar:
boia... - Milencic ! Milena... Putoarea dracuiui.'.
Poarta atArna desprinsd din balamale, cdzutd - Ce-i ? zise prin ugd Miiena.
nifel intr-o rAnd. Un miros legios, de vase si res- - Deschide numai putiiin, Milena'..
turi de mAncare, se strecura in aerui albastru- Fata scoase iar capirl. Bdrbosul incepu sd-i 9o-
nghelat al strdzii. Intrard ln curte. Bdrbosul apd- pocdiascd la ureche, incercAnd s-o convinga 9q
sd pe clanld, deschise usa holului, Cezar igi siu- ceva. Fata nu se-nvoi. El irrcepu rar, agitat, sd'-i
turd picioarele. explice,
^-
apoi ea rdmase pe gdnduri'
Si daia se-ntoarce ?
- Asta-i uga, zise. Stai putin. Trebuie sd vdd o - Nu fi proastd, spuse galeg Manole.
chestie.
Se lipi de gaura cheii, privi. Se indreptd, batu - Vine 9i ei ?
cu pumnul ln ugd, o datd gi incd de trei ori. Nu - E prietenul meu. Stie.
rdspunse nimeni. - Bihe,pftd, fata
incuie uga cu cheia. O porni inaintea lor, pe
- Ai ribdare. Mogu-i scrAntit, ti-am spus. Gas- un coridor intunecos si mucegdi! coridorul dd-
padine !Gaspadin Luchian Egorici !
dea spre o scard; ucard., invAitindu-se in spira-
, , Upa se crdpd, atAta cAt sd se vadd capul fetei. la, apbi spirala se termind. Fata descuie podul.
N-avea rnai mult de paisprezece arri, era negri- Unde dracu' mergem ? intrebd Cezat'
cioasd si grasd.
- Psst ! Ai rdbdare.
- Luchian Egorici e-acasd ? Podui era intunecos, abia se puteau distinge
- Nu, zise bdnuitor fata. idzile 9i dulapurile de toate feluriie, aruncate
-Da'pe mine md mai tii minte ? claie peste grdmadd. Fata veni in fata lui Cezar,
- Manole ? il stuclie aient.
- Bravo ! N-am putea astepta induntru ? Sunt - E frumos, zise ea cdtre N4anole.
cu un prieten. Ia spune-i d6nsuiui cum te chea- - Suntem cei mai buni prieteni.
md. Cezar simli mAna fetei; degetele ei fierbinli ii
- Milena. apucard mAna, i-o traserd inspre ea.
F

20 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI
REBARBOR 21

- Nu te teme, spuse. Stai jos.


nie. Abia atunci Cezar ii vdzu: Manole gi fata
, Cezar se agezd. Pulpele ei miroseau a sdpun
de rufe. alergau de la o ladd la alta, invArtind nebunegte
- Nu te misti de aici, intelegi ? gi inchizi marivelele.
ochii ! ti deschizi numai cAnd trebiie, iopti fata. Sunetele se invdlmdgeau, se cdfdrau unele pe
Bdrbosul rAdea in spatele ei, ii fdced semne altele, se armonizau o clipd, pentru a izbucni iar
cu rnAna. in acorduri pline de aramdi pdrea cd o uriagd
orgA rnecanicd s-a apucat sd cAnte in acelagi
- Ii deschizi numai cAnd trebuie, da ? timp, cu diferitele pdrli ale sale, una gi aceeagi
- Cdnd !? melodie...
- CAnd trebuie. Buim5cit, fdcu cAfiva pagi. Se opri. Nu intele-
- Bine, zdmbi Cezar, cdnd trebuie. gea tncd.
- Jurd-te. Ea veni lnaintea lui, neinchipuit de aproape.
Cezar inchise ochii.
- MA jur, zise, gi deodatd se mird; se simlea Ochii ei strdluceau de pofta si bucurie.
ca in copildrie, cAnd se iuca gi nu i se pdrea ni- - E frumos ? zise fata.
mic carbghios in trea6a asta. Buzeld ei erau Cezar t6ceh. Ea ridicd incet bratele 9i il cu-
umede;i fierbinti. Le simti, pe-un obraz apoi pe prinse de umeri.
celalalt.'O auzi lipdind spre'Manoie, auzi'goap- - Spune ! Nu-ti fie fric6...
tete lor neclare... - Nu gtiu, bdigui amelit Cezar. Ce s-a intdm-
Apoi soaptele se stinseri. plat Cdntd muzica ?
- ?Prostule,
- gopti ea, nu auzi? Un-doi-trei, un-
- Ai grije de flagneta cea mare ! strigd din doi-trei, un-doi-trei, vals".. Haide, danseazd...
celdlalt capdt al podului lvlilena.
- Merge ? spuse Manole.
Un fAsAit ca de primus rdsund sacadat la
intervale egale; din cAnd in cAnd, tipete oloage
ca de fagot sfdgiau tdcerea prdfuitd a podului. "
Isi urmdrea foamea, lunecdndu-i - mdnusd
grefoasd prin mdruntaie.
Ceva scArfAi ascutit, apoi suspina. Cu o voce
surdd si neomeneascd, fata strigi:
- Deschide !
El deschise ochii, se ridic6. intoarse capul.
Sunetele unui vals inundard brusc podul, alt
vals izbucni lAnga Manole, apoi din toate un-
gherele incepu sf rdsune o muzicd gravd si stra-
REBARBOR

- Probe... zise, hm, probe !


Iar in ochii lui sclipi, cel pufin pentru o clipd,
bobul acela viu de umor amestecat cu curiozi-
tarte. Mai fdcu un pas, apoi iar:
- Probe, da... de ce nu ? !
PAS DE VALS Nu mai erau prea mulli pagi inTe noi,-iar el
avu griid -sA sd mai consume unul.
Pdrea foarte
simpfu tAgnesc pe lAngd el, sd md pierd din-
colo, in amurgul din spat-ele usii.
Pdrea foartE simplu-...
-De ce ai fdcut asta ? intrebd pedagogul, iar - Da' mie c6nd mi-au furat bocancii din vatri-
nasturii cenugii ai privirii sale licdrird stins cdtre zd.? ! Bocancii gi doudzeci 9i opt de lei, luna tre-
mine. cutd ! Am spus eu la cineva ?.! Eu am gtiut cine
- De ce, bdie!ag... ? Cum te cheamd ? mi i-a furat. da' nu l-am turnat ! Dacd i-a vAn-
Nurnele meu rdsund gdunos in penumbra dut, cum il puteam dovedi ? Jircd...
mucegditd a coridorului; la capdt, silueta lui se - De ce md silili sd vd bat ? Voud vd place... ?
profiti implacabild in drepturighiui argintiu al - Eu sunt gata sd recunosc chiar'gi-n fafd
usii. orqanelor, si 5a fiu dat pe mAna legilor in vi-
- Spune, Ursescule, zise blAnd, si fdcu primul goEre ! Da' pe baza legllor gi-a probdlor, iar nu
-
pas cdtre mine. cu bataia...
- Avea o mutrd distinsd, trasd spre tAmple; Mai avea un singur pas sd m-aiungd; in loc
unui strdin ar fi putut chiar sd-i placd. Nu se sd-l facd, el trase fufrnl \igart| adAic,6poi, fdrd.
enerva niciodatd.'Niciodatd nu priteai gti cAnd sd se uite la mine vorol:
te va plesni, n*aveai de unde s-o afli; uneori o - Eu as vrea sd fiu blAnd cu voi, nu sa vd bat,
fdcea ihiar inainte de a-gi sfArgi fuaza. trzbea sec dar voi nu vreli sd-nfelegefi asta. Ar li mult mai
gi precis, fdrd patimd, dar cu o deosebitd ele- bine gi pentru mine... gi pentru voi; ar fi rnai
comod... inlelegi, Ursescule ? Numai cd voi nu
"santd.
Rabdator, igi aprinse figara.
vrefi sd md creilefi, iar atunci eu am sd vd ba!
ca sd md credeti. $i am sd vd bat, vorbi monoton
Eram singuri, in tot coridorul acela strAmt gi pedagogul ca ;i cum mi-ar fi citit sefitinta, am
pustiu. am sd vd conving cd kebuie sd
- - Tovardge pedagog eu atunci, iar
sa va-bdt pAnd
-sa
].aT strigat md ldsati ma port aga cum vieau eu; adicd
in vocea mea rdsuna umDrul stncer si ciar al ^plinEra
de blAndete... 9i...
deznddejdii, tovardse pedagog, furtul nu poate ultima gansd. Am lAgnit cdtre stAnga,
fi dovedit cu vorbe Cu
! fapte trebuie dovedit, intre el gi perete, gi in aceeagi zecime de secun-
cu probe materiale ! $tiu precis asta, trebuie dd m-am bprit gi-am zvAcnit cdtre dreapta.
probele... apoi corpul delict care... Pumnul lui Tulgerd jumdtate de arc 9i trosni cu
al ALEXANDRU MONCIU-SUDINSK]

falangele de perete. Mlam trezit, ca prin vis, in


rdvnitul prag al usii. Induntru, in penumDra/
pedagosul
pedagogril isifreca
dagogul iei
191 tTeca miina.
mdna.
; {-a.s_ruga.sd md iertafi, eu...
im p'aief ;i"c;il4; iX:ei'ciiobise mana. El,
in schiinb, poate pentru prima datd de cdnd ii
gtiam, rAse. Chicotea ciudat ca si cum i-ar fi in-
stiam, rAse.*Chico^tea VALS
cdntat lreaba asta.
- Formidabil ! spuse. De cdnd sunt n-am vd-
zut a9a o eschivd ! Cum ziceai cd te cheamd ?
- Ursescu. Greu ca un drug, pumnul lui md izbi peste
- Nu,-numele mic. Cum fi se spune ? gurd. O flacdrd caldd fluturd in fata ochilor mei,
- Paul. . clar c-un nou purnn pedagogul stinse flacdra.
- Ai fdcut cumva box? Ei, cum, nimic ? Nici - I-ai furat ? I-ai furat ? gAfAia vocea lui ine-
antrenament ? Pdi, gtii, ai ceva stofd... catd.
Md uitam 1a el, nu prea credeam ce spune.
- Zdu, nu glumesi. Am fost antrencir la Me- - Nu daji, am goptit.
talul, aproape]doi ani. Dumneata ai executat un Capul mi se izbi de perete.
pas de-valS. Intelegi ? Unul aproape perfect, Atelierele pcolii vuird stins gi prelung; prin uga
insd fdrd sd-ti dai sdama. Spontan. Eu tb-asteo- tleschisd am zdrit cerul G.A.S.-ului 8, iar in cer,
tam pe contrd, ei bine, durirneaia ai?""tii!f.. tremurdnd, turnul negru de apd. Teama pi obo-
m-ai^trimis dupd chibrite ! Pas de vals se nu- seala, toate treceau, se topeau, se mutau in ochii
meste asta, Ssta este. mici, cenugii ai pedagogului.
Am simfit cd md fAstdcesc, am miscat incur- - I-ai furat ? Recunoagte !
cat mdinile. ,,Ei, da, i-arn furat ! imi venea sd-i spun", ce te
- Eu, am spus, mie mi-a pldcut totdeauna tot bAldi atAt, ce te..." $i toate in jur lopdird iar.
boxul. Da n-am avut nici unde sd-nvdf, nici cu Nu sirnfeam mai nimic, nu simfeam deciit amor-
cine. Dumneavostrd... bdielii spun cd ali fost leala pldcutd a loviturilor, veselia ciudatd din
campion in'64. E-adevdrat ? mine, pacea gi libertatea. Intindeam gdtul spre el,
^
-Tf, ziqe^pgda.gogul. S-a dus, gata... Tu cam cAt mai descoperit, cAt mai in voia pumnilor... md
cAte
uare kile , r\-al pesTe clncrzesapte/
al ?-N-afp6ste
l(rle ai cincizesalpte, nu r Lo-
4u ?_Co- bdtea pedagogul meu 9i eram fericit ca-ntr-un
cog... pentru cocog hi avea o alonid... mde. Ia sd
te vdcl in gardd.
sardd. Stdnga
StAnsa mai sus, srrs stAnqa.
srr'.s- sus sfAnsa ceas de befie.
Picioarele -depdrtate ! Dreapta relaxatd... agE...
Picioarele.'-depdrtate as5 Se opri. Mi-am gters mucii cu dosul palmei
pulin mai deschisd. Iar atum fii atent, zise Si, hlizindu-md, i-am ardtat cAt de rogii erau.
-peqagogul.
GrErica un drug, pumnul lui md izbi peste
- Tot md batefi, dom'pedagog, radeam, gi tot
nu intrd educalia-n mine.
gurd. O sd intre spunea. Las' cd fac eu om din tine.
ALEXANDRU MONCIIJ-SUDINSKI

- N-o sd facefi, zicearn. Hai pariu cd nu facefi.


- O sd fac om din tine, zbreia. Hotule ! Scot eu
din voi oameni !
El, e drept, era nr:ult mai invdtat decAt noi,
numai cd priceperea lui era fard rost pi, asemeni
cdrfilor, moale lsi incAicita. DISCIPLINA
- Ce folos cd md bateli, am spus. Sunteli prea
bun, asta-i. Zdu, prea bun. N-Aveli vAnd. Cum
sd faci mata din neoameni, oameni ?
- Unde i-ai pus ? striga. Ce-ai fdcut cu banri ? I
Dar, curdnd, obosi. MAinile-i lunecard in ios,
piumbuite, cu tristele gi cu sfArFeald. Am rdriras Nu.i inveti de bundvoie nimic; niciodaiS. Nu
hsa, oglindindu-ne ochi in ochi, fdrd gAnduri invald decAt de fricd. Ca sd le bagi in cap ceva
rele sair urd. ,,Ca cioi boi la acelasi iug", m-am trebuie mai intAi sd le vAri frica-n oase. Nici m5.-
,,dup-o zi de trudd". ('i-rr atunci nu poli fi linigtit, stdpAn pe situafie.
"sAndit,
- Mdi bdiete..., bolborosea, ce-am fdcut noi... De data asla insd, avearn motive sd cred cd
ce facem noi aici... Nu e bine. rcugisem. il pusesem cu botul pe labe; cel pufin
- Pentru asta luali leafd, am zis. N-a!i spus cd pentru o vreme gtiam cd va fi disciplind. Nu
o sd ne faceti oameni'? .rveam insd nici o dovada sigurd, putea fi doar cr
- Leafd., zise. Opt sute de franci. Opt foi ne- rnanevrd de-a 1or, md mai pdcdlisem 9i altd
norocite pe lund. tlatd.
Imi iritinse batista lui, galbend cu pdtrate Pe 13 februarie viscolise doudsprezece ore in
albastre.Am incep-ut sd-mi gterg gura cu ea, nu sir. Printre altele crivdlul inghesuise in podul
mr-etra ca 1-o murddresc, era ca=si cum mi-ar fi
dat-o frate-meu. scolii zdpadd,. CAteva vagoane de zdpadd bine
El igi intoarse ochii spre fereastrd 9i, uitAndu- t.rsate. Pefeleul fdcuse burfi, tavanele se curba-
se-n gol, spunea: scrd. Din bdltoacele de pe tavan apa se aduna ln
- Ah, Cristosii md-sii ! Ah, Cristogii Cristo- suvoaie, curgea in voie pe bancile din clase. Am
silor
' Dom md-sii ! organizat doud echipe de voluntari pentru cu-
- pedagoq, am vorbit eu atunci, nu vd ra{at zdpada. Doud echipe de cAte patru ingi din
mai necdiiti deEe;ba. Banii-s in dormitor, sub ,,brisada de muncd". Aveam eu un gAnd cu ei:
dusumea, lAngX sobd. Da' nu asta-i treaba. Vd sa-i ieeduc prin muncd. Sd-i pun la tieaba pdnd
vorbesc ca lui-frati-miu, dom'le, dafi-i drumul
de-aici; luali-vd valiza si tot ce aveli gi ducefi- Ie ies ochii din cap, sd-i vdd rupli, cdzAnd de
vd, dom'le, in lume. Nu vd mai faceti ambifii cu oboseald, sd le zdresc in ochi licdrirea aceea du-
noi. Noi...9g*' pedagog... ce sd vd spun ? Noi ioasd care apare de obicei in clipa sfArpelii ;i a
nu vrern sa tlm oameru... resemndrii.
Cred cd bdnuiau treaba asta. Ternlenui era de
REBAITBOR 29
28 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

trei zile. $tiam bine, atAt eu cAt gi ei, cd n-au sd


lrrainte de a suna la pauzd, m-am trezit si am ie-
termine. Cd dupa asta o sd urmeze altd pedeapsd, :,il erfard. Scara era pusd. M-am gAndit sd vdd ce
pentru neexecutare de pccieapsd. Cd pedeapsa l.rt', arrr inceput sd urc tiptil scara. Am vArAt ca-
aceea va atrage dupi ea cr noud pedeapsd. prrl, prudent, pe ugifa podului. Ei stdteau age-
Dar rezistau. Dintr-o incdpdlAnare prosteas- z.rli, ingrdmddifi laolaltd, un morman sur, in-
cd, lipsitd de vlagd gi eroism, dqr la urma urme- Iorm de pufoaice. Capetele nu li se vedeau. Ce-
Ior singura posi-bila, rezistau. Ii mAnam zilnic v.r mai incolo, unul din ei, unul singur, rAcAia ?n
sus, in-pod ii le luam scara. Acolo ei incepeau rlol cu lopata. Din cAnd ?n cdnd izbea cu ea de
sd se tArAie ca nigte plognile, sd lucreze doai atdt poclea, sd se audd. La lnceput am crezut cd joacd
cAt sd nu inghefe. RAcdiau zdpada cu lopefile, se lrurbut. M-am strecurat printre hornuri, pe lAn-
injurau intre ei gi-mi trdgeau chiulul. Nici po- pi.r ndmelii de zdpadd, 9i am ajuns in spatele lor.
meneald de resemnare. N u jucau. $edeau pur gi simplu, iofi sapte,
CAnd auzeau cd pun scara, in pod lncepea fo- strAngi unii in altii ca oile ln saivan. Nici mdcar
iala. PAnd sd ajung sus era destul pentru ei sd-i rrrr vorbeau. Cel cu lopata md,vdzu, tresdri 9i in-
gdsesc muncind ca toti dracii. Cei de jos ii bote- t cpu sd rdneascd.
Zaserd,,sfinfli". A;a lc spuneam gi eu. - Muncifi, munciti ?
- Sfinfilor, am adus scara. Dafi-i drumui la I{idicard capetele spre mine, apoi, cu inceti-
masd. rrcala unor condamnati, incepurd sd se ridice.
Coborau rebegiii, cu priviri prdfuite, sufldnd . Am fdcut gi noi o pauzd, zise molatic unul.
in pumni. Nu inleleg nici acum de ce preferau Igi culegeau lope1ile, indobitociti, isi scuturau
sd degere decAt sd munceascd. Ursescu, un pri- rndnugile. Unul singur nu se ridicase, rdmdsese
chind"el negricios gi afurisit din anul intAi,^in- nrai departe acolo, jos. Era Ursescu.
cercase, incd din prima zi, sd.-mi scape. Iini - Tu ai nevoie de invitafii speciale ?
ceruse voie pAnd la infirmerie cd are o bubd la Bedreagd se apiopie de mine, zise:
mAnd. I-am semnat biletul de voie, dar lAngd
asta i-am mai dat sd-i ducd 9i felcerilei un bilEt.
- E bolnav, are fierbinteala.
Jeni, ii scriarn, dd-i orice aflarl, de vreo scutire
- Are fierbintealii pentru cd nu lucreazd !
l)acd stai aga, sigur cA inghefi. Scoald si pune
medicald.
lllana.
$edeam la gura sobei, in cancelarie, gi piro-
- imi coace buba, zise Ursescu ridic6nd ochii.
team. Este singurul loc din toatd gcoala unde e Nu mai sunt bun de lucru.
intr-adevdr cafd. Sus, deasupra mea, se auzeau - Ce vorbd-i asta ? Te-ai moiesit, asta-i toU
lopelile ,sfinfilor". Din cAnd in cAnd se opreau;. n-ai voinld. Ce-ai face dac-ai fi singur, undeva
atunci le bdteam cu c^oada mdturii in favan. la Polul Nord sau intr-o pddure ? Te-ai da ba-
Reincepeau imediat. Intr-o vreme am afipit. tut ? Totul este vointa.
ALEXANDRU MONCIU.SUDINSKI REBARBOR

- Uitati-vd sd vedefr, zise altui, trdgAndu-i - Aia de anul trei, Baicu, Eugen, dia fumeazd.
mdneca. I s-a umflat mAna. lrrlrcbati pe oricine, eu nu fumiz. C6utati-md.
Stdteau in jurul lui ca nigte dddace pdcitoase - Vorba, am zis, si am inceput sd-mi trag md-
si-i cdntau in strund. N'{i s-a fdcut frig. Aici in rr rrsilc.
pod era chiar ca la Polul Nord. Am lnceput Ir.r clipa aceea el a sdrit de pe scaun 9i s-a dat
sa-mi pun mdnusile. Intrau Seu, erau nigte md- , lc tlulap.
nusi d'e piele. in clipa cAnd d trageam pe dreap- -- Iertati-md tovardsu' pedagog ! strigd. Vd
ta, cei de lAngd Ursescu sdrird brusc care-nco- rog, vdrOg!
tro. Puserd m?na pe lopeli gi incepurd lucrul. - Iesi !
Ursescu igi acoperffafa iu mAnecile pufoaicei 9i Asta era. Mdnugile. De obicei nu-i bdteam cu
incepu sd scheaune.
l,rrrnnul gol, md dlrrea mAna. Cu mdnuga e alt-
- Nu da!i, vd rog sa nu dati ! ( ('vil; pumnul capdtd o tdrie de parc-ar fi
de
MA uitam speriat la el si la ceilalti. Nu infele- l('lrln. Se temeau de mdnusile mele, se temeau
geam ce-i apucase. Nici prin cap nu-mi trecuse r il ln s tem javrele de ciomag. Eram stdpAn pe
Ia clau in cineva. Nici mdcar nu md rdstisem. ,,ituatie. Le- bdgasem frica in dase. Ma plimbJm
Ursescu se adund de sub mine gi se ridica. Igi
gdsi lopata. Era o lopatd de doud ori mai mare l,r'in cancelarie, gustAnd dinainte linistea si sa-
lisfactia viitoare. Elevul de serviciu suni de in-
decAt el. lr'.rre. Am iegit sd-i supraveghez si, in timp ce ei
- Ce dracu' aveti ? :;t' inghesuiau in clase, eram pentru primb oard
Lucrau cu sPor, in tdcere. In timp ce coboram ( rr adevdrat multumit: in sfAr.sit, avea sd fie dis-
scara mi s-a pdrut ciudat: ce-i apucase deodatd ? . iplind.
Erapauzamare,l-am agdlat pe unul din anul
doi, nri mai gtiu cum ii cihemd. Purta ochelari
si-i ziceau ,,ochelaristul". I-am fdcut semn sd iI
vind gi l-am bdgat i.n cancelarie. Era o dimineatd frumoasi de ti se strAngea
- Agteaptd aici un pic. nrima. Ninsese linigtit, farA vAnt, zdpada seln-
- N-am fdcut nimic, zise. tindea u.X*, moale si scAnteietoard, pdna hdt
- Ciura. Stiu eu mai bine ce-ai fdcut. tlcparte. Ili venea sd-ti cuici abrazul p6 ea si sd
-Am Lrecut dincotro si mi-ain scos mdnuFile. Ir;^gdndesti la basme. Noroiul, pimdntui negru
M-am intors cu eie in mand. Stdtea unde-i puse- sfiirtecat de tractoare si pa,rcd siurmat de poici,
sern, pe scaun, 9i se tot irc,lba in jur. rlunuaiele din curte, scdndurile si fiareie irechi,
- De ce fumezi ? an-i $pus.
' $tii cd fumatul e .rruncate care-ncotro, toate dispdruserd. RdnrA-
interzis in gcoald ? rrea eloar minciuna aceea pura si ireald, de o
- Nu fumez, zise. Eu nu fumez. 1',ing5gie fdrd sfdrgit, a iernii. Ciorile ?notau greu
- Si dacd eu ili spun cd fumezi ? in zdpada acoperigurilor. Nu mai aveau cur6i sX
ALEXANDRU MONCru-SUDINSKI REBARBOR

se aseze pe pamant. Dormitoarele erau pustii, r',i ('ra rost s5 fac un drum gratis pAnd acolo,
eu slateum li fereastrd, md g6ndeam. Tot gAn- Irrrrtlcd trebuia sd-l insoteascd cineva. Directorul
dindu-md, imi veni in minte ideea cd, dacd ar ,r lost imediat de acord, s-a cam speriat cAnd i-a
da acum cineva drumul unui porc prin curte, r,,rzut mAna. Ne-a dat foi de drum; pe la ora do-
oorcul acela, ca sd aiungd unde are treabd, ar u,r ilnl pornit spre gard. Prichindelul mergea cu
ii ritit sd sape un tunel-pe sqb zdpadd.^.AP9i ri,rtul teapdn in urma mea. Aveam de mers vreo
mi-am inchiiuit ce grozav ar fi sd te tdrAi prin l).rtru sau cinci kilometri pAnd la gard, dar era
tunelul dla,'de-a bulilea, in urma porcului, si 1rl.rt:ut sd inoli prin troienele acelea de zdpad6..
imi mai inchipuiam cd tunelul trebuie sd fie tJrnram linia trenului 9i, din cAnd in cAnd, in-
inecat de o luhind ldptoasd, nepdmAnteand"' lolceam capul sd nu-l pierd. Se linea bine.
Iar la suprafatd, cine^gi-ar putea inchipui cd In gard i se fdcu iardgi rdu" Era galben gi avea
acolo, in mijlocul curfii, se flimba sub zdpadd lrt'rbinteald. L-am dus la cArciuma gdrii sd-i
un porc gi in urma porcului Pedagogul"'. tlau o drojdie.
Ursescu nu mintise' Era intr-adevdr bolnav' Bdutura nu-i pldcea de loc. O bea cu ochii
futit"uii, la canlind, leginase. A fost mare haz rnchisi ca De o doctorie. Cred cd a bdut-o numai
pe chestia asta. ii venise rdu intr-un fel cara- pcntru cd'o pl5tisem.
lhios lesinase incetigor 9i capu-i cdzuse in sosul - A,lcoolul in cantitdli mari nu e bun, i-am
8in farfurie. Parcd adormisb- L-am scos afard, spus. In schimb in cantitate de o cinzeacd., doud,
l-am frecat cu zdpadd, dup-aia l-arn cdrat la t'bun. Curdfd sdngele.
ciormitor. Arn fdcut prostia sal culc aproape de El incepu sd plAngi. PlAngea ?n tdcere, cu
rnine, pe rAndul d6 sus, unde era cdldurici' rrasul ln fala de masd, i se tot scuturau umerii.
Toatd noaptea l-am in'iurat. Gemea si se zv6r- lrni era cam jend de consumatorii din jur, aga cd
coiea ca ttaiba. Abia spie dimineatd s-a linigtit si I am spus:
dormea ugurel, cu tati carn strAmba, de parcd ar - infecfia, n-ai de ce sd plAngi, e din vina ta.
-t4-u*vai de capul meu,gisomn e uitat.
fi-- spus: Ssta ? Omu' dacd nu se spald face infecfie. $tiut lucru.
apropidt de el m-am Pe gAtul Asta sd-ti fie invdtdturd de minte; altd datd sd
subtire, ieqbs, inJlorea cAt un boboc de trandafir nu rAzi c6nd ili spun cd trebuie sd te speli. Eu
un furuitiirl. Buba de la incheietura mAinii era stiu de ce trebuie sd te speli; da' voi habar
qroasd, gdlbuie; mai avea una la subtioard, sub n-avefi. De-aia vi spun ca sd...
bufoaical Aia nu i-o vedeam, dar gtiam cd e cea - Ce-are bdiatu'? se amestecd un ceferist cu
inai mare. Infectia de la ceafd de acoLo i se urechile infundate cu vat5.
trdgea. - S-a umplut de ni;te buboaie. it duc Ia Md-
X,zi-dimineafd, Jeni, felceriftr, il consultase' sureni sdl taie.
N-avea ce-i face. Trebuia sd-i taie cineva' De - Nu mai plAnge ca o muiere, spuse duios ce-
tdiat nu puteau sdi-l taie decdt la lvlSgureni, aga feristul. PAnd la nuntd o sd-ti treacd.
ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI REBARBOR 5J

- Cdnd omul vorbegte cu tine, rdspunde-i ! l)ii-te la o parte ! Jeni, tine-te dupd mine,
Nu fi mArlan, bdie1ag, ce dracu'! ,'. lrcst'cu un loc.
Ursescu igi ridicd fala, era plAns si murdar. Mtrltimea incepu sd-gi agite sacii, valizele gi
Sughila. Ceferistul imi ceru voie sd-i cerceteze ,,,rt osclc.
Tdranii se strigau intre ei, aspru gi gu-
buboiul. Am dat la o parte cArpa de pe ceafa bd- trrr',r1. Ilotul acoperit de promoroacd al locomo-
iatului si i i-am ardtat. Ceferistul s-a mirat foar- trvci rni-a adus aminte de filmele de rdzboi.
te tare. A spus cd el un buboi in halul dsta n-a r\ poi totul se amestecd, iarna sclipi albastru, am
prea vdzut, degi fusese pe vremuri in marind. r,rzrrt scdrile grosolane de lemn lunecAnd prin
Totugi, a zis, pAnd la nuntd are sd-i treacd. Ur- l,rt,r nrea. lvl-am renezit inainte si m-am infipt in
sescu imi ceru voie sd iasd pe peron. lr,rr,r vogonului. Multimea aletga in urma mea;
- Ce mai vrei acum ? Stai linigtit aici, ce sd rr sirnteim unul cAte unul aruniAndu-se gi apu-
caqfi afard ? ( ,r)(l cu disperare bara de lAngd mine. in codstd
In clipa aceea el igi smuci capul intr-o parte gi rrr .r izbit o ladifa; impingeam-clanta ugii dar nu
aplecAndu-se sub masd incepu sd vomite. r(,useam s-o deschid. Trenul se opri.
- Deschide, bd, strigd cineva,deschide odatd !
Pe peron m-am simlit tras de mAnd. M-am simlit lmpins, ridicat, izbit de ugd. Uga
- Ce faci, tu ? imi zdmbr Jeni, felcerita. Uite r'r'tld. Am ndvdiit induntru. Mirosea pldcut a
c-am plecat gi eu. Ce dracu' era sd mai fac lrrrn gi-a urind calda. Vagonul era pustiu. Am
acolo ? irrtrat in primul compartiment, Ia nimereald,
Parcd era prima oard cAnd o vedeam. Groasd, rrri-am aziarlitcdciula'pe banchetd gi am incuiat
pdroasd pe pi:ioare, dar vioaie si pofticioasd. Se rrsa. Coridorul se intunecd de ldrani, de cefe-
rujase ca focul gi acum imi z6mbea. risti, de navetigti de la Ateliere. Era cald. Am
- Egti dulce, i-am spus. ',t'trs capul pe fereastrd. Jeni era deja pe scard, isi
- Dulce, pd dracu.^Nu-s aranjatd cd ai vedea l,reea loc, zbierdnd intruna. Ursescu alerga ca
tu. r rrr cdtel in coada mullimii, incerca si el sd se

- Ce aranfata ? Orice femeie aranjatd aratd ,rr;ate. M-a pufnit rAsul. Md simleam tare mul-
bine, da' unele chiar dacd nu*s aranjafe tot sunt lrrmit; fusesern mai gmecher decdt tofi dia !
mai bine decdt celeialte. Nu degeaba zice fran- t itiva oameni lmi bdteau cu pumnul in u95..
cezrJ' cd femeia frumoasd n-are nevoie de loale. - Ocupat, am zbierat. Mama 9i copilul.
- Iv{d iei cu vrdjeluri, ai? zdmbi Jeni cu gura M-am 'hdntit pe banchetd, cu picioarele in sus,
sclipind {rumos, numai argint gi aur. si rAdeam cu o poftd grozavd..In curAnd apdru
- Nu, tu, serios ! strivitd de geam 9i Jeni. Am crdpat u9a sd-i dau
O priveam drept in ochi, gi ea se tot rdsfdla tlrumul. dar in urma ei mai ndvdlird doi tracto-
legdndndu-gi piepfii. risti. Au ocupat bancheta cealaltd. CAnd a apdrut
- Vine garnitura, zise Ursescu. LJrsescu, nu rnai era ioc. Tractorigtii igi aduseserd
35 ALEXANDRU MONCIU.SUDINSKI REBARBOR 37

nigte prieteni. Am inceput si md cert cu ei dar S-a-mbdtat nea Rogu, mecanicu', rddeau ju-
degeaba. I-am spus lui Ursescu sd stea afard, in ,,rlor-ii de tabinet
dreptul ugii. Sd *g Ta scapg din ochi. Mi-am []ai nea Ro;ule, baad ! urld unul din ei, pe fe-
aprins o mdrdgeascd, i-am oferit si lui ]eni una. rr',rstr'5. Mergi mai pe linie !
- Spaima nemfilor, rAse gros Jeni. ('casul gdrii incepu sd pluteascd incet, dispd-
- Ete, na ! Iese fum, e ligard ! r.rrrtl spre stAnga. Era cald, tare cald; imi venea
Tractorigtii se holbard o vreme la rnine, apoi ',,r ,rclornr, intr-atdt md simleam de bine.
la ea; apoi se holbard tntre ei. incepurd sa rdda ['c geam se vedea cerul spdidcit, cAmpia scli-
si sd se imbrAnceascd. $oldul lui jeni se rnigca I'rnti rnoartai gi inghelatd.,Bdrd.ganul ca un sfAr-
lAnga rnine ca un nnimal intr*un sac" M-am ui- ',rt (tltr lume. Rofile hurduciiau greoi, izbeau 9i-
''rt
tat pe fereastrd. Ceasul gdrii ardta ora gapte si rr.r strecttra iar,
L/{)chr.- mAna rnea se strecura
r,r r,,ilche, iar- molatic,
mr-rlafic. pe
ne
jumdtate, Unui din tractorigti scoase cdrtile si ,,rrb paltonul agezat pe genunchii femeii. Ea pri-
imediat incepurd sd joace. vr'.r tintd inainte, neldsAnd sd se observe nimic.
- Cdt e ceasul ? Am intrebat-o. lit'spira scurtn repede. Din compartimentul ve-
Ea se f6!Ai pulin, apoi scoase t{in geanta de r'rn se auzird rAsete, apoi o izbitutd. Deodatd in
vinilin maro un ceas degteptdtor. Il iipi cle ure- liniste, o voce de figan, tristd gi cheldlditd, ince-
che. [)u sA jeieascd un cAntec. BdtrAnul se opri o cli-
- Merge, zise. E trei pi... adicd patru fdrd zece. l),r, cu cdrtile in mAnd, ascultAnd.
O ia cu vreo juma' de ord inainte. " Bdrdganie pia-zi rea-hi
- Agtia de la gard zice c6-i gapte ! arn sfrigat, ahi ce fdcugi miiicula mea-hi
ardtAndu-i ceasui de pe peron. ntd cd cui m-ai dati tu pa
RAdeam amdndoi gi fumam gi ne simleam ntineee
tare bine. Era o fatd dintr-o bucatd. I-am scdpat cd m-omora-rhf nu md .tineee..."
mdna pe burtd ;i am strdns-o. Aia jucau tabinet, - CAntd aripatu', zise cu necaz unul dintre
nu vedeau, am mai.strAns-o o datd. l r .u:toristi.
- Fii cuminte, imi gopti mustritor Jeni" Egti - CAntd, lntdri bdtrAnul.
nebun ? Md nebunule ! Vocea liganului se-necd intr-un suspin 9i se
- Sunt nebun, da' sunt nebun dupd tine ! IrAnse, rdmase nurnai acordeonul, frdmAntAn-
- Ia rnAna, strigd tractoristul inai tinerel. tlu-se mai departe, fdrAmat mdrunt in bucili.
Te-am vdzut ! ce Dumnezeu., rndi nea Vasile ? Dincolo, pe fereastra givratd cu ger curgea Bd-
- Pd cuvAntul meu, se apdrd batrAnui. Ce era r'.iganul, curgea gi se-nvArtejea ca o Dundre tul-
sd fac cu un valet ? Zdu, ma lgnate, din gregea- l'rrre in scocul nlorii lui Dumnezerti odatd cu el
la... 1',oneau fdrS noimd stdlpii de telegr#, pAlcurile de
Peste un sfert de ord trenul smuci; vagoanele :;.rlcAmi inlepenifi in cAmpie, ciorile risipite ici 9i
zdringdnird lung din incheieturi. t'oto prin cer; goneam noi, oamenii, inghesuili in
ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

burta minusculd a trenului, dormind, scuipAnd


sau jucdnd tabineU jucdria de fier huruia triumfal
pe spinarea adormiid a cAmpuiui, ne ducea parca
pentru totdeauna Dumnezeu stie unde... Dum-
nezeu gtie pentru ce. Sufletul meu era tulbure gi
nelinigtit. MELA
Apoi, vocile tractorigtilor se fdcurd subliri 9i
suierdtoare, se-mpletird lntr-o disculie de nein-
leles. I-arn vdzut ridicAndu-se lenegi in picioare,
urcAndu-se pe banchete, pipdind tavariul com- A-r-rceput iar ploaia. Pe geamul vagonului
partimentului. Parcd-ncercau sd gdseascd ceva. I'lrrtt'sc iacrimi, cai morfi gi fantome. Toamna
Fala lui Ursescu se lipise toatd de sticia usii, se rrrri rnacind incet rinichii, iar copacii, ca nigte
fdcuse una cu ea; ochii lui, negri si morti pri- , lrclnc.ri umili gi goi, imi intind in palmele lor
veau departe, pe lAngd mine, nu md vedeau. unrt'cle Bdrdganui. Am ajuns la fermd noaptea.
Mi-am scormonit creierii incercAnd sA-i spun f 'r,rrrr cu Munteanu, profesorul de mecanizare.

ceva, dar chiar atunci vocea lui Jeni plesni ca un l;l isi lud rdmas bun de la mine, apoi, cldtinAn-
bici. ,lr r sc, se duse sd se culce in odaia iui.
- Un cal mort ! strigd. Uite-l ! SAmbdta, cdrciurna lui Coni se inchide la
Trenul scrAgni din toate rofiie, lung, insupor- rrrit'zul noplii. Pleoapa cdrciumarului atArnd
tabil; vagoanele se ndpustird unele peste altele, rir('u peste ochiul lui rogu, umflat. Am gters cu
oprind. Am intors capul. Fereastra se-ntunecase rr.irreca pefeleui umed, mi-am rezemat fruntea
brusc. Dincolo, in fata traverselor, se-ndlta ca- ,lr' n-ra.sd gi am adormit.
lul. Coastele lui uriage, acoperite de-o piele us- - Inchid, pedagoguie, md trezi obosit cArciu-
catd 9i neagrd, astupau orizontul plumburiu si rrrarul. Pigd-te-n altd parte.
neclar. Printre nicioarele slabe si descdrnate
I
-Ce?
rdsdreau case, cumpene, pddr.rri de salcAmi. - Du-te la'otel. Oamenii seriosi nu doarme la
Greabdnul nu i se vedea, se ridica muit deasu- ,.irciumd.
pra norilor. I se vedea deslu;it numai capul, cu - Vreau bere, am spus, bere, cArnafi gi-o con-
gdvanele goale ale ochilor, pe marginea cdrora :,t'rVd de porc de cAine.
gedeau sau se jucau in ticere nigte copii. Coni se intoarse blestemAndu-md si plecd sd
- Am ajuns, puigorule, imi gopti blAnd Jeni. rrni aducd bere, cArnali gi conservd de porc de
Scoald-te. t'iine. Il agtept. Md mdnAncd rdu intre degetele
.le la picioare, iar somnul nu se mai intoarce la
nrine. LAnga godinul stins tractoriqtii fac gdld-
1;ie, rAd si glumesc cu bucdtdreasa Mela. Imi
4f) ALEXANDRU MONCIU.SUDINSKI REBARBOR

scot cizma. Sub obiald, intre degetul mare si cel l l 1rl1,f i1, iar eu imi incdltai la ioc cizma. M-arn
mijlociu, s-a intepenit in carne o plognile. Mela rrrl,rl [t.rrrg in ochii de cdlea ai Melei gi, ascunzAn-
se ageazd ldngd mine si, privindu-mi piciorul ,lrr rrrr sperranleie-n piept, am plecat cu conserva
cadavenc, rnd intreabd: ,1,' 1'ort' I.l Munteanu. Orbeciiam prin noroaie
-_De ce esti trist, pedagogule ? Bdi, lapte dul- r,l,rrr, l, ll{l\ izutel patirna rni se potolea, vAntui
ce. Ce ai ? ".r Ilritr,r"r prin vdzduh pieile moarte" Prin intr.r-
Arn scos stiloul din buzunar gi, cu capdtul , r' I r{ , r'iaclirile fermei pdreau rdmdgileie unui uri-
lui,. am spart plognifa; sdngele ei md strofi pe r rn.rrlilr deraiat. In ad6ncurile oarbe ale cerului
plcror; nu volam sd md duc acasd. .r lrtrrrrrt ameninfdtor un avion, apoi am ajuns la
* Mela, am spus, Munteanu s-a imbdtat in \lrrrrtt.atnU.
oras si-acum doarme. l)onnea cu lumina aprinsd; odaia era plind
-si? ,lr, lrrn, rumegug de lemn si cArpe. Am adormit
- Vrei sd mergem -
la camerd la Munteanu, rr.lrt,tcat lAng? Tig"l profesor de mecanizare,
Meia ? r,rr ul somn a vemt la mine rnama. Ea era tAndrd
-.Agteaptd putin, zise ea intorcAndu-se ldngd ,,r () floare de cireg gi, alintdndu-mi obraiii cu
goclln. rrr.rirrile moi, par{umate, imi vorbi indelung
Am inceput sd beau bere gi sd inghit cArnati ,l,,.,prc Mela. Eu ii sdrutam rnAinile, plAngeam,
9i din nou tractoristii rAserd. Unul dih ei se ridi- rr .,opteam cAt de mult o iubesc gi-i spuneam
c_a greoi de la masd si imi ardtd - gros cAt un cap l\l l l.r
"

deberbec - pumnul Apoi bratele mamei mele se acoperira cu pdr


- De ia \)Iela sd-ti iei gAndul, auzi? Cd de ll('r'!r'u si gros. M-am trezit. Era dimineafd.
nu... te... te... Munte-anu horciia lAnga mine, asudat, cu fdl-
. -.Fane,
strigd atunci Mela, ti-am spus cd nu , rlc larg deschise. MAna lui se-afinea pe obrazul
stie ! ill('u.
- Sd gtie I striga gros tractoristui. Cd de-aia - l'ovardgi, gemu el prin somn, da'ldsafl-md,
r-a lipit statui urechi la cap. ,lorn'le in pace.".
Afintindu-gi ochii slelti asupra mea, tracto-
ristul vorbi cu scArbd:
* Eu, nenigorule, poate m-oi fi luAnd de fra-
ier, da' vreau sd md-nsor. Si md-nsor cu Mela.
De-acu' ea o sd fie nevastd-mea, pricepi ? Iar
curvdsdraia - gata. Care nu pricepi treaba asta,
eu te ologesc, Pentru cd, sub acest aspect, Mela
nu mai este o curvd.
- Bine, Fane, am zis. Acu'scuzd-md.
REBARBOR 43

l',rl', Itt' sub pielea lui gi-ncerc sd-l fraieresc de ceea


r r rf r,r irrtereseazS.. Da' la tine n-am nici un irite-
n,i,, ('(' rnai ! Drept care pot sd-!i declar cd lucrez la
..r r r,rl,r asta impufitd din iarna lui'62 gi nu-i chiar
.r,,,r tlr, riiu aicea. Fii ddstept gi fa pe prostu'; asta-i.
FRIG :,t'r'ir'-i md-ti sd-ti trimitd o plapumd caldd, cd
"r
n(' l,r (lracu cu gemurile astea.
ll rrscultam si-mi scoteam cizmele. Pregdtin-
,lrr rrui de culcare, md gAndeam cu invidie ce
Munteanu mesteca fasoiea cu cioturile dinti- | ',( r l'.1 c viaf a prin optica unora.
| ),

lor lui stricali, iar pe fata iui de copii bdtrAn se Mrrnteanu inghesui coceni in godinul ghebos,
zugrdvea bucuria religioasd a mAncdrii. r,rr 1',oclinul prinse sd bclboroseascd si sd urle
- Eu, pedagogule, imi spunea, am vdzut mul- '.1'rc vant. Afara bAntuia iarna, cdinii ei de zdpa-
te la viafa mea. Am vdzut multe gi m-am speriat. ,l,r z,lrurdau peste stregini, se izbeau lnfundat in
Am muncit la noile cartiere care pot sd spun cd ..r, I MicsorSlampa 9i se plimbd o vreme prin ca-
le-am ridicat din nimic, am fost maistor si-am nr('t',1, numai in flanel si izmene, meditAnd:
avut munci politice. Peste tot oamenii mi-au dat Cine nu muncegte, nu mdnAncd: rahat ! Sd
cu gutul in cur, da' eu n-am stat sd plAng penku r ,'zi trcabd in comunism. Acolo o sd vind la tine
treaba asta. Oriunde md duc, rnd aranjez cel mai ',r o sir-ti spund asa: mdi tovardgu' Stan Pdpugd,
bine. N-o sd crdpdm nici aici, pedagogule. ,l,rt .r rru mdnAnci patru porfii de piure cu carne,
Munteanu scoase un zgdrci din grrrd, il privi r',,rl,r rru-ti mai ddm voie sd muncegti. Adicd te
curios, apoi, aruncAndu-l sub masd, continud: l','.lt'psim.."
- Nu-!i iese treaba la orag, o-ntinzi Ia lard.. Muntene, lasd filosofia 9i hai. MAine iar o sd
Te-ai sdturat de !ard. o-ntinzi la orag. Peste tot rrr,r njuri cAnd te scol.
trdiesc oameni. Iar eu pot sd zic cd. omul, oricAt ... iar care e $mecher, o sd mdnAnce exact nu*
de rdu ar nimeri-o, tot nimereste mai bine decAt rrr,ri trei porfii de piure ! Adicd, vedefi, tovardgi,
o meritd. Pentru cd - ce e omul ? nr iun strdduit ! Simt o mare necesitate de a rnun-
Lampa pAlpAia sfios intdrind cuvintele lui , r, (li.lr la capacitdtile mele nu incape atAta piure.
Munteanu, iar luminile care se prelingeau pe fala I ).rt:-ar fi nigte bere...
lui il fdceau sd semene cu un diavol ghidug 9i Atunci, ln ugd, se auzird doud ciocdnituri.
ticilos. - Cine-i ? zise Munteanu.
- Din punct de vedere just, vorbi el, eu, cAnd Nu rdspundea.
mi uit ia un om, md gAndesc cam aga: mdi, ce lo- - Poate-i Mela, am zis.
patd in cap i-ar trebui dstuia ! Da doar n-o sd m-a- - Nu-i Mela, fdcu Munteanu, asta-i nevastd-
puc sd-i dau fiecdruia cu lopata-n cap ! Atunci md
ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI TBARBOR

Deschise u9a gi, in intunericul coridorului, se Mrrrrtcne, spun, dacd vrei, md culc la tsrd-
auzi un fognet neclar. tr,.'.r u Ai.r tot joacd remi, md culc la el" E pdcat.."
- Ea e, zise cu bucurie Munteanu. Scumpd | ),i-o dracului, cascd scArbit Munteanu. Asta-i
mic6, da'intrd o datd cd te agteptam I ,,' I'l,r:,rrital, dac-o lasi in casd, n-o mai scoti nici
M-am ridicat in capul oaselor si m-am uitat. ' rr ,lr'lt'ttlu.
Ferneia se opri in prag, era micd de staturd, caln ll()nrbane cAteva injurdturi gi se pune pe sfo-
cAt Munteanu, tdcea. In cenusa gdlbuie a ldmpii, |,il1
fala ei imi pdru o icoand a MaiciI Domnului des- Nrr rni-e somn. Vdct trecAnd prin fata pleoa-
pdrlitA de prunc. ;'r'l,t lrajisti, cai colorati apoi niste ape, mi-aduc
* Ai venit/ murmurd induiosat Munteanu si, .rrrrrrrtt'ca trebuie sd md duc la felcerita sd-mi dea
zvAcnind cu dibdcie din umdr, o izbi cu pumnul . .r',r'lirra de bube. Mi se tot ndzare ci o aud
in
in dinfi, Ai venit, se rnird el, lovind cu genun- l,,rlt'lc usii, trernurAnd gi scAncind.
chiul, iar femeia icni ?ncd o datd, aplecAndu-se ,\lard uruie viscolul, BArdganul isi goneste
peste pAntecele lovit. Apoi de pe coridor se mai l'.r',r'rrlanteie pline cu zdpadd prin cer. M1-e frig.
auzird niste bufnituri gi mereu vocea miratd a \rrtl prin coridor niste soapte nedeslusite, dar
lui Munteanu: scumpd micd, va' zic-aivenit ! r r( ('l) sd le-ncurc, nu mai stiu dacd soapteie alea
ScArtAie usi, rdsuhd voci, rdsul lui Brdnescu ',rrrrl de afard sau arn inceput sd visez. Adorrn.
necheazd infundat. Nicule. ". fd,-ti pomand, Nicule.". lasd-md
- Ma Muntene, se milogeste nea Vasile de la rr.rrrntru cd mof.."
camera 8, rezolvd-fi, domne, chestiile astea aca- ll zgdllAi pe Munteanu.
sd, pe recameli. Vrem sd dorrnim, ce dracu ! - l7a? Ce-i !
Munteanu se-ntoarse vesel, incuie usa in ur- -- Bdi Muntene, fii si tu dornn. Vrei sd-nghefe
ma lui. l,r trsd, ce Dumnezeu? I-auzi cum plAnge"
- Ai vdzut-a ? Nevastd,mea. E miqto, ce zici? * 'Mnezeii si Fagtele mi-sii, da ce-s eu, hotel ?
- Mde, zic, are'ceva. De fapt, la ferneie totu-i t r'-si inchipuie ea, cd.-s hotel ? Adela !
picioarele. Da' cu ce a venit ? - - Da.
- Cu ce-ai venit md ? Strigd Munteanu spre - De-i drurnuX urgent de la usi, auzi ? Gagi-
ugd. Doar n-ai venit c-un trarnvai. , .r-lnct e nervoasd, nu poate dormi.
- M-a adus dom' Brddutiu cu imeseu', spune - Nicule, nu md nenoroci.... rrn' sd m6 duc
sughifdnd vocea de pe coridor. ,r('ulL ? bocegte Adela. FJurna' pdnd m&ine, rnd...
- Brddutiu te-a adus, sd te duci la Brddutiu. It' ro$ eu frumos...
Hai, Sandule, sd dormim. - Mare bestie, ofteazd Munteanu. Sd-ti dau
Sufla in lampd si se cuibdregte ldngd mine in ,lrumu' ca sd-mi mangle;ti ceasu', ai ?
pat. - Domnigoard, strigd t'emeia, rygali-lsd-mi dea
ALEXA.NDR.U MONCIU-SUDINSKI ITtiI]AIIBOIi 47

drumul. Nu l-am furat in viala mea cu nimic. Ni- .i l,rrrr ll lrt,zt,st'.'l'rcbuie


sd ne grabim la canti-
cule, aga sd-mi ajute Dumnezeu ! rt r l\lrrrrlt'irnu e de serviciu. El isi trage
.r',1,.r,'r
- Nu existi Dumnezeu, declard dispreluitor l,,lrl.rl,rrrrr pcstt: pijama gi se-njurd de mamd ia
, f r rf rrr r'r ltr,r',rt:tii cd nu l-a fdcut md-sa rndnz ca
Munteanu. Ce-i aia,,Dutnt:.ezeu" ? 1

Md scol, orbecdi prin intuneric, pipdi u9a si ii r I rrr,rn,lt('(. un lup. Femeia se-nvdrte in jurui
descui. r, ,',1 | lr, r lo,n' tloar ne-o intra in voie cumva.'
( ,r,rl'r',rlt' te, ii spune Munteanu, lntArziem.
- Mullurnesc, cldntane femeia. Sdru' mAinile,
domnisoard bund, dacd nu erai matale muream... | ,, , rr t. r rr ochii lui cu urnilinfd de cAine gonit.
, r

- Nu-s domnigoard, zic. l!r, rrlr., zicc, eu mai bine m-as duce acum ia
, ',t,1','r,rlrv.r si, dacd mi-ai da de-un sdpun, ti-as
- Sd te prind cd+ni cotrobdi iar, mormdie leneg
Munteanu intorcAndu-se sub pdturi sd-mi facd rr.tr '.1',tl,t ,'t' l'lrai e de Spdlat.
loc. Te bat de-o suna pita-n tine, cum, te prind. ,\.,t,r rrrr sc Doate.2ice el.
Acolo pe scaun sd-mi stai. ll,rlr,rrr pAnd diseard, Nicule, zdu!
Adormim din nou, ghemuiti unul in altui. Din f"lrr :;t. poate, n-auzi ? Uite, tovardgu' poate
cAnd in cdnd el tresare si se rdsteste buimac: ,i tr '.1'rr)ii, c-a fost student: pdnd la pronunta-
- Ia nlAna ! Te vdd, fir-ai sd fii! Crezi cd ciorm ? ,,,r lr,,t.rrarii judecdtoregti din care urmeazd
Spre dimineald md simt inghesuit, sufocat, ii , nnr ( ,r :;otii au desfdcut hotdrArea anterioard a
aud rasucindu-se gi gopocdind. Vocea ei: ' ,r,..rlor it'i, numitii nu beneficiazd de dreptul de
| , ,,n('rrlrina. E ilegal. Este, pedagogule ?'
-... De ce, md ? E mai bine sd stai tu singur 9i
eu tot lela, e mai bine, md ? Te-ag spdla, !i-ag face A:;lu, aga-i. Cbdu' penal e cbdu' penal... ce
mAncare, tot, tot. Altd datd cum s-a putut ? 'l
"''" ,,,,,dreci de lei pentm drum pot sd-ti dau,
- S-a putut pentru ci s-a puiut.
- Vai .si-amdr de copilagu'dla, bocegte in soap- I'rrut' Munteanu, dar de rest nu mai am ce sd-ti
td fcmeia, ce-a gregit el sa n-aibd tatd... sa umble l r, I'r'rrtru cd nu m-ai anuntat. 9i chiar dacd md
de la unu' la altir,'tot nernAncat, nespdlat... rr n rrrl,ri, tot n-aveam. Pedagogule, ai h-t cumva ?

- Da' ce-ai vrea ? Sa te lin pe fripturi ca p-o Nrr, zic, pAnd la chenziud-s iiber $i eu.
doamnd, cum te tineal-n ? $i tu sd... Mersi, da Multumesc, Nicule, spune femeia, si cu as-
eu... Mii dragd, hai cd mi-e somn. l.r rr':;irn: Froi plecdm cdtre scoald, iar ea o ia pe
La cinci ;i iumf,tate nr.'1 trezegte ceasul deg- ' lirig
t",l('( r inspre canton.
teptdtor. E neobisnuit de caid induntru, iar oda- ai naibii, rostesc. Cred ci sunt vreo do-
ia-i dereticatd ca un ou Ce Pagti. Femeia spald rr,|-/(,('; cle grade, cezict?
ceva aplecatd peste ligheanul de cositor. Deasu-
( eea te poi sa-1i spun err, rostegte Muntea-
. pra godinuiui atArnd Ia trscat cdmaga noastrd de i,r' ,,riulmecAnd gerul, este sA zicem mersi cd
'gala?in nailon austriac. In somn, mutra asuda- ,' :; ir"cizeci de grade sau ireizeci si cinci ! Clu
. r. .rtul dsta de iarnd si aga ar fi prea pufin...
ia a lui Munteanu pare fala unui omule! necdjit
REBARBOR 4q

- Balistica ! Universalaaaaa !
Zugravii erau vldguifi, dar treji. Mergeau in
urma lui Munteanu, cS.rdnd cisterna cu benzind
si ghemul de sfoard. Omu ridica foarte sus ge-
rruirchii, cdlcdnd ca o pisicd cu pantofii lui?e
TERASAMENTUL .rntilopd, uzi.
In urma lor veneam eu, cu cutia de conserve.
Nu eram mai beat ca Munteanu, dar zugravli
crau mai freji decAt mine, asa cd eram beit. Pe
- Sa lansAm un semnal infinitului ! urld Mun- Beroe il apucase o veselie tdmpitd, curn ii apucd
teanu rostogolindu-se pe- grdm^ada de rumegu;'. pe cdfelandri cAnd cade primul omdt. Alerga
Sticla de"vin ii cdzti dln mAna 9i incepu sd-i inainte gi inapoi, inecAndu-se in ndmeti; pufnea
curgd p!PiePt. nervos pe nas, lmi dddea tdrcoale si, cu o prefd-
-"g,ighi bughi, zise obosit zugravul. cutd fur-ie, ldtra.
Bughi, buihi,
Bushi, bufhi, iar celalalt relud: Bdrdganul se-ntindea albastru pAnd hat la te-
- Brighi bu-ghi..Vtedison tt3g.- rasament, unde linia feratd il suda cu cerul de
Era 5ra cinti dimineala pi ndmetii incepeau .rlpaca. Orice vdnt incetase, nu mai era decdt 16-
sd se vadd pe geam. suflarea albdstruie a zdpezii, fumuri rdzlete de
Era gapt'e dE fapt, dar credeam.cd. e cinci' otel cromat.
- Sa'lahsdm un semnal infinitului, i-am goptit - Avanti, dolorosa ! strigd Munteanu cu mAi-
lui Beroe, mAngAindu-l pe spate, iar Beroe era nile-n cer.
singurul care ni era beat. Ddilea numai din coa- Ciorile din salcAmii lizierei se ridicard gi se
dd si ndrea agitat. rotird deasupra noastrd, negre si grele ca nigte
Fuinul diricdmirutd era acru gi rece, cdldura beemveuri cu atag.
trecuse, simfeam cum, treptat, mi se face rdu' Eram la terasament.
- S-o-ntindem, am zis. Bulbonea, scoala-l' Munteanu incearcd sd-l suie, dar, infundAn-
clu-se in zdpadd, cdzrJ. Bulbonea lepadd canistra
- Mersem Ia iizierd ? intrebd flegcdit Fane si, ndvdlind peste el, incepu sdJ ingroape-n
Omu. Pedagogule, ce zici ?
t-rmdt. Omu zAmbi bleg, apoi se repezigi el. el-
- N-are r6sf mai departe, arn spus. Mergem'
- Lansdm ! strigd Munteanu' Du-te dracului cdtuiau o grdmadd tdcutd, colcditoare, sub ei se
Bulbonea,lasd-md, md ! zbdtea Munteanu iniurAnd infundat. Beroe che-
Irtre-am luat tuspatru pufoaicele gi-am plecat. laldia de fericire. Trlpul lui suplu se zvArcoiea
Primul mergea Mirnteariu, tdia pArtia cu cizme- in jurul grdrnezii de oarneni, spulbera zdpada,
le gi se balailganea. Se tot intorcea spre noi stri- se amesteca prinke ei.
gdnd: - Beroe, am strigat. Beroe ! Bdiatule !
rr() ALEXANDRUMONCIU_SUDINSKI
REBARBOR 51

,"*:t?:rhiy;i. sub bra,,ra rui cafenie, fiecare tc mi.ne, cddeam gi md ridicam, dar nu, nu tre-
- Beroe. buia sd md opresc. M-am oprit abia pe travefse,
Tdsnind intr_un vdrtej-frenetic
de zdpadd, cAi_ tle unde se vedea tot Bdrdganul, rotund si scdn-
l"i+tl'"l"TT +T, 14ifi-i capul si rabere- tcietor ca un ceas de argint.
p.i"i,iJ i _r'ilil
ilffi il :ff;: : j : #,Hl'
;; I-am vdzut pi pe ei: trei jumatdli negre de oa-
rrreni _gi un cap retezat de cdine pe tipsia aceea
- Md, beiete,Tft" +siiirral'r"u"ir""* rlc Boboteazd nichelatd cu ger.
roe, tu intelegi ? noi ? Be_
El se linse"pe bot. - Haideti ! Ce dracu' mai stali ?
Atunci am inceput sd gem 9i din nou fu primul, ca de obicei.
si sd_i sarut si_i - Ia canistra, imi spuse Omu. Eu nu md bag.
'o:514'il'$$- noi, ait-ia i" ti"aroii.q! er-r Munteanu se apucd sd lege sfoara de coada
om utalll ;;1 ffa
b'.#^?
j1:il,.if "b " Fan e lui Beroe. Eu am umplut cu-tia de conserve cu
daulnapoi,Tane.
"" benzind. Bulbonea stinse ligara gi, prevdzdtor,
"I-, nu diu c^alnelei_i p"."1;*1"
,^, rnapoi
qa -fvrui.a_mea
lst!].
Beroe. se lndepdrtd. Singurul care n-avea emotii era
nu Beroe. Simlea cd ia parte la un fel de joc 9i, chiar
ft-?J*:H::?ffii;*;:; ilffi "1 u".o", sPu- clacd nu-l infelegea, era cu sufletul aldturi de
naibii. sd nu_fl pard rdu cand n01.

",;T""1!;ou:?,:r* - Am legat-o, zise Munteanu. Ce faci cu con-


- Nu sunt heat. serva Vrei s-o atdrni de el ?
?
. - Egti beat, strigd,Muntealu, 9i toatd lumea imi tremurau mAinile, dar acum mi-era totuna.
beatd. vreau sa 6"s", un semnal - Nu, am spus, moaie-i tu sfoara-n benzind.
:X,:;i#il?i - Bickford, rdnji Munteanu, si-i cam trecuse
- Tlug" apa,-rdse Bulbonea. cheful de rAs.
.._Da prostule,_raspunde Beroe se smulse din mAinile lui 9i fugi.
9tn tu ce_i aia infinrt r...
trist Munteanu. Ce
- Lua-te-ar naiba, Muntene. Te misti ca un
lemn !
t,";:Hffi;EH;f*,Hn*roe, ei er se ripea
- Mi-au inghetat rnAinile. Beroe !
* Am inceput,a f"""* p"iloi, zise Muntea_
nu. Dai inapoi ? - Beroe ! La picior !
- Vom linsa ur - Dom' pedagog, las-o baltd , zise iar Omu.
Nu vezi cd nu rnai are nimeni chef ?
;il ;,xH3# I, T#:fl ,'#l lf : l,:l ;:?[13j - Ti-" mild ? fi s-a fdcut mild ? am strigat.
*:xf -Da, mi-e mild ! E bine ? Uite-asa ! -
Md-nfundam in ndmefl,
zdpadase surpa pes_ - Cui ii este rnild e-un imbecil. Imbecilule !
De noi i-a fost mild cuiva ?
52 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

- Nu i-a fost, strigd MFnteanu. Toarnd, peda_


gogule, toarnd,'mn6zeii tui ae iniint
f
Am turnat benzina p"st" nuroe-ii_u* aruncat
conserva-n zdpadd. Capatul sforii
era in mAna
mea.
- Cheamd-l la tine, i_am strigat lui Munteanu.
- Beroicd ! Beroe, arcr I TELEX
_- Sfoara se-ntinse, Bulbonea scdpdrd din
chibrit.
IlTg_". ]puca.
fluturata, pe el. d."G;,I6
firui ei ca o mdtase
- Beroe ! urld Munteanu. Start ! Infrnit ! Rebarbor ldtrau telexurile trebuie sd fie gata
Itr termen in termen tn onoarea trdiascd directo-
. Brusc, Beroe explodd intr-_un-viiat.r" mut de
foc, iar in clipa urmdtoare vdldtu;;l rii adjuncfi inginerul-gef aiergau innebunili p9
se urni in corid6arele uriase - ale comb'inatului, uriage-gi
goand de-a lungul liniilor d; t;;. Dinduntrul
lui se smulseau"u4gte incd murdare de var Bucuregtiule alo Bucureg-
ldnga sem#or" unde m"ai t;;* d; o*. s" prdbuei tiuie cld-mi Sagoglarul m-auzi Bucuregtiu' legd-
arse in tdcere o bucatd
de timp. tura cu respecfali termenul de predare
- Pdcat, oftd melancolic Munteanu. Sd fi fost nu se poate sd nu puteli
noapte, era mult mai frumos. ne-a ldsat montajul in pand ce vind
avem noi
nu existd sd nu puteli voi nu-nfelegefi
e-n cinstea
ce Dumnezeu
ALO ALO ALO
iustificAri ? Ce iustificdri insugi ministrul ad-
iunct pricepi frate IvIINISTRUL ziarigtii cinema-
iografia doar stiti
-Azuga draga Azuga aio Azuga alo alo
Da doud baloturi aio
do-u-d doud baloturi. imprumut, da, impru-
mut, vd implor rebarbor rebarbor doud Ne'lule
scapd-md alb htreiu vine ministrul ni s-a telefonat.
Am sa-ti mullumesc pAnd la moarte da, doar
pentru inaugrrare gi dup-aia vi le restituim.
^ bine omu-ie da'mdcai unui rupe.fi-lde la gurd
fd orice sd-l trimitd Vigu pe celdlalt Sagoglaru' alo
54 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI REBARBOR 1t

Beneficiar ? Cum nu-i de acord ? Ce-s de capu' velindu-si metamorfoza sonord in spirala balo-
lor ? E o sarcind, Dalule, spune-le cd-i sarcind m6' tului velin de hArtie sau poate
auzi iati fluviul viitoarelor caiete gcolare sau cine
incercali la Bercani trebuie sd se poatd ce mai stie
dracu' doar am spus cd platim expedilia. cum vor mai scrie gi gazetariiincaz cd minis-
UN BALOT ? trul adjunct,
Alergau adjunclii 9i inginerul-gef iar maiqtrii care-a fost gi el inginer 9i poate mai e gi acum,
se-niuriu cu maigkii urlau ia tehnicieni n-o sd fac6, gata sd observe cum cd
friei de-aici domnule cu sarcina dumitale ptim in fine balofii au fost montati.
noi, Jmdnd spald pe alta, da' dafi-mi in scris Noapte.
spune-le ci nu-s fraieru'lor, eu nici pentru mi- zi.
ne nu stau la pugcdrie darmite sd Zi marc cu soare si sdrbdtoare tovardse GAn-
gata, tovul'e, o omor 9i pe mama, dar sd-mi dea iu ce
montaiul in scris ne pofi declara
Iar ia termen la data tipdrita in ziat Combina- ce ne puteli declara tovardge operator chi-
tul trebuia sd intre in exploatare trebuia primul rnist despre
val de hArtie velind ,,1aqa albd" despre care Pan- ce ne poli declara
elica fi-va tdiatd toasturi felicitdri strAngeri de tovardsi ce
il'rat a fotografii rebarbor rebarbor gariaalbd salopete strdiucitoare bluze albastre noi sdr-
vor scAr"lAi in cor gazetarri cu stilourile lor bdtoare cravate muncitoregti decente neelegante
prima garid-a hArtiei iepite, maistrul Nild Mun- sau cravate ingineregti decente gi elegante cra-
teahu, ne zAmbeste cald acest bdrbat viguros, ce vate 9i zAmbete-n cinstea cinste gulere albe rds-
ne puteli spune tovardge maistru frAnte scrobite sclipitoare in cinstea redactarea
adjunct discursului inaugurai gi.apoi
apbi iut alergau inginerii tehnicienii in sus .si regizarea inaugurdrii discursului redactat gi
trAniin,l9i smufiAn4u-gi parul cu amAndoua mAi- apol
nile prin birouriG halelor Combinatului rebarbor Nene Radule, deci e clar. CAnd vine momen-
Nbaptea - comandd speciald - soseau sosesc tul, Baldovin face semn, dali drumul in gol 9i
sosird in gard cei doi baloti de hArtie-mprumut' mai dafi drumul gi la electrogen/ sd fiarbd sd
Primul soii mai intAi, iar al doilea ceva mai pe duduie rebarbor si noi toti o sd fim emotionali
urmd apoi siosdne
furd cdiati gi montali pe rulouri la capdtul ,,1i- frdmAntdm
niei" unde vor scrie ziarigtii oare cum o iegi prima noastrd hArtie cum gi
pasta lichidd a stufului dundrean lAgneste dez- artunci drrr, ddm drumul la sulul de Sagoglar si
r -T-
56 A I.EXANDRU MONCIU-SUDINSKI R,EBARBOR

minune rnare tovardsi hArtie tovardsi cu lacrimi capul de mort interzice nu e bine sd-l contra-
in ochi zici clpete mari de mort vd apdrd de accesul la
HARTIE ceea ce nu
a mai prima-ntAia hArtie din cAte-au fost. si zdmbesc.
Mdi bdieti da si cAnd om da de dracu' vai de tare mcrtal zAmbesc capetele de mort ce vd
. prostii ni$le'ce !i-a venit nu conturba entu- lnteresczd totu-i exceplional rebarbor rebarbor
zlasmul terrnenul a fost resp6ctat-in cinstea 9i-cinstea
Apoi rebarbor rebarbor gi-a venit intr-o limu- .i"tt" lor celor care'9i ce frumos s-a-ncheiat la
zind neagra si find gi era un tip frumos incd t6- -s{Srsit discursul lui tov ministru adjunct'
ndr cu fafa find si servieta find din piele de porc Anoi sulul de la Sagoglar si-a fu6at rolul 9i fu
9i servieta i-o duceau ba allii ba ei gi clacd era onrif pentru totdeaunl Doamne ce binel jucase
inteligent apai era mai inteligent ca noi toti la ai fi tlrebuit chiar proPus pentru p-rimd dar in
un loc 1uentru cd ceea ce trebuia sd vadd vdzuse ioc de asta a fost eipeiliat imediat-Sagoglarului
vedea insotit de o tond de multumiri.
iar ceea ce nu vdzuse gi nu trebuia el sd vadd - Numele dumneavoastrd'?
nu vedea. Poate d-aia era mai trist si-si fuma in- E cel mai tinerel dintre ei, blegu! 9i entuziast
g6ndurat ligara find in collul buzelor fine ugor se tot inghesuie-n George 9i-i vAra ceapa micro-
arcuite subliri. fonuiui,T-o-mpinge in bot' -
Iar ziarigtii erau ca la meciu' cu Spania claie - Hai ? striga Giorge, sudor de-a opta, ce zici?
peste grdrnadd mai ales unul mi-a pl8cut c-avea Zbiard,mai tale seful6, nu te-aud!

pantaloni maro gi cdmagd maro mapd maro oche- Iar srupul electrogen duduie, duduie"'
lari rnaro sugd maro numai ciorapii i-avea albag- - Cilm'va cheamd"? urld voios reporterul 9i
tri 9i bocaicii galbeni, bocanci coloniali englezegti ... duduie duduie'..
o, gi era un du-te vino de om cu persoand, tova- -Acolo I zbiard, George rdnjind, acolo, dom-
rdgi, '1e, da-da !

nu vedea
se - Ce acolo ?
Badea-ncerca sd-i tind pe ziarigti: nu tovardsi, - Closetul l Nu asta cdutai'.. ?
vd rog nu se poate, nu vedeli, accesul e interzis - Nnnuuu. Nu-me-le du-mi-ta-le ! scandeazd
puseserdm 9i tablila neagrd cu capul care zArn- -'-
reporterul infidcdrat
bea rebarbor Auuu.. . zice George, eu- credeam cd vrei Ia
cau de mort interzis r:rotectia muncii tabu closet.
.up d" mort nu intrafi in'culise culisele-s treaba Reporterul rAde timid prin larmd 9i zgomote,
noastrd uite stati rdde ienat, iar George rAnjegte cdtre reporter,
acolo 9i admirali simfonia hArtiei acolo vd stie George de ce.
gtie
fierbe oala aici nu Hei gAndegte rePorterui ah ce inregistrare-am
ALEXANDRU N{ONCIU-SUDINSKI REBARBOR

sd fac befia muncii pe viu entuziasm stindard si Nu serios, chiar nimic, nimic ?
oamenii acegtia ah veseli si minunati Da, nimic, nimic, ii rdspund.
uite-aga strigd gesticulea zd ;j rttd. Iar bdiatul se uitd la mine i9i ciupegte bdrbia
4pgt, cAnd.ieglm, aiard e august inalt si soa- cu mAna, gAnditor, aga. Mergem umdr ln umdr,
re, iinistea cade - mantie obositX - peste noi. iar tdcem.
bAiegasul nu s-a descuraiat vrea sd'fa"a ,r* irti_ $tii, spune deodatd, rnare pdcat. Orice-ai zice,
col grozav primul lui voi dgtia d-aici ati ridicat tot colosul dsta-n pi-
imi vorbegte md ia de talie afectuos imi zdm- cioare; ditamai combinatul. 9i tocmai voi, hu
beste md-ntreaba de una ;At";i;u ii rdspund gtiu de ce naiba, suntefi cei mai lipsili de entuzi-
ce meserie am asm. De ce ? Nici un pic, nici mdcar o picdturd...
9i el cum te cheamd md-nkeabd Nu zic tot timpul, da' rndcar o datd o tresdrire,
iar eu ii rdspund cu toate cd-s obosit si nu_mi uite astdzi, doar e ciipa, cdnd... PAnd si eu am
arde de glume acum simtit ceva. Zdu, e pdcat... De ce ?...
egti mea zice ce-ai simlit cAnd a Reflectiile dumlitale, i-am spus, sunt ca gi
pornit -generafia
hArtia cum.
cum ce am simlit ii rdspund ... $i aici m-am oprit, nr.l i-am mai spus cum.
ei, ce-ai simfit, zice, uite dac-ar fi fost sd scrii Nu agtepta rdspuns. Poate pentru cd tocmai
pe sulul dla ceva, ce-ai fi scris, primul cuvAnt trecusem de Ateliere gi acum cerul se deschidea
rAdea el inspre oraF; iar in partea aceea de cer se vedeau
nu stiu ii rdspund nu-mi prea arde de glumd rnacaralele, bralele lor diforme, portocalii. Ru-
acum nregau, la intervale egale maiestubs, linigtea.
un cuvAnt, hai,- gAndegte-te, primul ce ti-ar E frumos, mi-a spus.
veni in minte, infelegi ? Un cuvdrit. E frumos.
Un cuvAnt ?
Un cuvAnt
Rebarbor ii rdspund. Ap fi scris re-bar-bor.
Rebarbor ?
'
Da, rebarbor.
E-un termen tehnic ? gtii, nu l-am mai intA1_
nit...
Tehnic, ii spun.
Si ce-nsearina ?
Nimic.
Cum nimic !
Aga bine, nimic.
r -r-
REBARBOR (rl

larmd, pocnesc cateva focuri de armd, lAgnesc


fluierdturi...
sPeriat regi-
- Iar igi fac de caP astia ! tresareZad.ov,
zorul gi, smulgAndu-se de lAngd o ia la
fugd pe coridor.
REBARBOR "La etaiul trei al clddirii teatrului, asemdndtoa-
r" t ttti ririag paralelipiped, lao fereastrd-pierdu-
td printre zeCile de ferestre decupate galoui ln
alliastrul noptii, pierdut el insusi in nepdtrunsut
Fe coridorul artigti]or, iung si lugubru ca o U"i"ui 9i pdrcd iuspeldat. intre cer 9i p3*31'
feavd de pistol, prin mirosul cald.gi stXtut de fum suferd in tdcere un om. Este batrAnul actor Ladov '
amestecat cu transpirafie, trec legd:nAndu_se brat Suntem in 16 februarie, ninge tainic peste
tra bra! regizorul Grozea giZadovl, orasul intunecat...
- Trebuie sd-mi schirnb felul de viald, bodo_ Rezemat cu bdrbia in pumni, ei privegte arnor-
cu bus-
gdnegte regizorul. Ieri m-a rnugcat un cAine... azi tit curtea teatrului p-resdratd de-a valma
am cdzut pe scdri. Unde naiba o sd ajung ? iuri de dramaturgi: Shakespeary ;i Deiavrancea.'
- Eu rnd-ntreb de ce mai trdim. De ci ? Vine o i;;;iJ"; Nugici"ei Euripide, Eschil si Sofocle'
clipd, ...te nagti... trdiesti cAt trdiegti, 9i deodatd tUt." gi Lope de Vega. i.umina neonului, ase-
mon... mdndtoare memoriei veacuri'lor ce s-au scurs'
- Mda... Aici n-ai cum s-o-ntorci. Uite, ieri, in ;;J" esal peste ei' Unde sunteli voi antbilii'
fala O_perei, un tAndr d-dsta in lodery rAdea... pof_ ,o"rur'ri., iubiri ? Unde egti tu tinerete, rfsu-
d^*] ?ul dacd.i-ap fi cArpit una peste bot, ar mai fi ;'a;a ailtalba frumopilor ani? Sic transit gloria
rAs ? Animalu'".. mundi...O grdmadd de bolovani"'
IntinzAn-du-gi gAtui zbArcit si oprindu _se, Za_ 5i ninge...
,
dov ofteazd: r.iit-tgJ."tm, duios. cum ningea acum doud
- Am rdmas singur, Grig... Singur cuc. Era a1_ mii deini sau acum a mie; tot asa cqm va ttt"*g"
bd... iivida ca o staTie 9i suTla... 9i"agoniza... Sin_ oeste alti doud mii; Zadov ofteazd', eh ! 9i suietd'
gurd ln fala morfii ! Dida, strig eu plaa I gl ea ni [;;i "t"i "0, ^"tv d* p* fala lui nu trddeazd' dtt'
ITUC, rerea interioard.
- Ah, Dumnezeu.le ! striga regizorul. Si parcd tn spatele lui, regir'orul 9i asistentul de regie
ieri trdia... parcd ieri... Si ce-cafele fdcea, sdraca... Caloiujoacd table.
lar tu, spune sincer, tu o apreciai ? - Iaia vine-un sol de pace ! repetd Cdtoiu
- Apreciam pe dracu'!-O fdceam in tot felui: *:
aruncAnd zarurile.
vacd, satdr, ba chiar o rnai si atingeam. ffi fi porc, ziceregszor.rl. Mai bine spune-mi
De undeva de dincoio de pei'i:1i se pornegte ce-i cu Kati'in ? I-adevdrat ?
ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI REBARBOR b3

eu ? In orice caz, e urAt.


- $tiu lehamite. Sigur cd inleleg dar... ce vrei ? Homo
LuiZadov ii sare tanddra: sum !
- E urAt ? Dar atunci ce zici de urmdtoarea in-
tAmpiare: un colonel de zuavi pe care l-am cu-
noscut in Algeria, in treizeci si opt, a fost hrdnit, Prin fumul albastru al scenei, figurantii isi
domnule. de nevastd-sa - ce zic hrdnit ? [n-do- agitd, bratele goale spre cer. Mohordt 9i nemul-
pat ! - vreme de noud ani numai cu flord bacte- trlmit, regizolul Grozea urmdregte din culise
iiana ! A-nnebunit pAnd la urmd omu'. I-o bdga, complicatEle operafiuni. Cum sd fie rnultumit ?
bestia, in macaroane ! Actorii sunt nigte gAlme, actrilele - ce sd mai
La aceste cuvinte regizorul sare ca ars gi, 1o- vorbim ? - figuranlii tropaie ca nigte dobitoci.
vind indignat cu pumnul in masd, strigd: Numai Zadoi e-n vervd, se foieste de colo-colo,
- Domnule ! Mi-ajunge ! Drept cine ne iei ? impopolonat intr-un cojoc de rdzeg 9i pdndegte
- Ce ? Cum adicd ? Doar nu vrei sd spui cd... ocaziA sd intre-n vorbi cu cineva.
- Cd minti ! Minli tot timpul ca un birjar ! - ATENTIUNE, ATENTIUNE, mormdie
Minfi, domnule ! vocea adormitd a megafoanelor, FIGURANTII
- Eu... Dragul meu, cum sd-!i spun... N-am de SE PEGATESC ! SCEN-A ZECEI
ce sd te mint ! Mi-a murit acum patru zile nevasta - O, cine vrea pe gtefanite, nepotul rdposatu-
9i... nu mi-e ugor ! Nu-i ugor sd trdiegti pe lume ! lui domn al Moldovei ? rdcnegte in scend betra-
$i, fdcdnd un pas inapoi, izbucnegte in plAns. nul Popescu. Cine a zis cd sunt bdtrAn gi bolnav ?
- |Jea Zadov ! sare speriat Cdtoiu. Ce s-a-ntAm- Pe Uleh l-am mdsurat cu privirea... Murise inain-
plat, dom'le ? Ce e cu dumneata? te de a-l izbi !
- Am glumit, face Zadov zdmbind printre la- - Mie, ca sd zic aga, mi-a decedat acum patru
-
crimi. zile sofia, povestegte Zadov unui tAndr boier
- Iartd. md, nene, m-au ldsat nervii, se scuzd polonez. Da... Dacd nu aveam teatrul, poate cd
regizorul. Zdn I nu i-as fi supraviefuit. Nu mi-a mai rdmas dec6t
Posomord t, Zadov bodogdne : arta, zdu. P^entru c4... ce mai ? E bine cAnd egti
- Jigne;ti omul... Jignegte-l, goptegte el, dar tAndr: da' mai rdu e sd fii bdtr6n.
nu jigni in mine artistul. Eu am fost cineva iar el.." Deodatd figuranlii incep sd tdldzuiascd gi-i im-
era coionel de zuavi ! NLr un tereliea-berchea ! ping pe Zadov spre scend. Lurnina puternicd il
$i-ctin nou izbucnegte in piAns. iace"si clipeascd, apoi, doar la cAtiva pagi de el, il
- In treizeci de ani de' teatru, ninleni nu mi-a descoperi pe Popescu, trdntit indoient intr-un
spus cd mint ! tron. Iiepiiclle actorilor rdzhat ca prin vatd, cAnd
- Maesh'e, se roagd regizorul Gtozea, zdu, din surde si-ioase, cAnd pifigdiate, iar Zadov nu mai
prostie ! Nu infelegi ? pricepe nimic. Patima jocului a pus stapdnire pe
- Inieieg, rdspunde Zad.ov, dAnd din mAnd a ei, se simte din nou agil 9i puternic cum era-n
64 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

tinerefe, gi-gi rdsucegte vioi grumazul uscat gi vd-


nos ca un gAt de contrabas. Aude din culise goap-
ta veninoasi a lui Grozea (in clipa aceasta, in nu-
mele artei, Zadov l-a iertat):
- Figuranfi ! guiera Crozea. Urmeazd o scend
istorici! Trebuie sd vd agitafi, sd dati impresia de iurR-uN rRrs
entuziasm, de participar"e colectivd, tumult ! Agt-
tafi-vd I Rasculiti-va I Urlaf ! Rebarbor rebarborl..
- Rebarbor rebarbor rebarbor, reluard figu-
ranfii, la inceput cam nehotdrAfi, apoi din ce in Eu nu pot adormi. E foamea, ea usturd mes-
ce mai solidari, rebarbor rebarbor r6barbor, um- chin mdruntaiele, e aparatul de radio Pionier, e
plAnd sala cu freamd"tul vocilor pline, melodioa- respiralia guieratd a fiodorogului l6ngd urechea
le 9i tineregti, rebarbor clocoteair gurile, deschi- mea. E noaptea. Mi-a vorbit despre bani, despre
zAndu-se si urlAnd. cdt se cAgtigd si unde gi cum, fdr6,impozit optzeci
* Sd-trdiasc6-$tefdnila-Vodd ! la sutd, gi despre angoasele lui. Nu cred, am spus
- REBARBOR ! rdspunserd figuranfii, transpi- eu, gtiu cd angoasa-e cAnd mdgaru-i la semiilis-
rali Si-mbdtafi de mdretia cuvdntului, rebarbor tanla sau echidistanla dintre doud cdpile de fAn
rebarbor, urla amelitZadov, plin de forfe gi am- 9i tre' s-aleagd, eu nu am angoase i-am spus, nu
ploarea
' Stooop grandiosului simldmAnt. vdd nici o cdpila de fAn. Dupd aia a adormit. Eu
- ! stried Grozea. De-aiuns ! iar la nu pot adormi, n-am linigte sau de ce toate foiesc
aceastd comandd g"urile se inchisera. Stop I 9i r6spira in jurul meu. Spatele aib - bucatd de li-
$i linigtea cdzu ca o ghilotind albastrd peste nigte -, numai atunci puteam adormi, spinarea
vrdlitul cuvAnt. fierbinte ca o ceafd de taur, somnoroasd, a frate-
- Stop. Infect, tovardgi ! infect ! Ce-i blegope- lui meu respira lAnga mine puternicd gi increzS-
nia asta? Ce-i lipsa asta de entuziasm ? ! Sus ca- toare, iar eu lnchideam ochii gi lunecam dincolo
boieri I I ! Tire 9i repede, dupa mine:
-pul,REBARBOR in bdltoaca adAncd de somn. Nu mai respird
REBARBOR REBARBOR ! acum. Putrezegte undeva, departe 9i nu chiar
foarte departe, la doi rnetri sub lutul Saiontei, de-
parte de labrica chimicd pi de lotul doi. Va' zic-ai
inurit, fratele meu. Tu carele nu gtiai ce-i abstrac-
lia sublire a foamei, munceai, - montor de-a op-
ta ! - gi doar seara, cAnd dddeai o fripturd la Bd-
rdganu m6-ntrebai. pe mine, fratele tdu nefericit
;i Edgtept, iti holbai^ochii alba;tri, candrzi si-ntre-
bai, frdtioare, uite asemenea prostii: ,,tIite, mdi,
I
REBARBOR 67
66 ALEXANDITU MONCIU-SUDINSKI

infelegi ? E suficient sd fii punctual 9i corect. Eu


dd exemplu visezi: md rog, da ce e un vis ? Ce sd
am sdliu profesoard de desen..."
odstreazi din el ? Adicd iiala-i un vis, nu ? asta
A9a spunea ea, n-am mai auzit-o apoi, avionul
Li""u Eminescu; da-i nlai pulin, rnd Sdndele, cd
nu sd pdstreaz|nimic !" Sd uit, sd nu uit, nu uita,
companiei O.K. din Ostrava aterizase de rnult.
SAnse, spusese tipa, asta voia.
strAnele din pumni, cdntd, taci, du-te 9i-mbatd-te,
A"poi teilalti dbi ziarigtio zburau gi ei undeva,
umblX nauci sfarmd sticla paharului intre dinfi, deocbmdatd se-mbitaserd gi zbierau. Iar Joyce,
fd ce gtii, ai cdpdldnd 9i ai pereli, dar termind nu englezul, ci celAlalt, M.C. Joyce, isi strAngea
odatd, obose9te, inchide ochii, adormi..'
barbiiin purnni, barbia de diavol tuberculos 9i
pldngea. Subgire, pifigeiat.
Disculie pe aeroport. Nu la Buenos Aires, ci la ' - KAa Ioane md-, plhngea Joyce, ce dracu' md,
Bucure;ti.
trebuie sd fim bdrbafi !
- Sunt nemulfurnitd... nu gtiu... foarte nemul- Sublire, piligaiat. Ne strAnseserdm mul1i. Ro-
tumitd, inlelegi ? (Nu chiar pe aeroporl,la cdt- zeanu, ineiilerul de avioane, fon{ai:
ciuma aeropoitului de faPt')
- Ce sunl ai tdi ? Te intreb pentru cd'.' - Stom"acul meu, domnilor, este de-a dreptul
ra-sat. El refuzd. automat acest vin de doigpe lei.
- Tata e pensionar... mamh lucreazd' la fabri- O sd vedeti afard., doar sd iesim.
cd.'-sunt Ia Resita amAndoi.
iti trimit bani, vreau sdzic, cum o duci... ? SAnee, spusese tipa: asta voia. Pentru cd nici
- Mh".. o sutd-doud cel mult. ea si nlci celilulti cAti'mai erau acolo in jur nu fu-
- Aha... ai lursd, stai la cdmin ? seserd nicdieri, ei trdiau undeva aici l-a marginea
... Atenfiune, atenfiune, avionul companiei
cafelelor gi-a farfurioarelor pline cu scrum, im-
O.K. din Ostrava intArzie doudzeci de minute' bdtandu-se din nemullumirile lor, mici cAt pahd-
Datoritd timpului nefav-orabil, aeroportul este "' relele de lichior, gi din asta nu putea curge sAnge
- E un int-erogatoriu ? nici mdcar artificial; ei se sufocau; n-aveau nici o
- Scuzd-md. De faPt, md interesa. justificare ia indemAnd, nimic; singurele nenoro-
Vorbele curg ca nigte boabe de mazdre pe o tiri mari si adevdrate, de care ai at6ta nevoie ca
tirdchea. Ma uiila coyorui grelos, rogu fals, e-cu- sd supravietuiegti sau ca sd mori impdcat, ve-
loarea coniacului de /opt lei, incerc sd-mi adun neau din filme qi carfi strdine, sc consumau la
eAndurile... avionr-tl cohpaniei O.K' din Ostra- televizor sau in altd parte gi-asta nu e destul. Se
Va... incerc sd-mi adun gdndurile, prin puhoiul sufocau cub o carapice calda, de ,,ocrotire", cd-
de cuvinte al)d'. ,,.',a-nceput sir fie'.' adicd nu"' reia nici in visele loi cele mai curajoase nu-i vor
este prea comod I inleiegi ? asta e-groaznic'"' sd putea scdpa.
consiruiegti presupune altceva... Jertfd, eroisrn, Acolo... Atunci...
minciund... 6ntuziasm, ce vrei". ? chiar sAnge, Acolo fusese Manole, frate-meu, cAnd ziiele
asa cred. Acurn insd, nu.'. Este prea comod,
/

68 ALEXANDRU MONCIL]-SUDINSKI REBARBOR 69

se tarau monotone pe BAragan, i$i tArau burtile cercAnd sd-i apuce limba cu cArpa de scuie, sd i-o
zdre-nluite,,pline de bura pelte pdrndnt. Si-n ziua tragd af.ard., sd nu-i alunece-n jos pe gAt (fAcAnd
cAnd trebuia sd moard, el,'frate-ineu, era plictisit. inutiid orice respiralie artificiald), nici omul asta
ii tot expiica idiotului de maistru cum'cd el nu betait de groaz6, n-avea o fald,limpede si frumoa-
se suie, nu se poate sui, idiotii dia de la centrald _ sd de erou. $i apoi frate-meu, cu limba scoasd #a-
lor ce le pasd, hia ceac-pac si dd drumu' la curent. rd gi ochii holbati, limba vAndtd lunecoasd, si
Maistrul (geful lui) se rdstea si urla la cdpdfAno- rrraistrul scheunAnd disperat deasupra lui gi-az-
su' de frate-meu ,,tu sd nu te scobesti in dinti cAnd vdrlindu-i mAinile lnairite-napoi, inipiralie f999,
vorbesti cu mine, tu la md-tu sd stai iga; gi exliralie fssg, simulAnd respiralia (pentru cAt
,,nu rnd intereseazd ce crezi fu !".uri
Racordurile ! auzt? timp ?) in plSmdnii aceia paralizali, incercAnd
Te sui gi-n junra' de ord le faci I Ori pleci dracului, sd-l invie, sau ce ? sau poate de groaza bleste-
dornnu' Manole, cd ia mine nu mi' ai ce cduta, mului mortului, cAte ziie-o avea, $i-avea nevastd,
eu ifi fac referat". Asta se intdmpla atunci, sub copii, Sgtia doi, nu-i aga, nu-s eroi ! Pentru cd
cupola de plumb.qi de nori de dea'supra cAmpiei, rnoartea-i stupidd 9i viafa-i stupidd 9i intAmpldri-
iar Dumnezelt, de sus, vedea doua^ moeAlf,ete le sunt stupide gi atunci ce poii vedea, altceva
certAndu-se sub crdcanele elegante, metaiice, aie dec6t asta,lipsa de sens, cum poti infelege, gdsi in
stdlpului nr. 14, neracordaUli poate stdtea cu spatele lucrurilor treaba de care vorbea tipa
ceasul in mdnd, le-asculta-njurdtdrile, igi zAmbea aceea:iertfd si eroism ?
sub mustald zicAnd: ,,Ei Manolicd, Manole, mai Nu-i eroism nici inversunarea cu care oamenii
ai cinci minute, at|t..." Si poate-i era mild bietu- crapd de frig gi sudeazd fierui sub cer, incrAnce-
lui Dumnez:eu. narea cu care-gi smulg cizmele clefaind din nes-
ScArbit, porni sd se suie pe stAlp. Sus bdtea fAr;itul noroi, 9i poate-n timpul dsta mai gdsesc
^
vAntui, ca dracu' batea, Manble scuipd scobitoa- fortd sd se toarne gi sd se spioneze, nu-i eroism
rea, chibritul, din dinfi, li stri$a celuilalt: nici luatul chenzinei si-apoi beliile cu cAntece gi
,,Dabat dracu' sd crdp, nea Vasile... sd te stiu cu plAns, sf6rgite adeseori in bAtdi cu scaune gi
in pArnaie cAte zile-i avea..." sticle grele de-un kil, incaierdrile-acelea turbate
,,BeAd., urld maistrui, dar iniurdtura nu se mai din care nu se ajunge decAt la mililie sau la spi-
auzi; brusc frate-meu se chirci, se desprinse, cE- tai. Nu e, sau pare a nu fi nimic. RdmAne undCva
zu: ghearele de pisicd clincdird sec pe pamant. pe in cdmpie un stAlp, poate w.'1.4, nu-l stie nici
fafa lui de electrbcutat ochii increm'eniserd albas- dracu', bineinleles. Sta infipt in pdmdnt, bine
tri, holbafi,.rAnjetul gurii pdrea adresat post- infipt, nepdsdior, aproape impertinent. LAngd el
mortem celuilalt. altul, 9i mai departe iar altul 9i cAt vezi cu ochii
Jertfd, spusese tipa, eroism, dar masca asta si nu mai vezi, stAlp lAngd stAlp, martor lAnga
nu era fata unui erou, a unui erou iertfit; gi nici rnartor, la tot ce s-a intAmplat. $i tac. Sunt legali
maiskul care-i umbla acum cu degtele-n gurd in- intre ei cu trei cabluri de-btel, burtoase, undori
a

70 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

se ageaze ciorile pe ele gi ciorile mor: rdmAn ful-


qerate cu capul in ios, nu mai croncS.ne, tac.
" Departe de astea in zile gi drum, cu capul pe
perna rnurdard a hodorogului, eu tot nu-nleleg;
ina gandesc, trece noaptea, se duce incet. CARE CUM POTI

gcoa-
Cafeneaua-i curatd 9i limpede, e ca-ntr-o
soarele s-a
Id;;ti;, numai cd-i mult mai placut'
ii"ifi;;";;it" hlizeete, tontirl'
""^o;;i';";c qi acum ia mine' la
incepe sa qri se pard md-
ea'

contractul
runt,'rl"-rrru*tlat, tot tambal;ul cucererile' au-
de muncd pe care mi l-au desfdcut'
;i;Fi" ; LlGg"tilu din care-am trait de-a iun-
;;T;A;;i lunil toate orele acelea pierdute in
Fata unor ugi oarecare, pe care scrle
ceva'
'Pdldvrdgepte. Sd tot aibd"' nu/ n-are rucl11oua9-
o" u.,i. Ce-"mi spune ? Cd nici ea n-are servici" dar
5a a* vrea sd intre la facultate' ca,p6na
"".""ia,
acum a trdit cam a9a si-asa, dar sd nu-ml
lncnlpur
prea mult.
' - iru* brunetd acum doudv iluni, gtii ? Irni stii-
t"urn"ft^uibineaga.Brunetd,inchipuiegte-fi'9i
;;;. -" zici... poti sa-!i inchipui, poli ?
Nu puteam sa-i'surprind privirea' rrlereu lu-
drep{
r";;;f;a""u, 9i numai cAteodatd sclipea
rpt" t"i"", ca o vdpaie rece 9i violetd cu stropr
**lscarba
aurlr.
asta de vtald, zicea, tare m-am sdturat'
- Le ptli tu, zicea. N-am noroc nici atAtica/ n-am
un tip
a".aiii'ti"ion. Uite, anu' ttecut eramcecun-avea
[tag"t?"t-t";F"i.t, eia inginer' Avea"" ?
-lT

A LI.:XANDRU MONCIU.SUDINSKI REBARBOR

Iot... magind, barcd pneumaticd, cort, infelegi ? unde plecdm; azi aici, mAine-n Focqani..Yaga-
Ei, cAteodatd ne mai certam, md mai dddea bonzi.." Eu, proasta, nu 9i nu, incotro-i "dpmul
afard... da trecea. PAn-la urmti s-a terminat. Ce vostru, acolo^-i gi-al meu. Am plecat cu ei' Ii spa-
folos ? De fapt nici rru ltiu de ce-fi spun toate as- lam, ii cdlcam, aveam grija de ei At" fdcut cu ei
tea, porrte t:d tu... toatd Molci:"a, dup-ait #n intins-o la Turnu Se-
lira linigte ca-ntr-o catedrald catolicd dupd verin. Au la bani aia pe-acolo, ce n-aln vdzutl La
slujbd, cAnd toli catolicii au piecat; aga-i cafe- Tumu au scos gase rnii, la Orgova alte cAteva' O
neaua asta dimineala, are in ea ceva vinovat gi duceam tot intr-un trai, numa' Migu se cam sdtu-
sfAnt; ca o pdcdtoasd la spovedanie, zdu. M-am rase de rnine; 9i-Aialaltul il tot pisa. A9a cd-ntr-o
ridicat 9i m-arn dus la tonomat. Am pus Sum- noapte m-au imbAtat 9i'.' ce_mai.'.
mer time. Atunci prin linigtea cafenelii straluci Dup-aia ne-am intors la Bucuregti cd-i mi-
lama argintie a trompetei insoJitd de cele patru rosiseid pe-acolo: si Mililia, si-di de jucau' Aici
acorduri de orgd, indepdrtate gi grave... apoi era sd pibrdem in prima noapte tot; mai incolo
pauza nostaigicd-n care pielea te furnicd de-atA- ne-am refacut. Md-nvdtaserd sd suflu cartea 9i
ta dor si tristefe, gi, brusc, ingerul nefu al jazu-
mergea.
lui fAgnegte in sus, spre tavan... ttitt-o dimineatd, la-mpdrfirea banilor, am
- Summer time, arn spus. E frumos ? venit aici. Au baut tot felul de porcdrii scumPe/
Tdcea.
Atunci i-am spus cAt de nefericit sunt, dar ce dur:-aia lan, dldlaltw zice sd dea telefon; iese, nu
se inai intoarce. Migu se tot mira, ce-o fi cu el; iese
fericire este pe mine cd sunt cu ea gi cd nu m5-n-
qi Mipu; de atunci nu i-am mai vizut' Md ldsaserd
doiesc cd voh reugi, gi ea spunea oh, ce bine imi
pare. gi, bineinfeles, trebui-e, nu se poate sd nu semn.
reuglm. - Semn ?
CAnd m-am intors, am luat o figard, ea fuma - Da, e o vorba, nu gtii ? Amanet. Pentru cinci-
Pall Moll, si mi-am aprins-o. zeci de lei... Noroc cu barmanul de anu' trecut,
- N-am rnai fost pe-aici de un an. Aici m-a pd- vdd c-acum e altul, noroc cu porcu' dla gras
rdsit, intr-o iarnd, uh tip. RAse. Auzi, il iubedm; si-asudat de anu' trecut...
ce zici ? L-am cunoscuf la Iasi intr-o casd; la un - ilgtiu, am spus'.. Cum te cheamd ?
tip care era boinav dupd pocher, un evreu. Ju- Duse paharul labuze, sorbi ce mai rdmdsese
cau. Asta de care-fi spun eu, Migu, din asta trdia. din coniic. Avea gura umedd, anirnalicd, tran-
Era aga.." solid 9i urAi foc; am sa'ti-l ardt eu, il am dafirie; dinlii puteinici - filde9 curat - sclipeau'
in fotografii. Avea ceva de animal. Avea un prie- Ei, mi-am zis,iato, tare semeni tu cu un aisberg:
ten si mai animal, numai cd dla era frumos. Cdnd o optime af.eu:d. - alba, dumnezeiascd, orbitoare
a fost vorba sd plece din lagi, le-am spus sd md ia - gipte optimi la fund. $i ea, tocmai ridicase
cu ei. Un sd te ludm, zice Misu, noi habar n-avem ochii, zAmbea.
{

/a A I,T]X ANDITU MONCiU -SIJDINSKI REBAIRBOR 75

- Mimi. Nume de curvd, nu ? Ftrahaha... Se auzi... Sunt frumoasd, a$a-i, sunt foarte
frumoa-
lnveselise brusc. $i pe tine, cum ? sd!Da!?
I-am spus. $i dupa aia i-am mai spus:
- Da.
-Sunt
- De ce-mi spui toate astea ?... Chestiile astea.
^In Fond... - de-o mie de ori mai frumoasd decdt
nenoiocitele astea de-aici,nu ? Nu-s ca ele' adicd
- in fond nu te privesc. Nu te privegte, nu ? ca mine, nu se pot compara' nuu ?
- N-am vrut sd spun chiar asta. Dar... ce crln- "1"""-t
- Nu.
teaz6. acum ?
- ffi vine sd te sdrut"' imi vine nu gtiu ce'
- Da. Nu conteaz6.... Dar atunci ce conteazd, Zdu, pe tine te cred, poate cd-s o tAmpitd' da'
ce I Spune, ce? t
uite. fe cred. Ce naiba face aia cu conlaccle/ nu
Nu-gi dezlipea privirea de la mine, avea ochii md gezi' dar ni-
tulburi 9i orbi.
;;i';il;Juta z Poate n-ai sd
dar de^nu::.1 tt'
;;A#,l"-iupt "" niciodatd,
- Nimic. Te-am vdzut... am venit sd bem o ca- timp nu m-am simlit cu cineva a9a"' lnle-Iegl t,
""ji"[i"s.
fea... 9i-atAta tot. Ce-ar fi daca ti-ap povesti gi eu Nr't *a mai tot intreba daci infeleg'
toate mizeriile mele ? cd infeleg"'
- Dar esti bdrbat, strigd, intelegi ? Numai un '^':'iil;; bine.
inchipuie-li
uai, nu te ryal syPararFFir la-nce-
barbat poate inlelege o f6meie... olemeie ajunsd nut mi-am zis cd ai o tal6' de vic^iat' PalidS' pier-
aici... Obsedafii dgtia... cu ei ce poli discuta ? ["ii, "li- . zdu. $i niete? 99hi sd-!i tPtl;
' cum cum
Sunt ca nigte vite, vdd numai rosu, altceva ni- ocht au car-
te superi dacd-fi spun Nigte
mic ! $i tu zici,,la ce bLLn..." nii. Rlai ;i totuFi foarte cumsecade"'
-'^-diA"puse
- Nu ne putem ajuta. Fiecare pentru e1... atenta paharele' Era galagie' Un
* Bine, spuse. Mai zi-i sd ne-aducd. un pa-
coniac pentru mine, un coniac pentruea;
- Ji-am spus... sunt pe tugd cu banii.
- Aah, nu md rnai enerva ! Ti-am spus cd am
il;;5ii"" pentru ea, alt pahdr *:.titolf:lllY
mine. Fata aceea nemaipomenitd, Mlmt'
zamoea:
bani, ce dracu' rnai vrei. Da' dacd te pfictisesc...
- Notoc, zise, sd fim Prieteni'
- Vorbesti prostii. imi place sd stau cu tine. - Sa fim. Noroc, Mimi'
Ctezi cd in fiecare zi stau la masd cu o femeie
atAt de...
- Egti un tiP rdu 9i cutnsecade ! ,
Surrt ut-t tiir rau .si cumse.cade' $i-acum.mi-a
Am tdcut. t m-am rnoiegit 9i ?m chef sd beau'
- Atat de... banii luf Mimi"Md distrez' fir-ar-al
".uifo"*ed;i
jilcril"io"N"',,aittta*"
? Elr'riu.
- Ei, parcd tu nu gtii. AtAt de... ,,splenclida", . Gtozav ne mai "dix-
poftim. Degi nu asta, adicd nu chiar asta am trdrr:-" . Eu 9i cu Mimi'
vrut sd-!i spun. --- D-" *'tdzi? md-ntrebd galeg Mimi'
- Splendidd ai spus, da ? Doarnne Dumneze- De obicei ili taie
ule, ce grozav ! Nici nu gtii ! Hahaha ! Spiendida,
- Asta-i o intrebare tAmp"ita'
ce te gAndegti""'
tot .n"J"ii,,a" rdzi" "',,1i
""
r
76 ALEXANDI{Lj I\4ONCI U-SUD INSKI REBARBOF. 77

- Trebuie sd intru la iacultate, spuse brusc fa- Cafeneaua se legdna incet cu mine, ea-mi !i-
ta. Neapdrat, inlelegi ? ! Altfel se duce de rApd nca inci mAna in mAiniie ei.
tot... viafa, tot. Irni pun unghia-n gAt... gata, nu
mai pot. M-am sdturat... nu mai rezist, Doamne ! - N-am nevoie de bani, zise, de bani fac eu
rost. Fd-mi rost de o camerd, oriunde, o masd
- Pai trebuie sd pui mAna, sd-nveli; altfel e si-un pat, numai sd pot invdta. Vreau sd m-as-
greu. Merge 9i aitfel... da e mai sigur a9a. cund, sa nu qtie nimeni de mine... Sd stau toatd
- Invafd, invald ! Unde dracu' sd-nvefi ? Aia ziua sd-nvet. Iti dau bani, oricdt vrei... imi trebuie
patru sute pe care ii dau lu' unchiu' pe camerS, numai o camerd, atdt.
irebuie sd-i scot de uncleva, nu? lnvata".. Unu; Md simtisem atAt de bine, gi acum, totul se
vine beat la doud noaptea gi-mi urld sd-i des- porcdise brusc. Mi-am adus arninte de fabricd,
chid... altu' telefon... aitu' flori... Bdtaie cu b.e contract, de ultimele trei nopti petrecute in
gnuru' de la cdlcdtor ai mAncat ? Stii ce-i aia ? gard gi-n parc... In ioc sd fiu acolo, sd-i rog, sd-i
Uite... uite ! iinplor, si md zbat... piercl timpul prostegte la
Se ineca, vorbea tot mai agitat, se vedea cd cafenea. $i poate ... mai gtii ? Poate cd dispozifia
bduse.
de reincadiare a si fost datd, aprobatd. Poate
- Pdnd gi hodorogu' de unchiu-meu, ptiu... m-agteaptd undeva pe-un birou !
pAnd gi dsta vine si-mi pune mAna pe cur, ei, Mi-
migor, nu fi p^roastd... PAnd 9i dsta-gi inchipuie - Mdi sd fie ! arn zis, Cum de-am uitat ? Pdi
gtiu o camerd formidabild, in Izvot. Bucdtdrie,
cd... daca eu... Incepu sd piAngd.
baie, telefon...
- Asta nu-i fiziia, sughlp] nu-i chimie... ,,in- - Cat ? strigd fata. CAt ?
vatd.!"
Mi se fdcuse o sild nesfArgitd de toate, de tot, - Doud sute... sau o sutd cincizeci. Nu-i prea
mult, nu ?
de Lulu, care de la cealalti rnasd, vdzAnd-o cum
plAnge, lmi fdcba cu ochiul: bravo, di-i inainte, - Cum, numai atAt ? ! Nu se poate ! dar poate
cd s-a-nchiriat...
nu te ldsa.
Deodatd-mi lud mAna, mi-o duse la buze si - Nuu, da de unde... Alaltdieri mi-a spus un
amic, stdtea e[ acolo, da' acum se mutd. Are Fi
incepu sd mi-o sdrute.
* Bdiatule, te implor, ajutd-md !... n-am pe ni- intrare separatd.
meni, pe nimeni, nicdieri I - Dragirl melt, te rog :;d md crezi, nu rnd inte-
reseazd, fiimic, snune-ie cd nu-mi trebuie nimic,
Se uita insrozitd ia mine, lacrimi amestecate
numai sd pot sta linigtitd acolo. SpuneJe cd-s lo-
cu rimel li cdigeau pe obraz.
godnica ti, cd-s cuminte,.. te rog... fd-n aga fel.
- Pe nimeni, tu inlelegi ?
Eu pAnd Ia moarte !i-ag mulfurni ! !
- Ce sd fac, am goptit... eu n-am bani... n-am -^ Da, nu-i vorba de asta. In fond trebuie sd ne
decAt dgtia cingpe lei pdna la-ntAi. Fac gi eu
foarne...
ajutdm... ti dau peste I'reo ord telefon si gata.
MAine te-mpachetezi si te muti.

L
78 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

imposibil... nu, n-am


- atAt de fericitd incAt pufnea aiurea in rAs
9i
"tu
si-ii franeea prostegte mAinile'
"- ':-N;8;"tl U-u*tpus eu !.,. de la-nceput pt-aT
BANC PENTRU CEZAR
dat ieama, de cum ie-am vdzut"' egti a9a bun.pi
."*i".uae... ce md fdceam acum dacd nu erai?
f" i"n nu md refuza, mai ia unu', unu' mic md-
di ? Nu-mi vine sd cred ! fata
car,
-*S.out" Imaginea lui neclard, siluetd prelungd'in des-
d'in geantd un teanc de fotografii' in- patului meu, nu inci' Eobol-1ngI
--'- sd mi leplace
cepu arate. "t:;;it;;it dinlii
ffi;;^i"lt it'tfig" ioti draciidinlii
in craniu sonori n-am sd
Care-ti mai mult, asta, asta ? T'e rog s-o sonori' silu-
iei, n-ai dreptul sd md tetuzi! Oh, nici nu gtii #';;;i,;; Iuii-ir
cAt... "tuit"contureazd',tdzdnd"
? .,l-
Mi-era de aiuns, Prea de ajuns' - Scoala, felah, e gase -sl un srert noaP:
--,\."* ttdb.ti"'sd piec; trebuie sd md-ntAl- Omul dsta iar n-a dormiU std' std toatd
de mine; il
nesc cu cineva, dup' aii teiefonul"' t";;;id-ia-t iu, iiai*i""ula'.trage
a-ilt ."ra chestia ittu t" dusul peg Ce dreqt a}
la serviciu'
- $i eu ? $i cu mine ce faci ?
- PAi".. cum sd facem ? Dacdmultn-ai altd tteab6' ilT:;; *t scol ! Ce, in fiecare" ' Cezar se uitd la
is sclavul lor ?

urt"upii-*d aici. intr-o ord cel sunt inapoi' ei sd md bagocoreasJ


N-urrba griid eu nu te las,,semn"' mine, tdzdnd:
incepir sa rada: - Felah'
- Ti-'am spus cd egti rdu. Eu ili povcstesc qi tu
Inca
- Felah e md-ta, eu nu sunt felah'
rAzi ieminel Apleacd-te st te trag de urechi' - Scoald, felah'
putin. M-;;; tYtt", a9a m{ ieri trezesc intotdeauna'
t-tria Mai tare !
gipoimAine 9i pA-
rii"ta gtrengdreste. pe barbie 9i pe obraz' astfel incepe u'm'ipi
",u^',' numai cd - cuc6-se dracului
- Du-te. Sd fii cumitri'e I
*i-am intors piufin capul 9i m-am-ui-
ffiili;;ili;i1"1;;
t" - astdzinu, nu, nu md duc' O sd mergem la'9 co-
tat ia "ga Rtd"u ca o vaiiaie, actrio, la masd' Era
i"ititi "u.i"t cel pulin aga pdrea'.Afard gerul nri-a
t#ti" rl-" sd bem 9i noi o datd' ca domnii' un
ceai"
adus aminte ch mi-c iiranre 9i cd sunt amellt' urmelor, ce te tot lii dupd mine'
A*1t*."t pe la fabricd; acolo nimeni nu gtia ni- - L,a urma
Cezar?
"-frirr|",oi
mic; dispclzilraincd' nu veruse' dar
lui e piin d.e o scArbd biAnd6'ceiui
d-iiliti;t iin fatiiucrurilou este zambetul
ul
I

REBARBOR
80 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

Crede cd m-am tdzgdndit, i9i scoate paltonul,


care-a-nteles cd pe lume se- poate muri-n doud
se ageazd Pe Pat.
feluri, de zroazd sau Poate de rAs'
- Pentiu cd fumeii Amiral, zice Cezar, mie -'Azi-noafite m5 uitam Ia cdlcAiele tale, ts tare
caraqhioase, zdu...
tisdrile astea imi Plac.
"Vo* pleca sd 6em nigte ceai, md imbrac, aco' M"-arn incdltat pe piciorul gol, ciorapii in bu-
perisul cie gudron indbusd perspectiva, este sin- ztTnar, el imbracd paltonul, iesim.
L,rru p"ttp"ectiva a dormitorului,,,perspectiva - Vrei sd spui ci sunt ca 9i cum ?
luminbasal'in carc noi azvArlim sticle goale, con- -Da, zice,'dat asta mai ales pentru cd'
serve 9i chiar un bocanc scdlciat. Mergem Ia ceat, Dimineala are respiratia de lapte a viJeilor,
Cezar tugegte, iau de pe scaun cioraPii uzi, ptoas- aerul este rece, trist-argintiu.
pdt spalafi, el aprindeo alta, de la chigtoc, tuseste, O l5murim cd nu suntem patru, cd suntem nu-
le-neacd, tugeste, mi-i storc in cuverturd' rnai doi, dar cd vrem patru ceaiuri, patruL ':e9ti
- Ce dracu' ai ? mari si iierbinti de ceaii Cofetdria-i pustie' Dimi-
- De la un timp..' ptiu ! Md arde al dracului ! neala s-a divizatin doud, o parte-i aici 9i miroase
Ochii i se aprind idniirativ: Parcd am o meduzd liniqtit a vanilie, ceaialtd a idmas dincoio, o ve-
A-il scArb6asd in troc de stomac ! Cum trag ?fu- de- pri., vitrind, maiestuoasd 9i imperturbabild
mul, gata, m-apucA dracii; he, he"' Ce crezi 9i ca un froleu.
Ji"'f8tu dintiLor galbejifi (are doudg' gase de Mapa lui e intotdeauna plini, conline felii de
ani) i se rupe rAsulacela gutural, incAntat' odinehe ia cantin5, Idiotiilui Dostoievski, sa-
fese, rniiam stors ciorapii, au rdmasinsd jilavi ie, cAteodatd Pisemski, iar astdzi Fi un borcan, in
si reci. Mi-i spaid el, pentru cei doi-trei lei.pe care ."..-ut rdmas de trei degete miere, albd 9i zaha-
i-i dutt, el face tot feiul de lucruri de-astea, dar risiti, pe fund.
fara sila sau umilinfd, ar fi-n stare sd lustruiascd Bem ceai. E fierbinte. MAncdm pAine' Cu mie-
pantofi pe stradd si-ar face-o tot cu acest aer ne- re. Oftem. Dupd fiecare inghiliturd .face o pauz6',
ilauatot, doar Putin distrat- nare ca asculti lichidul duIce, fierbinte, rdsfdtAn-
' Se-ntoarce,'galogii lucesc gragi 9i uz|ii incal- 'du-i ,,medtJza" care lui i se pare atdt de votrumi-
td, imi par buni de mAncat, iini leg
giretul' la bo-
noasd dar nu e, n-ar putea fi, n-ar avea cum sd-nca-
to9el. pa ir-t burta aceea pi care i-9 ;tiu trasd cu sila pe
- Unde dracu'o fi celdlalt'.' loaste, trasd ca o rirAnugd subfre pe-o mAnd des-
Tugegte, s-a aplecat, irni cautd botogelul, e
ficutd de manechin.
costeliv ca o caPri rAioasd. - Dac-o fi sd te pomenesc vreodatd, zice trist
- Sub pat. Mi-t aruncd. Egti gata ? Cezat, affl s-o fac numai pentru ceaqca asta de
- Sunf, nu te srabi, te agtePt. ceai. Nu rAde ! Se uitd spre nnine, apoi peste umd-
ii simiin pici6are, umez,i $i nepldcufi' sunt ca rul meu, unde-i peretele alb-rnurdar' El poate sta
doud venfuze strivite, rnd descal!, ii scot 9i pe ei'
82 ALEXANDRU MONCru-SUDINSKI REBARBOR 83

multd vreme aga, caun corb Pe-o cracA-nghefat5, tram. PAnd cAnd scrAntitul dla s-a apucat tamne-
plin de nemigcare, inlelepciune 9i somn' sam sd'izbucneascd in pldns. A fost o comedie...
' Femeia-smochind se cfiiordgte la picioarele me- eu urlam mai departe ,,potolifl-vd,!" gi dla alerga
le, ire-o privire rea, dA gdind, picioarele-s albe, dupd mine ca un isteric. ,,Taci, zicea, dacd nu taci,
infipte iri botogei, a.T. ?f gle.zn3, madam, ce te te 6moor... C-un ditamai fier de cdlcat. Apropo,
mirh, igi intoarce ochii lezali cdtre mamd vreau astdzifac rost de ceva bani. imi dd unu' o tiald sa
ordiiturd, vreau, vreau. Ciorapii sunt lAngd,mine, i-o vAnd la Calu' Bdlan. Ce-i peste o sutd i-al meu,
be 6alorifer, este linipte; simt pe axild o broboand a$a cd...
hea de sudoare care tremurS, nu mai tremurd, a Scoate creionul, il scoate pe Dostoievski, igi
3lut,".at la vale pe piele, se opregt-e secdtuitd sub potrivegte ochelarii. imi surAde:
^ -Mari ticdlosi gi-dgtia, ai citit ? Numai Ferdig-
,arr. C"rut tace ii eL poate-;i ascultd meduza, ci-
ne mai gtie, faf.a lui^este impenetrabild, este o cenko c6te parale face, hehe... !
nleoapd inchisi peste-o orbitd de orb' Tusea i s-a Nu vreair sdl las sd citeascd, am sd md plicti-
iototii, intinde mana, ia de la mine un Amiral' sesc, cAnd se-nfundd cu nasu-n carte nu-l mai
' - De ce nu te lasi de fumat ? Nu vezi cd"' poli scoate din ale lui.
- $i de fumat ? Este singura treabd pe care-am - Ai vdzlJt cum se uitd la mine ?
fdcui-o temeinic pAnd la capat; serios' De fapt, nu - Cine ?
cred cd de la ligdri' - Cucoana aia cu plod. Parc-a-s fi omorAt pe
-Da'delace? cineva.
- De la resim. Mi-a spus Marcu: te curefi dacd - Hei, pdi are dreptate, tu nu te prinzi ?
nu fli regim:tre, hd, zic,^dom'.doctor, imi prescrii Acum vreo doi ani, cAnd eram ras in cap,
*aiu Uaiii dia cu care sd pot line regim ? md-ntrebam gi eu: ce dracu' or fi avdnd ? $i nu
- Te pomenegti cd fi i-a Prescris ! toate, numai astea de... ddd, sd zicem treizeci 9i
- Asia-iarnd, povestegte Cezar, eram cu-n tip, cinci de ani; astea cu copii; cdnd te vede in halul
tot o putoare, unu Mitu, s-dr putea sd-l cunosti' dsta, rupt, ddrAmat, se sperie la gdndul ca 9i gAgA-
Ma-niprietenisem cu el. Fdceam o foame ce nu licea ei-ar putea ajunge ca tine; cu toatd educafla
s-i ma'i oomenit; Milu dsta nu era bun de nimic, aia pe carezice cf i-o?d; inlelegi ? $i-atunci devii
*a.i* de furat. Ce zici, ce fdceam ? CAnd nu un pericol,rtu? pericol social...
"iii
mai puteam, ne-agezam unu-n fata altuia pi-odatd ,A.r fi putut fi un profesor gozav, ii place sd
Mitti strisa: ,,Potoliti-vd, o, talazuri ale patimii !" explice, se aprinde 9i rAde incdntat gi, chiar dacd
si eu rdsJundearn ,,Oooo, ciar vd potolili !" ca Ia nu spune rnire lucru, stie sd captiveze.
ieatru, cd rnai. Zbieram fteaba asta pAnd nu mai SCoate batista, vinele gAtului i se ingroagd, s-
puteam. PAnd cAnd ne stricam de rAs' a inrogit la ftald,, afurisita?e meduzd il Sfapie din
^ - Si se potoleau ? nou. Agtept sd se potoleascd, apoi:
- bit't*l talazurile ? Aiurea I Da rndcar ne dis- - De fapt, ce !i-a spus Marcu, ce ai ?
r-

REBARBOR 85
ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

ochii. $tii tu ce-i aia inmormAntare cu clasa intAi ?


- Nu gtiu dacd pricepi ce e 1a,.eu nr-L prea"' tu- O avere, dragd Cezar...
se catarald zicea, cu nu gtiu ce Ia stomac'
9i bunicd-mea' e un - Hahaha... rdde Cezar, rAde, rdde pAnd cAnd
- A, gtiu, este ce-a avutsdptdmAnd pAnd te for- nu mai rAde, se ineacd - dinlii lui gafbeni mur-
fleac. ivfil tueeqti aga vreo
ilf o vend-n sto- riari -, kage aer in piept, rAde, se-lpleacd, rds-
iezi, si-atunci prrr, odatd crapd-
toarnd cartea, alunecd incet, ca din gregeald, pe
;;;t";;i:ei:"6"pi'ta verei sange' Nu prea mult'
cru9umea.
mult un lighean.
""'-^Sa;;f
cel
ianiegte fascinat Cezat, un lighean
plin cu sXnge fieibinte qirozl' . -
'-- Nr't roZ, vi9iniu; dia din pldmAni e roz' Asta
dln Uurta-i mai altfel, mai riegru nifel' Vipiniu-
inchis.
- 9i?
-$ice?
- b" r-u mai imntAmplat cu bunica iiaiaata?
i"-Jot"f iimelor oclielarilor, ochii sclipesc'
oUni ae o curiozitate veseld de copil Pozlal:
' - S-u fdcut bine. I-au fdcut o transtuzle/ duPa
aia au adus-o acasd; lin minte cdera toarte vesela
gi-ntr-o duminicd iar a vomat'
Un
-Pariezcd a vomat un lighean de sAnge"'
sdnge zrozav, viginiu-inchis !
"---'ii?u
bucdli negr-e de sdnge-nchegat !
NL mohpsim un-"ul de altul, rddem prostegte'
ne prdpddiin ae rAs, md descalt, imi imbrac clo-
;;Jii, il;;Jhohotind deasupra mea, rasul T"t
;;i;;#;ra iinaut sub ma#, o datd cu el ei cu
*oii.irrttua plScutd a ciorapului uscat ma P?-
ii""a" o feri^cire curati pi liriiqtita de parc-a9 sta
*"ttll Mureqului, ar fi soare gi-ap avea' tot
[Jp" ani' Pace 9i bucurie' o'
ca atuncea, unsprezece
Doamne, ce bine e sd le ai"'
- -- e alucului bunicd, mdi a naibii ! strigd Ce-
zar.TePomenegti c-a scdPat !
--
- D"'r.dpat a scdpat, da' a costat de ne-a iegit
REBAITI]OI{

undeva in Retezat. Bucuregtiul semdna crr o


piersicd moale, cu zeama prelinsd; un fruct ris*
copt 9i pufin putrezlt. Colindam bulevardele, ca-
fenelele, pisoarele, librdriile; ca de obicei, peste
tot - nimeni; pustiu.
NEPUTINTA Mi se intAmplaserd multe pAnd atunci, tot fe-
lul de intAmpldri, se adunaserd peste mine, des-
perecheate 9i prdfuite ca-ntr-un hambar pdrdsit.
N-apucasem sd fac ordine-n ele, sd md ghndesc.
... Existd oameni care in anumite impreiurdri Nu eram ?n apele mele. Omul meu nu venea,
iti aratd o alt6 fald, necunoscutd, nebdnuitd incd' '
parcd murise naibii acolo in Retezat; fdrd el nu
ib pii""r. ca gi cum n-ai.face parte din.specia lor; puteam face nimic, nici un deget sd migc, nici
te brivesc asa cum te uiti la un obiect necunos- atdt.
.itl p"ti" dezagteabil, ciudat. Atunci, in birou- La secretariat mi se spunea sd revin, reve-
cris-
rii" fot'*oi 9i iapitonate fumul pldcut sefelele neam, imi spuneau: deocamdatd nu. Ii luasem
i"Ji i"r.a,'dunitt" inecdcios gi bstil; pe
z'Ambetul ace-
la rAnd pe tofi domnii aceia care dau audienle
Itbu .u au hArtie infloreste vegted gi, dupd ce domnii md primeau politicos gi md
la politicos care-nsofepte mereu.sintagm4,'n! ascultau, a venit vremea cAnd a inceput sd mi se
se boate". .Nu se poate" sPun ei 9i ,,e impost- spund gi despre ei cd sunt plecafi. Nu neapdrat in
- DJr
bil', spun ei 9i ,,ne pare rdu". -. ,,f't1J" ' Retezat.
tu incd nu ltii un lucru, ai sd-l afli, deo- Mi-am numdrat intr-o zibanii: erau misterios
camdatd nu-l presupui: nu pofi sa-i invingi' A il- de putini. Pofta de mAncare-mi crescuse; colin-
vinge inseamna a cbnvinge pi tocmai p-enfru.asta darir mai departe cafenelele, dar luam numai
tu riu ai destule argumente. Ii', timp ce ie vorbegu doud mese pe zi.
ii G e*elici dreptitea fa limpede, ,,evi'dentd", 9i Mai cumpdram incd ziare din care aflam curn
nedrep'tateu ,,absurda" ce ii s-a f5cut, dAngii' cd farfuriile zburdtoare zburau tot mai jos si ne
auiiu mine, gi-au 9i fdcut o pdrere 9i nu te mai spionau. Ma gAndeam.cd trebuie sd le pdrem ta-
"na
ascuitd; la ora aceea sunt surzi. re ciudafi noi, dgtia de pe pdmAnt. Md gAndeam
Exisia astfel de oameni, astfel de imprejurdri, la asta, la altele, vegheam nopti inkegi cu lumi-
seamdnd cu o vraid, cu un blestem, 9i trist e cd na aprinsd; n-aveam ceas; aparatul de radio nu
tu habar n-ai piti inchipui mai departe cd lupti"' mergea; md uitam la peretele din fafd - un pere-
La inceput eram trist, dezoiientat 9i luam te ingust de mansardd spoit cu var.
cAte trei-pitru mese pe zt. Adusesem cu mine
'
Astfel incepurd sd aibd loc toate chestiile cu
a""a titd de palincd din A,rdeal pentru ,,ornul Angela qi Nely 9i Mirovici gi V. K. 9i tot felul de
;;" de aici] Omul insd plecase-n concediu, intArnpldri cu Gigi Dentistul gi barca lui pneuma-
ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI REBARBOI{

ticd" Sd se intdmple aievea din nou. Se perindau md urmdreau. Erau ca nigte scalne, se agdfau clt'
lent, pe peretele alb 9i ingust, uneie dupd altele, haine, de m6ini. N-am avut incotro, fut fine, mas
ca-ntr-un fiim. aceea a trebuit s-o susPend'
Md uitam ore intregi, panA cAnd aflpeam. Md De atunci am devenit liber si liniptit. Pofta de
trezeam cam aiurea; vedeam ziua scursd pe pere- m-Ancare cr4.scuse grozav; crescuse atAt de mult,
te ca un legin. Aprindeam o fi.gNd., incercam sd ir ;,- a aiuns chiai acolo unde am prevdzut: a
gAndesc. Nu reugeam. Pur gi simplu nu reugearn; presnit dintr-o datd ca un balon de sdpun. CAnd
Je pare cd nu pofl gAndi aga, aiurea, fdrd sd gtii ?ni-am dat seama de asta, de sfdrgitul ei cara-
daia-i spre seaia sai dimineala, noud gi un sfert; qhios, m-a apucat un chef nebun de rAs: ,,poftil',
fara sa fti cat de cdt legat de vreun timP. Fumam Ziceam 9i rddeam cu sughiluri, cu lacrimi rA-
't].ru*si-n timpul dsta
o tieard filmele reincepeau. deam, md stricam de atAtI rds. A fost o zi f.oatte
doud inese pe zi, dar peste una de obi- veseli aia, insugi festivalul devenise vesel- 9i
cei sdream. Filmele rirele deveniserd captivante, edldsios. Ca sd-mi distrez spectatorii, ie-am dat
nu md-nduram sd-mi dezlipesc ochii de la buca- [e p"erete o bucatd mai vech-e de fiim; apdrea pe
ta de zid. Am destupat sticlele cu palincd 9i-n ecran mama, impreund cu mine, 9i eu eram un
timpul proiecfiilor beam. Lichidul eia divin, co- conil dulce si srdsuliu.
bori-n vine ca un foc ticdlos, amorfit. Luam sticla, '- Niuc ! liia marna (up? loli spunea e.a Pq
pahalul cu mine in pat, imi aranjam pernele sd atunci), dacd iu mdndnci felul doi nu capefi nici
stau drept. o prdiiturd; pe cuvAntul meu, auzi tu ?
Priveim in perete, la plus infinit; ochii mari, 'Eu aaaeim bosumflat din picioare 9i-mpin-
larg deschigi. Peretele devenea o patd transpa- Eeam farfuria cu tocdnild spre ecran. Aici.toatd
rentA gi alburie; se-auzea apoi un zumzet; iardgi Saia era pe ios, spectatorii r6deau cu hohote -
mai beam 9i deodatd-ncepea; vedeam totul, aie- ,,felu' doiai i" $i,l,to-ca-ni-!4, i-an7zit"
vea, aga cum a fost. AFa le trdiam. Era pe vremea- cAnd locuiam
Md necdjea un singur lucru, cd trebuie sd md oe strdduta tizului meil, Al. Odobescu, la nr. L0
imbrac, sa ina spdl cdteodatd, iar apoi sd cobor; h. Cat"odatd, brusc) oboseam, mi apuca un fel
sd md clatin prin tot felul de alimentare qi bdcd- de sfArgealS; pe ecran pete albe, linii tremurd-
nii ;i sd calculez ce gi cum; de doi lei unturd 9i toare, verzul.
pAine, si brAnzd de-un leu patruzeci; cracauer de
-cloi;i Coboram atunci sd md plimb. Dddeam coltul
gaptezeci 9i pAine ardeleneascd sau Saham strdzii, cumpdram Mdragelti 9i fumam. Toamna
si cincizeci de qrame de unt. 9i cAt m-ar tine-un era obosita lsi blAndd, adormea uneori aiurea-n
pateu de ficat. Erau nigte trgburi Prea comPlicate vdzduh. imi'simteam stomacul mic cAt o nucd 9i
ii-n fond inutile, prostegti. Imi dddeau peste cap nuca asta era plind de fum.
tot festivalul de fiIm. Md enervau oamenii, femei- Bucuregtiul se populase; vedeam tot felul de
le gi mai ales, privirile bovine, curioase cu care mutre simpatice 6ar-e se uitau Ia mine, rddeau'
rT

ALEXANDRU MONCIU -SUDINSKI REBARBOR

\
Erau ca nigte pegtigori colorali care vin la geamul senzalia ie a-ort"ala pldcutd, indiferentd, e ca
acvariului, se holbeazd la tine, nu infeleg riimic gi 9i cum s-ar afla in mijfocul unei bile uriage, de
apoi fug. portelan transparent, 9i bila aceea s-ar iegdna.
RdmAneam ore intregi pe chei, agezat pe ba- Undeva licdregte o bucurie, ca o geamandurd pe
lustradS, priveam gunoiulala de frunze de aur, fluviu, dimineata, in ceafd, in zori. O bucurie ne-
eram fericit. Plecam. Puneam un picior inaintea definitd, al cdrei motiv ii scapd 9i de fapt nu-l
celuilalt pe pietrele calde-ale Spliiului, fdceam intereseazd.".
treaba asta cu multe grljd,fala de echilibrul meu. Lumina din tavan nu-i spune nimic, putea fi
C-un stomac cAt o nuci, te pofi trezi,una-doud, in orice ord din zi; orele se pi^erduserd in mijiocul
aer la vreun pas neatent, grbgit. scurgerii aceleia ldptoase de iimp.
,,Totul se poate ! imi spunearh, totul, da, totul... Astepta foamea.
ce-mi tot indrugd mie domnii aceia, prostii !" Ti.gaia il ameti gi mai mult 9i atunci balanfa
Trebuie doai sd-!i dai silinta sd calci cAt mai calmd a zilei se inclind incet, maiestuos, citre
greu pe pdmdnt. somn" Mdna lui cdutd scrirmiera, scdpd chi.gto-
cul, se-ntoarse.la cdldurd, sub pdturd, afipi.
il ...Etuu voci neldmurite, nu prea infeli:gea de
unde vin, din somn sau de-afard, nu era in stare
... Liniile gerpuite albe gi negre se rdsucesc, co- sd-si invingd toropeaia, apoi vociie dispdreau,
vorul se tdrAie - milimetru cu-milimetru spre el, rdmdnea d"oar ?ntrinericul. Respirafia lui egald,
marginea lui flaugatd incepe sd-i atingd c6apsa; ugoard - singurul zgomot ce se putea auzl
?ntr-o parte, cimentul rece, inghetat. Se trezeste. Apoi, apiru pos.'tapul; venea incet, lunecAnd
Lumina difuzd,ldptoasd, patrunde prin gea- pe sihiuri, pi, cAnd fu aproape, igi scuturd din
rnui din tavan, e un geam dublu, deschjs in Xco- iners zdpada de pe bland si se opri. Se privird o
peris.^Aerul inghelat al mansardei are iz acru de vreme ih tdcere;- dupd aceea poptagul porni sd
furn. Isi potrivegte pdturile, simte bulele de cdl- e'scaladeze soba inaldd, de teraiotd'; se cdldra grt'
durd scuigAndu-se,-arnestecAndu-se cu frigul pe iuliu pe dalele de faianti, agdfdndu-se de fieca-
're ies'jtura, asperitate; in mhna stAngi linea un
trup. Intinde prudent picioarele, gi le dezniorleg-
te, incearcd sd ajungd cu mAna pachetul de figAri. plic
- Era albastru, urias"
Reuseste. E sleii stdrs de vlagd, pluteste-ntr-u"n li- foarte cald.
chid incolor si vdscos. Fumrll cild ii arde pldcut Deodatd pogtagul se -irnpiedicd in schiuri, lu-
gura, il simte apoi in stomac, acid, capul ii eln{un- necd 9i cdzu pe podea. Se vede insd cd.nu pdlise
datjn pernd, gbl de gAncitrri, toropit. Priveste fu- nimic, pentrir ch, fara sd se ridice, ii intinse ca
mul tigdrii: guvite subtiri, cenusii, ce se deru- pe-o ofiandd plicul, cu un gest rugStor 9i umiL.
in sus; scrumul cregte gingag si franjurat.
leazd. Apoi, lopaind caraghios Bi. retrdgdndu-se in pa-
Nu-i rnai este nici foame, nu-I esle nimic, e doar tru labe, ii strigS:
d

il
ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI REBARBOR 93
92

- Arde... arde ceva, nu simli ? ! Bine ci-mi adusei aminte. A venit o scrisoare
P;-;1[ ; bdtut'la mapind, cu litere unui de-o oficiald. pentru dl de sta aici inainte de matale.
de mdrimea Sd o dau retur... sau ce zici sd. fac?
e.nit"ia,-""*eie lui; plicul era
El se agezd pe pat, respird adAnc, apoi, ridi-
geamantan.
"- Ei;;;; mirat hdrtia 9i induntrul ei gdsi ceea cAndu-9i ochii spre ea, murmurd:
.- li,l"T,* ;'ATi" ;;?;;a J; pa'."" cu cu" unt' Pe
ldcomie
- Doamnd diagd., ai promis cd-mi aduci o fe-
felie nu scrta nlmli, dut imbucAnd-o lie de pAine cu unt.
in pAnrcce auzi de
;;-;i;fild-o "o* se topeete hagini '
de scris'
i.uiG'auparte ldcdnitul unei a domnu-
*oa"iut f" no.uu pldcutd, monotond'
---,,ia
lui care dicta:
facem cunoscut prin prezenta cd s-a 1

aprobat..."
-t^-"C;i;ci ! zbierd b6trdna. Arde, befivule, nu ,
auzi?
---Deschise t
leneg ochii 9i, intr-adevdr '' vdzu-zia-
t

t"l;;;;;;iie palpaind ldnga pat ei umplAnd cd-


ffi;T; A;ii;'; acru, ifiechcios' se iidica din
Lf,i'ii'iii;;;;*a in papuci, se apucd sd calce
ziarele in Picioare.
'^"#;;;i t"iuoiot"a 9i-1 blestema amenir,rlend
.a-f au aftar6', cd va chema pornpierii' mililia"'
"u
cd-lva aranja ea. .r
Dar el n-b asculta. Jopaia maideparteprrn ca-
merd, neputAndu-gi lua ochii,de 1? PT?-"t-lt^li1;
attbastru' ca 91 cer
!a ugii, lAnga care zdcea un plic
de-adineauri, numai cd mult mal mlc'
--Cila termind cu ziarele, il ridicd de-acolo 9i'
nedeschizAndu-l, il puse atent pe masd'
- Dumneata crezi in vise ? o-intrebd'
Bttta; il privi indignatd 9i cldtind din cap:
- in
-nu.vise...?
- Aai.a lasd... nu, nu-i vorbl de asta' Vor-
ba e ca ap mAnca o felie de p4ine albd' cu unt'
"": il;.ate, lise batrAna' Imediat lli aduc' A !
REBARBOR

)
,,Singuri, zlce Cart, te rog, vrei ? Nu-i mai lua
gi pe dstia."
,,Singuri, Cart,han". Plecdm gi las vorba lui Pe-
tre s-agtepte, pe drum nu gtiu ce-i tot exptric cd
vreau sd sar un zid, dar cd nu pot, cd m-am sdtu-
CU PU$CA PRIN CERUL PUSTIU rat. Md fdcusem nilel. ,,Mi-e fricd de tine", zice
Cart, ei, asta-i chiar ca din carte ,,Mi-e fricd de ti-
ne", de ce dracu' li-o h, uite, Cart, sufletul meu,
vAntul gi stepa gi-anafura nu gtiu cui, iatd sufletul
Am inceput cu coniac, dar era prea scumP/ meu - armdsarul iute ca vAntul, ca gAndul, nu a9-
aga c-am plbcat dupd votcd eu si cu Cart, ceilalli tepta, incalecd, pierde-te, nu gtiu nici eu, nu gtiu
rimaseseid, eu ii fhceam curte lui Cart, cdutam unde, mAine voi fi altceva, altcineva, totul se
s-o imblAnzesc, vreau sd zic cd pe drum era soa- schimbd pe lume, sufletul meu se va intrupa in-
re, zdpadd., gi i-am spus ,,Ia_-md-n spate, Cart", tr-un port. ,,Cart, am auzit cd egti f.ecioxd', zd1J",
i-am sarit in spate, si Cart rAdea, imi linuse cana-
,,Hai ) termind cu tAmpeniile"; ,,$tit ? Md-nduio-
diana la club s-o imbrac 9i acum md cdra in spa- geazd chestia asIa". ,,AilJTea" zice Cart 9i din nou
te, e o fatd bund Cart, pdcat cd nu se spald mai mi se face sild, ce sens are sd spund ,,ailJrea"
des. Babele. A cui o fi fost baba asta ? I-o babd acum ? ,,BtJr." zic, ,,vrno la mine, vreau sd fim sin-
frumoasd. gtampilati mdrfurile la intrare. Ade- guri gi sd bem" asta e iardgi ca-n carte, vorbesc
vdrul e ca-mi place Cart aga zdludd 9i nespdlatd -ongtient aga, ?mi place, vdd cd am prizd, md
cum e, Doamrie, ce suflet iremediabil de cumse- amuz.
cade poate sd aibd, de copil,-o sdrutam pe collul
Asta e. Suim scdrile, patru lei o pereche de
gurii-gi ea tremura, ditamai beatnicd, vagaboan-
da, gi ne-am intors la club. A ieEit prost, dia ne-au
mici inainte de asta eu 9i cu Cart ne-am impir-
bdut votca, Petre dormea sau fdcea pe interesan- tfuit la Bodega cu mici la care nu e femeie si
tul, Magazin incerca sd converseze, e1J voiam sd poa' sd reziste sd nu ciuguleasca doi mici ina-
se care lar dracu' to!i, cum a fdcut Sever, care s-a lnte de, scdrile deci, arn luat coniac gi tigdri,
sculat gi s-a dus. ,,Domnt"rle Magazin, rnai citeg- scdrile - dar: cheie in ugd, Costache-i acasd, con-
te-ne despre Vietnam", adicd nu,,Sd vd spun un vivul rneu"
banc !" s-ista-i Cart, ea z:biatd.ink-un mod nepld- ,,Esti bolnav, ce-i cu tine ? Dormi sau egti bol-
cut gi vulgar, o prind cq mAla de pa1 gi.ii trag na\ ?"
capnl pe sbate. ,,Nu mai itrla, Cart. Nu fi..." Simte ,,Mi-e rdu, zice Costache, dar nu vd. deranjez,
bdzelti meie aproape, foarte aproape, fierbinti: stati, stati."
,,Hei, C.art, mademoiselle, hai, sd ne cdrEim de Intrdm, ea se ageazd. pe scaun, ce scArbd tre-
aic|" . buie sd-i fie, poate nu-i e, dar mie mi-ar fi, cA-

i
REBARBOR
96 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

unde dracu' unde am ldsat-o pe Cart ?" l:,i, 1t'


mdruta impulitd de trei metri pdtrali, Costache m'en fiche. Nu zdu, cu Cinzano dsta tare singur
bolnav, izmene Pe Pat. rnd simt. Ag putea s-o gterg, sd mi-i beau gi s-o
Deschidern ioniacul, bem, insereazd, stau sterg, dar acest Cinzano vorbesc, dar e bun, mult
lanea ea gi Costache doarme sau se preface; nu- prea bury amdrui gi in seara asta sunt dornn.
mi "pasa, Cart, incearcd sd fii cu mine, numai clJ
9i Fetita s-a agezat ia masd.
mirie, acum, este singurul iucru frumos ! A comandat o sticld de Cotnari.
Aplecatd peste mine, bunii ei ochi, ochi tArn- Eu am fdcut plata qi stdteam sd piec. El m-a
copil'vinovat, md privesc' Grozav ce vise intrebat nu gtiu ie - ,,Agtia n-au picoii pe-anct?"
"itiie
'uit"r,imihece prin cap,dar chestia asta n-am s-o
sau aga ceva - 9i am refuzat ia inceput dar dup-
mai spun, n-am s-o gAhdesc Pentr-u cI mi-am po- aia am bdut gi tare bun mai era vinul dla de Cot-
vestit'toate visele 9i chiar 9i pe ila cu. garoarere nari... Iar Fetifa e cel mai simpatic suspect din
pure si uriage o datd, de doud, de tret orl' pana cAli am vdzut: un copil mare si chei, grdsuliu gi
--^"Savisele astea sau fdcut Praf'
iand timid; de vreo treizeci;i cinci de ani. Vorbea gi
nu poli gdsi trei metii paffafi in care sd fii gesticula delicat gi naiv cu mAnulele, md indu-
singur..." 1O94"
.lin care sd fim fericiti" spune ea'
',,i"ii, ilti, zdu fetitd,, fdri prostii, noi o sd fim ,,NLl mi-am gdsit incd vocafia, imi spunearn/
pAnd gi dsta, dai eu nu." El pufnea in rAs ruginat
U""iu*i.i; azi bem ca sd fim fericifi impreund' pi lmi spunea ,,Domnule, ce prostie, ieri, dom-
ooate si mdine vom bea ;i chiar poimAtne' dar nule... nu, aga ceva mi-e rugine sd spun..." gi
;;;i; ittto-o zi vom fi fericili" 9i a9a: fdrd coniac' ,,Yai, daca-tt pti ce prostie mi s-a intAmplat !" gi
ba. Cart ? Catt, nu sunt beat apoi iar ,,ZdlJt" gi a9a mai departe, prin zgomot
,,Egti beat." gi fum, prin zgornot gi fum.
ba, fn capul in poala ta-, daL asta este pentru
cd aga vreau eu, sd' md m'AngAi,pe ceafd' iar tu
$i el- ?... Mh uitam peste umdrul lui, ia raftu-
rile cu sticle strdlucitoare, cu etichete frumoase
nu te terne, m-am sd... 'Haf sd plecdm" ' zice ca BOURBON, CABERNET, WHISKY, QUEEN
butt. A* piecat, am mAncat singur fasole cu nu ANNE, nu voiam nimic, erau sticle frurnos co-
r-ti"-.", ttul*vaieie, Petre, mi-e rugine de el' lui ii lorate, atAta tot, md uitam la ele pi-l ascultam.
Lrte scarba de Cart, si mie la fel, dar ce vind am' Atunci cineva de la ugd, care tocmai iegea, i-a stri-
poate doar... stai !
' Ma trezesc singur si nu pot, nu pot nici pen- gat altcuiva nu gtiu ce, etra gdldgie, n-am auzTt
d^ecAt atdt: ,,Incotra?" ,9i dupd aceea incd o datd:
tru Dumnezeu si*-mi aduc aminte ce e cu Lart' ,,Incotro ?", iat apoi a iegit, gi in capul meu s-a
i-i"a*:i Cart ? Poate cd nici nu existd Cart' A"9 fdcut linigte, go1. L-am auzit dinduntru cuvdntul
;;l;;-; i"u am aproape in aproape, dar prefer acela, clar, distinct, ca pe o FoaBtd nelinigtita pi
s-o iau spre ,,Berlin".
" -,ii"r'io;i, veninoasi: ,,Incotro ?" 9i apoi ,,Incotro ?" . Afatd.
zico pi in gAnd: ,,Dornnuie chelner'
REBARBOR r
ALEXANDRU MONCIU'SUDINSKI

era noaPte t[rzirt,strdzile


reci 9i pustii' aga le-am
vdzttteuatunct,*-tt""a"*9ipe^minestribd-
Mi
sinlur' lnfrigurat'
tAndu-le, mergdno r!-p!de'
s-a fdcut ftic6', da'
"-"jil;;t,o r'"* spus. incotro ? URSUL
- Poftim ?
d;;il""i l-am vdzut' se aplecase spre mrne'
asculta gi i-am rePetat:
- incotro ? de ochelari vrzrr ATI GRADINA ZOOLOGICA
#H; prin bldndele lui-lentile copil' mici 9i ne- BANEASA rage placarda galbend cdtrepi.etgni.
visitori, o"t ii utuiJit'rytti' de
E dimineald. Fietonii foggiie cu tot felul de tre-
vinovali: Am;i magne- buri prin piala 9i din cAnd-in cAnd se adund sd se
- La mine , zise,stau aproape"' uite la urs.
tofon.
gtiu- cAnteculdsta' zic' E un urs bdtrAn 9i urduros, un fel de omidd
- Stiu asta, fit-ar sd fie' inlelegefi 1. bolnavd care susfine reclama prin forla Prezen-
d"; i;;t1""1i" "i"tia-t'ttub' ^', ^- t"tii"tf;;
- Dar ai spus-o ? N-ai spus dumneata cnlar de trarnvai este langd cugcd. Trec multe
acum,,incotril"?
tramvaie galbene, tixite, 9i ori de cAte ori tram-
de asta e^vorba' T$:lSg"t ?
-Da,incotro I da' nugeneral ? ! Infe- vaiele se 6presc, din ele se revarsd guvoaie. de
in general u* 'pii
in "incotro" oameni. Emand o duhoare pe care ursul o adul-
legi ?
-S-a uitat in pahar' in^fundul paharului' era mecd cu pldcere, ea ii amintegte de vremurile
cdnd era ianar si i se aduceau hdlci de carne in
tris1, igi freca baibia cu mdna' fiecare zi: pe atunci nu se grdb-ea-sd mdnAnce,
Nu se poat", nu existd in general'
- "itu' ldsa carnea'cAteva zile neatinsd, la fezandat.
E ora la care fabrica de mase plastice revarsd
schimbul trei: un fluviu de circa optzeci de metri
pe zece, un animal de carne obositd se tdregte,
tn liniste, pe trotuar.
in cret lile pomilor scheletici, primdvara fog-
negte uscat, ca un ziar.
'Oamenii
s-au strAns ciotcd in fata cugtii. O fe-
meie cu pdrul murdar ii azyArle un mdr. Mdrul
sclipeste'scurt in aerul putred 9i se rostogolegte
cugtit, printre murddrii' Ursul adul-
$
pe iodeaua
q

ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI
REBARBOR lttl
100

mecd mdrul, .incearcd zadatnic s5-1 rnolfdie


cu pdnd la moarte, ce mai ? Mai ceva ca un pensio'
*i"niii" umflate, pline de puroi 9i sAnge-nche- nar !
Eat]Simte cd i-ai face foarte bine un mar' la SpunAnd aceasta, mdturdtorul vArd coada md-
iantecele lui dureros. turiiprintre gratii 9i, cu o iuteald 9i o ind6rjire- de
t*]-eit",cd-i un chigtioc de ligard', glumegte necrezut, lncepg- sd-l zgdndire impungdndu-l in
coaste.
-^']
cineva.
Ursul se ghemuiegte in col1ul cuFtii 9i igi as-
S"U* poli mAnca ? il intreabi un functio- cunde capuftntre labe.
proaspdt ras.
'*d;;i;it;;"
nar
rasete dogite, care-i dau func- - AstAmpdri-te, dom'le, ce ai ?
*--:
lionarului curaj. - DA-l ln md-sa de parazit, gdflilie mdturdto-
rul, las' cd-l gtiu eu. Vrea sd doarmd, putoarea,
i;t;"r pbli mAnca, mdi ? Sau guncd de ce-i r:asd iui ?
Praga?
^'
B; batrAn inalt 9i voinic se intoarce scArbit
vtzIreTl GRADINA zooLoGICA, rage
placarda cdtre pietoni, iar pietonii se urcd in au-
spre funclionar: iobuze, in treriuri gi in tramvaie; milioane de
o sd
- Dumneata, ceind o s-ajungi la Vdcdregti pietoni c are v izite azd., v izite a25,, 1n fiecar e zi.
ooti mAnca gunca de care zici ?
'-Urr,rl nu-i ascultd. Se gAndepte cd iar a-nce-
orri rinu cu sAcAielile ei gi"cd iar vor incepe du-
i;1" a; cap. Are ni-ete migrene ilSrozi!9a1e,
uneori ii vine sd se dea cu capul de gratrr' s-o
sfArgeascd cumva.
Abandone azd' mdrul9i se reintoarce la coltu-
J" oaine de ieri. il freacd indelung cu laba'
""i
aupa clre [nge pios fdrAmiturile cie pe PgdS?:
Toi e mai bin--e decAt nimic"' In curtea tabncu
irl't"i"""it,ti-aiirroutele, urletul lor se va auzi
t--"M;;
ndnd seara monoton, necru,titor,-obsedant'
in.tn 9i iibertatea, dom'le' ofteazd'
batranJ.ln iibertate mdnanci o ceapd 9i tot epti
fericit.
- Fericit pe naiba, rdspunde funcfionarul'
ploud, nu-l ninge' e asigurat'.
Asta... barer-ri nu-l
- Asta aga-i, aude ursul-vocea mdturdtorulul'
p"ttu."tot it lui principal' Asta-i asigurat pe viald
il
,, - Ifei prietene
Sancho, dormi ? Dormi,
prietene Sancho ?"
CERVANTES

I
GULIVER

Sunt prea mulli oameni pe stradd cu tot felui


de sacoge in mAnd gi ce-i mai rdu e cd nimeni nu
gtie ce se ascunde in ele: ardei gragi, varzd., tti-
couri sportive, dinamitd sau gobolani.
Spun asta pentru cd el avea o sacogd, un sac
murdar gi-ncdpdtor ?n care de fapt nu se-ascun-
dea nimic; s-a prezbntat mamei ca igienist de la
Deratizare gi a-ntrebat-o dacd aveam gobolani.
Mama n-a gtiut ce sd spund; tata era pe front gi
ea se speria mereu de orice; dar cAnd i-a vdzut
zAmbetul bun, aproape neajutorat, gi pince-nez-
ul caraghios, 9i-a da seama cd nu trebuie sd se
gi i-a vorbit despre pod.
' teamd
Dar el nu prea semdna a functionar.
De pe-atunci mi-am dat seama. Ardta mai
mult a'profesor sau poate chiar muzicant. in
orice caz pince-nez-uI intdrea impresia cd e
muzicant sau aga ceva gi gAndindu-md la aceas-
ta l-am condus pe scdrifd in pod.
Acolo a-nceput sd lucreze.
A Fercetat intdi podul: metru cu metru, atent.
Descoperi vreo patru-cinci gduri pe care le-astu-
pd cu -Arpe; o singurd gaurd rdmase liberd.
- Scoase din bu2unar o spirtierd minusculd,
apoi o tdvitd gi-o pungd cu praf. Presdrd praf in
I{EBn l{ll( )1,(
106 A LEXANDRU MONCIU -SUDINSKI

tdvitd; praful era galben; aprinse spirtiera gi-o - Se mugcd, zise, se bat intre ei; ca tof i tltrl ll
potrivi dedesubt. se bat; ar merita sd-i vezi... - rAzAnd sprc lnirtr'
^ Mai imbracd nigte mdnugi scorfoase din piele cu dintii galbeni, murdari.
maro. Fdcuse-o treabd bund 9i pdrea mulfumit; cdnd
tntre timp, din tdvifd iegea un fum leneg gi mama a vrut sd-i pldteascd, a reftzat.
greu; podul se umplea de miros lnecdcios. - imi fac datorih, doamnd, spuse, 9i era a doua
" Diri celaialt buzlunar scoase o plasd. ingenun- oard cdnd cineva spunea ci-gi-face datoria dupd
che gi-acoperi cu plasa gaura neastupatd, apoi in- ce tata plecase pe front.
cepu si agtepte. - Drhgu! pu-.stiu', m-a ajutat mult. $i are ochi-
Statea ingenunchiat ;i pdrea sd asculte foarte porii dptia vii 9i inteligenli...
ad6nc ceva;Jumul se prelingea pe jos 9i era linig- A plecat.
te. Avea un aer ciudat de scamator care pregdtegte Eu'am fugit dupd el gi am indrdznit:
un truc nou gi nemaivdzut. - Domnule, am spus, ce facegi acum cu ei ? -
Brusc, in plasd ndvdlird doi gobolani; se izbird, ardtAnd spre sacoga cu gobolani.
unul de altul innebuniti pi tdcufi. Se uitd la mine. Zdmbea. Parcd mdgulit, sau
Cu migcdri iuli gi precise omul strdnse gura poate doar amuzat.
plasei 9i, ridicAnd-o in aer, o scuturd in sac. StrAn-
^ - Ai ceva treabd ? Dacd nu, hai cu mine: am
se sacul cu cealaltd mAnd si-i cdlcd gAtul sub ge- sd-ti ardt.
nunchi. Potrivi iardgi gura plasei peste gaurd; in Pe drum n-arn vorbit aproape de loc' Md sim-
sfArgit, md-nvrednici cu o privire. team complice la o 1taind; eram mAndru cd rner-
I
geam impi.eund.gi
'
el duce - - -^^=
o- sacogd care
^- se mi9c6,
,rBi?"
A apdrut curAnd un al keilea gobolary dar aces- lar oamenlt nlct nu bdnuiesc cd sacoga e plind
ta era un pui. Omul l-a smuls din plasd apucAndu-l de gobolani.
de coadai cu un gest sec il izbi cri spinaiea de pd- Avea o casd frumoasd, cu o curte tnare; in
spatele curtii, grddind cu Pomi.
mAnt. ' Am intrat ihduntru; acolo era o femeie; eu
,,Ha!"
Puiul de gobolan agonizd pulin; rdmase ne- am spus,, Sdru' mAna", dar femeia stdtea cu
migcat. spatele si nu ne-a observat.
Acum md gAndesc cd trebuie sd fi fost un tip
' in carnerd, la perete, era o cadaode faiantd;
pasional. Lucra in tdcere, absorbit, trahsfigurat, gi camera nu pdrea a fi baie, cdci era prea mare
numai din cAnd in cAnd igi puncta partitura aceea pentru aga ceva;
de virtuozitate cu lJn ,,ha" sau un,,he" scurt. mal era gr o masd in miiloc, o masd ca de spital,
Toatd treaba aceea l-a tinut cdteva ore, timp in Eoah si acoperitd cu mugima. Mi-a fdcut sernn sd
care qe adunaserd tn sac doigpe sau treigpe gobo- itau ios; intie timp s-a spdiat pe mAini 9i-a-mbrd-
lani. in timp ce-llega la gurd,-sacul pulsa. cat uh halat ponosit, cenugiu. LAngd perete era o
ItEBAltllt )l(
i08 ALEXA}'JDIEI.J MONCIU.SUDINSKI

cugcd cilindricd, lungA, fdcutd din s6rme gi table, ci al animalului. Ceilalli gobolani se z.b.'ltttt'1 ltt
sac.
cu tot felul de mAnere ciudate, ca de argint.
A ridicat cugca aceea gi a pus-o oblic in cadd; Dupd asta, cu aceeagi meticulozitate,-ii tdic 1rt'
cu un capdt pe marginea vanei, iar cu celdlalt pe rAnd ielelalte trei picioare. De fiecare datd cAnd
fund. a desihis la daparui de sus o u9itd; a pus foarfeca ajungea la os, golrolanul se-ncorda, lipa
sacul de pobolani pe uh scaun in dreptul u9ilei gi, mai scurt'mai asculit. SAngeie curgea peste burta
dupd ce l-a potrivit cu gura la intrarea in cu9cd, lui cenugie, se prelingea pe spate gi-apoi curgea
pe faianta albd a cdzTt|
l-a dezlegat. "srosCdttd picioarele furd retezate, ornul descl'lise
Facea"toate lucrurile acestea cu un aer miste-
rios, curiozitatea mea il stArnea se vede, tocmai grilajul din partea de ios 9i cu un declic scurt il
de aceea nu-mi explica nimic; tdcea, se uita ia elibera dintre Pldcu!e.
mine, zAmbea. $obolanul idzu in cadd, se zvArcolea, izbin-
Gdtul sacului zvAcni scurt; primui gobolan clu-se de fund.
Cada se murddrise toatd de sAnge, dar numai
lAgni in cu;ca de sArmd; s-ar fi repezit in
jos da-
fi oprit irnediat un grilai transversal' cad.a: admirarn mAinile lui atdt de albe, curate,
cd'nu l-ar
Tremura. cu vinigoare fine, albastrii'
Omul manevrd o manetd pi din perefii cugtii Dupd ce inchise upila de jos, manevrd inddrdt
se desprinserd doud pldcule de tabld nichelate, sistentui de pldcule: inchise grilajul, readucdnd
nitel cincave, care strAnserd spatele 9i burta -9o- cuFca la pozilia inilialii" Abia atunci se destinse;
bolanului, imobilizdndu-l. Animalul holba ochii, rdsufld.
cdsca: pldcufele strAngeau tot mai mult, cdci omul ,,Ei?"
invArt6a continuu dJmanetd, apoi ridicAnd gri- Nu puteam spune nirni'c, md uitan-t numai la
taiul din fala gobolanului incepu sd-l manevreze el si eri linigte, iinigte. $obolanul in cadd |ipaia,
incet spre capdtui de jos, cu-ajutorul altei manete' Totul s-a repetat incd o datd, gi-ncd o datd" de
Placut'ele glisau pe sArrnele cuttii, iar sArmele trei, cle gapte,-de zece ori, pAnd Ia urmd In-am
ocoleau culca astiel incdt in partea ei inferioard obisnuit.
gobolanul ajungea pe spate, cu labele in sus' Cu $obolanii se izbeau de gritraj; se opreau/ erau
presati, glisati, rdsucifi, ar"putafi. Amputarea era
6otui cdscai ctilimba rbz{ pufln scoasd, gobola-
nul g6fAia. Priveam cu sufletul la gura toatd ope- bperatiicea rnai deiicatd. el o fdcea cu o tcarte
rafia"aceasta, nu-nfelegeam firepte nimic. Dar el niulta'grija. Din cAnd in cAnd dddea drurnul la
lui de dupa cadd o foarfeca-lungd 9i curbd gi-nce- apd sd"se'scurgd sdngele. Cqnd sacul se goli, in
pu sd taie cu grijd piciorul din spate al gobolanu- cadd era o gra;1ada c{e sobolani rosii si t'szi, cara
lui. sdreau si se'izbeau unii cie allii. Omul incepu sd-si
Am dus mAna la gurd; lipatul nu era al meu, spele magina.
l{lrltAl{n( rlr
110 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

- Grilaiul al doilea trebuie uns/ sPuse, a rugi- Mai intAi mi-a ardtat sobolanii rk. lt,r'l lrtrttt tttl
nit gi-ascriltd prost de comenzi. mai gase gi fuseserd infdgati in tilorr .tllr, r,t ttlph'
-Da, am spus, poate cd trebuie uns. sugari. Prin tifon nu rdzbdtea nici tttt pl1' s11'
9a spdlat apoi pe mAini, s-a gters 9i.gi-a aprins sAnge.
o flgard. $a agezat Pe scaun. Era obosi! a-nceput - SAngele se incheagd gi se lipegte dc tilott,
sd fumeze. zise. Formeazd,un fel de crustd. Ei, prin crustit
- 9ar pdrea cd egti uluit, zise, sunt singur. cd aia nu mai trece.
nu ti-a plicut. Asta insd pentru cd nu gtii nimic... Nu se zbdteau decAt foarte rar, pdreau amor-
Vorbea cu mine, dar privea in gol, fuma 9i pdrea tili.
cd vorbe;te singur. -Da' unde sunt ceilalli ?

- Du-te acasE, s-a fdcut cam tArziu. Dacd vrei, Ieri erau treigpe sau paigpe.
mAine ifi ardt restr.rl. Vii, ce zici ? - A, dilal!i... in altd parte; am eu un fel de
S-a ridicat 9i m-a condus la ugi. ,,motgd" aici.
- Dar sd nu spui la nimeni, a:uzi? 9i ry-a privit Morga era compartimentul imediat vecin gi
fix 9i atent, cum gtia sd priveascd doar el. era muidard., cdci qobolanii aruncafi acolo nu
A doua zi dupS-masa, cdnd m-am intors, am erau bandajali 9i mdnjeau cu sAnge. Da, erau pa-
inteles cd uitase de mine; totugi m-a primit des- tru sobolani acolo, doi incd mai miscau. Cioturile
tul de politicos. Nu m-a mai dus in camera aceea sAngerate ale picioarelor le tremurau gi, cAnd se
cu cadh, am stat de vorbd in camera cealaltd, un- frecau din gregeald de cdrdmidd, gobolanii tre-
de ftrsese ieri femeia; m-a-ntrebat dacd fumez 9i sdreau. Stdteau pe spate sau pe o parte gi ardtau
mi-a spus asta foarte serios, ca gi cum n-ag fi avut intr-adevdr muribunzi.
vArsta aceea de paigpe ani. Am luat o tigarA 9i-am
fumat impreund. N-hm vorbit de loc despre ceea
- Nimic interesant, hai mai departe, aici n-ai
ce vedea.
ce fusese- ieri, ne fereatn sa atingem subiectul Ceva mai incolo erau convalescenfli. Erau vreo
acela. Dupd ce am fumat am iegit amAndoi in
curte, de-atolo am trecut in grddind.
ci,ncisprezece - ,,de acum doud sdptdmAni",
spuse.
Grddina avea in miiloc o impreimuire de scAn-
- S-au vindecat foarte repecle, observi ?
duri cam de indllirnea {nea 9i d6 formd pdtratd' El
deschise poarta; am ilt'irat indunfi"u' M-am ttezit
intr-adevdr, convalescenlii erau destul de vi-
intr-un ldbirint de ineriLlituri de ]emn care im- oi. Arreau cioturile trandafirii, unii din ei se Pu-
pdrleau pdtratul in diferite compartimente ine'- teau depiasa. Le-a aruncat o bucdticd de brAnzd;
ei s-au tArdt cdtre ea gi au inconjurat-o. Am obser-
"gale.
Toate compartimentele erau voPsit-e in alb; vat atunci un lucru interesant; nu puteau mAnca
nu vdruite, vbpsite. Podeaua era pardositd cu stAnd pe burld, ci mugcau brAnza unii stAnd intr-
cArdmidd rosie; inauntru erau gobolani' o rAn5, altii pe spate. Formau o rozetd neagrd de
REBARBOR ltl
112 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

trupurl,i, colcdiau, bucdlica de brAnzd albd era la sirnlea asta, se vedea dupd el, era un GULIVIJI{
miil
miiloc. l'ericit.
insrdditura cea mai mare erarezetvat5 ologi- Mi-a mai ardtat cAliva mongtri, cdteva ,,pe-
lor cdmplet vindecafi. Erau foarte multi, nu i-am rechi siameze" , incd unul care semdna cu un
putut numira- Degi-nq aveau nici dgtia pl.iglt"l arici - ii iegeau de sub piele tot felui de sdrmu-
brau extrem de agili. Se tdrau repede palpitAnd life. El sg plimba, imi dddea explicafii.
din nAnlece - shemotoace rotunde de carne nea-
pAntece ghemotoace - Unii se si inmultesc, am acolo-ntr-o cugcd
doud femele care trebuie si nascd' Sunt extraor-
gr a,'u ye. Le-a d"at gi 1or. de.mAlcarq ni gte porumb'
" - Hdmesitilor !... afi tot mAnca ! dinari in pri.vinfa asta, he-he !

Mai avba o cugcd gi pentru castrafi. Erau gragi,


Md uitam la ei; am vdzut deodatd ceva ciudat
enormi si, dacd n-ar fi-fost ochii, nu mi-ag fi pu-
incAt mi-a oprit resPirafia: tut da seama cd sunt vii.
- Acolo".. ce este ? LAnga cugca de castrali era o vergea subfire -
El a trecut peste gtllai, a intrat. induntru' S-a de ote[iru'iptd perpendicular in percte. Capatul
aplecat gi a intins mAna sPre cel dol; erau cel sPl"e liber'era in6grii; sub el o lampd^cu petrol, fard
cire araiasem. Erau doi, dar erau prinsi intr-unul sticld. Am vXzut cd ardea de ngrdbdare sd-l in-
sinsur,lipiti spate i:l spate; m-am uitat mai atenU treb; se tot invArtea-n jurul ei. Igi freca mAinile
,oiil" ior itttriu (fiecare din ele) sub pielea g"]"-t- chicotind.
lalt; li se ghiceau de-a lungul spindrii ca un fel de - O micd invenlie, rnare ! da, da !
vAna groisd, sau ca un 9nur.-Le--a dat drtlmul abia S-a uitat roatd prin !arc.
dupaie a savurat expresi.a de stupoare de pe fala - Uite sd presripunem cd n-e-a supdrat dla de
mea. colo; nu, nu hla slab, celdlalt. AIa t

- Primii gobolani siarnezi din lume ! Se duse spre el, il_apucd de ceafd.
Sunt orbi; dupa operafie, nu gtiu de ce, unii - Acum o sdl pedepsim.
orbesc. Se apropie cie vergea, potrivi gobolanul cu bur-
ii urmaream cum vor sd fugd, fiecare in di- ta in di'eptU varfutdi. Biusc il infipse in vergea,
recfie opus6, cum se frecau de pardoseald 9i rd- impingdndu-l spre capdtul celSlalt, la zid. Dupd
mAneau pe loc. ce va#ui ei stribdtu fAntecul animaiului, iesind
- N-ain anestezice, mi-ar fi mult mai ugor prin partea cealaltd (surprinzdtor de curat), el
sd-i anesteziez. Sd. nu crezi cd-mi face.pldcere"' iprinse iampa cu gaz, o^potrivi cu flacdra sub
ci sunt vreun sadic sau rnai gtiu eu ce. Trdirn vbrf. nupa uh timp. vergeaua se inrogi, goboJanuf
vremuri grele, asta-i tot... incepu da tipe patrunzEtor 9i scurt: riiiii ! Iiiiii !
Sobolinii migunau printre picjoarcle lui, unii hiiiij Carnei aln jurui fierului incepu sd sfArAie,
se opreau cu boturile iri ghete ;l i le rr,iroseau' Era cred cd intestinele ii fierbeau. Zvdcniturile se
.u r,it Guliver printre ei, un URIA9, era fericit, intetird, gobolanul incepu sd se dea peste cap.
LlA ALEXANDRU MONCru-SUDINSKI
REBARBOR 115

I
Irlln !
el privea fas-
- Onriti, domnule, opriti ! - dar
incetd sa se ln-
de spasrnele acelea nefiregti, tdblila strAmbd,
cinat, lga, pAna cAnd ;bbolanul negeluiti de la intrare. Pe tdblifd scria: LIBER-
vdrt6., inlePeni. TATE 9I RATIUNE.
Cdnd mi-am revenit, i-am vdzut lentilele Ardtam cdtre ea gi rddeam.
o.n-ui*ifot,-fafa,la o palmd de.fala mea' Md pri- - Ce rAzi ? Ce gdsegti de rAs ?
o nesfdrgitd, duioasd blAndele' Hohoteam, ntiputeam spune nimic.
"": cu
vea
il;tfi*d"'bletut de tine, te-am speriat'ardo- -- Nu-ti permit, auzi^sunt cuvinte sfinte, idio-
bitoc batrAn ce sunt... Iartd-md, miculule' sa tule,,cum ifi pe^rmifi ? I1i interzic categoric, mu-
ma lerti ?... te ro8:.. - 9i mi mdngdia cu palma cosule, tu auzi ? Sd nu rdzi !
uscatd gi calda Pe frunte' Mi-am tras rdsuflarea... i-am spus:
-"
Ft;;; ;i se.?isipea, trecea,.rd.manea numai - Cum... asta... 9i asta... tdblilaqi gobolanii nu
nedumerirea, chinuitoare 9i nelinigtit5'
-*:*De";, sunt de rAs ? Nu se prea pofrivesc, nu ?
d" ." toate asiea? De ce, domnule' - Dar ce se potrivegte atunci ? Ce ? Cum nu
se potrivesc ?
--lN;
zdu, de ce?
ffebuie sd te sperii aga"' De fapt' eu. sunt Rdcni:
Ia er !
de vind, trebuia sa-ti fi sPus' Uitd-te btne - Libertate ? Uite-o aici, dacd vrei.
i".ni""i"+i acum cd sunioameni' Haide' incear-
dia de colo: ,A deschis poarta farcului, larg; lentilele ii
;Jn'o?-fi fi;Pt*; grqu' Vezi ?.Ujte fiecare cuhzio-
sclrpeau turlos.
;;i.-Ja;6va dbcAt fiete omulefl; micile - Poftim lVezi tu pe cineva.cd fuge ? incearcd
lui, ctr necazurile lui, cu ticdlogii"' mdcar cineva ? Niii micar .,u sE rniscd. nu
"o-iu niciei
il;tilt-6unt aici,pur 9i tine, tac"' Ai infeles
simplu' si nu gtiu vezi? Poftim I
;d;t'F;;: ft-;ittH mine, la dar brusc m-a
?
- Ce dracu-i asta, dacd nu libertate ? Ce?...
"- N; iii" aaca infelesesem, Se mai uita ined Ia ei, fala i se descongestiona
cuprins o Poftd nebund de rds' treptat.
"-A-iiu^6ni
? spunearn"' oameni ? ! ha-ha-ha' IntorcAndu-se spre mine deveni mohordt gi
cumva solemn.
^-''-ha, ha'.'
ha,
. - Cat despre rafiune, spuse, cAt despre raflu-
Ou*"ni, da, oameni, rAdea el'
ne...
- Ha, ha, ha, ha... ilvedeam inalt, transporta t parcd., infipt ca
- He, he, he-he, hehehe"'
RAsul lui, ca un troPdit' un cui in cerul pe care se brofila.^
iida;; cu hohote, din cedeinrAs' ce mai tare' md Semdna cu ui mare cohducdtor de ogti, poate
,.,rt,ttut sughit-uri, suspine cu un rege fanatic 9i omnipotent - un GULIVER
- Tu de c6rAzi? zise brusc' in pragul unor mari intAmpldri.
lncd . - Da, zise. HotdrAt lucru... ratiunea sunt EU.
I-am ardtat printre lacrimi, scuturdndu-md
REBARBOR "t17

ternea de ele gi ele puteau face orice,lucruri mult


rnai groaznice decAt simplul fapt de a pufi; fie 9i
atAt le infiordtor pe cAtl dar eiau singurele lu-
cruri permise la promenadd, onorifice, legale,
obligatorii chiar. Balenele, cele cinci. Nici un cu-
PEISAT MEDIEVAL rremur nu zgudgie cozile pianelor, nimic, toate
-hltundeva,
cutremurele se intAmplau scria gi la
ziarul oragului, nefolositor la lmpachetat pentru
izul sdu umed de gAndaci de bucdtiirie;i muce-
gar. Aga se face cd iu-i pdsa nimdnui de nimic. $i
. Era, sau rdmdsese, un burg medieval cu sttdzi
ingusie, pavat cu pietre fuluiate, case inalte, Iand trecuserd nemlii incolo, incarcerafi in super-
pri"smatic'e, si cu turnuri ascufite de stuc inver- bele tancuri Panzer zuruind implacabil Wagner,
'r,it, siintortocheat ca un labirint, pentru ci toatd oragul ipi acoperise peste noapte ziduriie gi casele
gi chiar turnurile cu acele misterioase ;i apocalip-
i"*"u trebdia sd se ascunda, 9i gunoaiele, degi tice pAnze cenugii: grosolane, zdrenfuite, cie cA-
nici ele nu erau la vedere, Pufeau. -
Porfl grele, forjate, zdvorAte cu la.cdte rugini- nepd, aiArnAnd.
te, gi cu ifrtral infuste cdt gaura cheii erau, pen- Nernlii aveau reflectoare, noaptea luminile
tru'cd seara - ceatd gi intuneric - localnicii nu se lor brutale zvArlite compact ca din tun atingeau
.i se furigau de-a lungul zidurilor, se contururi-le gheboase ale clddirilor, luminau
"fi*iri",
Lituu intotdeauna in urmd inainte de a intra un- pAnzele fAffdYte ugor de vAnU se opreau acolo,
deva, in gdurile umede de piatrd,.umede, sau in fipaina suprafefele, nu puteau pdtrunde mai
casele cu"piane greie si cu perdele grele, viginii
departe, poate cd se temeau.
-Si
si mAncat6 de molii, dar: nicf asta nu se gtie cum, dar insugi Prima-
' Incapabiie gi greoaie, ele, cele cinci mari, se rul, cu bidineaua in mAnd, fu vdzut zugrdvind
fdrd teXmd in vdzul mullimii, oarbe zvastici pe pAnzele acelea, dupd cum iar nu se
"fi*iluu
br".n* destirml, dar nu erau oarbe, dddeau nu- gtie de ce nemlilor nu le plac zvasticile desenate
inai impresia.asta, atAt, ochii lor se vedeau cu de mAinile altora, n-au incredere; sau de ce toti
greu, erau mlcr/ erau numai cAt o farfurioard, se ascunserd in borte ca de obicei, pi cdnd nemlii
se retrdgeau zorndind mai pufin implacabil
fierduta, neobservatd in imensitatea inertd a fie- Wdgner, zvasticile s-au gters, s-au topit, poate au
tarui trup. De balend, pentru cd erau cinci, erau sclipit un timp incArligate prin aer, dar precis cd
cele cinci mari batrene rirunicipale'
au dispdrut.
Erau sinzurele care-gi permiteau sd' Lunecau
nepdsdtoar6 gi calme priri noroiul strddutelor 9i
Flui gi reflux, toate-au trecut, au rdmas pie-
trele mai departe, gi casele, nu s-a clintit nici un
t-ai."r"u,, tolul in iur-, nesinchisindu-se, nu, de fir, nici mdcar somptuoasa plimbare-a balene-
nimeni, nimic, pentru cd era ceafd 9i lumea se
1r,8 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

1or, dirnineala 9i dupd aprinderea ldmpilor' flux


gi reflux.
'- Su" a venit vara 9i iar nu s-a intAnnplat nimic'
nici cele cAteva mici molimi care au bAntutt pe
ascuns, si n-a murit nimeni, pentru cd e
gtiut' in-
un orag' PEISAJ
rnormdntdrile
-^ demobTltzeazd'
DecAt cd limba mare a ceasului = turnul pri-
mdriei. era prevdzut cu aga ceva,.dar se oprise
Je muit -, iimba mare s-a desprins 9i-a cdtz.gt De loc strivitd de perspectivd, in timp ce ei,
i;t; zi zdrdnganind pe pavaj' brsertcaToate perech.ile
se satu- al1ii, fdceau burfi. Zdvordfi in casele urnedb pe
negre care iegeau duminica din care ei nu le apdraserd ascunzAnclu-se dupd col-
tard ceremonlos, iar de-atunci despre minute nu
Cestllnlate' furi 9i rdspunlAnd rafalelor cu alte rafale mu9-
s-a mai vorbi! minutele d'ispdrusera cdtoare gi isterice de automat, dospind din spuma
I tacit, ca un Atribut. halbelor grave gi pAntecoase, nu aveau pentru ce
i Or, eu nu gtiu nimic, am dedus asta pentru cd mullumi, nu, nimdnui, cu atAt mai pulin lui, ce-
ii ntt cunogteam pe nimeni, n-am avut onoarea' 91 lui care.
atunci eravafi') cald, si duhoare, iarintr-o ngap- Cdzuse stupid.
ie balenule au fost remorcate, trase Ia tnarginea Nu, pentru cd oricine ar fi cAstigat, lor le-ar fi
otudl"i, dincolo de ziduri, 9i impinse acolo,pe. o fost la fei de bine 9i cald 9i la fel de ca gi acunt ar
timbd de nisip. Totul s-a petrecut cum treoule' fi fermentat in tdcerea morald a mirosului aburit
neoficial, decAt cal dupa aia' ia"soare' pe de supd 9i de piper, gi-ar fi citit Bibliile, si ar fi
ii;6" aceea de nisip, ele s-au innegritsi au
"ouoi"u, si s-au
con- fdcqt burfi. De loc strivitd de perspectiva 9i chiar
spart; s-a vdzut cd eriu pline de viermi intinzAnd mAna spre Turnul Primdriei, inalt si
tii"""t sd puti, iar miasmele care s-au tdrAt ina- verzul.
ooi tpre drag,'incinse 9i grele, au fost denumite Ca o chemare.
iga: ,)Zephir". Ca un indemn
Eram un strdin, nu-i cunopteam 9i oricdt a9 fi
?
I Privind in lungul mAinii lntinse in proft.rnzi-
I vrut sd desenez pe cineva - pAnd 9i ia cArciuma me, urmdrindu-gi propriul gest plin de o mdre-
,iii ,,i"t"ana" rlimeni nu sd imbata' demnitate lie pateticd gi clarvdzdtoare, dar ochii, bineinte-
-.-ti'au.d incercam sd desenez'papion'\eqea doar un
ies incolori, orbi. E o statuie nici anticd, - n-are
I cianiu alb,linie neagrd, 9i sub ei
zborul gi zAmbetul lor ascuns -, nici modernd -
pentru. cd unde-i fipatul nud al ideii sclipind
lrud si curat ? - nicli barocd nu e, n-are faldul
acela darnic qi mdiestrit fluturat; nimic din toate
120 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI ITEBARBOR 12l

acestea, gi totugi, pentru o statuie cazond nu e rni le-a umplut insesizabil cu mugchi; agtep-
Prea rea. tarea n4gte goiuri ciudate ln concavul craniului
Le-a trebuit mult timp pAnd sd i-o {acd, sd-l meu:
scoatd din groapa comund (ce mai era de scos), - Am sd fug, he-hei,gtiu eu.
sA-l inchege din piatrd indllAndu-l tocmai aici, * He-hei, chicotegte o voce ascutitd, de undeva.
in acest fals avAnt indreptat spre un punct oare- - I{e ! Hei ! Hahaha...
care/ pare-se fix. NedeschizAnd, ne-nchizAnd ochii, negtergAn-
Est:e eroui lor, le-a trebuit rnult sd-gi dea sea- du-mi transpiralia rece de pe ceafa 9i gdt. Este
ma de asta, le-a trebuit mai tntAi sd-l vadd cum linigte, este ca gi odinioard ln subsolul casi-mu-
moare fara sA-i dea mdcar o cand cu apd sd-gi zeu, in care altidatd doar eu, in care venea linip-
potoleascd oh ce mult vrei sd bei ceva rece ina- tea, in care meditam... ,oSirt" imi spuneam, apoi,
inte de a muri, le-a trebuit sd-i vade viscerele ,,InB" imi spuneam, apoi ,,Srn", gi iar ,,Ing",
amestecate cu bdlegar gi poate pleoapele ciugu- apoi ,,Sing" ..., apoi,,Ngur"..., p6nd cAnd se go-
lite de curiozitate de gdini, ie-a trebuit sd-i lea de sens gi se rostea inchegat ca o bild iosto-
strige gi sd-i blesteme gi sd moard gi sd scrie la golita indiferent lncotro.
ziar, iar apoi incd vreo cinci-gase ani sd se ldmu- Asta era cuvAntul, ,,singtJr", pAinea mea cea
reascd de treaba cd un orag care zice cd se res- de toate noptile, singur, ndimpailitd cu nimeni,
pectd hre nevoie pe iAngd iiceu cinema WC singur, lantul greu nelegAndu-md de nimic, sin-
public muzeu farmacie, gi de un erou, un Erou gur, poate cel muit de mine insumi, singur, su-
Cunoscut; atunci au scormonit cimitirul, crucile netul pagilor pe pavaj gi ecoul lui:
gi mormintele fdrd cruci, au comandat marmurd slngur.
tocmai de la hdhahat, i-au cdutat os cu os pretu- Noaptea in schimb, dinfr-o pivnild se aud ur-
tihdeni, i-au lipit Atributul, numele gi iatd, acdm lete, nu md mird, gtiu cd ln acest orag este ars cu
i-au sdsit. fier rogu pe limbd Rabelais. Au ei acest obicei.
in"timp ce altii fdceau burti. Stau singur gi privesc de sus si nu-i nici prea
Eroul acesta de marmurd calitatea a doua in- interesant, nici prea neinteresant, cam o datd pe
velit in ceargafuri de piatrd neprihdnitd, prihd- an piaia se umile, aud mullimea izbucnind^in
nit doar de ciori, zeul acesta frumos ca un nevi- uraie. Lumina Zilei imi inundd orbitele, nu md
zdtor care salutd spalios Primdria, turnul verzui, pot feri; deasupra rumorii, deasupra tuturor lu-
toate acestea plus gestul dramatic - entuziasm - crurilor gi chiar deasupra mea, vocea patetici,
optimism - ddruire - toate acestea plus materia- neldrnuritd a cuiva; din nou urale, rnii de pal-
lul, sunt EU. toane negre cu pdldrii, piala e plind pAnd depar-
Md rezem cu fruntea de cer, ascult vAntul cAn- te, pAnd la zidul de granit al Amiralitdtii, edifi-
tAnd luguiat in streginile triste, de tabld, dintr-un ciul acesta mohorAt gi murdar. Sunt aici, pe acest
gotic tArziu, agteptarea mi-a ros muchiile frunlii, postament inalt, md avAnt inainte gi am inghelat
L22 ALEXANDRU MONCI{J-SUDINSKI

cuvintele
in plin zbor, vAntul smulge-n- rafaledeparte' de
;;"i;;L"i^este ziuimea, ie izbe;temea cerul grl
tia*i,le acluce inapoi, vdd tn fala pe cer'
i"no.it 9i spdrturd din nori; profilatd
ea; palma larg
mdna mea dreapta]o-6"tuii ai" DOCUMENTAR
sau ca
desfacuta, cele iinci degete ca o chemare
-"i"indemn
un
incepe sd se
;i"ta cAntd fanf-ara, multimea s-a orgarr'lzar
imprdstie, trebuie sd fie dimineatd ' Deci, copii, ce vedem noi in acest film ? Nigte
si.j tombold, s-au recitat poezii, s-au depus t'oft ,
soldati imbrdcali in uniforme cochete, cdldto-
Miroase frumos, a cArnali; gra9l/runsuro9l 91 rind in aceste drdcii. Soldatii, imbrdcali in uni-
de porc. forme cochete, fac semne cu mAna spre ecran.
in urma tancurilor aleargd sau se taraie prin praf
niste tipi antipatici, negriciogi ;i ur6ti; ei sunt
ieeati ci funii,'iucrui ace-sta se vede cd nu le face
plXcere, dar iatd cd solddfeii simpatici au in!e-
ies; ei opresc cele doud tancuri intr-o poienifd
cu flori,-acolo ii dezleagd pe urdli gi le inmAnea-
zd nigte lopefele care s-ai putea numi 9i Line-
mann. Le flc semn sd sape gropife. Ei, gi-n timp
ce urdtii (cA!i sunt ? ia sh-i numdr6m: unu, doi,
trei, cinci,'gase, opt. Opt sunt,'da, copii ?), in timp
ce dgtia opt i9i sapd gropifele, baielagii nogtri
bLonzi 9i cirminfi se-agE"za la umbra gi, uitati-vd,
scot termosuri cu cafea cu lapte gi ziare si ul pa-
chet cu cdrfi, de-dla penku Fopu prostu' 9i beau
cafea cu lapte 9i cite-sc ziate 9i joacd un joc inte-
resant care poa' sd nu fie chiar PgPa p-rostu'.
Vedeli ce frrlmos ? $i ce clar se vede.'. Uite-l 9i
pe negrul acela cdrlionlat lAnga genila tancului,
b sing-urul care nu e blond, da'oricum, e simpa-
tic, u"ite-l cum std cu pistolaqul dla automat 9i
mestecd pdine cu unt $i-i pdzegte pe urAli sd nu
fugd.. $i te frumugel ne zAmbegte. Iar melodia
I24 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI REBARBOR L25

ca.re se-aude din tanc 9i ttlturor vai ! ce ne place in floricele rAnjegte c-o gurd rogie pAnd la 9i
i" t.t*";le Yes, yes, she smiled to me; adicd gi-n
chiar dincolo de urechi pi din gura asta ldgnesc
,,Da, da, ea mi-a iambtt". Drdguld melodie, sferAmeturi de dinli 9i sAnge, iar pe bucata de
timp ce unul dintre ei se duce la tanc.s--o Pull pAine cu unt a negrului s-a depus o muscd mare
*ui t*", s-o auzim gi noi, cd doar se filmeazd !
ii verde 9i plind d"e rnicrobi... ih timpul dsta e un
i" ti-put dsta altul se cirice spre cei opt 9i le face soare frumbs 9i o linigte in poenifd... iar cdrlile
sernn'sa t" grdbeascd, ce dracu' , dttpd' ce sunt alea s-au imprdgtiat pe jos"
urdti, mai srint si puturogi; doar n-o sd tot pier- S-au repezit gi-acum 5la cu lopata, gata, nu
dem
--- timpul Pe agd o cdldurd... se mai vede, l-au acoperit cu uniformele lor co-
Ei, dai un'u1 dintre urAfi se-apucd 9i-i rAnjegte chete, 9i bine fac, il bat de-i omoard...
iniita, rAnjet se numegte asta, aqa obraznic,o Ei, dar n-o sd-i batd aga pAnd la infinit... Mai
of*i"i..". i,tm sd nu-i cdrpegti nesimlitului obosegte omul ! trar dia, uitafi-vd ce obraznic,
pilmuta ? I-Jite, i-a 9i cArpit-o ! Vai ! Vai ce gro- nici mdcar n-a rnurit... Ei tot eI zbiatd' a9a, plin
Liii", urAtul ridicd lopdlica aceea, igi facelnvAnt ca-
de urd, spre solddlei, gi noroc cd nu-l infelegem,
si iatd ! iopdtica a intlat ca-ntr-un pepene da precis cd le aduce injurii. Acum chiar cd e
pul solda.teiului, i s-a-nfipt Prlt gurd pAnd ta ilrAi; cu ochiul dla scos i:are-i curge 9i urechea
ieafa, vai ce grozdvre, 9i urAtul le strlga la ce- sfd;iatd gi-o bucatd de obraz lipsd. si sAnge...
ilalti sa fusa.Solddlelul a cdzut, se zvArcolegte aproape cd ne-ar fi mila dacd n-am sti cd-i un
intie floric-ele incercAnd poate sd-nghitd l-oPa- ciimirial si cd soldatii nostri sunt atAt de buni ;i
tica, in timp ce gapte uriciosi mititei vor sd
f."ga' simpatici.
b;';; td ftrga,'cd-ntre-timp. solddtelul cel ne-
$i nici aiea opt gropife nu le-au terminat de-
Eru da' simpalic a ldsat felia de pAine cu unt pe c6t pe iumdtate ! Ei, da nu-i nimic, soldeteii ii
i"rira 9i pArir-pac, pArrr-pac, trfg! cu pistolagu- iau |i-i'inghesuie agd cum se poate in gropile 9i
automat. Bravooo i toti cad pAna 9i criminalut iatd, ce calagknios ! nu se mai vdd decAt opt ca-
."i.piti.a (pentru cd a scos-b din capul,solda- pete rdsdrind din iarba 9i florile poienifei. Acum
leluhii gi acum s-a -repezit spre tanc)'cdPAr-pac,
I-a lm-
sd vedem ce-o sd se rnai intAmple.
sata, cade $i dsta, da rru-i mort, nu, Ah, da ! bdieleii in uniforme se suie-ntr+un
B;;"i;;mai in picioare. Vedeli ce cumsecade tanc gi tancul pornegte gi-ncepe sd- facd occi'lul
iunt solddleii sin'ipatici, chiar dacd unii nu-s ei poienitei pdnd-aiunge-n partea cealaltd. Iar ca-
piui Utotri ?... 9i iotupi, ce trist ! Acum sunt si- ful criminalului'cu ochiu scurs gi-un obraz gi-o
fiti ra nu mai iie simpatici. Se reped to!i, au ureche cam lipsd se vecle atAt de mare pentru
aruncat chiar 9i carlile din mdnd, se reped 9i-n cd,-i in prim plan, asta se numegte prirn plan, co-
timp ce din tanc se aude Yes; yes, she smiled to pii. Vetleti cum urld, el nr.r gtie ce se-ntAmpld in
-""i opt negriciogi se zvdrcolesc in iarbd 9i spatele lui pentru c-a fost ingropat cu fala la noi
iaptic"t'curge"din termose 9i un solddtel cdzut si crede ca-i imbarbdteazd. pe c-eitalti, dar el nu
I
126 ALEXANDRU MONCIU.SUDINSKI REBARBOR 127

gtie ce se-ntdmpla. SA nu ne mai uitdm la el, cendiard (dar urletul nu-l auzim pentru cd e
copii, e aga de dizgralios ! acoperit de ralenti-ul ceasorniculuf urias), fdra
In spatele lui, tancul a inceput sd treacd ugu- sd le fie scArbd de faptul cd restul de cap scuipd
rel pesle capetele celorlalli, nu^ se prea vede clar spre ei salivd scArboasd cu sZinge 9i sfarAmatriri
de-aici, dar auziti urletele-acelea care ne strd- de dinti; ei se gterg doar din iand in c6nd cu
pung urechile 9i dup-aia, hop, dispar ca prin mAneca uniformei gi-gi comunicd observalii in-
rninune. Unu, doi, trei, patru... gapte, gataaa. teresante pe care nu le putem auzi din cauza
S-a terminat. $i cum sd nu fie ? Capul dsta zgomotului.
dizgralios din prim plan, prostul dsta de cap tot Iar tancul e doar la un pas de capul acela des-
le mai strigd cuvinte de-mbdrbdtare celor gapte creierat, care, nu/ nu/ nu inceteazd, si acum cdte-
mici bdltoace albicioase ! Nu se mai aude Yes, va minute pdrea cd nu inainteazd de loc; dar
yes, se aude alt cdntec, iar unul dintre soldati a genila urld'9i tremurd, tremurd 9i puliiin, cAte
coborAt din tanc gi se pare cd vomeazd. I-o fi ve- pufin inainteazd iar toate astea nu ne plictisesc
nit rdu, nu vd mai uitali acolo, Md-ntreb numai he loc, pentru cd e taie interesant sd vezi cum
de ce or fi filmat lucrui dsta atdt de grelos cu moaie un om/ mai interesant decAt orice altce-
vomatul. Nici mdcar nu putem trage ceva invd- va,^mai ales cAnd te uifi in prim-plan.
ldminte. In sfArgit ! Iata genila, gata, e ca o palmd de
Dar iatd tancul face din nou ocolul poienii.gi olel nervoasd care tremurd, vrea sd-i mdngAie
acum capul nu se mai vede, tancul s-a interpus fruntea, nu indrdznegte, dar iatd a indrdznit "nu-
intre noi si el, fundul tancului e-acum in prim- mai pufin gi iar s-a retras sclipind rece gi tdncul
plan, adicd gros-plan dar voi nu gtifi ce-i asta urule/ urule/ urule
im sd va explic alta data,,ceea ce putem vedea iar capul scuipd gi se-neacd de {urie spre pal-
este capul irigropat, din profil, cu bchiul intreg ma nervoasd, dar palma il mAngdie cdva inai
(slavd Domnului) ln partea noastrd, iar genila tare de astd datd, ca gi cum i-ar spune hai liniq-
tancului, tot profil, foarte aproape de cap. Dupd tegte-te, 9i el nu se
cum vede{i, la un pas. $i voud vi se pare cd nu uruie, uruie, uruie
merge, dar genila tofugi merge ! numai cd foarte liniptegte 9i urld dar nu se aude de unde atAta
incet, aga ca rninutarele unui ceas. Vedeli cum furie gi palma-l apasd pulin cu unui din acei
uruie tancul, ca innebunit (asta se spune cd-i in dinfi din genild si-n clipa asta capul se smulge
ralentt),9i genila lucioasi lrarca-i vie, cum tre- foaite pulin din pdmAnt doar atAt cAt
murd ! Pdcat cd din ca$za uruitului infernal nu urule
se poate auzi ce-gi spun felele solddleilor care cAt sd-9i infiga gura schimonositd de furie
au ingenuncheat hnga cap ;i genild, ca sd vadd cioturile de dinti in otelul aibasfru lucios al se-
cum o sd se-nt6mple: fara sd le pese cd restul nilei gi si mu$te in timp ce senila-l apasd-napoi
acesta de cap urla plin dp furie, ca o bombd in- ca o patrmd, ca o talpd de cizmd o vietate infipti
I
128 ALEXANDRU MONCIU-SLIDINSKI

cu dinlii in ea, inapoi in pdmAnt, gi-n timp ce fafa


nu se mai vede inclegtafa pe veci in pahira talpa
cizma geniia aceea
URUIE coaja capului se crapd incet ca un ou/
improgcdnd cu al^bu9. Iar cuvAntul dsta de la sfAr-
sit se traduce SFARSIT. POSTFATA
C6nd vedefi cd scrie in felul dsta SFARSIT sau A L EXA NDR U MON CIU- S UDIN SKI
SFARFIT sau SFAR$IT, trebuie sd vd ridicafi in
picioare gi sd.mergeli acasd pentru ci totul, bine-
inteles. s-a sfdrsit.
La 15 mai\978, un scriitor romAn declara greva
foamei la Bucuregti. Alexandru Monciu-Sudinski,
,bentru cd despre el e vorba, a inceput aceastd gre-
iya spre a-gr salva de la inchisoare un prieten-un
colei de pe vremea cAnd siudiau amdncior fiiozo-
fia lX facultate, Cezar Mititeiu" Cum nu e primul
qest anti-conformist al acestui scriitor, sh schi-
iam, in cAteva cuvinte, biografia lui. Ndscut la 13
iu\i;19M,1a Turnu-Mdgulele, el a fost mai intAi
pedaqog ia o Scoald prdfesionald din Dragalina
Itg0f-tg6Z). A inceput apoi sd studieze la Facul-
iatea cte limbi slave diir Bucuregti, intre 7963-
1964. Din nou a fost pedagog, la o gpoaid profe-
sionald din Piatra-Alba (1964-1965). lsi ia licenla
de filozofie la Facultatea din Bucuresti in1972.ln
1973-1974 este redactor ia revista Argeg. A debu-
tat in reviste in 1964. Primele cdrti -ale sale, Ca-
ractere (1973) si Biogratii comune (7974) au fost
bine priinite de critida neinfeudatd partidului co-
munist. Nu asa s-a intArnplat cu vo-lumul sdu de
debut, Rebarbof (1971"r, care a suferit direct de pe
urma cenzurii lui'Dumitru Popescu" Mai trebuie
sd addrrgdm cd Alexandru Moirciu-Sudinski nu e
cu totuf necunoscut la Paris, unde revista lui
Jean-Paui Sartre, Les Tbmps Modernes, a publicat
*IJifuzarca acestei cdr-ti. a fost opritd 9i inkegul tiral topit (n. ed.).
130 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI REBARBOR 131

extrase din cartea sa Biografii comune. Ceea ce insd, nuntai de Ia prieteni, cdr.ti, pdine, haine uza-
explica interesul imediat 5e care l-a stdrnit vestea te, figdri. Singurele bunuri de'care a dispus au
cdMonc^iu-Sudinski a inceput greva foamei la Bu- fost hainele d6 p" el, o pdturd pi o sacopd -'9i el nu
curegti. In ziarul Libdration, Thierry Wolton i-a se simfea nedreptdfit, nu acuza pe nimepi de
consacrat un articol, pe care l-a intilulat Le Dio- soqrtl sa si se rdpo1tq Ia regimul.politic din Ro-
gdneroumain arrdt6. - minia cu aceeaFl obiectivitate gtiinlificd cu care
f)ar, pentru a situa mai precis cazul Cezar Mr- un meteorolog ar studia clirna unei ryiuni.
titelu si'curajul exemplar dl iui Alexandru Mon- A fost areitat pentru prima oard tn vara anu-
ciu-Sudinski, sa reddm aici propria declaratie a Iui 1977 in legdttird cu fdptul cd era frecventat de
scriitorului, scrisd la Bucuresii de mdna lui, si studentii FadulAtii de filozofie ceea ce a alertat
' re ne-a fost adresatd pentru a o face cunoscutd ca-in atdt c6nducerea' facultdtii c1t' si Securitatea. A
Occident: fost interogat in mod brutal - pdlmuit - 5i pentru
Subsemnatul Alexandru Monciu-sudinski cd nu i se-putea gdsi un cap de acuzare plauzibil
aduc Ia cunoptinla opiniei publice cd Ia data de - a fost dis sub 4scortd inbragul Bdrlac{pentru a
12 aprilie 1978 filozoful romdn Cezar Mititelu a fi aneaiat in muncd.
fost'arestat pi internat in Spitalul penitenciarului (u binceritatea sa obisnitd, el a declarat anche-
/ilava. EI ^este detinut actilo fdri nici un temei tatorilor cd nu concepe sd munceascd din fricd gi
medical. In ceea ce priveste sdndtatea morald si cd singura formd dE: muncii pe care ar putea-o
mentald a d-lui Mititelu - e in afard de orice du- accepia in congtiint'a sa es^te inunca preslatd sub
biu" Fac aceastd afirmatie ca un om care-l cunosc stari: de arest permanent. Intrucdt organele de mi-
de pgste zece ani, incd de Ia Facultatea de filozo- litie l-au ldsat in libertate provizori-e, ,sechestrdn-
fie.'Incd de pe atunci, dI Mititelu se remarca prin du-i buletinul de identitate) el s-a reintors Ia Bucu-
matuntatea- sa de gAndire, prin neobisnuita iapa- resti. A continuat sd trdiascd ca inainte, tlar fara
citate de muncd, brin profunzimea c:unostint\lor nici un fel de act de identitate. Nu se ascundea de
saie, dar ntai alei prin'caracterul sdu cinitit si in- nimeni, era congtient cd situalia lui era fdrti iegire
transigent. EI hotdrdse incd din primii ani de fa- pi cQ va sfdrgi prin a fi arestat.
cultatb sd nu presteze muncd-salariatd, indiferent Intr-adevdT - Ia 12 aprilie 1978 prietenii sdi au
de ceea ce i slar outea intdmola. constatat disparilia lui. Trei dintre ei, un paznic
Din 1973, de'cdnd a absblvit facultatea si pd- de noapte gi un muncitor necalificat, to;i fogti
nd-n prezent, eI a reugit sd supravietuiasia lara snden.ti in filozofie recent exmatriculali pentru
a-pi incdlca hrstdrdrea gi fdrii-a apela cumva Ia refuzui de a face parte din asociatia studentilor
aiutorul cuiva. Prestigiui intelectfual si moral de comunigti, s-au idresat Militiei pi Procuraiurii
care se bucurd fdcea da oameti din cele mai Cife- cerdnd ldmuriri.
rite categorii sociale sd-l consulte, sd-i ceard sfa- Dupd repetate insistente Ii s-a comunicat cd dl.
tul ;i aiitorul. I se so]icitau consuJtat'ii de spec.ia- MititLlu a'fost intr-adeidr arestat si cd este de-
Iitate fn elaborarea unor luc'rdri cu caracter filo- linut in spitalul penitenciarului Jilava pentru a-i,,
zofic sau literar. Indiferent de serviciile adase, testa capacitatea de muncd" ! Aceast'd ,,testare"
nu accepta nici o remunerttlie bdnea,scd. Printea are ]oc-in mare secret, nici mdcar mama sa n-a
REBARBOR IJJ
L3Z ALEXANDRU MONCIU.SUDINSKI

primit autorizatia de a-l vizita. Internarea lut nu


"este
orob]eme personale, probleme morale, indeosebi
efectul unei erori, ci constifuie o represiune 'cele care-f preocupii be
--- omul respectiv"'
premeditatd. Este evident ca, iitincl asemenea depozifii, or-
ganele anchetd ciat seama pertect cu one
Prin depoziliile date de o seamd de persoane tui'ii-i deAie.;i au dispus 1i-au
arestarea'domnului Mi-
anchetate'se p'utea deduce cu evidenfd'capacita-
tea sa inteleituald gi caracterul sdu. Voi iita din titeiu i,scmai pe.ntru cd esie cult 9i tntegru, pe11-
declaralia d-lui Cdlin Candiescu, logician Ia Insti- tt'u cd are convingeri adilnc inrdddcinafe, pentru
tutul de Filozofie Bucuresti, memFru al Partidu- cd-;i apdrd libertitea morald, pen.{u c/ pre,tqra,sa,
lui Conunist. Degi dezaprobd atitudinea fat'd de tie inchis decAt sd-si vindd conftlmla tn scntnlDur
muncd a arestatuIui, df Candiescu il descrie in - salariu.
unui
modql urmdtor: ,,Conform convingerii sale, in- bi"i,,tuttarea" d-lui Mititelu va mai continua
trdnd in cdmoul mtrncu st-ar orcrde libertatea mult, sdndtatea acestui om nu va rezista Fi a7a in.
-;;;
*iiitii"it"r fndurate, Ia ocompiet, vArstd de numai
morald. Aceistd convingere ti dsrc adAnc inrddd-
cinatd, cee4 ce este ateslat de existen.ta sa pdnd-n fi;;'r;i C"ii ntitit"tu a albit gste.d.e o
iabiciuie inspdimdntdtoare 9i a suferit ultirna in
prezent... desi trdiepte fdrd sa munceaLscd, iu are o
-structurd
de om ]ipsit de caracter. Este cultivat, a vreme trei oPbratii de hernie.
- -li-"""u
cb priveste convingerile saie - md tem
citit enorm si are- un soirit de observatie deose- ca-iriii ii -isiniat it de penit4nciat nuJ va putea
bit. Dacd pe tema atit'udinii sale fa;a de muncd vindeca !
n-am aiuns prea departe, am avut in schimb Cer tuturor care mai au un Sratn de cural F! o.
multe discutii cu el fn domeniul literaturii $i pe idee oarecare despre solidarttatea umana sa-FI
baza acestoi discutii oot a.firma cd este un mAre '
specialist in beletrisftcd, indeosebi literatura ru-
;;; i- d e sch i s'a ti tu di n e a ta la d 9 c e I e repdnd
"'*i;if*;;iprliepte I a ta te'
Ia
declar greva foamei
.id... Acest am nu -furd, este corect gi, paradoxal, in eliberarea lii Cezar Mititelu.
toatd situalia de paria in care -ce a{ld are a dem- Buc. mai 19Zg
nitete ca.re se impune
-sa-mi oricdrei
persoane care-l cu- '5
noaste. Nu oot explic cum reuseste sd trd- De indatd ce am primit scrisoarea lui Monciu-
iasia astfel,' Car o explitatie trebuie'cdutatd toc- Suainstci, am consuirat doud emisiuni autorului'
mai in trdsdturile mbrale si cultura acestui ont, i;;ft;""ea ,,Povestea Vorbei", in la postul de^ra-
trdsdturi care detennind in cei cunosculi respec- dio Europa Liberd. Arn difuzat primul rAnd
tul si gi interesul pentru e1... Se mulyumegie cu scrisoared sa, ciupd care am dat largt fragmente
'doarmese intrefiie indeosebi cu pdine si apd)
pufin, dirr prima sa carte, Rebarbor, aProaPe necunos-
oriunde (in bucatdrie, in pod, pe ios elc.). cutd'in RomAnia din cauza cenzurll/ Precedailq
Trebuie sd mai aidaog cd nu-i cautd eI pb cunos- i."tt" fragmente de o prezentare a rm lui Alexandru
cufi, ci el este cdutat"de oricare are cevi de discu- l,r.irE"-S? ai"slii, dit iare extra g u dtoarcle :
tat cu el .'' Am dori, aFa cum am promii -sd ne intoarcem
Declarafia se Incheie cu urmdtoare]e cuvinte: spre literaiura spre a regasi 4col9 coresponcle-n-
"if; -;' l&l
,,... discutd cu oricine despre oricq dat indeosebi i;." i; ; ; i
it fr,i1 u t i d ove di t, p c' p t a n
"
1,34 ALEXANDRU MONCIU-SUDINSKI

etic, de Alexandru Monciu_Sudinski. Deoarece


nu numai in volumul sdu de debut, Reb;;b;;.
dar pi in urmdtoarele, caraitire- Ei"*ZTi{J":
mune/ eI a in treprins de-mi toloejzaT:ui'
", ui""i
muncitorimi a cdrei reprezentari ik.iir*_rrr;;ii_
ziacd, atd.t de curentd ln ,uporAieii ;;A;;;r;;;r.
de partid, e cie fiecare datuE ;-"';;l*;*;;;
rcnla cofidnnd a celor ce muicesc cu adevdrat *;i;
(celor qy (sapa-i n, cu ,,mapa',, ium spuneau
gIevrylr ae pe .Valea /iului). Prin depistarba clise_
er or a e il mbal/ Alexan dru Monci it -r9u
ski' se
I!!lpu!e:a .un scriitor de o facturd pulind incurentd
n nol r-entru eI absurdul nu e o modd, o gcoald
Iiterard, un c,urent, un stil, ci iisiqi-iceastd mctcir_
Id ce-l pdndepte, aceastd stradi pe care u-bie.
acgst orag_in care nimeni nu_9i alld locul" u"iiith
uiald vdduvitd de orice orizont, aceastd moarte
pe carg.o pofi suferi cu oarecare indiferenyd, i
tru atdta in celdlalt talger al balanlei oi iiaiia
nici o greutate (...).
D,lFa dffuzdrea celor doud emisiuni consacra_
te,scrrsorii-apel a lui Al gxandru Monciu_sudinsiii
Cezar_Mitiletu a fost pus in tiber_
:l.l*,l1q1l:.1i_9,
tate, iar autorul Rebarbor_ului a fost rmpms spre
exil in Suedia, unde kdiegte in clipide i;i; - ".^"

VIRGIL IERUNCA
Noiembrie 1979 *

*Din vol.
Semnul mirdrii,Humanitas, Bucuresti 1995. 129
Postfatd
t'
f,
Culegere 9i tehnoredactare:
Lucica Hdpdu-Petcu
StanHdp-&u-Fetm
Corectur* Radu Ctit

:)
.a 3
f
a
NA- Tinarr rl ar
- -r-.. *.
--' .f
*-;t
*'ls- -xecutat la tipografia
,4, Edicrrrpii Miracol
t#:l o{
"&P /\
I f
'.
'J
?tl
{1"? HI
//
/
/x\-, A
u )Ll 1,
.
l )
Alexandru Monciu-Sudinski se impune ca un
scriitor de o facturd pufin curentd la^noi. pentru
el absurdul nu e o modd, o gcoald literard, un
curent,.un stil, ci insdgi aceastd mocirli ce-l
pAndegte, aceastd dtrada pe care umblA, acest
ora.s ln care ni'meni nu-si afla locul, aceastA viafd
vdduvitd de orice orizont, aceastd moarte pe care
o poti suferi cu oarecare indiferenfd, intrir atAta
in celdialt talger al balanlei nu atArnd nici o
greutate.
Virgil Ierunca