Sunteți pe pagina 1din 6

1) Introducere 4.

2 Cartea: o revolutie culturala


1.1 O Europa sau mai multe ? 4.3 imitarea Anticilor si nasterea stiintei moderne
1.2 Doua sau trei Europe 4.4 De la sfarsitul lumii la mitul progresului
1.3 In cautarea Europei Centrale 4.5 Nord si Sud, protestanti si catolici
1.4 Caruselul Interpretarilor 4.6 Anglia: spre revolutia industriala
4.7 Estul: o alta istorie
2) Premise
2.1 Un curent cald si o padure deasa 5) Suprematie (secolul 19)
2.2 Orient bogat, Occident sarac 5.1 Cresterea accelerata
2.3 Vegetarienii din Sud si carnivorii din Nord: 5.2 Intarzierea celorlalti: interpretari
sinteza 5.3 Progresul
2.4 Peisaje: Europa, China, Islamul 5.4 Democratia
2.5 Oameni mai putini, libertati mai multe 5.5 Natiunea
2.6 Dumnezeu si Cezar 5.6 Lumea la scoala Occidentului
2.7 Crestinismul: unificarea lumii si cucerirea
viitorului 6) Incertitudini ( secolul 20 si inceputul
2.8 O fuziune complexa secolului 21)
6.1 Noile milenarisme
3) Demarajul (secolele 11-14) 6.2 Avantul de dupa razboi
3.1 Anul o mie: teama si speranta 6.3 Spre un imperiu european ?
3.2 Moara si orologiul 6.4 Cea mai buna dintre lumi
3.3 Ogoare si Orase 6.5 America: mai democratica si mai putin
3.4 O ofensiva intelectuala democratica
3.5 Mirajul Occidentului 6.6 Sfarsitul istoriei sau ciocnirea civilizatiilor?
3.6 O mie de ani de fericire Perspectivele globalizarii
3.7 Intoleranta 6.7 Pericole
3.8 Criza secolului al 14lea 6.8 Intre apoteoza si dezastru

4) Cuceriri( secolele 15-18) Cateva precizari si concluzii


4.1 Marile descoperiri geografice: revolutia
spatiului

In Occidentul- o interpretare istorica , Lucian Boia isi propune sa faca o sinteza a istoriei
Occidentului, explicand mecanismele ce au stat la baza evolutiei sale spectaculoase. Sunt analizati factorii
(terenul, clima, resursele) care, in viziunea autorului, au avantajat civilizatia occidentala in raport cu alte
civilizatii care s-au dezvoltat concomitent cu aceasta, cum ar fi China si Islamul. Nu in ultimul rand, autorul
pune accent pe componenta culturala, respectiv mentalitatea occidentala, care a avut un rol profund in
crearea unei bariere intre vestul si estul Europei. Pe langa axa verticala plasata intre cele 2 jumatati ale
Europei, domnul Boia mai pune in discutie si prezenta unei axe orizontale in spatiul Occidental, care separa
nordul de est.
Pe scara de valori a epocii moderne, Vestul ar fi mai bine situat dect Estul, iar Nordul domin
Sudul. n Antichitate, era exact pe dos. Jumtatea de sud a Europei oferea o ima gine net superioar fa de
jumtatea ei de nord. Orientul era mai bogat i mai rafinat dect Occidentul. Astfel, Grecia i insulele
britanice materializau dou extreme ale spaiului european: civilizaie desvrit pe de o parte, barbarie
deplin, de cealalt parte. Dou mii de ani mai trziu, con trastul era la fel de frapant, dar n sens invers:
Marea Bri tanie se instalase n fruntea progresului, n timp ce Grecia, vzut din Occident, prea -nainte
sau ndat dup recon stituirea ei -reczut n barbarie. Aceast dubl imagine schimbtoare rezum ntr-
un fel istoria lumii.
Religia nu poate fi redus la dimensiunea ei teologic; orice complex religios definete un sistem
de civilizaie. Chiar i comportamentul desacralizat din zilele noastre continu s fie purttorul unei
moteniri culturale ce-i are originea ntr-o epoc marcat de credin; reciproca, de altfel, e la fel de
adevrat. Bisericile s-au modelat i ele dup mediul socio-cultural nconjurtor. Astfel, cnd vorbim e o
Europ catolic, de o Europ protestant i de o Europ ortodox, aceste sintagme depesc cu mult sensul
strict confesional, desemnnd ansambluri istorice specifice.
Spaiul ortodox rmne departe de agitaia continu i de afluxul de idei ce caracterizeaz
Occidentul; cultura laic avea s se elibereze greu, i trziu, de ambiana religioas (mai ales c, dup
cderea Bizanului, singurul sprijin al cretinilor din Balcani a fost, timp de mai multe secole, Biserica).
Trebuie s remarcm, de asemenea, c eshatologia ortodox este mai binevoitoare dect cea a Europei
catolice; ea prefer s insiste pe buntatea divin, n timp ce ameninarea cu Infernul devine foarte insistent
n Vest, prelungind n lumea cealalt rolul concret jucat de Biseric n meninerea ordinii sociale.
Dupa capitolul introductiv, autorul isi incepe analiza cu o enumerare si punere in discutie a unor
elemente ce tin de geografie, clima, resurse(animale de tractiune, masa lemnoasa), fiecare cu rolul si
influenta sa in dezvoltarea populatiilor europene. Se face o paralela cu tari cum ar fi China si Islamul, care
nu si-au exploatat resursele naturale la fel de eficient ca occidentalii, inclusiv in ceea ce priveste resursa
umana. Asa cum se indica in text, faptul ca exista mai multa libertate in Occident decat in alte regiuni, au
contribuit la inovatia pe plan economic si tehnologic. In aceeasi masura, religia crestina si promisiunea
mantuirii a dat nastere, pentru prima oara, la ideea de progres, idee care a impulsionat dezvoltarea pe toate
planurile, si care era absenta in civilizatiile paralele cu Occidentul la incpeutul primului mileniu.
Isus opereaz miracole dup miracole, parc pentru a dovedi c natura trebuie s se supun Cuvntului.
Apoi, sfinii au avut partea lor din acest privilegiu divin. Civilizaia cretin s-a ptruns tot mai mult de
ideea unei supremaii absolute a spiritului. ncepnd cu un anume moment, progresiv, aceast viziune
despre lume a fost transferat de la religie la tiin. Miracolele tiinifice i tehnologice reprezint ntr-un
fel versiunea laic a minunilor religioase. Nu mai e Dumnezeu, e tiina; nu mai sunt sfinii, ci savanii.
Rmne esenialul: voina de a domina natura.

Capitolul 3 al cartii se axeaza pe progresul tehnologic, realizat mai ales prin preluarea unor inventii din
spatiul chinez si islamic, cum ar fi moara de apa, morile de vant, busola, hartia, orologiul, preum si utilizarea
animalelor de tractiune in locul oamenilor. Avand un potential ramas neexploatat in regiunile de origine,
aceste inventii au fost cheia dezvoltarii pe plan material in Occident. Un alt fenomen pozitiv a fost
dezvoltarea oraselor, incepand cu Evul Mediu.
Una dintre cauzele pozitiei privilegiate a civilizatiei occidentale comparativ cu celelalte civilizatii este
inventarea unui sens al timpului, deci al istoriei, pornindu-se de la milenarismul crestin si continuandu-
se cu notiunea de progres (stiintific, tehnic) adusa de secolele XVIII-XIX, sens care se afla in opozitie, intre
altele, cu cel ciclic, al eternei reintorceri, al antichitatii greco-latine.
In capitolul 5, autorul pune in evidenta rolul marilor expeditii si descoperiri geografice din secolele 15-
18 in dezvoltarea Occidentului, etapa ce va prefigura dominatia Occidentului din secolele urmatoare. In
acelasi timp, inventarea tiparului si aparitia primelor carti constituie o adevarata revolutie culturala , ce
va avea un impact decisiv asupra dezvoltarii stiintelor si a procesului de alfabetizare, ambele avand, la
randul lor, un rol esential in dezvoltarea tehnologica ulterioara a Occidentului, care va devansa rapid
celelalte civilizatii, atat in domeniul stiintelor, cat si cel politic si economic. Tot in capitolul 5 se indica
religia ca element decisiv in stabilirea unei linii de demarcatie intre un Sud catolic si un Nord protestat,
acesta din urma fiind mai dezvoltat. Religia protestanta este, dupa cum spune autorul, cea care da nastere
la capitalism, doctrina economica care va revolutiona productia de bunuri si care aduce bunastarea din punct
de vedere economic.
Se face inca o paralela, intre dezvoltarea Occidentului si cea a Europei centrale si de Est, indicandu-se
potentiali factori care sa poata explica ramanerea in urma a acestor spatii, cum ar fi religia ortodoxa, lipsa
de acces direct la ocean, dar si instabilitatea teritoriala datorata invecinarii cu Asia.
In capitolul 5, numit Suprematie, domnul Boia trece in revista perioada secolului 19, cand Occidentul
domina politic, economic si cultural, intreaga planeta. Se vorbeste despre conceptul politic al democratiei,
inventie proprie Occidentului, ale carui trasaturi tipice, cum e sufragiul universal, au adus avantaje care nu
pot fi regasite in alte culturi. Un alt element care a marcat profund secolul 19 in Europa a fost conceptul
de natiune, care a dus la disparitia marilor imperii si la crearea statelor europene moderne.
"n primul rnd, Occidentul a devenit bogat, mai bogat dect era, de o bogie frapant n
comparaie cu restul lumii. ntre cele dou soluii - "mbogii-v" al lui Guizot i egalitarismul lui Marx -
, a triumfat prima. Chiar i pentru cei mai puin bogai, o bogie inegal mprit este mai bun dect
egalitatea n mizerie.
Pentru prima oar n istorie, sracii nu mai sunt majoritari. Se afl ntr-o proporie apropiat de cea
a bogailor, minoritari i unii, i ceilali. n rile Europei occidentale, sracii reprezint 17% dup o estimare
din 2001 (considernd pragul de srcie la 60% din nivelul de trai mediu ; 11% dac pragul e socotit la
50%) ; ntre ri, diferenele variaz de la 22% n Portugalia la 11% n Danemarca (Frana i Germania sunt
la 16%). Ct despre mizeria extrem (cei care triesc n strad i nu au ce mnca), ea continu s existe,
ns a devenit cu totul marginal. Desigur, n societi att de bogate, sracii sunt un subiect scandalos; n
plus, au devenit foarte vizibili, pentru c muli dintre ei aparin unor minoriti rasiale sau religioase
(maghrebieni n Frana, negri i hispano-americani n Statele Unite . . . ).
Prezena acestor "exclui" poate uneori s nasc tulburri, dar nu e de natur s blocheze sistemul.
Trei sferturi din populaia occidental aparin clasei mijlocii. lat exact contrariul profeiilor lui Marx.
Departe de a se proletariza, societatea s-a mburghezit. Conflictele sociale s-au fragmentat i dispersat, iar
rzboiul anunat ntre puinii bogai i marea armat a sracilor nu va mai avea loc, din lips de combatani.
Condiia muncitorului s-a mbuntit mult i, pn la urm, odat cu declinul industriilor tradiionale
(crbune, oel etc.), cu noile tehnologii i cu dezvoltarea serviciilor, aceast categorie s-a restrns
considerabil. Majoritatea occidentalilor nu sunt nici proletari, nici capitaliti. Aceast majoritate "mijlocie"
asigur stabilitatea sistemului."

Capitolul 6, ultimul capitol al cartii, pune in discutie viitorul Occidentului, intr-o lume creata dupa
modelele impuse chiar de el, in care tari cum ar fi China infloresc, pe cand spatiul occidental pare a trece
printr-o etapa de stagnare, chiar regres, cand vine vorba de influenta pe care spatiul Occidental o are in
raport cu celelalte civilizatii.
"Observatorul care privea Pamantul anului 1000 risca s trag concluzii false despre viitorul acestuia. Ar fi
remarcat cteva civilizaii strlucite : China, cu minunatul ei mecanism economic i inveniile ei ; Islamul,
miracol al unei bogate viei intelectuale aprute n plin deert sau chiar i Bizanul. n schimb Occidentul
era o societate frust de rani i rzboinici, trind la limita supravieuirii"..."De-a lungul Istoriei, Occidentul
a practicat i el intolerana. Respingerea celuilalt se nate din prejudeci care se regsesc n toate culturile.
Occidentul nu s-a mrginit ns s i izoleze pe ceilali ntr-o condiie secundar, ci instituie o ntreag
politic de persecuie ( e vorba aici mai ales de felul in care au fost tratati evreii de occidentali, mergand
pana la alungarea lor din Europa).

!!! Lucian Boia reuneste, in cartea sa, o serie de factori din diverse sfere de cercetare, cum ar fi
geopolitica, economie, politica, religie, cultura si mentalitate. Fara sa-si propuna sa ofere o formula
exacta care sa explice istoria unica a Occidentului, el ofera repere clare si explica procese care au
influentat, in mod disproportionat, evolutia spatiului occidental.

Concepte centrale

a) Occident: civilizatie a caror origini sunt plasate, din punct de vedere geografic, in spatiul
Europei de Vest. Occidentul se defineste prin caracteristici cum ar fi democratia, progresul,
separarea dintre stat si biserica, individualismul, etc.

b) Libertate: conditie care permite libera deplasare si afilierea la orice curent politic, social,
economic, religios. Pentru Occident, libertatea a reprezentat unul din factorii care au dus la
dezvoltarea unor domenii diverse, cum ar fi stiintele, economia, religia, etc.

c) Protestantism: notiune care face referire la toate sectele desprinse din religia catolica dupa reforma
lui Martin Luther din secolul 14, eveniment care constituie un moment de cotitura in istoria Occidentului,
ducand la o serie de dezvoltari si noi curente, cum ar fi procesul alfabetizarii si aparitia capitalismului
ca doctrina economica.

d) Capitalism: termenul ntrebuinat pentru a descrie doctrina economica la baza careia sta
principiul reinvestirii capitalului castigat(ca urmare a unei tranzactii), in achizitia de noi bunuri,
care sa creeze posibilitatea unor noi tranzactii si a unui capital marit; acesta doctrina marcheaza
trecerea de la economia de subzistenta la cea de piata.

e) Progres: principiu care dicteaza faptul ca istoria are un singur sens, ascendent si ireversibil; se
opune ideii de istorie circulara.

f) Democratie: doctrina politica care se bazeaza pe principiul guvernarii exercitate de


popor(majoritate), prin intermediul unor reprezentati alesi prin sufragiu universal.

g) Natiune: un concept care constituie fundamentul statului modern, si care defineste o unitate de
limba, de teritoriu, si de natura psihologica; se opune guvernarii de tip imperialist.

Concluzii ale autorului


Previziunile pe termen lung sau mediu sunt absolut iluzorii. Nu stim nimic despre anul 2100. Singura
cvasicertitudine e ca va fi o lume foarte diferita de cea in care traim. Tehnologie, mediu, biologie umana,
cultura, religie, Sociabilitate, mod de viata....totul va fi remodelat dupa criterii noi. Asfel, Occidentul isi va
fi castigat pariul. Isi va fi implinit ratiunea de a fi, misiunea sa istorica: transformarea lumii si a conditiei
umane. Este imposibil sa estimam rezultatul: ceea ce ne asteapta la sfasitul drumului apartine marelui mister
care invalui destinul omului.(pagina 238).

LUCIAN BOIA:

M-am muncit cu cauzele i m-am dus la o ncheiere care cred c e foarte relativ, de altfel, cnd
am scris cartea despre interpretarea istoric a Occidentului (Occidentul. O interpretare istoric). Ce s-a
ntmplat la un moment dat este extraordinar. Occidentul sta, pe care nu ddea nimeni prea muli bani,
rmsese, dup prbuirea Imperiului Roman, o lume nc dezorganizat. Deci, fa de civilizaia Bizanu-
lui, i ea n declin, fa de civilizaia arab, aflat atunci la zenit, fa de China, fa de India chiar,
Occidentul era puin lucru. i totui, lumea asta srac i anarhic a ajuns s conduc omenirea spre un
alt tip de civilizaie, fiindc civilizaia n care trim este a Occidentului i numai a Occidentului. Deci
civilizaia tehnologic, mentalitatea tiinific, raionalist, principiile politice pe care le-am adoptat, se-
pararea puterilor n stat .a.m.d., totul pn la urm pornete din modelul occidental. Cum s-au ntmplat
lucrurile astea? Bineneles c putem s avansm tot felul de cauze, ceea ce fac i eu n cartea despre
Occident, dar nu sunt convins c e chiar aa. Vezi dificultatea sau imposibilitatea rezolvrii problemei cnd
priveti spre viitor, chiar spre viitorul foarte apropiat. Avem toate datele n mn, le tim foarte bine. Ce
va rezulta din toate astea? N-avem nici cea mai mic idee. Sunt lucruri la care nu te atepi... Uitai-v anul
acesta ce s-a ntmplat n Uniunea European.

Premise

- Existenta in Europa a unor resurse bogate si a unei clime blande


- Contactul Europei de vest cu celelalte civilizatii, si schimbul de tehnologii
- Existenta unei mentalitati si atitudini specifice a occidentalilor

Obiective
- Explicarea motivelor pentru care Occidentul a avut o dezvoltare spectaculoasa si unica, comparativ
cu celelalte civilizatii
- Identificarea si definirea elementelor ce au stat la baza evolutiei Occidentului

7. Obiective/scopuri asumate de autor

1) Prezentarea unei istorii a Occidentului


2) Identificarea elementelor de distinctie intre Occident si celelalte civilizatii
3) Gasirea explicatiilor pentru care Europa centrala si de Est au ramas in urma
4) Discutarea tendintelor actuale in Occident

8. Intrebri de cercetare formulate de autor

1) Exista o Europa centrala ?


2) Cum se explica singularitatea Occidentului ?
3) Cum pot fi identificate elementele ce au propulsat Occidentul ca agent al unei faze noi din
evolutia umanitatii ?
4) Ce rol a jucat mediul in aparitia si dezvoltarea Occidentului ?
5) Ce factor predomina ca importanta in dezvoltarea Occidentului ?
6) In ce stadiu se afla democratia in Europa ?
7) Care sunt valorile Occidentului astazi ?