FIA DE CARACTERIZARE

PSIHOPEDAGOGIC

I. Date personale:
1. Numele i prenumele: S.D
2. Locul i data naterii : Sebe, 15.06. 1995
3. Domiciliul : sat Vurpr, comuna Vinu de Jos
4. coala i clasa n care nva: coala cu clasele I-IV,comuna Vinu de Jos, Clasa a IV-a

II. Date familiale:

1. Ocupaia i locul de munc al prinilor:
tatl : mecanic, angajat la Star Transmission Cugir
mama : asistent medical, Cabinet Medical Individual, comuna Vinu de Jos
2. Structura i componena familiei:
a) Tipul familiei:
normal prini desprii
tatl (mama) decedat prini vitregi (unul, amndoi)
b) Frai (surori) mai mici, mai mari.
Nr. Vrsta Ocupaia Nr. Vrsta Ocupaia
crt. crt.
1. - - 1. - -
2. - - 2. - -
Alte situaii ____Nu are frai sau surori___________________________
3. Atmosfera i climatul educativ:
raporturi armonioase, de nelegere ntre prini i ntre prini i copii;
raporturi punctate de conflicte mici i trectoare;
dezacorduri puternice n familie, conflicte frecvente;
familie destrmat sau pe cale de destrmare.
4. Condiii de via i munc ale elevului:
foarte precare; acceptate; foarte bune.
la limit; bune;
5. Influene din afara familiei (vecini, prieteni, colegi):
reduse; ample; frecvente; ntmpltoare.

Religie : baptist Nu a afectat dezvoltarea armonioasa a personalitatii copilului. Copilul

participa la orele de religie sustinute de preotul ortodox din sat

III. Dezvoltarea fizic i starea sntii:

1. Caracteristici ale dezvoltrii fizice:
2. mbolnviri:
-
a) anterioare intrrii n coal
-
b) pe parcursul colaritii
-
3. Deficiene, handicapuri (senzoriale, motorii)
-

IV. Particulariti ale debutului colaritii:

1. Pregtirea copilului pentru a deveni colar:

1
 a) dezvoltarea motivelor i intereselor de cunoatere:
Motivatia biologica a trecut in planul secund si au devenit mai active trebuintele de
sociale si spirituale.Manifesta interese cognitive, este dornic sa stie si este mandru pentru ceea ce
a achizitionat in planul cunoasterii.Apare interesul in pentru scoala la sfarsitul prescolaritatii.La
intrarea in scoala exista o motivatie extrinseca dar de semnificatie personala: dorina de a le
demonstra prinilor c este cel mai bun, imbogatita cu motive intrinseci incepand cu
amplificarea curiozitatii epistemice si continuand cu formarea intereselor cognitive tot mai
stabile si eficiente.

b) capacitatea de a efectua aciuni practice i mentale:

La sfarsitul prescolaritatii progresele copilului in planul motricitatii sunt importante.Are
formate deprinderile de baza: deprinderi igienice, cele ce tin de comportamentul alimentar, de
manipularea a numeroase obiecte si instrumente, de desenare, de modelare. Vointa este stabila si
copilul reuseste din ce in ce mai bine sa isi atinga scopurile.
La intrarea in scoala gandirea copilului trece de la gandirea preoperatorie la gandirea
operatorie.Actiunile mentale se desprind de continuturile informationale particulare, se
generalizeaza, se transfera cu usurinta la noi continuturi si se automatizeaza transformandu-se in
operatii.Are formate si utilizeaza cu succes operatiile generale ale gandirii dar si pe cele speciale
implicate in insusirea cunostintelor scolae, cum sunt operatiile aritmetice.

c) capacitatea verbalizrii reprezentrilor:

Reprezentarile sunt bogate si variate deoarece copilul a frecventat gradinita si mediul
familial ii furnizeaza multe surse de experienta. Sunt influentate de interventia cuvantului in
timpul formarii lor si de verbalizari expresive

d) gradul de independen al proceselor intelectuale:

Gandirea copilului isi subordoneaza perceptia, nu mai este condusa de aceasta si
dobandeste un caracter rational: copilul cauta argumente pentru a-si sustine afirmatiile, vrea sa
controleze felul in care a rezolvat problemele.Unitatile cognitive cu care lucreaza sunt notiunile
empirice dar este formata baza pentru insusirea notiunilor stiintifice elementare.
Memoria se relationeaza mai bine cu gandirea decat in stadiul prescolaritatii si creste
rolul memoriei logice.Particularitatile individuale ale memoriei copilului sunt: usurinta
memorarii, trainicia pastrarii si reactualizarea prompta.
Domina imaginatia reproductiva datorita cresterii rolului limbajului in activitatea mentala
si formeaza baza dezvoltarii gustului pentru lectura.

2. Simptomatologii ale conduitei:

pozitiv, adecvat nceperii colaritii;
negativ, neadecvat nceperii colaritii.
3. Inseria n fluxul solicitrilor colare:
a) caracteristici favorabile de integrare a copilului n activitatea colar:
-Starea de pregatire cognitiva optima randamentul in activitatea de invatare este proportional
cu volumul de efort si de exercitiu.
- Factorii interni suficient dezvoltati:
- nivelul dezvoltarii intelectuale, capacitati, motivatie, vointa ating pragurile normale ale
dezvoltarii la intrarea in scoala;
- imaginea de sine deosebit de buna care il sustine in toate situatiile, mai ales in conditii de
insucces trecator.
- Factorii sociali influenteaza in mod corect invatarea: familia, normele si atitudinile grupului
social si religios din care face parte copilul sunt normale si favorizeaza situatii de invatare.

2
 b) caracteristici nefavorabile de integrare a copilului n activitatea colar:

V. Rezultate obinute de elev:

1. Cercuri frecventate de elev: 2.Participarea la concursuri
colare i extracolare:
Clasa - Cercul Rezultate: Clasa - Concursul Rezultate:
II Cercul de limba i I Voinicel Premiul III 92p.
literature romn
II Cangurasul in Lumea Meniune
Povestilor
IV Leris Meniune
Concursuri n cadrul colii:
Cea mai buna reclama,
concursuri sportive, de
educaie plastic, de
educaie muzical
3. Activitatea independent a elevului:
citete suplimentar din manual; rezolv probleme n plus;
citete i alte cri; alte ocupaii (plastice, muzicale,
sportive, coregrafice) ______________.

VI. Procesele cognitive i stilul de munc intelectual:

1. Caracteristici ale funciei senzorio - perceptive:
predomin modalitatea vizual de
recepie a informaiei;
predomin modalitatea auditiv de
recepie a informaiei;
percepie difuz, superficial a
materialului de nvare;
percepie complex (spirit de
observaie) : Spiritul de observatie foarte
dezvoltat, orientarea in spatiu, timp foarte
buna la sfarsitul clasei a patra. Spiritul de
observatie il sustine sa rezolve exercitii
matematice dificile si probleme de
geometrie.

2. Nivelul de inteligen:
Inteligen foarte Inteligen bun Inteligen medie Inteligen Inteligen sub
bun sczut limit

3. Memoria:
Foarte bun Bun Medie Sczut Sub limit

4. Imaginaia:
srac; reproductiv; pentru activiti tehnice;
bogat; reproductiv-creativ; pentru activiti literar-artistice.
Imaginatia creatoare se exprima in compuneri foarte bine realizate ( si-a insusit limba
literara in mare parte, normele de ortografie si de punctuatie foarte bine) in care adauga un pic
din personalitatea sa si trece de planurile compunerilor rigid elaborate si specifice scolarului mic.

5. Limbajul:

3
-Vocabular bogat; - Exprimare uoar -Vocabular redus; -Vocabular foarte srac;
-Exprimare frumoas i corect; -Exprimare greoaie; -Exprimare incorect.
i corect;

In comparatie cu ceilalti elevi din clasa are o exprimare frumoasa si corecta.Este necesara
mentiunea ca, daca ar fi citit mai mult, ar fi fost capabil sa valorifice foarte bine cunostintele din
carti in diverse si multiple situatii.

6. Stilul de munc:
a) Cum lucreaz: b) Srguina:
sistematic, ritmic, organizat; Foarte sr- De obicei Puin sr- Nesr-
inegal, cu fluctuaii, n salturi; guincios srguincios Guincios guincios
neglijent, copiaz temele de la
alii, ateapt s i le fac prinii; c) Autonomie, creativitate:
mari lacune n cunotine, rmneri inventiv, cu manifestri de creativitate;
n urm la nvtur i la alte manifest uneori iniiativ, independen;
activiti, se conformeaz de regul modelului, procedeaz
alte meniunii Are un dezvoltat simt rutinier;
al responsabilitatii, isi face toate temele nesigur, dependent, fr iniiativ;
atata timp cat sunt obligatorii si alte caracteristici _____________________.
pretinde ( intr-un mod subtil, nu prin
cuvinte, sa fie verificat subiectiv si sa i
se argumenteze notarea in orice situatie
chiar daca ii sunt date dinainte criteriile
de evaluare.

VII. Conduita elevului la lecie i n clas:

1. Conduita la lecie:
atent, particip activ, cu interes;
atenia i interesul inegale, fluctuante;
de obicei pasiv, ateapt s fie solicitat;
prezent numai fizic, cu frecvente
distrageri.
2. Purtarea n general:
exemplar, ireproabil;
corect, cuviincioas, bun;
cu abateri comportamentale relativ
frecvente, dar nu grave;
abateri comportamentale grave, devian.

VIII. Conduita n grup, integrarea social a elevului:

1. Participarea la viaa de grup: 2. Cum este vzut de colegi:
mai mult retras, rezervat, izolat, puin bun coleg, sensibil, te nelegi i te
comunicativ; mprieteneti uor cu el;
particip la activitatea de grup numai dac este bun coleg, sritor la nevoie, te poi
solicitat; bizui pe el;
este n contact cu grupul, se integreaz, dar preocupat mai mult de sine,
prefer sarcinile executive; individualist, egoist.
caut activ contactul cu grupul, sociabil,
comunicativ, stabilete uor relaii, vine cu idei i 3. Colegii l apreciaz pentru:
propuneri; rezultatele la nvtur;
activ, sociabil, comunicativ, cu iniiativ, bun performanele extracolare;
organizator al grupului. pentru c este prietenos, apropiat.

IX. Trsturi de personalitate:

4
 1. Temperamentul:
puternic exteriorizat, impulsiv, nestpnit, inegal, iritabil, uneori agresiv, activ,
rezistent la solicitri, cu tendine de dominare a altora;
exteriorizat, energic, vioi, mobil, echilibrat, uor adaptabil, vorbre, guraliv,
nestatornic;
calm, controlat, reinut, lent, uneori nepstor, mai greu adaptabil, rezistent la
solicitri repetitive;
hipersensibil, interiorizat, retras, nesigur, anxios;
tip combinat.
Trasaturile temperamentale indica faptul ca are o combinatie frumoasa intre trasaturile
tipului coleric si sangvinic.
Este energic dar nu isi risipeste neeconomicos energia.Este capabil de trairi afective
intense dar va trece cu usurinta peste esecuri sau deceptii sentimentale.Starile afective se pot citi
cu usurinta pe fata lui foarte expresiva.Are capacitate de lucru indelungata si isi mentine
rezistenta si echilibrul psihic in situatii dificile.Este capabil de initiative indraznete, se poate
mobiliza la maximum in actiuni de durata dar si in actiuni monotone care presupun munci
migaloase atata timp cat sunt bine motivate.Are tendinte de dominare in grup si-i poate antrena
cu usurinta pe altii in actiuni comune.Stabileste usor contacte cu alte persoane, vorbeste
insotindu-si cuvintele de o mimica expresiva dar nu si de gestica.Vorbeste cu usurinta despre el
insusi si isi exprima parerile fara retineri

2. Emotivitate:
foarte emotiv, excesiv de timid, emoiile i perturb activitatea;
emotiv, dar fr reacii dezadaptative;
neemotiv, ndrzne.
3. Dispoziie afectiv predominant:
vesel, optimist; mai mult trist, deprimat.
4. nsuiri aptitudinale:
lucreaz repede, rezolv uor i corect sarcinile de nvare;
rezolv corect, dar consum mai mult timp i investete mai mult energie;
lucreaz greoi, cu erori, nu se ncadreaz n timp.
5. Trsturi de caracter n devenire:
a) atitudini fa de munc: b) atitudini fa de alii: c) atitudini fa de sine:
pozitive pozitive pozitive
negative negative negative
Fata de ceilalti oameni manifesta sinceritate (caracteristica varstei) chiar daca, fiind
sincer ii va fi afectata in mod negativ propria persoana.Manifesta responsabilitate in orice
situatie, stie sa extraga invataturile din orice situatie creata sau auzita si sa aplice in mod eficient
la propria persoana ceea ce a invatat.Isi recunoaste greselile si invata din ele si daca este
pedepsit in mod corect executa pedeapsa fara sa comenteze.Nu ii ajuta pe ceilalti din proprie
initiativa.Manifesta respect fata de persoanele superioare ca varsta.Are un spirit al umorului
deosebit de fin, uneori cu o umbra de ironie, care ii tradeaza inteligenta deosebita.
Fata de propria persoana manifesta atitudini ca: mare incredere in sine, mare stima de
sine, are sentimentul demnitatii personale, sentimentul superioritatii, spririt autocritic.Pot afirma
ca manifesta aroganta fara sa constientizeze acest lucru si fara sa-i dauneze.
Ca trasaturi voluntare de caracter manifesta: perseverenta, stapanire se sine, spriritul
hotarat.