Jurnalism

Curs 6
Analiza documentelor sociale

Cercetătorul apelează la –analiza documentelor sociale- după ce

fenomenele sociale s-au produs pentru a nu influența acel fapt ci doar al
studia.
Documentele sociale sunt texte,imagini grafice sau obiecte care
furnizează informații despre faptele, fenomenele și procesele sociale din
trecut sau prezent. Ele pot fi „urme” directe sau indirecte ale faptelor sociale.
Actele oficiale, ziarele și revistele, cărțile și foile volante tipărite,
afișele, fotografiile,benzile imprimate, casetele video, însemnările
zilnice,jurnalele personale,scrisorile,biografiile și autobiografiile dar și
uneltele de muncă tradiționale sau moderne, produsele muncii, bunurile de
consum ca și creația artistică reprezintă importante surse de informații în
sociologie.
Primele lucrări importante de sociologie au fost constituite pe bază
de documente, prin consultarea unor statistici și a unor arhive oficiale sau
particulare. După observația directă, documentarea constituie a doua sursă
principală de date și informații sociologice. Un bun sociolog este cel care
știe să vadă realitatea și totodată să se informeze asupra realității.

1
 Analiza acestor documente sociale își face simțită prezența prin
stabilirea bibliografiei. Orice studiu și orice investigație științifică presupine
cunoașterea lucrărilor publicate pe tema respectivă și a rezultatelor obținute
în cercetări asemănătoare de către alte echipe de cercetare.
Analiza terminologică - în literatura de specialitate găsim
documente:
-oficiale- emise de Guvern și oficialitățile de stat
- private- sunt individuale
- personale-aparțin cuiva(fiind proprietatea acelei persoane)
Ex. BI- este un document personal
-publice-acestea interesează întreaga colectivitate umană
-cifrice- exprimate în cifre
-de prima mână- originale(acte, certificate,diplome)
-de mâna a doua- în care informația provine printr-un intermediar, nu de la
observatorul direct
Clasificarea documentelor-
1. Documente cifrice publice oficiale- acestea sunt: recensămintele

populației,ale locuințelor și animalelor,statistica stării civile,actele

administrative,balanța cheltuielilor și încasărilor. Ele sunt pentru unle
teme indispensabile în cercetarea vieții sociale. Nici o cercetare
sociologică nu poate fi relevantă dacă nu pornește de la cunoașterea
numărului structurii pe vârste și repartizarea pe localități a populației.
2. Documente cifrice publice neoficiale-în cărți sau în reviste sunt

publicate date statistice de interes sociologic. Publicarea rezultatelor

cercetării sociologice include numeroase tabele statistice. Ele pot fi
reinterpretate, formulându-se noi concluzii.

2
3. Documente cifrice personale oficiale și neoficiale-astfel de documente

sunt mai rar utilizate în cercetările sociologice deși atunci când pot fi
colecționate în număr mare ele constituie o sursă de informații
valoroasă. Ex. Deciziile de încadrare,deciziile de trecere într-o altă
categorie de salarizare,listele de venituri și cheltuieli ale familiei (pot
furniza date semnificative referitoare la calitatea vieții și evoluția ei).
4. Documente scrise necifrice- documentele istorice, poruncile
domnești,actele visteriei, registrele de vamă, servesc la reconstruirea
trecutului. Sociologul atunci când încearcă să găsească legătura dintre
trecut și prezent consultă revista muzeelor. În prezent sociologul are
nevoie de documente pe baza cărora se organizează viața colectivă și
anume: regulamente de ordine interioară, rapoarte de bilanț, hotărârile
consiliilor de administrație. De asemenea Constituția, Legile,
Monitorul Oficial,decretele prezidențiale, declarațiile Parlamentului,
hotărârile Guvernului sunt documente publice necesare înțelegerii
vieții sociale.
Aceste documente se împart la rândul lor în:
- documente necifrice publice neoficiale- ex monografiile
- documente necifrice personale neoficiale- ex foi de zestre,însemnări
zilnice,scrisori,jurnale intime,biografii, pot fi utilizate de către înșiși
autorii lor sau de către persoanele apropiate acestora. În definirea
acestor documente se pune accent pe faptul că ele reflectă experiența
de viață a individului, că sunt confidențiale și un produs spontan al
celui care le utilizează.