Sunteți pe pagina 1din 10

SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN AFECTIUNILE APARATULUI DIGESTIV

ESOFAG - Simptomatologie clinica:

Semne subiective: disfagia, durerea esofagiana, regurgitatiile

Disfagia = progresiunea dificila a alimentelor, lichide sau solide de-a lungul esofagului
- poate fi: - intermitenta: in hernii hiatale, diverticuli esofagieni

- continua: esofagite, neoplasm esofagian

- din punct de vedere al instalarii disfagia poate fi:

- acuta: spasm esofagian, esofagite acute (postcaustice)

- cronica: tulburari de motilitate, neoplasm esofagian

Durerea esofagiana se poate prezenta sub 3 forme:

- odinofagie = durere la deglutitie

- apare in: procese inflamatorii localE, tulburari neuro-musculare

- pirozis = arsuri retrosternale

- apare in esofagita de reflux, ulcerul duodenal, hernia hiatala, alte esofagite

- durere retrosternala: are caracter de junghi sau gheara, uneori apare ca o senzatie de jena dureroasa

- caractere tipice care o diferentiaza de alte dureri retrosternale:

- iradiaza in gat si umeri

- este influentata de ingestia de alimente

- poate persista ca o durere surda dupa puseul acut

- nu are relatie cu efortul fizic

- uneori apare ca o foame dureroasa care trezeste pacientul din

somn si se linisteste la ingestia de alimente sau la antiacide

- de obicei este acompaniata de alte semne digestive

Regurgitatia = reprezinta revenirea alimentelor in cavitatea bucala, la scurt timp dupa


ingestia lor, fara efort de varsatura
1
- poate fi: - imediata: apare dupa ingestie, in stenose esofagiene inalte (cancer esofagian
stenozant, stenoza post caustica)

- tardiva, in stenoze joase de esofag, megaesofag, diverticuli esofagieni

- in cantitate mica, in obstructii inalte sau boli la debut

- in cantitate mai mare, in diverticuli esofagieni, megaesofag

Alte simptome:

Eructatiile eliminarea de gaze prin cavitatea bucala prin contractii abdominale

Sialoreea hipersalivatie abundenta, uneori cu punct de plecare la nivelul leziunilor


esofagiene

Sindroamele esofagiene:

1. Sindromul esofagian: apare in majoritatea afectiunilor esofagiene si cuprinde triada:


disfagie, durere esofagiana, regurgitatie (DDR)

2. Sindromul de perforatie esofagiana: apare rar, mai frecvent post traumatic sau prin ulcer
perforat de esofag. Clinic poate apare: dispnee, febra, emfizem subcutanat.

3. Sindromul neoplazic esofagian are semne generale tipice paraneoplazice, precum si semne
de tipul sindromului esofagian la care se adauga hemoragii (oculte sau hematemeza).

STOMACUL si DUODENUL

Durerea abdominala :

- debut : acut sau cronic

- localizare: frecvent epigastrica sau in hipocondrul drept

- intensitate: sub forma de jena, foame dureroasa, pana la colicativa

- iradiere: apare doar in ulcerul perforat, cu iradiere transfixianta in spate

- periodicitate: apare mai ales primavara si toamna ulcerul duodenal

- ritmicitate: se refera la relatia aparitiei durerii cu ingestia de alimente si difera


la cele doua localizari: - in ulcerul gastric durerea apare precoce, la 1-2 ore dupa ingestia
alimentara si aceasta declanseaza chiar durerea

- in ulcerul duodenal durerea apare tardiv, la 3-4 ore postalimentar iar


alimentatia calmeaza durerea; este caracteristica durerea nocturna sub forma de foame dureroasa (datorita
hipersecretiei acide crescute nocturn)

- caracterul durerii este colicativ cand se produce perforatia sau penetratia


2
Greturile si varsaturile, apar de obicei impreuna, dar nu obligatoriu

- se urmareste:

- frecventa: rare, frecvente sau incoercibile

- cantitatea: moderata in ulcere sau masiva in stenoza pilorica

- mirosul: de acetona, in DZ; de amoniac, in gastrita uremica; de alcool, in gastrita


etanolica; fecaloid, in fistule ileo-colice sau volvulus

- aspectul hemoragic: poate fi cu sange rosu, in ruptura de varice esofagiene sau


frecvent de tip sange digerat, in gastrite erozive, ulcer gastro-duodenal, polipoza gastrica,
neoplasme gastrice, etc.

- in general, greturile si varsaturile sunt caracteristice pentru afectiunile gastro-duodenale dar


nu patognomonice; ele pot sa apara si in alte contexte si afectiuni: sarcina, boli metabolice
(DZ, porfirie); boli nervoase (migrena, encefalite, meningite); boli renale (IRC, colica renala);
boli cardiace (IMA, HTA); boli psihice, etc.

Anorexia apare frecvent precedata de inapetenta.

- ea poate fi: - de tip voluntar, cand se doreste o cura de slabire

- falsa, datorita intensificarii durerii post alimentar

- involuntar in gastrite, ulcer gastric, neoplasm gastric

- selectiva este tipic descrisa la pacientii cu neoplasm gastric

Scaderea ponderala poate fi usoara (cand se ajunge la 80% din greutatea ideala),

moderata (cand se ajunge la 80-65% din greutatea ideala)

severa (cand se ajunge la mai putin de 65% din greutatea ideala)

- apare in toate afectiunile gastro-duodenale

- este important intervalul de timp in care s-a produs slabirea si daca ea a aparut in conditiile
unei alimentatii normale

Eructatiile apar frecvent in ulcerul duodenal

Aerofagia reprezinta senzatia de disconfort, de "prea plin" aparuta dupa masa,


datorita inghitirii aerului in timpul mesei, odata cu alimentele

- apare mai fecvent la pacientii cu gastrite cronice dar si la ulcerul duodenal

3
Satietatea precoce apare in ulcere gastrice si gastrite acute
Alte semne digestive pot fi: bulimia, polifagia

Sindroame digestive:

1. Sindromul dispeptic

- se refera la prezenta unor simptome care descriu o digestie dificila

Acesta poate fi de tip: - hiperstenic: dureri de tip ulceros, greturi, varsaturi, constipatie

- hipostenic: - jena dureroasa, varsaturi, greturi, satietate precoce,


inapetenta, eructatii, balonari postprandiale, regurgitari

2. Hemoragia digestiva superioara (HDS)

- reprezinta sindromul clinic manifestat prin pierderea de sange de la nivelul tractului digestiv
superior

Cauzele HDS:

- digestive: - esofag : ruptura de varice esofagiene, ulcer esofagian, tumori esofagiene,


sindrom Mallory-Weiss (= semne si simptome datorate leziunilor profiunde ale mucoasei
esofagiene la jonctiunea esofagului cu stomacul)

- gastro-duodenal: ulcer gastric sau duodenal, cancer gastric, gastrite acute


hemoragice

- hepatice: ciroza hepatica cu HTP (hipertensiune portala), gastropatie portala

- extradigestive: - hematologice: purpura trombocitopenica imuna, alte sindroame


hemoragice, CID (coagulare intravasculara diseminata), leucemii acute si cronice, etc

- afectiuni sistemice: periarterita nodoasa (inflamatie a peretelui arterelor medii si mici),


lupus eritematos discoid (boala autoimuna), amiloidoza (agregare si acumulare de proteine in
diferite organe => disfunctia progresiva a lor)

- secundar unor medicatii: corticoizi, aspirina, anticoagulante

- afectiuni vasculare congenitale: teleangiectazia ereditara, hemangioame cavernoase

Manifestari clinice ale hemoragiilor digestive:

- Hematemeza - eliminarea pe gura a sangelui din tractul digestiv superior si poate fi sub forma
de sange rosu, cand hemoragia este mare si rapida, neavand timp sa se digere, sau poate fi sub
forma de zat de cafea, cand sangele este digerat deja in stomac.

- Melena eliminarea de sange din tractul digestiv superior prin scaun, acestea avand aspect
specific: negre, lucioase, ca pacura.

4
- Hematochezia eliminarea prin scaun de sange rosu provenit din tractul digestiv superior dar
numai in caz de pierderi masive si cu peristaltica accelerata (tranzit accelerat)

- Rectoragia eliminarea de sange rosu din tractul digestiv inferior, recto-sigmoidian

- Hemoragii oculte eliminarea prin scaun de sange din tractul digestiv superior care nu se
observa clinic si poate fi depistat numai reactii chimice

Forme clinice de hemoragii:

- acute : - forme usoare se pierd sub 1000 ml sange

- forme medii intre 1000-2000 ml

- forme severe peste 2000 ml

- manifestari clinice: astenie, cefalee, vertij, tahicardie, hipotensiune arteriala,


semne de soc (transpiratii reci, paloare marcata, anxietate, TA < 80/mmHg, tahicardie, puls
filiform)

- cronice - pierderi mici, frecvent sub forma de hemoragii oculte

- manifestari clinice: paloare, astenie, sindrom dispeptic de insotire a cauzei


hemoragiei (gastrite, duodenite, esofagite), dureri precordiale (angina), semne clinice date de
boala de baza care determina hemoragia cronica, depistata frecvent prin hemoragii oculte

3. Sindromul de stenoza:

- se refera uzual cel mai frecvent la stenoza pilorica dar stenoza se poate produce si la nivel
duodenal, antral sau corp gastric

- clinic apar semnele tipice: satietate, inapetenta, varsaturi in cantitati mari cu alimente ingerate
cu peste 8 ore inainte, uneori cu miros fetid.

- cauze: ulcer gastric, ulcer duodenal, neoplasm gastric, compresiuni extrinseci, etc.

4. Sindromul de perforatie gastro-duodenal

- reprezinta o urgenta chirurgicala

- perforatia: - este determinata de distructia peretelui gastric sau duodenal prin procesul ulceros
sau neoplazic

- se produce cel mai frecvent brusc si e insotita de dureri intense, cu iradiere


posterioara, care nu cedeaza la antalgicele obisnuite sau antispastice, realizand abdomenul acut
chirurgical

5. Sindromul neoplazic

5
- poate apare la nivelul esofagului si la nivelul stomacului, frecvent pe mica sau marea curbura
- procesul neoplazic poate cuprinde treptat tot peretele gastric, ducand la linita plastica sau
poate duce la perforatie, cu aparitia peritonitei neoplazice

- clinic apare un sindrom de impregnare neoplazica: inapetenta, scadere ponderala importanta, frecvent
anorexia selectiva pentru carne, sindrom subfebril, astenie marcata, paloare

- in cazul procesului neoplazic esofagian, apare mai ales sindromul disfagic, iar la cel gastric- sindrom
dispeptic

INTESTINUL

Simptome generale:

- pierdere ponderala, lenta sau acuta;


- febra, in enterocolite acute, neoplasm intestinal;
- carente vitaminice, osteoporoza, tetanie, edeme carentiale, apar in sindroame de
maldigestie si malabsorbtie, neoplasme intestinale;
- paloare prin anemie secundara aportului insuficient sau pierderilor cronice
- sindromul jejunal postprandial precoce (dumping syndrom) apare post rezectii
gastrice si determina aparitia de transpiratii, palpitatii, ameteli, tremuraturi, astenie,
hipotensiune, diaree.

Simptome clinice locale:

Durerea:

- durerea intestinala sub forma de colica este cea mai frecventa; colica intestinala este
determinata de spasmul musculaturii parietale cu distensie si este asociata si cu tulburari ale
tranzitului gazos

- cauze: enterocolite acute, parazitoze, ileus dinamic sau mecanic.

-> ileusul dinamic poate insoti alte colici cum ar fi cea renala

-> ileusul mecanic este determinat de stenoze prin tumori, inflamatii,


cicatrici postoperatorii si este insotita de oprirea tranzitului alimentar si gazos, urmat de
varsaturi repetate, chiar incoergibile, de tip fecaloid

- durerea din apendicita acuta durere de tip colicativ, urmata de semne de iritatie peritoneala, cu greturi
si varsaturi; ulterior durerea se poate cantona epigastric pentru ca in final sa ramana la nivelul fosei
iliace drepte

- durerea din perforatia intestinala este intensa, intial localizata, pentru ca ulterior, in caz de peritonita sa
devina generalizata.

- durerea din infarctul mezenteric este o durere in mezogastru, repetitiva, cu greturi si varsaturi, pana
la soc si colaps

6
- durerea recto-sigmoidiana sau tenesmele apare ca o tensiune dureroasa rectala cu prezenta necesitatii
imperioase de defecare dar fara efect sau cu efect minor

- durerea anala, la defecare apare mai ales in caz de hemoroizi, fisuri anale, abces perianal

Tulburari ale tranzitului intestinal merg cu tulburari in emisia scaunelor.

Se manifesta prin:

a. diaree: eliminare frecventa de scaune lichide sau semilichide, cu resturi alimentare


nedigerate
b. constipatie: eliminare rara de fecale, pana la cateva zile, de consistenta crescuta, in
cantitate si volum
c. ileusul: oprirea tranzitorie a emisiilor scaunului; acesta poate fi funcional sau organic

SINDROAMELE CLINICE INTESTINALE


SINDROMUL DIAREIC
Definiie: sindromul diareic const n eliminarea a mai mult de trei scaune pe 24 de ore
de consisten sczut (lichide sau semilichide), abundente, coninnd resturi alimentare
nedigerate, generate de factori intestinali: parietali sau luminali, infecioi, parazitari

SINDROMUL CONSTIPAIEI
Definiie: eliminarea ntrziat a materiilor fecale, 1 scaun la mai mult de 3-4 zile sau 2 scaune pe
sptmn sau eliminarea de mai multe scaune pe zi, cu cantiti mici de fecale de consisten crescut i
hiperdigestie.

SINDROMUL RECTOSIGMOIDIAN
Definiie: tulburri ale tranzitului intestinal pentru materii fecale i uneori pentru
tranzitul gazos, cu predominana scaunelor diareice, tenesmelor i prezena uneori a corzii
colice sigmoidiene.

SINDROMUL DE MALABSORBIE
Definiie: reprezint totalitatea manifestrilor digestive i extradigestive de cauze diferite,
care genereaz tulburri ale digestiei, absorbiei, transportului i metabolizrii principiilor
alimentare.

FICATUL
Simptomatologia din afeciunile hepatice

A. Semne generale:
1. Alterarea strii generale: hepatite cronice active, ciroze hepatice decompensate,
hepatocarcinoame, metastaze hepatice, hepatite acute fulminante, hepatite acute toxice, etc.
2. Febr, frisoane abcesul hepatic, stri septice cu interesare hepatic, hepatocarcinomul,
angiocolite, colecistite acute, etc.
3. Tulburri generale: astenie, fatigabilitate, cefalee, scderea capacitii de munc, stri
depresive, tulburri ale ritmului somn-veghe, com etc.

B. Semne hepatice:

a. Hepatalgia apare prin distensia capsulei Glisson (hepatit acut, ficat de staz)
7
prin interesarea peritoneului visceral supraiacent, secundar unor procese
inflamatorii sau tumorale: abces hepatic, hepatocarcinom, angiocolecistit acut
- uneori durerea este de tip surd, ca o jen la nivelul hipocondrului drept, n
hepatite acute, chiste hepatice, abces hepatic sau rar, n hepatocarcinom la debut
- dureri intense apar n: tromboza venelor suprahepatice (S.Budd-Chiari), insuficiena
cardiac dreapt acut din tamponada cardiac, trombembolismul pulmonar; abcese hepatice cu reacie
peritoneal localizat, hepatocarcinoame avansate cu sau fr ascit carcinomatoas, etc.

b. Tulburri dispeptice: greuri, vrsturi, balonri postprandiale, pirozis, eructaii, tulburri de tranzit
intestinal, constipaie sau diaree, etc.
c. Tulburri hemoragice datorit tulburrilor de sintez a factorilor de coagulare i a hipersplenismului:
gingivoragii, epistaxis, echimoze, purpur, rectoragii; hematemez sau melen prin ruptur de varice
esofagiene, etc.

C. Semne din partea altor aparate:


- La nivelul tegumentelor i mucoaselor:
prurit n icterul colestatic i n chiste hidatice hepatice
erupii cutanate alergice prin insuficien de clearance al antigenelor
intestinale
noduli subcutanai n TBC, colagenoze, sarcoidoz
fenomene Raynaud, n crioglobulinemiile din hepatitele cronice autoimune
fenomene hemoragipare, prin vasculopatie, coagulopatie i hipersplenism
hiperpigmentaie n hemocromatoz
eritroza palmar i retracia Dupuytren n ciroza hepatic
paloarea dup HDS

- Ap. locomotor: dureri musculare i articulare n hepatitele acute virale i autoimune


- Modificri endocrine:
La brbai: ginecomastie, atrofie testicular, hipopilozitate,
scderea libidoului prin hiperfoliculinemie
La femei: amenoree, sterilitate
- Ap .cardio-vascular:
- tulburri de ritm (bradicardie n icterul mecanic, aritmii, tahicardie n HDS)
- dureri precordiale
- hipotensiune post HDS pn la oc si colaps

- Ap. respirator: dispnee, tuse, expectoraie, dureri toracice,etc;

- Tulburri ale SNC i psihice:


- tremor
- polineuropatii periferice mai ales n hepatitele cronice i ciroza etanolic
- tulburri de comportament i contien, pn la obnubilare i com, n ciroze

SINDROAME HEPATOBILIARE

SINDROMUL ICTERIC

Definiie: Sindromul icteric este caracterizat prin coloraia galben a mucoaselor i


tegumentelor datorit creterii bilirubinei n snge peste valoarea de 2mg% (VN 0,2-1mg%).

8
SINDROMUL ASCITIC

Definiie:
- Reprezint totalitatea simptomelor i semnelor clinice i paraclinice ce apar ca o consecin a
prezenei de lichid n cavitatea peritoneal (se exclud semnele legate de hemoragia
intraperitoneal i inflamaia purulent a peritoneului).
PANCREASUL

- Pancreasul este un organ retroperitoneal, care are corelaii strnse cu organele din jur: stomac,
duoden, ficat i ci biliare, de aceea o mare parte din simptomatologia lui este de mprumut
sugernd suferinele acestuia.

- Pancreasul este greu abordabil prin metode clinice de examinare; este un organ cu rol n
digestie, absorbie i reglarea metabolismului glucidic, fiind format din punct de vedere
morfologic i funcional din componente: pancreasul endocrin i pancreasul exocrin

A. PANCREASUL EXOCRIN

Simptomatologia clinic difer n forma acut de cea cronic.


Durerea:

- in pancreatita acut are debut brusc, este consecutiv unor mese bogate n grsimi i alcool,
apare la litiazici cunoscui, este localizat n bar n abdomenul superior, sub form de durere
atroce cu stare de oc i se datoreaz distensiei canaliculare i glandulare; este nsoit de
vrsturi postalimentare i bilioase

- in pancreatita cronic durerea are aceeai localizare, intensitate mic, apare postprandial i nu
cedeaz la medicaia antalgic

- in cancerul pancreatic, iniial, durerea este absent sau nesemnificativ, se confund des cu
cea din ulcer sau suferinele biliare

Dispepsia pancreatic
Are un tablou polimorf, cu tulburri de apetit, anorexie selectiv pentru pine i dulciuri, vrsturi,
hipersalivaie, anorexie total n stadiile avansate
Dispepsie gazoas cu meteorism abdominal, flatulen, eructaii
Tulburri de tranzit cu episoade diareice de durat mic, scaune moi, pstoase, steatoreice,
deschise la culoare, lucioase

Alte semne clinice


Slbire rapid i progresiv n cancerul pancreatic i n pancreatita cronic
Crampe musculare
Parestezii

B. PANCREASUL ENDOCRIN
La nivelul pancreasului endocrin se secret insulina i glucagonul, cu rol major n
reglarea metabolismului glucidic. Componenta endocrin a pancreasului nu cntrete mai
mult de 25 grame i poate fi evideniat numai biologic. Tulburarea funcionalitii
pancreasului endocrin duce la binecunoscuta boal, diabetul zaharat.

9
COLECISTUL I CILE BILIARE
- Afeciunile colecistului sunt foarte frecvent ntlnite n practica medical n timp ce
afeciunile cilor biliare sunt secundare mai multor factori i n mod mai puin frecvent se
datoreaz unor cauze primare biliare.
- Afeciunile colecistului i cilor biliare pot fi determinate de o multitudine de factori cum ar
fi: tulburri anatomice, tulburri psiho-afective, tulburri neuro-endorine, tulburri metabolice,
funcionale, infecii, parazitoze.

Debutul
Unele suferine biliare pot fi asimpomatice, descoperite ntmpltor
Altele evolueaz lent, insidios, iar dup un stress sau abuzuri alimentare se pot acutiza survenind
colici biliare sau hidropsul vezicular
Acut, brutal n angiocolite acute, colica biliar
Simptomatologia clinic
- in functie de tipul de boal, acut sau cronic:
in cea acut apare alterarea rapid a strii generale, cu febr, frison, dispnee, tahicardie, sughi,
posibil apariia icterului uneori nsoit de prurit
in colecistopatiile cronice apare sindromul neuro-astenic, scderea randamentului intelectual,
cefalee, tulburri de somn

Simptome de ordin general:
Durerea biliar: are caracter de jen n hipocondrul drept; este ritmat de alimentaie,
poate iradia n epigastru, omoplatul drept; poate debuta acut, paroxistic ca o colic biliar
Colica biliar reprezint cea mai caracteristic manifestare a litiazei biliare

Colica biliar:
Circumstane de apariie: pot exista unii factori favorizani ca de exemplu modificri ale arborelui
biliar, vagotonia, stressul, mesele bogate, eforturi fizice, premenstrual
Semnele prodromale pot fi: greurile, vrsturile, balonrile, sensibilitate n hipocondrul drept.
Localizarea durerii este n hipocondrul drept, corespunztor punctului cistic.
Iradierea dureri biliare: de la nivel anterior, iradiaz posterior i ascendent spre regiunea
interscapulovertebral, umrul drept, partea dreapt a bazei gtului. Alte iradieri posibile sunt n epigastru
cnd sugereaz o inclavare a calculului n cistic sau o durere n bar cnd sugereaz o reacie pancreatic.
Caracterul durerii este sub forma de tensiune, ruptur, sfiere.
Intensitatea durerii: durerea nu este constant, crete n intensitate progresiv, atingnd un punct
maxim, dup care se menine n platou o perioad variabil de timp; ea poate s dispar spontan sau dup
antispastice; are un caracter repetitiv, la intervale variabile de timp.
Circumstane de ameliorare: administrarea de antispastice
Poate fi acompaniat de: agitaie psihomotorie, frisoane, febr(39-40grade) cnd semnific
complicaii de tip infecios, astenie, transpiraii, greuri, vrsturi cu caracter bilios, meteorism abdominal,
tulburri neuro-psihice, tulburri cardio- circulatorii (angin, palpitaii, chiar i colaps vascular n formele
cu debut supraacut)

10