PLANUL DACIC AL LUI MIHAI VITEAZUL

Mihai era fiul lui Ptracu cel Bun, domn al

Munteniei (1554-1557) i al Teodorei, din neamul
Cantacuzinilor. Fratele su, Petru Cercel, fusese de
asemenea domn (1583-1585).

Intrarea n Alba Iulia, 1599

Aceast mrea nfptuire a lui Mihai a strnit

nemulumirea dumanilor externi i interni, care au pus la
cale asasinarea lui, svrit mielete la 19 august 1601,
n tabra de la Cmpia Turzii.

Mihai Viteazul (1593-1601)

n tineree s-a ndeletnicit cu negustoria, a cltorit

mult i a fcut o avere apreciabil. S-a cstorit cu doamna
Stanca, din neamul Buzetilor, sporindu-i avuia. Apoi,
datorit nsuirilor sale deosebite, a devenit mare ban al
Craiovei. Domnitorul Alexandru cel Ru a vrut s-l piard.
Condamnat la moarte, era s fie executat, dar a scpat
printr-o minune. Clul a refuzat s-i taie capul. Sprijinit de
boieri, de puternica familie a Buzetilor i de Cantacuzinii
de la Constantinopol, a ocupat tonul rii Romneti.
Asasinarea lui Mihai Viteazul

Trei zile, corpul decapitat i fr mna stng a

rmas n rn, pn ce un romn milos l-a ngropat
cretinete. Capul lui Mihai a fost luat de fraii Buzeti i
dus peste muni, la Mnstirea Dealu, lng Trgovite.

Oastea lui Mihai Viteazul

Odinioar, n vremea lui Decebal, dacii fuseser

unii n hotarele aceluiai stat. Mihai Viteazul a fost acela
care a avut fora de a uni din nou pe romni i de a reface
n felul acesta Dacia. El tia c acest lucru este drept,
deoarece locuitorii rii Romneti, Moldovei i
Transilvaniei erau de acelai neam i lege, vorbeau
aceeai limb, aveau aceeai credin i aceleai obiceiuri.
n 1599, unete Transilvania cu ara Biserica Mnstirii Dealu
Romneasc. Apoi, n primvara lui 1600, trece munii n
Moldova i realizeaz prima unire a celor trei ri romne.,
intitulndu-se "domn al rii Romneti, al Ardealului i a
toat ara Moldovei".