An I

ARTA ANTICA
1. Preistoria artei
Arta paleolitica (20.000-10.000 I.Hr)
Inciziile si desenele

- Trasaturi: apar motive antropomorfe (cal, urs, mamut, leu de

pestera, ren,mamut, cal, bison), redare realista, schite sumare,
sigranta si indelung exercitiu, stangacie si absenta totala a
preocuparii pentru efecte artistice.
- Exemple:
-
pestera Combarelles, Franta

pestera Lorthet, Franta

Sculptura
- Trasaturi: motive antropomorfe, figura umana, folosirea pietri,
osului, argilei, fildesului, portrete, sugereaza grafic miscarea
animalelor, cultul maternitatii, principiul simbolului
- Exemple:

Tuc daubert, Franta

Venus, Lespugue, Franta

Pictura

- Trasaturi: animale vanate,

preocuparea pentru organizarea
spatiului pictural si a proportiilor
naturale, capacitatea de a crea
ansambluri picturale cerente,
folosiea rosului, galbenului,
brunului, cabune, penel din par,
principiul abstractizarii
- Exemple:
Altamira, Spania

Lescaux, Franta
Arta neolitica (8000-3000 I.Hr)
Desenul si gravura

- Trasaturi: motive geometrice( linii, zig-zag, cerc, triunghi,

spirala), siluetele umane apar mai frecvent, capacitatea de a reda
exact figurile, din punct de vedere anatomic
Pictura
- Trasaturi: din grote micreaza spre peretii caselor si templelor,
culori minerale (carbune, argile, manganez), nu se mai fooseste
contrul, scene cu caracter anecdotic sau naratic, aparitia efectului de
perspectiva
- Exemple:
-
Catal Huyuk

Sculptura

- Trasaturi: cultul maternitatii, apar monumentele megalitice,

lacasuri de cult, statui idoli, statui monumentale sculptate in volum,
arta subordonata magiei,
- Exemple:

Stonehenge, anglia

Venus din Malta

Ceramica
- Trasaturi: nevoia de acrea vase de depozitare si hrana, se
modeleaza manual, tehnci de decoratie (incizii, colorare), motive
geometrice
- Exemple:

Zeita de laVidra

Ganditorul de la Hamangia
2. ARTA MESOPOTAMIEI
(6000 i.HR)
2.1 Arta sumeriana
- Trasaturi: arta urmareste reprezentarea zeilor dupa chipul
omului, apare relieful istoric, se nareaza fapte de razboi, victorii,
apare sculptura monumetala, exceleaza prin ziguratele construite
- Exemple:

Stindrdul din Ur

Gudeea pe tron

2.2 Arta akkadiana

- Trasaturi: accentul se deplaseaza de la stilizarea sumeriana la
redarea realista, figuri mai corecte d.p.d.v anatomic, zigurate bogat
ornamentate in conparatie cu cele sumeriene
- Exemple:
Stela regelui Naram-Sin

2.3 Arta asiriana

- Trasaturi: basorelieful atinge un nivel artistic remarcabil, se
aplica tema vanatorii, compozitia sub forma de friza cu registre
suprapuse, decoratiuni vegetale incarcate
- Exemple:

Regele Assurbanipal la vanatoare

Leoaica ranit

2.4 Arta noului

Babilon
- Trasaturi: ornamente din caramida smaltuita, colorata
- Exemple:

Poarta zeitei Istar

3. ARTA HITITILOR
(mij.sec II-i.HR)
3.1 Arta proto-hitita
- Trasaturi: ceramica lucrata de mana sau la roata olarului, cu
ornamentatie fina, glazurata, motive geometrice sau zoomorfe
stilizate.

3.2 Arta hitita

- Trasaturi: sculptura in piatra
- Exemple:
Suita de zei
4. ARTA EGIPTULUI
ANTIC (3100 i.Hr)

4.1 Caracteristici generale

- Trasaturi: capul si picioarele reprezentate din profil, umerii si
pieptul frontal, valoarea operei de arta era data de eficienta sa, de
rolul de a-l multiplica pe omul reprzentat
- Exemple:

4.2 Pictura
- Trasaturi: pictura era dedicata cultului mortilor, imbraca case,
temple, bijuterii, cromatica bogata, se introduce simbolistica culorii
(verde-culoarea vietii vegetale, albastru zeului aerului Amon, negru
zeul mortii Anubis), folosirea temperii, precizia desenului,
realismul, siguranta tusei etc.
- Exemple:

Familia regala

4.3 Sculptura
- Trasaturi: avea ca scop mentinerea in viata a celor decedati,
impresia de statui care merg, de morti vii, stiinta alternarii liniilor
verticale si orizontale, basoreliefurile frapeaza prin voiciunea
reprezentarii si prin expresivitatea ansamblului.
- Exemple:

Rahotep si sotia sa

4.3 Arhitectura
- Trasaturi :constructii mortuare grandioase (locuinte pentru
eternitate), piramide
- Exemple:

Piramidele de la Giza

5. ARTA CRETANA
(MINOICA) (2000 i.Hr)
5.1 Pictura
- Trasaturi: scene pline de viata, colorit vesel rosul pompeian,
tehnica frescei
- Exemple:

Fresca, Palatul din Knossos

5.2 Sculptura
- Trasaturi: figurine lucrate in fildes, bronz, argila, fildes si faianta,
redarea sentimentelor omenesti, vase pictate cu scene umane sau
animale
- Exemple:

Vas cu boxeri

5.3 Ceramica
- Trasaturi: se obtineau pereti din ceramica de grosimea cojii de
ou, motive vegetale, zoomorfe, geometrice
- Exemple:
Vasul cu caracatita
6. ARTA CICLADELOR
6.1 Ceramica
- Trasaturi: sosiera (cupa cu gura prelungita si cu cios), tigaia de
prajit
- Exemple:

Ulcior pentru apa

6.2 Sculptura
- Trasaturi: marmora de buna calitate, figurine, statuete, stilizarea
geometrica a capului
- Exemple:
6.3 Pictura
- Trasaturi: preferinta pentru fresca aplicata in interiorul caselor si
templelor, motive zoomorfe, vegetale, scene din viata religioasa si
cotidiana
- Exemple:

Fresca primaverii
7. ARTA GREACA
ANTICA(700 i.Hr)

7.1 Arta miceniana

Pictura

- Trasaturi: fresce care decorau palate, atentia pentru detalii

Ceramica
- Trasaturi: vase din metal decorate prin incrustare.
Sculptura
- Trasaturi: confectionarea mastilor din aur
Arhitectura
- Trasaturi: preocuparea de a grupa incaperile simetric fata de
centru (megatron), semne ale compozitiei inchegate.

7.2 Arta greaca arhaica

Sculptura

- Trasaturi: dezvoltata datorita cultului pentru sport si cultura

fizica nuda, apar statuile Kourus-trupuri goale, deplasarea accentului
de la umanitatea umila la umanitatea demna, constienta de
insemnatatea sa in lume, foloseste lemnul, lumnul cu piatra sau lemn
invelis in placute de aur si fildes.
- Exemple:
Kouros

Pictura
- Trasaturi: vase de ceramica pictate, mozaicuri

Ceramica
- Trasaturi: amfora, hidria, cupa, craterul,
lecitul, trecerea de la motive vegetale, la cele
zoomorfe si antropomorfe, alegand scene narative, unitatea
compozitiei
- Exemple:
Amfora
7.3 Perioada clasica
Sculptura

-trasaturi:figuri umanizate ce imbina frumusetea fizica cu cea

spirituala, stiinta de a sugera volumele
- sculptori: Policlet din Argos, Fidias, Scopas, Lisip, Pitagora din
Region
- exemple:

Atena si Marsias, Miron din Atica

Menada
dezlantuita , Scopas
 Pictura
- Trasaturi: accentul cade pe problematica umana, amestecul
culorilor, clarobscurul, transparente, joc de lumini si umbre,
perspectiva, racursiu,centre de grautate, vase reproducand
tablourile unor pictori renumiti
- Exemple:
Vas pictat de Polignot
Ceramica
- Trasaturi: ceramica intra in concurenta cu vasele de bronz,
masura, simplitatea, armonia, simetria, perfectiunea operei

7.4. Perioada elenistica

Pictura
- Trasaturi: perfectionarea reprezentarii in perspectiva, reuseste
sa redea sufletul modelului,
- Exemple:
Nuntile aldobrandine

Sculptura
- Trasaturi: inspiratia din stilul asiatic, vibratia miscarii, anatomia
suferintei, vartejul exacerbat al patimilor, forta de sugestie a
miscarii, perfectiunea executiei, observarea realitatii
- Exemple:

Friza latarului din Pergam

8. ARTA ROMANA (600
i.Hr)

8.1 Arta etrusca

Sculptura

- Trasaturi: redarea realista a modelelor, robustete si

spontaneitate, naturalele si expresivitate
- Exemple:
Apolo din Veii

Lupoaica

Pictura
- Trasaturi: pictarea peretilor si tavanelor
mormantului defuncului cu scene din viata
pamanteasca, contur+culoare,
expresivitate fara egal in epoca.

Sculptura romana
- Trasaturi: preferinta pentru portret, masiva prezenta a chipului
feminin, joc de lumini si umbre, redarea cu ajutorul burghiului a
pieptanaturii feminine, glorificarea evenimentelor istorice
- Exemple:

Columna lui Traian

Bustul lui Marc Aurelius

Pictura romana

- Trasaturi: fresca, tempera si encaustica, preferinta pentru

pictura de gen sau de peisaj, tematica crestina o inlatura pe cea
traditionala
- Exemple:

Batalia lui Alexandru Macedon

9. ARTA INDIANA (4000-
3000 i.H.R)
Sculptura
- Trasaturi: oroare pentru spatiul vid, sculpturi incarcate, bogat
ornamentate, templele par gigantice sculpturi, sunt folosite scenele
de gen, cu semnificatie mitologica sau religioasa, cultiva grandoarea
si fantasticul, se foloseste lemn, argila, piatra metal
- Exemple:

Pictura
- Trasaturi: nu folosesc perspectiva sau
legile compozitiei, preocuparea pentru
portretistica, pictura era considerata doar un
mestesug, scene mitologice, lascive
- Exemple:

10.ARTA
CHINEZA
Pictura
- Trasaturi:strans legata de caligrafie, foloseste penel, culori
vegetale si minerale, se picta pe matase, pe oase, nu pun accent pe
originalitate, arta menita de a fi executata pe suluri de matase sau
hartie folosing motive religioase si depozitate pentru a fi folosite
doar in momentele de meditatie, doreste sa redea o stare
sufleteasca, practica peisajul, portretul
- Exemple:

II. ARTA
MEDIEVALA
1. ARTA
PALEOCRESTINA
Arhitectura
- Trasaturi: primele comunitati crestine nu aveau lacase de cult
speciale, la inceput avea caracter funerar legat de mormintele
patrate sau sub forma de cruce, datorita celebrarii ceremoniei
liturgice se construiesc lacase de cult cu o masa centrala si picturi
crestine pe pereti, numarul mare de cresti duce la marirea
bisericilor, arhitectua trece de a bazilica, la cel de octogon sau cel
cruciform, interiorul devine tot mai luxos prin mozaicuri cu pietricele
aurite, picturi bogate
- Exemple:
 Santa Contanza , Roma

Pictura
- Trasaturi: incepe in catacombele romane, spre deosebire de
picturile egiptene care doresc sa-l dubleze pe cel disparut si-i fixeze
trasaturile caracteristice ale chipului, icoana crestina porneste de la
trasaturile fizice ale celui reprezentat, dar le reda transfigurate,
sfintite, indumnezeite, in opozitie cu estetica senzualista care
preslaveste corpul, icoana trece trupul in sfera diformului, renuntand
treptat la aceast lucru
- Exemple:

2. ARTA BIZANTINA
Estetica bizantina
- trasaturi: pentru a trezi repulsia fata de acest taram al patimilor
si tentatiilor lumesti se cultiva disproportia si diformul, corpul se
pierde sub cutele vesmintelor, in timp ce capul devine elementul
dominant al figurii ce concentreaza forta expresiva a sufletului,
fixitatea privirii, imobilitatea figurilor antropomorfe,
bidimensionalitatea figurior si lipsa reliefului pentru a ajuta
indepartatrea mintii de lumea pamanteasca, arta cracterizata de o
deosebita unitate in comparatie cu egiptenii
- exemple:

Arhitectura
- Trasaturi: considerata cea de-a opta minune a lumii, catedrala Sf.
Sofia este considerat cel mai important mnument al artei bizantine,
combinarea planului dreptunghiular al bazilicii cu tipul rotund,
central, lumina inunda biserica datorita ferestrelor mari ceea ce
trimite la imparati cereasca, decoratiunile de marmura verde si roz
dau impresia unei imense campii de flori, frescele si mozaicurile
bogate mascheaza masivitatea cladirii
- Exemple:
-
Sf. Sofia
Pictura si mozaicul
- Trasaturi: teme religioase simbolice, alegorice, figurile sunt
zvelte si elegante, animate de un dinamism accentuat de draperii
fluturande, executia este mediocra, compozitiile se repeta, dupa anul
700 se impune o iconografie ce va exclude orice interpretare,
conseptia spatiului se simplifica si se schimatizeaza mult, picturalul
este inlocuit cu liniarul, gama cromativa va impune doar culori pure;
mozaicul folosea pietre cu diferite reflexii pentru a produce o
puternica impresie privitorului, stari de infiorare, de extaz mistic,
figura devine imateriala, chipurile capata o expresie severa, ascetica,
albastrul devine lait-motiv
- Exemple:
Deisis, Sf. Sofia

Sculptura
- Trasaturi: datorita faptului ca se opune glorificarii frumusetii
fizice, sculptura nu se va realiza in ronde-bosse, ci doar ca ornament
pe peretii cladirilor, apare tema personajelor in firida cu Hristos si
apostolii sai, apare sculptura in lemn pe usile bisericesti, sculptura in
fildes cu motive zoomorfe si vegetale, ceramica smaltuita, se practica
miniatura, illustratii de carte
- Exemple:
Usi din lemn

3. ARTA PREROMANICA
3.1 Arta merovingiana
- Trasaturi: predominanta artelor minore asupra arhitecturii,
sculpturii si picturii giuvaeruri, orfevrarie, stofe, manuscrise,
sculptura- se practica relieful fara profunzime, in arhitectura- piatra
este abandonata in favoarea lemnului
- Exemple:

Ilustratie

2. Arta carolingiana
- Trasaturi: renastere pe planul artei, reapare pictura
monumentala sub forma de fresce de mari dimensiuni si mozaicuri
parietale, teme din antichitate, perioada elenistica, Biblie, punctul
forte ramane miniatura prin manuscrisele sale, sculptura in piatra
incepe din nou sa fie practicata, dar la un nivel mult inferior celui
atins de romani
- Exemple:
Manuscris

11.ARTA ROMANICA
Arhitectura
- Trasaturi: completa inlocuire a lemnului cu piatra si sporirea
sensibila a dimensiunilor, deoarece bisericile se extind prin
adaugarea nevelor laterale se pune problema sustinerii boltii si se
impune bolta n leagan, in cruce pe ogiva si bolta pe muchii, stilul se
caracterizeaza prin armonie, eleganta, soliditate si simplitate, fatada
are o deosebita importanta, deoarece sustine portalul principal
alcatuit din traversa, arhivolta, si timpan
Biserica Sainte Madelaine

Sculptura
- Trasaturi: se impune sculptura monumentala, se orneaza cu figuri
umane si spatii neconventionale precum timpane, capiteluri, stalpi,
are caracter abstract, uzand de procedeul stilizarii, nivelul artistic
este elevat, dovedind maiestrie, se lucreaza in bronz si pe vitraliu
- Exemple:
Catedrala Chartres

12.ARTA GOTICA
Arhitectura

- Trasaturi: bolta sub forma de cruce care se sprijina prin 4 arcuri

de 4 stalpi ( bolta in ogiva), preluand greutatea boltii in piloni si nu
in pereti,ferestre mari ce inunda cu lumina, inaltime coplesitoare,
fata are 3 registre- portalul, timpanul care contine si o rozasa in
centru si galeria regilor, contrast dintre masa zidariei extrem de
sumara si inalzime prodigioasa => impresia de fragilitate,
imaterialitate, crestinul se simte umil si smerit in acest spatiu
grandios
- Exemple:

San Denis, Franta

Sculptura
- Trasaturi: artistii sunt tot mai preocupati de redarea celei de-a
treia dimensiuni, personajele devin mult mai vii, au expresivitate si
gratie elenistica, mainile au pornirea unui genst, capul se inclina,
Christos isi pierde aerul de teribil judecator, iar Fecioara Maria
devine mult mai feminina, cu trataturi tineresti, delicate, prezenta
scenelor din viata de toate zilele, solutiona-rea problemelor de
perspectiva pe care se ridica marea inaltime la care se amplasau
statuile
- Exemple:
San Desnis,Franta

Pictura
- Trasaturi: figurile sunt conturate prin linii viguroase, culoarea
acopera aceste zone cu tonuri plate, figurile sunt severe, inerte,
nepamantesti, dupa 1270 artistul inspirat din sculptura realizeaza
figuri robuste, pline de viata intr-o atmosfera pamanteasca,
naturalista, apar vitraliile multicolore, se practica miniatura pin
decorarea cartilor religioase.
- Exemple:
I.Renasterea timpurie

1.Scoala Florentina
Sculptura
Trasaturi: ia nastere in Florenta , incepe cu vestitul concurs organizat de
corporatia negustorilor, Arte di Calimala, in vederea realizarii unei usi de
bronz, ca pandant la cea a lui Andrea Pisano de la Baptiseriu, se creaza un
stil unitar axat pe vigurosul realism a lui Donatello, maiestria tehnicii de
lucru in marmura, bronz si alte materiale

Donatello91386-1466)
Realizeaza statuia San Marco ce pastreaza un aer gotic in redarea
pliurilor
Tehica desavarsita si capacitate de inventive neobisnuita
Realizeaza Gattamelata prima mare statuie ecvestra a Renasterii
Gattamelata


- lucrata in bronz, are 3,4 m si este lunga de 3,9 m cu inaltimea de 7,8 m

-are caracter mortuar, statuile find plasate in ansambluri care contin si
mormatul defunctului, originalitatea consta in alegerea bronzului in loc de
piatra sau marmura,deoarece era considerat material nobil, operatia
dificila de turnare a bronzului il incita si mai tare pe Donatello, elementele
clasicitatii antice sunt evidente costumatia de erou,, gesturile stapanite,
atitudinea calului care merge la pas, ansamblul solemn, armura romana cu
putti decorati pe ea si idealizarea figurii lui Gattamelata (desi avea 70 de
ani, apare ca un barbat in plina putere).

Nanni di Banco (1373-1421)

Cel mai putin atasat traditiei gotice, sculpteaza un Isaia de factura
antichizanta care nu mai aminteste de arta gotice decat prin usoara
inflexiune a siluetei.
La fel se intampla si cu statuia Sfantul Elagio unde cei 4 sfinti au o
expresie calma si senina

Jacopo della Quercia (1374-1438)

-acorda o atentie deosebita figurilor umane, urmarind sa sugere o
diversitate de stari sufletesti, fapt care il va impresiona si pe Michelangelo
- atribuie un loc imortant nudurilor, prin preocuiparea pentru redarea
musculaturii si corelarea trupurilor intr-o compozitie inchegata, plina de
viata
- opere: Fantana Gaia, mormantul lui Ilaria del Caretto

Luca della Robia (1399-1482)

-ajunge sa concureze cu Donatello prin comanda care o prmeste in 1431
pt a realiza o
Cantoria la Domul florentin

-originalitatea sa este data de procedeul personal pe care l-a inventat in

tehnica teracotei, astfel vernisata cu smalt incat sa se obtina efecte de
sculptura colorata
- cu o capacitate neobisnuita de individualizare a chipurilor, Luca a reusit
sa evite caracterul industrial al produsctiilor sale pe aceeasi tema, ceea
ce nu se va putea spune despre succesorii sai

Bernardo Rosselino(1407-1464)
Reprezinta calea de mijloc dintre expresia riguroasa a lui donatello si
gratia lui Luca
Capodopera sa este mormantul lui Leonardo Bruni din biserica Santa Croce
mentine unele elemente traditionale precum sarcofagul,
catafalcul plasat deasupra cu gisantul si chipul
madonei deasupra defunctului, insa inoveaza prin
ghirlanda de flori si fructe care , incadrand steme si fiind
tinuta de doi putti inaripati, incoroneaza intreg ansamblul
compozitional

Pictura
Trasaturi: ia nastere o data cu consursul pentru decorarea Capelei Branaci
de la Biserica Santa Maria del Carmine
Artisti:
Masolino caracterizat prin predominanta elementelor grafice, vibratia
colorata a ornamentelor, gratia siluetelor, spatiu ireal
Masaccio stil opus limbajului figurativ Oficial si orientat spre
simplicitate si rationalitate, rationalism si plasticitate, elemente novatoare
legate de persectiva, spatiu si volum, omului i se ofera un loc de prim
plan, el domina compozitiile cu atat mai mult cu cat perfectionarea
perspectivei liniare permite construirea, in jurul sau, a unui spatiu amplu
care sa-l puna in valoare
Opera principala: Trinitatea

Este prima proiectie iluzionista perfect realizata, dintre cele cunoscute in

istoria artei
- regasim tratarea plastica si monumentala a personajelor ca si realismul
redarii figurilor, arhitectonica spatiului aminteste de Bruneleschi, iar
consistenta volumetrica si materiala a personajelo proiectatte in spatiu ca
niste statui aminteste de Donatello.
Artistul impune un nou stil in pictura florentina: procedeul perspectivei
liniare, conceptul de tablou ca o fereastra eschisa spre lumea reala si a
spatiului conceput la scara umana0

Fra giovani da Fiesole (Fra Angelico 1387-1455)

Foloseste perspectiva liniara, culori artificiale ce dau un caracter ireal
personajelor
Cladirile si personajele se disting prin monumentalitate, au volum si
greutate, atitudinile si miscarile sunt firesti, se consacra si lucrarilor in
miniatura unde compozitia ramane uimitor de echilibrata, cu delimitari
ritmice foarte clare
Paolo Doni (Uccello -1397-1475)
Pasionat de problemele perspectivei, abilitatea de redare din raccourci, aer
de irealitate, de abstractie intelectuala, picturilr sale par constructii
geometice
Ex: Batalia de la San Romano
Artistul foloseste mai multeunghiuri de privire, astfel incat planurile
delimitate par scene de sine statatore
Nota decorativa este accentuata si de coloritul arbitrar, ca si de
aglomerarea imaginii cu numeroase detalii si elemente nesemnificative
Lipsa de unitate a imaginii este izbitoare mai cu seama in alaturarile
nefiresti de cai redati in perspectiva si cai sau soldati reprezentati in
raccourci
Reconstituirea bataliei istorice dintre florentini si milanezi cedeaza locul
fabulei in mode deliberat, caci artistul recurge la numeroase procedee
pentru a obtine acest efect: tehnica foitelor de au si argint, coloritul
arbitrar, iepuri care fug in toare directiile, insisi calaretii si caii, cu
infatisarea unor aparitii de vis - totul evoca mai curand o scena ludica, o
totala evadare din spatiul real.

Alti artisti: Filippo Lippi (cel mai bun cunoscator al perspectivei liniare),
Andrea del Castagno (exceleaza in redarea miscarii personajelor),
Domenico Veneziano( creaza un mod original de a folosi lumina ea
emana din culoare si cade din dreapta sus, diferentiat, pe chipurile
personajelor), Piero della Francesca ( Legenda Crucii capodopera),
alessio Baldovinetti (aprofundarea viziunii realiste, nu doar a personajelor,
ci si a peisajelor), Antonio del Polaiollo(mizeaza pe tema nudurilor
arhitect, sculptor, gravor, pictor), Andrea del Verochio(transpunerea in
pictura aviziunii sale de sculptor), Lorenzo di Credi(maiestria in redarea
celei de-a treia dimensiuni si orchestrarea sigura a elementelor
compozitiei), Sandro Boticelli(teme mitologi si alegorice Primavara
alegorie a celor 6 luni din an in care natura este fertila), Piero di Cosimo
Arhitecura
Filippo Brunelleschi- creatii : Spitalul Inocentilor puritate si simplitate a
structurilor, Vechea Sacristie (Biserica San Lorenzo) raporturi matematice
riguroase, aplicarea sectiunii de aur in arhitectura, cupola este sprijinita pe
4 pandantivi de racord si lesene corintice in colturi, solutia tehnica este
perfecta pentru spatiul cubic, dar si de aceasta data edificiul
impresioneaza inca mai mult ca rezolvare artistica, prin echilibrul
proportiilor, simplicitatea decorului care asociaza pilastri, cornise si
bandouri
Capela Puzzi capodopera artistului datorita inovatiilor stilistice- planul nu
mai este patrat, ci rectangular, dupa
proportia de aur, iar invelitoarea este sub
forma boltilor in plin cintru ce se intalnesc in
centrul cupolei, ideea celor 4 ferestre de
deasupra porticului prevazut cu 6 coloane
grupate cate trei, in mijloc spatiul ramanand
deschis printr-o arhivolta.

2. Scoala venetiana
Sculptura
Trasaturi: ramane reticenta fata de innoirile de limbaj si viziune
Artisti:
Nanni di Bartolo (Rosso 1419-1451) se recunoaste o influenta a lui
Donatello in creatiile sale
Bartolomeo Bon apartine goticului tarziu venetian, cu excesul sau de
inflorituri
Antonio rizzo(1430-1499)- naturalismul sau initial devine expresionism, de
vadita influenta germana
Pietro Lombardov (1435-1515) se specializeza in monumente funerare; s-
a facut cunocut si prin statui in care un sever realism de inspiratie romana
se imbina cu o impresionannta finete a formei.
Pictura
Primul atelier de pictura a fost intemeiat de Antonio Vivarini, fiind cunoscut
sub numele de Scoala Murano
Atelierul a fost condus dupa moartea sa de fratele, Bartolomeo Vivarini si
fiul sau Alvise Vivarini
Marcati de goticul timpuriu, cei doi cumnati isi contureaza fiecare stilul
sau: Antonio foloseste un limbaj mai apropiat de cel al lui Masolino cu
personaje gratioase si feminizate, delicate, retinute in expresie, iar
Bartolomeo evolueaza in sensul lui Mantegna, individualizand apasat
personajele si incercand chiar sa le modeleze in relief; excesul de
ornamente si spatialitatea abstracta mentin creatia sa departe,totusi,de
spiritul renascentist.

cel de-al doilea atelier este fondat de Jacopo Bellini si condus mai departe
de fiii sai, Gentile si Giovanni
Jacopo are meritul de a fi primul pictor venetian care poseda o cunostere
exacta a esteticii florentine si , in plus, s-a interesat de antichittea romana
ca de o sursa de revitalizare a artei in epoca;
Gentile Bellini- s-a afirmat repede prin priceperea incadrarii in perspectiva
si a reprezentarii topografice; datorita redarii cu acuratete a peisajului
urban, el pune bazele acelui vedutismo.
Giovanni Bellini cel mai reprezentativ pictor al Venetiei in quatrocento,
nota apasata de morbidete, bogatia mare de tonuri si treceri cromatice
usoare, dar mai ales o luminozitate puternica devin trasaturi definitorii ale
picturii sale.
Intalnirea lui Giovanni cu Antonello da Mesina marcheaza fundamentul
intregii evolutii a picturii venetiene din ultimele decenii ale secolului
Astfel , Giovanni, chiar si cand trateaza teme religioase de interior,
perspectiva liniara si iluzia tridimensionalitatii o reda perfect, iar
personajele sale sunt atat de vii incat imaginea seamana cu o scena de
interior olandeza.

Sacra conversazione Bellini Giovanni

Imaginea se incheaga dupa principiile proiectiei geometrice, prin acest
trompe loeil credinciosii intrau ei insisi in scena sacra, armonia dintre
culoare si lumina da imaginii o deplina unitate vizuala, ceea ce constituie
punctul forte al picturii lui Giovanni Bellini, baza evolutiei viitoare a picturii
venetiene.

Vittore Carpaccio(1460-1525)
Cel mai poetic dintre pictorii povestitori ai Venetiei, il depaseste pe Gentile
prin folosirea mai precisa a perspectivei si prin stiinta sa superioara a
eclerajelor
Intr-o Venetie tot mai fascinata de tonalismul lui Giovanni Bellini, pictura
descriptiva si liministica lui Carpaccio devine repede deseta, gasindu-si
admiratori doar in provincie.

3.Scoala padovana
- se infiinteaza la Padova, zona apropiata geografic de Venetia insa mult
diferita datorita umanismului arheologic si urmelor puternice lasate de
Donatello

- atelierul de arta cel mai cautat era al lui Francesco Squarcione care
preda perspectiva si arta antica unui numar impresionant de elevi
- scoala era definita de 2 elemente stilistice importante: naturalismul
masurat si rational pe de o parte, gustul pentru fanatic pe de alta parte.

Andrea Mategna (1431-1506) fiul adoptiv al lui Squarcione

Camera mirilor

Este pentru prima data in istoria artei cand se creeaza iluzia de spargere a
spatiului interior, din punct de vedere tehnic este originala prin folosirea
temperei grase care va da unele subtilitati de expresie fara precedent

Hristos mort , Andrea Mantegna

Capodopera renascentista in materie de

raccourci, Hristos mort este realizat in perioada de apogeu a cercetarilor
asupra reprezentarilo corpului uman
Cromatica este neobisnuita , extem de atenuata; practicand deopotriva si
gravura, pictorul prefera linia, culorii
Imbinarea acestor doua inovatii ale elementelor de limbaj, geometrizarea
si cromatica austera, au ca rezultat crearea unei imagini tulburatoare, care
trezeste compasiunea

4. Scoala umbriana
- trasaturi: asimilata de regula scolii florentine, creatia umbrienilor impune
totusi, un stil distinct
- reprezentant: Piero Vannucci, zis Perugino
-Perugino-evolueaza catre un stil elegant si usor distins, cu figuri vag
meditative amintind de Boticelli,invaluite intr-o lumina blanda, pe un fond
adesea de culoare uni.
- cea mai celebra opera:
Inmanarea cheilor - Perugino

Compozitia se remaca
printr-o noutate de fond:
scena inmanarii cheilor, cu numeroase personaje, este plasata mult in fata
unui fundal arhitectonic si natural, astfel incat, printr-o perspectiva liniara
desavarsita se obtine un spatiu de ampla respiratie.

5.Ferrara si Bologna
- Cosme Tura- este fondatorul scolii din Ferrara si initiator al Renasterii
ferrareze, elev al alui Michele Pannonio, de la care preia gustul pentru
liniile ornamentale si tendinta de a stiliza formele.
- Francesco del Cosa- al doilea artist important al Ferrarei, continua
cercetarile pe linia expresivitatii si plasticitatii, proprie scolii locale,
moderand-o insa printr-un luminism rafinat, derivat din arta lui Piero della
Francesca.
- Ercole de Roberti- picturz sa se distinge prin noi scheme compozitionale
cu racursiuri indraznete, fara a mai pierde din forta si inventivitate ,
Roberti evolueaza catre o sinteza a culorii si luminii de o maniera
apropiata celei a lui Piero della Francesca.
II. Renasterea clasica
Acum apar marile personalitati ale intregii arte renascentiste: Leonardo,
Rafael, Tizian.
Leonardo da Vinci
Depasind mult cercul maestrului sau, Leonardo se familiarizeaza curand cu
multiplele fatete ale ambiantei culturale florentine: filosofia, matematica,
arhitectura, anatomia, botanica, chimia, muzica etc.
Din punct de vedere artistic, la inceput se remarca un ascutit simt al
observatiei si o abilitate tehnica surprinzatoare pentru varsta sa, efecte de
relief obtinute printr-o infinita delicatete a modeleului si o inalta maiestrie
in exploatarea jocului de lumini.
In timp ce Boticelli, fratii Polaiolo si Signorelli redau miscarea prin ritmuri
liniare convulsive, Leonardo estompeaa contururile si nuanteaza umbrele
(ex: Bunavestirea, Portretul Ginevrei)
Cina Da Vinci

Considerata inca in timpul vietii lui Leonardo o culme a puterii sale de

expresie plastica,Cina este o capodopera a intregii arte renascentistice
prin solemna monumentalitate a compozitiei, prin intima patrundere dintre
spatiul real si spatiul iluzoriu, ca si prin extraordinara imediatete a
efectelor psihologice produse de cuvinte : artistul alege sa descrie
momentul in care Iisus declara la cina ca unul dintre voi ma va trada.
Inovatiile lui Leonardo: utilizarea perspectivei pentru a da iluzia unei
extensii a spatiului real, alege ca punct de fuga capul lui Iisus, ceea ce IL
transforma in centrul focal al intregului tablou, eliminind orice element
anecdotic sau detaliu nedemnificativ, Leonardo concentreaza puternic
interesul asupra atitudinilor si mimicei expresive ale personajelor.
Gioconda- Da Vinci

Lucrat in ulei pe lemn, 77/53, acest portret feminin reprezentand pe sotia

gentilomului Francesco del Gioconda a devenit faimos datorita surasului
misterios al personajului
Dar farmecul aparte al Giocondei nu tine numai de suras si de atitudinea
sasenzual, fara a fi insa triviala. El este datorat mai ales tehnicii perfecte
folosite de artist care asigura fuziunea figurii feminine cu peisajul fantastic
scaldat intr-o lumina aurie.
Tehnica care asigura o lumina extrem de blanda si degradeuri infinit
nuantateintre conturul personajului si peisajul din spatele sau poata
numele de sfumato si ii este atribuita mai intai lui Leonardo. Mod cu
totulpersonal de a intelege clar-obscorul, sfumato-ul este principalul
element care il distinge pe artist de maestrul sau Verrocchio.

Michelangelo Buonarotti
-geniu universal, comparabil doar cu Leonardo, afirmat prin opere in
sculptura, pictura si arhitectura, Michelangelo domina intreg sec. XVI
- creatiile Bachus beat si Pieta ii aduce de tanar reputatia de mare
artist al timpului, iar aceasta nu numai datorita exceptionalei sale
virtuozitati tehnice si stiintei anatomice, ci mai ales datorita remarcabilei
sale capacitati de inventie, -bogatiei solutiilor compozitional si energicei
individualizari a personajelor

David- Michelangelo(1475-1564)

Inalta de 4,34 m, statuia lui Davideste sculptatat in marmura

A fost comandata de Republica recent instaurata in florenta pentru a
simboliza tineretea noului regim si triumfulimprevizibil al celui de pare
slab(burghezia) asupra lui Goliat(clanul Medici).
Michelangelo propune un David care degaja o formidabila impresie de
putere: senzatia de forta nu vine din vehementa miscarii, caci eroul nu
este in actiune, el se sprijina pe un picior, cu un brat in lungul corpului si
nu vine nici din talia fina, bustul subtire si caracterul adolescentin.
Impresia de vigoare se naste din expresia detrminata pe care Michelangelo
o da figurii eroului: nasul este drept, voluntar, gura are buzele sranse,
aerul este al unui razboinic decis si netamator, sigur de sine, dar stapanit,
muschii si venele se vad pe sub piele, iar tendoanele gatului evoca
rapiditatea miscarilor potentiale.
 C apela Sixtina-
Michelangelo

Executata la o inaltime de 21 de m intre 1508-1512- este cea mai mare

pictura clasica din lume
Imensa bolta a fost divizata de artist in sectoare;diferite elemente ale
acestei structuri dau iluzia unei prelungiri a motivelor arhitectonice reale:
pilastrii falsi continua pilastrii veritabili ai capelie, o cornisa simulata face
ecou cornisei care exista cu adevarat deasupra ferestrelor
Programul iconografc conceput de Michelangelo include apoteoza
Creatiunii. Din partea de jos a Sixtinei pana la axul central al tavanului,
programul iconografic se desfasoara in sens invers cronologiei, de la
intemeierea crestinismului pana la Geneza lumii.
Reprezentarea corpului uman culmineaza in centrul tavanului, in celeba
scena a Facerii lui Adam. Adam este reprezentat ca un magnific efeb al
carui bust musculos descrie o admirabila curba.Scena insasi pare a fi fost
gandita de Michelangelor ca un simbol al Renasterii: intre aratatotul lui
Dumnezeu (figura virila, plutitoare) si cel al lui adam (atlet viguros, care se
ridica dintr-un somn greu) scapara scanteia unei vointe superioare de
remodelare a intregii spete umane.
Sinteza dramatica a istoriei omenesti, frescele Sixtine reprezinta
indiscutabil o culme a Renasterii clasice. Compozitia este de o factura
profund originala, facand apel la false cadre arhitectonice, la false
sculpturi in trompe loeil, efecte de perspectiva liniara si cromatica,
modelaj in volum prin clar-obscur, racursiuri expresive, echilibrul uimitor
intre elanul unui lirism pasionat si rigoarea conceptiei ca si intre uman si
divin.
Rafael(1483-1520)
Este indiscutabil meritul lui Perugino de a fi stimulat dezvoltarea darurilor
innascute ale lui Rafael si in primul rand puritatea liniara a desenului,
predilectia pentru culori clare si proaspete, pentru ecleraje egale care lasa
foarte putin loc umbrelor.
Stabilit la florenta, Rafael se confrunta direct cu cei mai ilustri maestri ai
timpului, Leonardo si Michelangelo: de la Leonardo preia ordonarea
armonioasa a formelor, fiind atent la modelajul suplu al figurilor, de la
Michelangelo adopta monumentalitatea viziunii, dar o face in felul sau,
metamorfozand si regandind totul
Triumful Euharistiei Rafael

Rafael concepe 2 tipuri de fresca: cele cu continut religios fara echivoc,

altele menite sa sugeeze datoria bsericii fata de traditia pagana. Triumful
euharistiei este fresca de mari dimensiuni care reunseste deasupra
altarului comuniunii Tinitatea cu sfintii, iar in registrul inferior, de o parte si
de alta a altarului sunt infiintate cele mai mari personaje crestine de la
infiintarea Bisericii crestine.
Alte doua fresce la fel de mari si plasate in partea de sus a peretilor sunt
consacrate unor subiecte laiceScoala de la Atenta si
Parnasul,mentinand acest echilibru in tematica religioasa si cea pagana.
Stilul frescelor este si el in concordanta cu aceasta dubla mostenire
spirituala:Rafael utilizeaza deopotriva aurul pictorilor religioase medievale
(in Triumful euharistiei) si un limbaj nou, inspirat din proaspatul clasicism
renascentist care este adoptat in pictura marelui tavan casetat sau in
Scoala de la Atena:, unde personajele sunt dispuse dupa o riguroasa
proiectie perspectivica.
Tizian(1477 sau 1490-1576)
Recunoscut ca cel mai mare colorist din intreaga istorie a picturii si celmai
mare portretist din cinquecento, tizian isi are inceputurile la fel de confuze
ca maestrul sau Giorgione
Originalitatea personalitatii sale, nutrita de inclinatia spre actiune si forta,
se accentueaza prin seria de gravuri pe lemn executatat dupa desenele
proprii.
Piesa fundamentala din prima perioada a lui Tizian este enorma pictura de
altar Inaltarea Maicii Domnului, pictura pe lemn, este inca giorgionesca
prin modeleul si bogatia coloritului, dar o opera clasica prin echilibrul
solemn si armonia compozitiei
Contrastul intre cele 3 registre ale compozitiei este foarte riguros
calculat:forta si agitatia domina registrul terestru al grupului de apostoli
uluiti, elanul senin al Fecioarei inconjurate de ingeri caracterizeaza al
doilea registru, iar solemnitatea maiestuasa a lui Dumnezeu-Tatal se
degaja din registrul superior.
Peste toate se manifesta o data in plus marele sau talent de colorist,
paleta sa calda si luminoasa particularizandu-se prin intense accente de
rosu.
Centrata in mijlocul tabloului, in linia traditiei renascentiste, compozitia
imbina formele gratioase ale lui Rafael cu aerul teribil al expresiei lui
Michelangelo.

Sculptura
Trasaturi: exceptandu-l pe Michelangelo, sculptorii Renasterii mature nu
se mai mentin la inaltimea pictorilorsi arhitectilor
Batrolomeo Ammannati (1511-1592)
Este un tipic reprezentant al acelei bella maniera din sculptura italiana
care, in forme gratioase, imbina estetismul cu hedonismul.
Benvenuto Celini (1500-1571)
-orfevru si sculptor, executa Soliera aur si smalt, opera cu care ajunge la
rafinamente tipice pentru cultura manierista a scolii de la Fointainebleu
Giambologna (1523-1608)
Francez stabilit in Italia, unul dintre cei mai fecunzi sculptori ai secolului,
dezvolta la inceput motive prin excelenta manieriste precum figura
serpentina .
Alessandro Vittoria(1526-1608)
Se impune ca un creator original care tinde sa depaseasca tehnica
manierista prin plenitudinea formelor sale si organizarea ampla a
draperiilor si prin portretistica monumentelor funerare.

III.Renastere tarzie si
manierism
1.Pictura florentina
- Florentino Rosso (1495-1540)- instinctiv, senzual si extrovertiti, autor al
unor opere bogate si socante in epoca, Rosso este considerat unul din
principalii initiatori ai Manierismului si a influentat considerabil schimbarile
de viziune in pictura europeana a epocii
- concentrarile complexe de personaje, miscarile si pasiune lor exaltate,
culorile luminoase, uneori nuantate, alteori in amle tuse omogene, iata
cateva caracteristici care vor deveni definitorii pentru Manierismul italian,
cunoscand adese exagerari, in conformitate cu obiectivul prioritar- de a
reprezenta in mod exacerbat latura artificiala din viata societatii.

Coborarea de pe cruce-Rosso

Jacopo da Pontormo(1494-1557) artist nonconformist si deschis mereu

spre experimente, totdeauna curajos si uneori genial, Pontormo este astazi
primul nume invcat de regula cand se discuta despre cotituta Renasterii
mature spre Manierism
Punerea in mormant Jacopo Pontormo

Pictata pe lemn, aceasta icoana este socotita un adevarat manifest al

manierismului, datorita modului aparte in care structura asimetric regulata
a compozitiei clasice se farmiteza intr-o compozitie voit ambigua, lipsita de
puncte ferme arhitectonice, de centru de interes si de perspectiva
Persoanjele cu priviri si gesturi care tradeaza suflete puternic ravasite, par
sa pluteasca fara tinta intr-un spatiu nesigur, ambianta stranie fiind
subliniata de lumina rece care face culorile si mai ireale.
Agnolo Bronzino(1503-1572)
Este celebru pentru portretistica sa, domeniu privilegiat al manieristilor,
caracterizat prin importanta acordata costumelor, atitudinilor si nu in
ultimul rand atributelor mediului specific modelului;
Bronzino contribuie decisiv la impunerea portretuli de curte dominannt i
a doua parte a sec., portret care se obtine prin sugerarea cat mai exacta a
statutului social
Giorgio Vasari (1511-1574)
De numele Vasari se leaga introducerea decorului mobil in reprezentarile
teatrale, contributie foarte importanta pentru evolutia scenicaa teatrului
Pictura sieneza
Domenico Beccafumi (1486-1551)
Scene din Viata Fecioarei- creeaza o atmosfera ireala printr-un clar-
obscur foarte accentuat in care luminile par sa tasneasca din culori
pretioase, in tonuri surde.
Arhanghelul Mihail alungand ingerii rasvratiti aglomeratia de persoanje
prinse intr-un veritabil vartej este invadata de flacari si lumini, pretext
pentru artist sa-si puna in valoare virtuozitatea in materie de efecte
luminoase. Compozitia complicata si culorile in ape accentueaza nota
manierista.

Scoala de la Parma
Antonio Allegri , zis Correggio (1489-1534) este unul din artistii care, fac
imprecisa granita intre manierism si renasterea tarzie
S-a zis ca acesta a creat o a treia cale in evolutia artei, la mijloc intre
exueranta cromatica a Venetiei si Manierismul florentino-roman, o cale in
care proiectia perspectivica ramane la fel de curajoasa ca in perioada
preclasica, insa formele devin
fluide, imaginea este luminoasa,
fara a exclude zone de umbra
deasa
Inaltarea Fecioarei - Correggio

Nu renunta la perspectiva larg desfasurata in adancime, dar si aici

imprima imaginii un dinamism apropiat de vartejurile manieriste.

Vitalitatea scolii venetiene

Tintoretto(1518-1594)- este primul atist care reuseste sa se impuna in
climatul dominat de Tizian, fiind cel mai manierist dintrevenetieni, insa
importanta operelor sale depaseste sensibil limitele manierismului
El opereaa o excelenta sinteza a formelor artistice viabile in epoca:
desenul viguros al lui Michelangelo, deformarile anatomice ale
manierismului, etc.
Daca in primul deceniu de activitate artistul s-a concentrat pe directia
expresivitatii dinamismului compozitional, dupa 1550 el procedeaza la
rafinarea efectelor cromatice prin ingenioasa exploatare a luminii, astfel
icnat sa genereze o ritmica a maselor colorate:
Suzana la baie

Rastignirea Tintoretto

Cu cei peste 60 de m ai ei, este o proba a extraordinarei capacitati de a

aborda, intr-o compozitie unitara, suprafete gransioase.
Coerenta ansamblului, in conditiile unei infinite varietati a detaliilor
descriptive, confera acestei lucrari calitatea de unicat, ea devenind, de
altfel, un foarte instructiv material didactic pentru formaea tinerilor pictori
din multe gneratii
Perspectiva geometrica deformata adesea de Tintoretto,este aici impecbil
aplicata, sugerand deschideri infinite; cele doua diagonale care vin din
adancime si se intalnesc la picioarele crucii sunt subliniate de lumini
puternice, articuland o perspectiva emotionala ce avanseaza spre privitor.

IV.Renasterea in afara Italiei

Scoala flamanda
Robert Campin(1379-1444)- era profilat pe retabluri si portrete care,
stilistic, imbina influente flamande si franceze
Trpticul Seilern Campin

Una din cele mai vechi lucrari care i se atribuie;in cele trei panouri figurile
sunt reprezentate pe un camp inverzit ingust, in fata unei pretioase
draperii de Damasc
Detasarea lui Campin de spiritul gotic nu se rezuma la alegerea temelor,
ea se vadeste mai cu seama in refuzul arabescurilor elegante, carora li se
prefera o compozitie framantata, cu linii mereu rupte, ceeea ce da un
caracter aproape violent
Reprezentarea scenelor sacre jntr-o ambianta domenstica, specifica lumii
flamande din epoca este un alt aspect al realismului acestui artist
Hubert van Eyck (1370-1426)
O contributie majora aduce van Eyck in domeniul portretisticii, fiind intre
primii care a elaorat si impus acest gen. El este socotit primul pictor care a
inlocuit bustul cu portretul demi-corp si care a introdus vederea din trei-
sferturi

Sotii Arnolfini Hubert van eyck

Pictata in ulei pe lemn, de dimensiuni modeste, lucrarea ii reprezinta pe

cei doi soti in picioare, acoperiti cu vesminte bogate si inconjurati de
diverse simboluri ale fidelitatiiconjugale, inceand cu liliputanul catel din
prim plan.
Prin cele doua personaje care se tin de mana vedem, pe peretele din
fundal, o oglinda rotunda in care se reflecta doua ersonaje aflate
judecand dupa legile reflexiei- chiar in spatele privitorului, procedeu reluat
mai tarziu de Velasquez in Meninele

Rogier van der Weyden(1400-1464)

A aprofundat calea deschisa de inaintasii sai, Campin si van Eyck,
imbinand uneori in mod inspirat solutii compozitionale ale acestora.
Coborarea de pe cruce
Noutatea este ca artistul nu picteaza un simplu retablu, ci integreaza
acestuia elemente statuare si materiale la limita realului, in spatele scenei
propriu-zise.
Privitorul nu se mai afla in fata unei picturi
de altar, el este implicat sa participela un
act sacru prin forta emotiei care i se
induce. Este modeul inspirat in care
intelege van de Weyden sa imbine
viziunea statica a lui Campin cu vitalitatea
imaginilor lui van Eyck. Aceeasi
preocupare pentru sinteza acosiaza ritmica alerta a sirului de figuri cu o
curgere bine controlata a liniei.

A doua generatie de maestri

flamanzi

-Petrus Christus (1410-1473)- inspirandu-se din temele biblice, isi concepe

compozitia intr-o maniera statica, plasand persoanjele intr-un cadru
unificat prin perspectiva geometrica, dovedind un ascutit simt al spatiului
si al volumelor
- ca portretist, se distinge prin relieful puternic al catorva trasaturi
fizionomice:
Portretul lui Edward Grymestone

Dierick Bouts (1420-1475) va evolua treptat

catre un hieratism solemn, insotit de
alungirea formelor, de o maniera apropiata
goticului tarziu, spatiul este construit dupa
principiile perspectivei geometrice, iar peisajul joaca un rol activa in
crearea atmosferei
Cina Dierick Bouts

Hans Memling- (1430-1494) in ultimele sale opere tratate intr-o viziune

miniaturala si cu o aparte grija pentru decorativ, Memling depaseste, prin
arta compozitiei si prin perfectiunea formala, lucrarile realizate pe aceleasi
teme de Van der Weyden sau Bouts: Tripticul Patimilor.

Realismul german
Meister Franck evolutie de la finetea executiei si gratia elementelor
proprii goticului tarziu, la compozitii cu personaje mai robuste si mai vii, cu
accesntul pus pe miscare:Retablul Sf.Thomas
Lucas Moser- se inscrie intr-un realism inca marcat de traditia gotica prin
eleganta figurilor si finetea tratarii
Hans Multscher- demnitate, cautarea expresiei si a miscarii
Hans Hirtz- pastreaza fondul de aur gotic, insa personajele nu mai au nimic
din gratia traditionala
Stephan Lochner- capodopera sa este marele triptic Adoratia regilor
magi- compozitia strict simetrica, fondul de aur si ornamentarea de stil
gotic, proband o data in plus atasamentul artistului pentru traditia picturii
medievale.

Arta olandeza in sec.XV

Hieronymus Bosch (1453-1516) cele mai multe dintre lucrarile sale au o
iconografie cu totul nemaiintalnita in care abunda personaje purtatoare de
continuturi simbolice.
Originalitatea sa consta in a imbraca o gandire religioaa si morala in
vesmintele unor exemple a contrario. Arta sa stranie dezvolta imaginile
unei lumi de nebuni, abundenta de monstri atentionand asupra deviatilor
umane si avand ca scop sa declanseze meditatia asupra cailor pierzaniei.

Gradina deliciilor

- este un triptic cu inaltimea de 220 cm si lungimea de 390 cm, pictat in

ulei pe lemn; cei mai multi comentatori sunt de acor ca Bosch infatiseaza
aici umanitatea ratacita din cauza atasamentului ei pentru placerile
inselatoare, satiizand desfraul, viciile si nesabuinta omeneasca.
Compozitional este de remarcat procedeul predilect al lui bosch de
imbinare a perspectivei montate medievale cu proiectia perspectivica.
Orizontul este ridicat foarte aproape de marginea de sus a tabloului,
figurile fiind etajate vertical si in adancime, in acelasi timp; este folosita
pentru a se sugera profunzimea, si perspectiva cromatica, tonurile
pierzand din intensitate in partea de sus, adica in departare
Expansiunea renasterii spre
nord
Flandra si Tarile de Jos inainte de
1550

Pictura
Joachim Patenier- este pictorul caruia Flandra ii datoreaza apariti aunui nou
gen peisajul
(studiul privelistii din natura, a structurii pamantului, imensitatii lumii,
legatura dintre elementele naturii-munti fluvii, paduri, campii)
Un aspect singular al primului italienism flamand este curentul manierist
din Anvers.In jurul lui Jan de Beer s-au grupat mai multi artisti, unii
anonimi, care au impus un stil coerent. Ei exploateaza liniile si gesturile
intr-o directiemanierata, care ii apropie prin unele efecte de manierismul
italian.
Cornelius Engelbrechtz- apropiat ca expresie de manieristii din Anvers, el
imbina fiorul goticului tarziu cu elemente de pitoresc agreabil imprumutate
din decorul italian.
Lucas van Leyden- abordeaza direct pictura de gen, insa si-a creat
renumele datorita gravurilor sale foloseste un ac de gravat foarte fin, cu
muta delicatete si o extrema usurinta a mainii.

Sculptura si arhitectura
Louis van Boghem- se mentine traditionalismul, fidelitatea fata de arta
secolelor anterioare; in tarile nordice se mentine caracterul medieval al
cladirilor, se continua elaborarea unei bogate si adesea suprabundente
decoratii, care ofera sculptorilor un loc important, datorita migratiei
artistilor italieni spre tarile nordice, influentele arhitecturale vor fi
accentuate de influenta italiana.
Jean Mone- se remarca in ornamentica, unde introduce motive antichizante
si renascentiste
Jacques du broeucq- cel mai original din sculptorii flamanzi, realizeaza
opere pline de miscare
Hubert Gerhardt a construit multe fantani dupa modelul italian

Pictura in Germania
Albrecht Durer (1471-1528)
Cel mai important artist al renasterii germane, se preocupa de gravura si
xilogravura, studiaza legile proportiei
Cei patru apostoli

Pictate pe lemn, aceste tablouri sunt considerate capodopere ale artei

portretului de la sfarsitul evului mediu; imbinand idealul antic de
frumusete si rigoarea gotica a culorii incarnate de simboluri sacre, cei
patru apostoli pot fi interpretati ca simbolizand cele patru varste ale vietii;
este sigur insa ca, prin culoare, Durer exprima criza religioasa in care
intrase prin 1519
Atat in portrete cat si autoportrete durer exprima noua conceptie despre
raportul om-Dumnezeu, specifica Renasterii Mature; omul renascentist
devine constient de propria capacitate creatoare si ca atare el poate ocupa
singur intreg spatiul unui tablou sau poate ocipa centrul unui tablou mai
complex iconografic.
Gravura este cea care l-a facut celebru pe Durer, ceea ce desemneaza
primul sfert al sec.XVI ca epocamlui Durer; el a produs aprox. 350 de
xilogravuri, 100 gravuri cupru si peste 1000 desene.
Cavalerul, Moartea si Diavolul - Durer
Alegorie a celor trei varste a vitutii crestine (Cavalerul simbolizeaza
persistenta credintei intr-o lume agresiva, Sf.Ieronim parinte al Bisericii-
semnifica contemplarea teologica, iar Melancolia reflecta lumea
spirituala a stiintei si a artei), gravurile in cupru Cavalerul, Moartea si
Diavolul, Sf. Ieronim si Melancolia sunt in egala masura studii dupa
natura.
Lucas Cranach (1472-1553)
Se afirma in volumele bombate si cromatica plina de nerv, cu rosu intens
raspandit in pete mici pe intinsul intregii compozitii si negrul folosit copios
ca o culoare; picteaza portrete si legende de sfinti, precum si desene
pentru gravuri in lemn.
Mai apoi, Cranach isi schimba stilul, renuntand la tendina sa spre viziuni
tensionate si cultivand compozitia cu forme elegante, bogata in detalii
pretioase si stralucitoare cromatic.
Nudul tinde spre idealul de frumusete si proportionalitate renascentista,
viziunea evolueaza spre monumental, accentul cade exclusiv pe figuri si
nu pe peisaj
Tematica este aproape lipsita de importanta, el reprezinta oameni si
aspecte ale realitatii timpului sau; tipologia umana, cadrul, viziunea sunt
aceleasi indiferent daca subiectul este religios, mitologic sau cotidian
Ex:Taierea capului lui Ioan Botezatoru, Sfanta Familie, Apolomsi diana
in peisaj impadurit
Albrecht Altdorfer (1480-1538)
Cu viziunile sale fantastice asupra peisajelor si cu personajele sale
misterioase prin modelelul sumar al siluetelor si trasaturilor lor ascutite,
este cel mai stralucit reprezentatnt al Scolii Danubiene
Trupurile omenesti ies pregnant in evidenta, profilandu-se luminoase si
monumentale,masive si diforme;
Din punct de vedere iconografic, creatia sa pe teme religioase difera de
reprezentarile traditionale prin caracterul surprinzator, adesea fantastic al
ambiantei in care plaseaza scenele biblice, ca si prin punerea in pagina
inedita; folosind proiectia perspectivica cu mai multe puncte de privire,
Altdorfer structureaza in Nasterea lui Iisus din 1507, un capricios peisaj
cu ruine invadate de vegetatie, cu aspect diferit de imaginea esterii
traditionale; cu totul noua este si reprezentarea ingerilor, exagerat de mici
si in numar mare

Hans Baldung Grien (1484-1545)

Se situeaza la interferenta dintre tendintele goticizante si cele manieriste
ale picturii germane din prima jumatate a sec. XVI.
Executa gravuri pentru ilustrarea de carti, realizeaza numeroase cartoane
pentru vitralii, picteaza retabluri, portrete, scene mitologice, alegorii
profane
Incoronarea Fecioarei

Considerata capodopera sa si cea mai importanta lucrare a genului din

Preajma Reformei; pictura pelemn, 2,8/2,4 m, pictura este delimitata de un
cadru sculptat, extrem de bogat in partea de sus o deasa tesatura de
lujere si frunze din care se ivesc o sumedenie de ingerasi inaripati. Cele
trei persoanje princiale,Maria incadrata de Dumnezeu-Tatal si Ghristos,
sunt invesmantate in mantii si hlamide in culori fascinante, cu ape jucate
de multiple falduri. Gratia manierista a corpurilor este vizibila mai ales in
cazul lui Christos, al carui nud este acoperit de hlamida rosie
Flandra si Tarile de Jos dupa 1550
Fascinatia Romei
Jan Gossaert- coloritul pretios si unele inflexiuni manieriste care se observa
in opera sa, ca in tabloul Sf. Luca pictand Fecioara, par iesite mai
degraba din traditia gotica
Bernard van Orley stilul sau ramane apropiat de realismul flamand al
sec.XV
Olandezul Jan van Scorel- adopta tipuri si scheme compozitionale italiene,
ajunge la o reprezentare topografica foarte exacta a peisajelor
Pieter Coecke van Aelst- imbinand realismul flamand si conceptia despre
compozitie a italienilor, revine reprezentantul cel mai marcant al scolii
romane din Anvers
Lambert Lombard- este considerat cel mai romanizant dintre artistii
acestei generatii
Frans Floris- adevaratul sau talent se manifesta in portretistica, unde
abandoneaza total paleta rece si predilectia pentru contraste, executa
portrete in tonuri calde, cu pensulatie larga si pastoasa, atent la
expresiilespontane ale modelelor

Peisajul si pictura de gen

Henri Met de Bles- primul care se impune cu vaste peisaje in care plaseaza
mici scene cu oameni, pasari, animale etc.; aplica atent regulile
perspectivei geometrice, pensulatia este dezinvolta, menita sa retina
impresia de ansamblu;
Lucas van Valckenborch -este numit pictor oficial al curtii arhiducelui
Mathias
Jacob Grimmer- tablourile sale au ca subiect campiile din jurul Anvers-ului

Natura moarta
Pieter Bruegel (1530-1569) pictura sa este, la inceput, vizibil marcata de
cultul pentru Bosch pentru ca mai apoi sa se distanteze de ilustrul model
printr-un limbaj mai direct, in care satanicul este inlocuit de grotesc sau
satiric.
Lupta dintre Carnaval si Post
Este reprezentativa pentru modul in care intelege Bruegel sa foloseasca
innoirile renascentiste; numeroase grupuri de personaje par independente
si totusi corelate intr-o compozitie unitara, unitatea fiind favorizata de
unghiul de privire plasat foarte sus
Viziunea nu este realista in sens renascentist, dar artistul reusste sa
insufle senzatia de verosimilitate prin personajele de o mare diversitate
sub raportul formelor si al cromaticii; linia este viguroasa si vibrata, iar
paleta pare inca mai bogata prin recursul frecvent la negru si alb

Arta franceza
Sculptura
Sculptura franceza va dezvolta considerabil formula Punerii in mormant,
cu multiple personaje.
Michel Colombe- modificari stilistice, constand in idealizarea formelor si
atenuarea asprimilor realiste

Pictura
Gratie lui Jean Fouquet format la Roma, pictura franceza va deveni mai
devreme decat sculptura sensibila la innoirile din Renasterea italiana;
inlocuieste conventiile traditionale cu observatia directa a realitatii. Inainte
de toate, reda figurii umane caracterul sau individual, valorificand
indiscutabil talentul sau de portretist. A fost primul pictor francez care a
asimilat in mare masura principiile noii picturi renascentiste si le-a aplicat
apoi in tara sa.
Se observa asta in aspiratia sa de a realiza compozitii armonioase si in
observatiile aproape stiintifice de care se slujeste in pictura de portrete
mai ales, dar si in peisaje; rigoarea compozitiei si gustul pentru detalii se
imbina in mod fericit cu eleganta si somptuozitatea.

Enguerrand Quarton sau Charreton- autorul celebrei Pieta de la Avignon

Pieta de la Avignon

Impresioneaza prin sobrietatea ei dusa la limita; pe un fond in 2 culori

negru in partea de jos sugerand muntele Golgotei, oranj-albastrui in partea
de sus cu vagi elemente arhitecturale sugerand Ierusalimul- se detaseaza
scena cu Iisus mort in fata Fecioarei incadrate de Ioan evanghelistul si
Maria Magdalena, tabloul incluzand in marginea din stanga si figura
donatorului
Compozitia este organizata dupa cateva forme majore: o triada de figuri,
cele laterale inclinandu-se simetric spre personajul central usor aplecat.
Imaginea lui Iisus nu are echivalent in pictura din quatrocento: pielea
intinsa pe cutia toracica, degetele crispate ale mainii, linia dura care
deseneaza bratul, unghiul format la subsuoara si la sold sunt elementele
menite sa sugereze rigiditatea unui corp fara viata.
Noua este si atitudinea Fecioarei:ea nu mai apare ravasita de durere si
agatatt cu disperare de Fiul mort, ci este reprezentata de asemenea sobru,
cu o expresie de durere bine stapanita, fata ei este livida si brazdata de
riduri adanci, iar buzele sunt stranse pentru a inabusi strigatul de durere.

Italienizarea artei franceze

Expansiunea franceza asupra peninsulei italiene, concretizata prin
razboaiele lui Charles VIII a avut ca principala consecinta in domeniul artei
o masiva difuzie a esteticii invinsilor in randul invingatorilor; impresionati
mai intai de civilizatia micilor state italiene, baronii francezi si ceilalti
insotitori ai lui Charles VIII au prins repede gustul noii arte renascentiste
Aportul italian nu vizeaza, o vreme, decat sculptura decorativa, pentru ca
mai apoi arhitectii francezi sa cedeze locul celor italieni o data cu ocuparea
Lombardiei.
In jur de 1500 se intensifica expansiunea sculpturilor italieni in Franta:
Guido Mazzoni sculpteaza o statuie ecvestra a lui Louis XII, Geralmo da
fiestole executa in 1499 mormintele copiilor lui Charles VIII etc.

Arhitectura
Primul caz de fuzionare organica a elementelr de stil lombard cu cele
traditionale franceze, intr-un sistem decorativ nou si coerent, se produce la
Castelul din Gaillon, inceput in 1502 la solicitarea lui Georges dAmbroise.
Noul sistem va fi perfectionat la Castelul din Blois.
Dupa 1520, orientarea fatadei catre exterior indica un interes sporit pentru
stilul noii arhitecturi italiene;peste parterul patruns de ferestre inalte, se
suprapun doua etaje cu arcuri profunde; arcaturile boltii aplatizate sunt
sustinute de pilastri si separate prin nise in cochilie, amintind de stilul lui
Bramante de la Vatican
Simbolul insusi al Rensterii franceze este considerat Castelul din
Chambord, gigantica si feerica locuinta a lui Francois I. Inaltul acoperis de
ardenzie abunda in monumentale chemineuri (specifice arhitecturii
franceze). Daca planul de ansamblu este francez, castelul este totusi net
italianizant prin simetria absoluta care ii defineste componentele, prin
decorul general format de pilastri si dublele muluri orizontale, decor
preluat de la Blois si care repudiaza orice recurs la repertoriul ornamental
al Evului Mediu.
Grilles de Breton imbina traditia goticului tarziu francez cu sugestii
italiene renascentiste

Sebastiano Serbio- teoriile sale despre imbinarea elementelor ordinelor

antice, aplicate deja la Venetia, vor afla un teren fertil si in Franta

Philibert Delorme- dupa un sejur la Roma se face el insusi purtatorul de

cuvant al innoirilor din arhitectura italiana

Sculptura sec.XVI
Influenta italiana se vadeste si in acest domeniu, dar ea nu este suficienta
pentru a genera mutatii ca in arhitectura; in sculptura ornamentala
subsumata monumentelor arhitecturale si mai ales celor religioase,
rezistenta la innoire este la fel de puternica.
Jean Goujon- repertoriul sau iconografi este reprezentat de figuri feminine
cu picioare alungite si fusiforme, in poze cautate sau capricioase.
Gratiei si spiritualizarii gotice Goujon ii adauga senzualitatea italiana,
izbutind adesea sa obtina sinteze viabile ex: Diana, Nimfele din
Fantana Inocentilor
Germain Pilon- are ca baza de plecare eleganta manierista a decoratiilor in
stuc realizate de Primaticcio la castelul din Fontainebleau. Monumentul
funerar al Catrinei di Medici si Henri II impresioneaza prin realismul
aproape halucinant de traditie gotica franceza, care confera o intensitate
dramatica ansamblului.
Jean cousin Tatal- marcat puternic de manierismul italienilor
Jean Cousin Fiul- a creat capodoperaJudecata de Apoi si o prodigioasa
opera de gravor
Jean Clouet- a lasat numeroase portrete, majoritatea in tehnica pastelului
si de format mic, in care imbina gustul nordic pentru redarea fizionomiei
cu tendinta italiana catre elengata formala.
Francois Clouet fiul lui Jean clouet, este un reprezentant tipic al
manierismului de la curtea franceza. Tehnica sa excelenta i-a ingaduit o
redare cu extrema finete a detaliilor
Antoine Caron- isi cristalizeaza un stil elegant, caracterizat prin compozitii
ample care pun in scena numeroase personaje cu siluete alungite si
atitudini pretioase.
Arta spaniola
Caracteristici ale Renasterii spaniole
Daca in cazul Italiei se poate spune ca formele artistice medievale dispar
aproape cu totul catre 1450, in spania ele raman viabile si dincolo de
limitele perioadei renascentiste
O circumstanta care complica analiza artei spaniole este legata de masiva
prezenta a artistilor straini, francezi flamanzi, veniti sa lucreze in Spania
pentru a satisface aspiratia spre fastuos a nobilimii laice si a bisericii;
confruntati cu exigentele comanditarilor, acestia se straduie sa se
adapteze esteticii locale, dar formatia artistica se face simtita, inevitabil, in
ceea ce fac

Goticul tarziu in pictura Spaniei

-cea mai mare parte a productiei picturale spaniole apartinea
maurilor, care decorau peretii si
plafoanele de lemn si care nu aveau cum sa simta noul spirit
european.
Goticul tarziu sub forma asa-numitului stil international a fost introdus in
Spania de Lorenzo de Zaragoza, originar din Valencia, considerat cel mai
bun pictor al Coroanei
Pedro Nicolau originar tot din Valencia, are meritul de a fi incercat sa
rederea chipul Fecioarei mereu altfel, pregatind astfel terenul pentru
adoptarea viziunii realiste.
Bartolome Bermejo- influenta flamanda este vizibila, dar in cazul sau
preluarile se contopesc intr-o formula personala in care isi fac loc si
trasaturi tipic spaniole.
Manierismul in pictura.El Greco
Pentru pictura spaniola, sec. XVI-lea este unul de declin, un secol in care
pictorii presimt ca estetica traditionala este sleita, dar nu se angajeaza cu
fermitate in cautarile deja experimentate de italieni; scoala catalana si
aragoneza, andaluza si castiliana se multumesc, in cel mai bun caz, sa
imite pe florentini si romani. Doar Valencia, unde influenta italiana s-a
produs mai de timpuriu, are ambitia de a tine pasul cu miscarea
europeana.
El Greco- in acest climat marcat profund de mediocritate si epigonism,
apare brusc uimitoarea personalitate a lui El Greco; capodopera sa este
considerata Inmormantarea contelui de Orgaz, proba graitoare a
fanteziei vizionare multumita careia artistul s-a detasat decisiv de orice
reziduuri ale culturii sale renascentiste

Inmormantarea contelui de Orgaz

Pictata in ulei pe panza pentru capela funerara a contelui de Orgaz de la

biserica Santo Tome din Toledo, unde se afla si in prezent, lucrarea are
dimensiunea lata de 360 si ianltimea de 480
Subiectul tabloului este unul neobisnuit, dar foarte potrivit pentru
inclinatia lui el Greco spre fantezii mistice: ilustrarea legendei mortii
mistice a nobilului conte de Organz care se spune ca, in momentul punerii
sale in cavou, insisi sfintii augustin si Stefan au coborat din cer si l-au pus
acestia personal in cavou. El Greco a semnat si un contract in care a
trebuit sa respecte toate detaliile realizarii tabolului: jos inmormantarea,
sus Gloria cereasca s.a.m.d
Disociind cele doua registre(terestru si celest) si tratandu-le diferentiat, El
Greco reuseste sa asigure, totusi, un caracter unitar intregii compozitii,
exploatand in acest sens cu multa abilitate acordurile si contrastetele
cromatice
Valoarea lucrarii este data, insa, de caracterul original al formelor si
culorilor la care recurge artistul; forta viziunii sale se exprima in inventia
unui spatiu care se dispenseaza de orice arhitectura si de orice peisaj
pentru a sugera impresia de profunzime.

Sculptura
Multa vreme sculptura din perioada renascentista este dominata de artisti
straini, italieni si flamanzi
Giuliano- un florentin obscur executa 12 panouri de alabastru pentru
catedrala din Valencia intr-o tehnica inspirata de cea a lui Lorenzo Ghiberti
Eruditul conte Tendilla- indragostit de arta toscana, contribuie substantial
la raspandirea stilului florentin in mai multe centre spaniole; el comanda
lui Domenico Fancelli executia monumentului funerar al arhiepiscopului
Diego Hurtado, prima realizare importanta a sculpturii renascentiste pe
teritoriul Spaniei.
Gil de Siloe- a lucrat la Burgos, mai ales la Manastirea Miraflores, creand
operele cele mai originale din aceasta perioada, asociind, intr0o formula
prin exclenta spaniola, gustul pentru lux si bogatie ornamentala, cu tratare
sobra si idealizata a figurilor
Jusn Bautista Monegrov- se formeaza in spiritul esteticii de la Escorial,
axata pe conceptul palatin al exaltarii monarhului; pe acest filon ce imbina
realismul viziunii si solemnitatea expresiei, Bautista a realizat numeroase
statui precumSan Lorenzo si Regii Iudeii.

Arhitectura
Spaniolii, in nevoia lor de a gasi un substituent goticului, cautau surse de
inspiratie chiar in sfera goticului; astfel, in arhitectura, noutatile introduse
sunt de fapt, modificari ale sistemului traditional
in sistemul de boltire, bolta inceteaza sa mai aiba o forma ogivala simpla,
luand o forma de stea, complicandu-se pe masura ce proiectele de
ansamblu sunt mai ambitioase; arcurile isi pierdunghiularitatea, fiind
alungite excesiv printr-o sageata ascutita terminala, ajungandu-se la arcul
in acolada.

Kitsch-ul
Kitsch este un termen care provine din limba german i denot stil prost,
de prost gust, deseori n legtur cu diletantism artistic. De
obicei kitsch se folosete n legtur cu obiecte pseudo-artistice de prost
gust, fa de stiluri cu adevarat valoare artistic i estetica sofisticat.
Etimologia
Etimologia termenului kitsch nu este clar, dar se tie c termenul a fost
prima dat folosit pe piaa de art din Mnchen n jurul anilor 1860-1870
ca termen descriptiv pentru art de calitate minor, ieftin, popular.
George Pruteanu relateaz c Kitsch e un cuvnt german, care provine din
verbul kitschen, un cuvnt foarte obinuit n sudul Germaniei, n Bavaria,
unde aparinea limbajului familiar i avea sensul de "a face ceva de
mntuial" sau a fueri, cum se mai spune azi. [1]

ncercri de definire
Definirea termenului kitsch este foarte dificil i nu exist o definiie
simpl acceptat. Deasemeni, termenul este considerat intraductibil n
cele mai multe limbi i de aceea se folosete termenul original.
Criticul Marin Marian-Blaa este de prere c Kitsch-ul este cea mai larg
categorie sau gen artistic, reprezentnd arta simplificat ieftin i adesea
produs n serie, care apeleaz la striden, artificiu, zgomot i pomp
pentru a reine atenia, pentru a zgli simul, pentru a satisface fr
probleme i consecine, pentru a fi fr prea mult bataie de cap sau
filozofie. [2]

Criterii pentru kitsch

Opus fa de operele de art (care chiar cer interpretare), kitschul nu este
interpretabil;
Kitschul propag i repet stereotipuri i cliee i i lipsete originalitatea;
Kitschul este deseori uor reproductibil (articole de mas).
n postmodernism, termenul kitsch, n anumite cazuri, a fost nlocuit de
termenul trash, care declar anumite feluri de kitsch ca fiind art,
inversnd astfel conotaia negativ.

Abraham Moles

Psihologia kitsch-ului (I)

O frm de bun-gust n plin lips de gust, art n urciune, o rmuric
de vsc agat de lampa dintr-o sal de ateptare, acesta este kitsch-
ul, viciu ascuns, viciu cldu i dulceag, dar cine poate tri fr vicii?
(Abraham Moles)
Kitsch este un cuvnt att de folosit astzi, aplicat attor obiecte,
situaii, producii culturale ba chiar i oamenilor, stilurilor sau
comunitilor , nct cu greu i mai putem deslui esena. Dei este un
substantiv, conotaiile sale peiorative i dau mai mult putere adjectival
sau adverbial. Astfel se explic tendina n limba romn de a folosi
termeni derivai precum a kitschiza sau oribilul (din punct de vedere
fonetic i ortografic) kitschos. Dup cum amintete Moles, kitsch-ul este
mai degrab modul dect moda, reprezint mai mult o direcie dect un
scop, dezvluie o anumit nelegere asupra artei i rolului ei.
Departe de a avea un caracter precis i explicit, kitsch-ul este un fenomen
conotativ, intuitiv i subtil: un verdict, o judecat de valoare indicnd
tocmai lipsa valorii i a autenticitii, o injurie artistic, dar de care toat
lumea se molipsete: att artistul care cedeaz gustului public, ct i
spectatorul. Kitsch-ul este legat de art. Abraham Moles consider c
termenul a aprut n a doua parte a secolului al XIX-lea, n Munchen, fiind
utilizat de pictori i comerciani pentru a desemna imitaiile, creaiile
ieftine, de prost-gust. Cel mai probabil, cuvntul provine de la kitschen
(a face ceva de mntuial, a transforma mobil veche) i verkitschen
(a degrada, a mslui, a poci). Aadar, de la nceput, kitsch-ul este
definit n opoziie cu arta nalt, a elitelor, semnificnd degradare, imitaie,
spoial, falsificare, o deturnare a valorilor artistice de la categoriile sale
tradiionale (autenticitate, urmrirea idealului estetic de frumos,
cunoatere artistic) spre pseudocategorii: conformism estetic, adaptare la
gusturile publicului, emoie rapid. O art pe msura omului, accesibil
tuturor, acaparnd n secolul XX tot mai multe domenii, ndat ce omul a
devenit msura tuturor lucrurilor.
La sfritul anilor 70, teoreticianul francez Abraham Moles ntoarce
fenomenul pe toate feele sale: estetic, socio-economic, istoric i
psihologic. Criticul literar Matei Clinescu surprinde chiar i o latura etic
a kitsch-ului. Din punct de vedere istoric, scrie Moles,kitsch-ul este legat
de accesul la bunstare, afirmndu-se cu trie n cursul evoluiei civilizaiei
burgheze, cnd aceasta ajunge la abunden, la un exces de mijloace n
raport cu necesitile, deci la o gratuitate (limitat), cnd burghezia i
impune normele ei produciei artistice. Odat cu declinul aristocraiei i
frmiarea marilor proprieti, noua clas social, burghezia, a nceput s
aspire nu doar la bogie, ct i la frumos. Dar, lipsii de educaia estetic
a aristocrailor, aplicnd criterii arbitrare produciilor artistice,
comportamentul lor a dus la apariia unei arte destinate exclusiv
consumului ostentativ. La sfritul secolului al XIX-lea, comercianii nu
ndrzneau s expun operele impresionitilor sau ale lui Van Gogh
deoarece depeau canoanele burgheze.
Perioada clasic a kitsch-ului, cum o numete Moles, de la sfritul
secolului al XIX-lea i nceputul secolului XX, este n strns legtur cu o
anumit art de a tri, cu un rafinament al obiectelor (cletii pentru
zahr, linguria pentru cafea) i o aglomerare a spaiilor cu diverse stiluri i
obiecte (tablouri, bibelouri, porelanuri, suveniruri etc.). Stilul acesta de
via a primit consacrare chiar de la nlimea tronului, prin Ludovic de
Bavaria,rege al basmelor i miracolelor, crescut cu suferine romantice,
n ambiana munilor i a lacurilor bavareze, care va ncerca s fie un nou
Ludovic al XIV-lea, nconjurndu-se cu artiti, construind castele (printre
care o copie a Palatului Versailles) i colecionnd o cantitate enorm de
suveniruri, singura lui contribuie la istoria artei de altfel. n arhitectur i
arta decorativ, kitsch-ul se manifest printr-un neo-ceva, care s ofere
n acelai timp confort i evocare istoric.
Din punct de vedere estetic, Moles distinge cteva trsturi ale kitsch-ului.
PRINCIPIUL INADECVRII
se refer la faptul c el intete ntotdeauna puin alturi, obiectul fiind
ntotdeauna bine i prost conceput; bine la nivelul unei realizri ngrijite i
contiincios finisate, ru n sensul c partea de concepie este foarte
distorsionat. Obiectele sunt supradimensionate ori miniaturizate
(artizanatul destinat turitilor sau ornamentele de Crciun) ori deviate de
la funcia lor original. Funcionalitatea lor este doar un pretext, etalarea
fiind scopul. Romnii par a avea o apeten spre gigantism i inadecvare,
un exemplu recent fiind stridenta ngrmdire de fierraie din Piaa Unirii
care n 2007 a fost prezentat drept cel mai nalt brad de Crciun din
Europa! Aici, putem vorbi de un eveniment-kitsch, nghesuiala de la
inaugurare (n care s-au pierdut zeci de copii i unii oameni au leinat)
fiind i rezultatul unei isterii mediatice n care politicienii i jurnalitii s-au
ferit de probleme subiective legate de estetic, adecvare sau scop,
mulumindu-se cu o abordare spectacular.
PRINCIPIUL CUMULRII
se refer la tendina de a ngrmdi ct mai multe obiecte n acelai spaiu
sau ct mai multe stiluri n acelai obiect sau producie artistic. Pe urmele
lui Nietzsche, Moles l d ca exemplu pe Richard Wagner, care nghesuie
poezia peste muzic, teatrul peste poezie i baletul peste dram. Noi ne
putem gndi la unele proiecte culturale de astzi, care mpletesc stilurile
muzicale i de dans cu scenete inspirate din istoria i obiceiurile unei
colectiviti bineneles, totul ntr-un aranjament modern, antrenan i
atrgtor. Este cazul unor Bregovic sau Damian Drghici ori al show-urilor
cu specific irlandez.
PRINCIPIUL PERCEPERII SINESTEZICE
se leag de cel al cumulrii, referindu-se la tendina de a asalta ct mai
multe canale senzoriale simultan. Se observ la unele obiecte (cri
parfumate, ceasuri cu clopoei), n malluri, unde flirtm cu
obiectele (Baudrillard), stimulai la nivel vizual, auditiv i olfactiv, sau n
idealul unei arte totale, care astzi ia forma tehnologiilor 3 sau 4D, unde
spectatorul aproape atinge spectacolul.
CONFORTUL
este n acelai timp principiu i valoare, iar
MEDIOCRITATEA
este un aspect fundamental, kitsch-ul fiind conceput ca o art acceptabil
pentru mase. Dei uneori mimeaz avangarda i cunoaterea, el rmne la
mijlocul drumului: kitsch-ul reprezint recuperarea talentului artizanal i a
artei subversive n limitele unei intimiti plcute, a confortului vieii
cotidiene, el nseamn marea victorie a talentului asupra geniului (Morin).
HEDONISMUL
este valoarea suprem n kitsch, lucru vizibil i n simbolul acestei
perioade clasice, marele magazin (opus prvliilor tradiionale, mici,
nguste, fr preuri afiate), care impune consumului o democraie tipic
burghez: Exist n acest sistem ceva ameitor, care-i trezete o dorin
irezistibil s intri n templu, care te face s acionezi nu cu mintea ci din
impuls, nu din nevoie ci din dorin, nu din calcul ci dintr-o pornire
generoas, nlocuind semantica prin estetic i coninutul prin valori. Actul
de a cumpra devine, aadar, impulsiv, iraional, feminin, cum ar spune Le
Bon (iar acum nelegem de ce femeile se dau n vnt dup cumprturi).
Dar cea mai grav mutaie pe care o realizeaz kitsch-ul este nlocuirea
valorii de cunoatere i a idealului estetic de frumos cu acela de
plcere, de atractivitate. Art devine ceea ce emoioneaz, strnete
simurile, nduioeaz. Feelingul conteaz!
Kitsch-ul nu se reduce la vulgaritate, stereotipuri i sentimentalism, dei se
asociaz cu ele. Dimpotriv, simulnd elegana, rafinamentul, kitsch-ul
este un adversar al simplitii i trivialitii. n Dansez pentru tine, de
exemplu, obscenitatea apare ntotdeauna ca un accident fericit ntr-un joc
de scen elaborat: nurii ies la iveal printre picturile de ap care evoc
un dans n ploaie, iar chiloeii se ivesc n urma unor micri riscante
ocazie cu care observm c nu sunt nici gogoari, nici A.Z.P.-uri.
Emisiunea aceasta poate fi un exemplu pedagogic de kitsch, prin
aglomerarea strident a diferitelor stiluri de muzic i dans, prin fantezia
cu care se simuleaz obiectivitatea i profesionalismul, prin potopul de
culori, lacrimi i emoii, sub forma unui spectacol total, cu o aparen
caritabil, dar n spatele cruia se disting att de evident logourile,
nsemnele artei de a vinde.

Psihologia kitsch-ului (II)

OMUL-KITSCH
Astzi, exist tendina de a vedea n toate un kitsch, chiar i n noi. Totui,
cum amintete Matei Clinescu n Cinci fee ale modernitii, nu putem
vorbi de kitsch dincolo de latura estetic a lucrurilor: termenul se poate
aplica n sens peiorativ arhitecturii, peisagisticii, decoraiilor interioare,
mobilierului, picturii i sculpturii, cinematografiei i programelor tv,
muzicii, literaturii i, virtual, oricrui lucru supus judecii de gust.Aadar,
de la Zaraza graseiat a lui Cristian Vasile i proiectul cultural-
propagandistic al Cenaclului Flacra, de la feng-shui de birou, Dan
Brown, gheie i generaii de telefoane pn la omul-kitsch, e cale lung
de strbtut. n 1840, Alexis de Tocqueville ofer n Despre democraie n
America (citat de Matei Clinescu) poate cea mai bun caracterizare a
ateptrilor estetice ale omului-kitsch: Cum timpul pe care l pot dedica
literelor este foarte scurt, ei caut s l utilizeze ct mai bine. Prefer cri
uor de procurat, care pot fi citite rapid i nu cer investigaii savante
pentru a putea fi nelese. Vor frumusei care se ofer de-a gata i de care
se pot bucura uor; mai presus de toate, trebuie s li se ofere ceva
neateptat i nou. Familiarizai cu lupta, cu obstacolele i cu monotonia
vieii, se ateapt la emoii rapide, la pasaje senzaionale. Autorii vor
cuta repeziciunea expunerii, dect perfeciunea detaliului. Scopul lor va fi
s uimeasc dect s plac, s strneasc pasiunile dect s ncnte
gustul.
Spre deosebire de aristocraie, care vede n art lucrul cel mai fermector
din viaa lor, democraia asociaz arta cu timpul liber i cu recreaia
trectoare. Abraham Moles constat c omul-kitsch aglomereaz obiectele
de art ntr-o succesiune de trofee, semn al unei gndiri artistice
atomizate, stimulate de pia, care nu cunoate alt coeren dect cea a
sedimentului sau a grmezii, a succesiunii tentaiilor, dect a unui proiect
de ansamblu.Tendina este ilustrat la noi de colecia de cri Adevrul
(opere eseniale pe care trebuie s le ai!), care i amestec de-a valma
pe Sven Hassel i Pavel Coru cu Bulgakov i Dostoievski. Astzi, percepia
despre art s-a deformat ntr-att, nct unii nici nu o mai evalueaz n
termeni estetici, ci dintr-o perspectiv utilitarist, social sau a mijloacelor
de exprimare folosite. Actul artistic este adesea confundat cu ciudenia
sau extravagana. Coelho e un scriitor optimist, iar Moartea la Veneia,
dac nu tiai, este o carte-gay!
SPAII ALE KITSCH-ULUI
Omul-kitsch al vremurilor noastre este i un reflex al extinderii
fenomenului la tot mai multe domenii. Odat cu apariia funcionalismului
ca reacie mpotriva decorativismului, kitsch-ul clasic intr n criz. Cum
funcionalismul este n sine ascetic, el va intra n conflict cu societatea de
consum care se contura. Totul se va rezolva prin ceea ce Abraham Moles
numete neokitsch, specific societii de consum, care pstraz
tendinele de inadecvare, aglomerare i confort ale kitsch-ului clasic. Dac
kitsch-ul burghez recupera trecutul n cheie modern, neokitsch-ul este
orientat spre viitor, inoculnd o etic a nnoirii, a progresului tehnic i a
consumului ca datorie. Dac suvenirurile din epoca burghez erau fcute
pentru eternitate, neokitsch-ul instituie o perisabilitate a bunurilor, un
termen de garanie i o uzur moral. Suntem, aadar, n inima societii
de consum. Neokitsh-ul este ilustrat de industria telefoanelor mobile,
obiecte mereu schimbtoare dei ndeplinesc aceeai funcie de baz,
mpodobite succesiv cu noi aplicaii, dar venic ameninate de alte
generaii.
Publicitatea este motorul societii de consum, o industrie care creeaz
nevoi false i induce principiul unui consum ca datorie. n primul eseu
critic asupra acestui domeniu, Fericirea ca obligaie (1981), Francois
Brune vorbete despre dresajul publicitar obinut prin metafore,
hiperbole i alte inadecvri vizuale i retorice (Sfinxul vegheaz la
producerea berii Bucegi!). Acesta duce la infantilizarea, normalizarea,
condiionarea, frustrarea i alienarea publicului, dar i la erotizarea
experienelor sau reducerea nevoilor la obiecte. La baza reclamelor gsim
toate principiile i valorile kitsch-ului: inadecvare, aglomerare, confort,
asaltarea ct mai multor canale senzoriale sau mediocritatea indus de
uniformizare. Ca i kitsch-ul, publicitatea realizeaz o mutaie hedonist:
cutarea obsedant a plcerii tinde s-o limiteze la formele ei senzoriale i
la un consum urgent.
Jurnalistul spaniol Ignacio Ramonet, directorul publicaiei Le Monde
Diplomatique, consider n Tirania comunicrii (1999) c avansul
nregistrat n tehnologia comunicrii i extinderea Internetului au fcut ca
lumea s semene tot mai mult cu un kitsch planetar:sfera comunicrii a
absorbit informaia i cultura, dnd natere unei singure i aceleiai sfere
globale i universale: world culture, de inspiraie american, un fel de
comunicultur de mas planetar, pentru c informaia, ca i cultura, nu
rezist unei asemenea vulgarizri. Cultur mediatic nu se mai
mulumete s ne umple timpul liber, fiind i surs de identificare cu
anumite stiluri, obiecte i vedete. Analiznd videoclipurile Madonnei,
teoreticianul Douglas Kellner constat n lucrarea sa Cultura media c
tautologia Eu=Eu este depit. Astzi nu mai este suficient s fii, trebuie
s-i construieti o imagine, un stil. Aici, poate, se exprim cel mai bine
omul-kitsch, n estetica stilurilor: construcia identitii unui individ ncepe
cu vestimentaia, cu . () Aceast conexiune ntre imagine, mod i
identitate sugereaz i faptul c identitatea individului este ancorat n
aspectul su fizic i vestimentar. ns moda nu ajunge: individul trebuie s
pozeze, s-i compun o atitudine, s se poarte ntr-un anume fel.
Totui, cultura media nu trebuie asociat automat kitsch-ului, dei este
locul unde se simte cel mai bine. Exist o diferen ntre, s spunem,
pletele i siropul celor de la The Beatles (un scriitor i jurnalist ieean a
fost concediat de un cotidian central fiindc a atentat la acest kitsch
sacralizat) i poezia sau revolta unor formaii ca The Doors i Nirvana.
Cultura mediatic are, ns, o remarcabil capacitate de a asimila chiar i
curentele care i se opun, transformnd i strigtul de revolt (rebell yell)
n kitsch.
Mass-media este un alt domeniu contaminat. Jurnalismul de spectacol i
marketizarea presei transform informaia n publicitate i evenimentul
obiectiv n spectacol. Asemenea asocierii mecanice ntre frumos i plcut,
Ignacio Ramonet vorbete despre un adevr mediatic prin care deducem
adevrul unui eveniment din emoia pe care ne-o induce
spectacolul: dac lacrimile sunt adevrate, evenimentul care le st la
origine este i el adevrat, iar tulburarea care creeaz emoia este la fel
de incontrolabil ca emoia nsi. Prezentarea tirilor ntr-o manier
spectacular, alert i emoional, ar fi fost de neconceput acum civa
ani, cnd obiectivitatea era un principiu jurnalistic. Marketizarea presei
scrise se manifest prin reclame tot mai multe, articole ct mai simple i
asocierea ziarelor cu diferite produse culturale. Adevrul, de pild, a
ajuns un cotidian family, simpatic i uurel, care ne ofer atlase i CD-uri
cu desene pentru copii, i muzic simfonic sau cri pentru cei mari.
Caracterul contagios al emoiilor este speculat i de unele filme-kitsch. De
acast dat, mutaia se produce la nivel etic: lacrimile spal pcatele. n
Frumoasa veneian sau Memoriile unei gheie, emoia mbririi din
final face trecutul de curtezan minor, accidental, irelevant pentru viitor.
(i s nu credei c o curtezan este o prostituat; ea este o tnr
frumoas, educat i distins care i sacrific dragostea i tinereea
pentru a oferi plcere brbailor!)
Politica este ultima redut cucerit de spectacol. Iar acolo unde acesta se
insinueaz, apare i kitsch-ul, sub forma emoiilor, lacrimilor,
desfurrilor mediatice. Astzi se vorbete de campanii de imagine, iar
confruntrile au loc mai mult la nivel declarativ, dect al competenelor. La
noi, fenomenul a devenit o patologie, implicnd statul, canale media i
chiar servicii secrete, de la care se scurg (accidental, firete) informaii
compromitoare. Curios e c aceste informaii se scurg cam spre aceleai
cotidiene (Romnia liber, Curentul), care par a avea un abonament la
documentele serviciilor secrete.
Transformarea campaniilor electorale n show mediatic a dus la apariia
unor lideri ca Sarkozy i Obama, carismatici i stilizai, dar fr experien
politic. Politica devenit spectacol are ns efecte mult mai profunde.
Politicianul francez Roger-Grard Schwartzenberg scrie n cartea sa
Statul-spectacol (1977) despre apariia unei culturi de spectacol care
se bazeaz pe pasivitatea cetenilor, o cultur care nu este altceva
dect simulare, artificiu, parodie, un simulacru al culturii de participare.
Individul se crede liber, activ, influent. Se crede un actor al sistemului
politic, cnd n realitate nu este dect un spectator n acest fel, cultura
de spectacol nlocuiete n mod insidios cultura de participare, iar
spectacolul politic nlocuiete democraia.
Extinderea kitsch-ului la toate nivelele, cultural, politic, mediatic, dar i
psihologic, poate crea impresia c el este responsabil de toate relele i
nemplinirile din societatea de astzi. Dar, aa cum nu mncarea n sine ci
excesele noastre sunt vinovate pentru faptul c ne ngrm, la fel i noi
purtm adevrata responsabilitate a contaminrii cu kitsch. Spre
deosebire de Matei Clinescu sau de Hermenn Istvan, Abraham Moles
surprinde foarte bine latura uman, chiar inocent a kitsch-ului. Ce poate
fi mai nduiotor dect o pereche de pantalonai roz, pufoi, mpodobii
cu iepurai drglai, druii unei mmici? Sau imaginea darurilor sub
bradul de Crciun? La origine, kitsch-ul este reeta unei fericiri simple,
cotidiene, prin care ne alungm grijile sau druim bucurie: o art care
nfrumuseeaz viaa cu o serie de ritualuri ornamentale, decornd-o i
oferindu-i delicioasa complicare a unui joc elaborat, marc a civilizaiilor
avansate.

An II
I. ORIGINILE
ARTEI MODERNE
1. Barocul (sec. XVII)
Arhitectura
- Trasaturi: arta bizara, nu respecta regulile proportiilor, este
activa, provocatoare, utilizeaza efecte de masa si de senzualitate a
culorilor, epoca a marilor sentimente

Sculptura
- Trasaturi: sculpturi religioase si profane
- Exemple:

Bernini, Oratoria dei Filipini

Pictura
- Trasaturi: rar gandirea a fost exprimata de o maniera asa de
vizibila, rar neverosimilul s-a manifestat atat de verosimil,micul si
marele, aproapele si departatul, forma si spatiul, pe scurt, toate
extremele au fost puse in relatie mai sugestiv ca oricand, tensiune
mare-mic, rational-emotiv,sinteza intre scene de interior, naturi
moarte, portret.
- Pictori:
Caravaggio utilizeaza cu maiestrie clar-obscurul

Rastignirea Sf. Petru

George de la tour- simplificarea cubista a formelor de lumina

Sf. Jerome citind
Rubens- se axeaza pe torsiunile si contorsiunile anatomiei feminine,
dinamismul dat de diagonalele ascendente sau descendente ale
compozitiei
Rapirea fetelor lui Leucip

Rembrandt- cel mai mare portretist al epocii

Autoportret

Diego Velasquez trateaza teme conventionale specifice curtii

regale: portrete individuale si de grup, teme istorice, mitologice,
alegorii, introducand mereu inovatii
Las Meninas

2. Rococo (sec.XVIII)
Pictura
- Trasaturi: acorda preponderenta calitatilor estetice si decorative,
caracterul profan al artei, senzualitatea predominanta, aparitia unei
largi paturi de amatori de articole de lux, aspect mai putin strict,
compozitie mai libera, predominanta infloriturilor, gustul pentru
frumusetea senzuala este opus densitatii suflului eroic al barocului,
portretului ii dispare calmul si deminitatea din Renastere si devine
mai artificial, se prefera expresia fugitiva, peisajul gliseaza de la
preferinta pentru natura spre preferinta pentru oras explicat prin
interesul pentru om
- Pictori:
Giambattista Tiepolo maestru al picturii venetiene din sec.XVIII,
adopta subiecte profane sau religioase, ofera iluzia ca bolta
edificiilor se deschide catre cerul adevarat, ocupat de personaje
vazute in persepctiva de jos in sus
Moartea lui Hyacinth
Fragonard- practica un stil liber, viguros, se concentreaza pe
evenimente erotice, dinamice
Scranciobul

Antoine Watteau realizeaza picturi la frontiera dintre mitologic si

galant, oniric, artificial, reducand lumea reala intr-o maniera poetica,
se apropie de lumea teatrului

3. Neoclasicismul
(1770-1820)
Sculptura
- Trasaturi: este o reactie la emfaza si agitatia secolului, mai ales la
redundanta si bizareria rococco-ului, are 2 faze- clasicism baroc si
neoclasicismul matur, redescopera antichitatea cum ar fi coloana
dorica, se accentueaza opozitia fata de complicatiile rococoului si
apoi abordarea unor subiecte precum dramele brughezilor, evocarea
trecutului national, include si elemente romantice precum irationalul
si subiectivitatea, melancolia ruinelor si a gradinilor pitoresti,
sculptura joaca un rol social important beneficiind de dezvoltarea
urbana tot mai accelerata si de infrumusetarile cerute de guvern si
municipalitate
- Exemple:
Antonio Canova, Psyhe

2. Arhitectura
- trasaturi: teatrele devin constructiile cele mai frecvente si cele mai
fastuoase ale epocii, abandonul formelor legate si a structurilor in
piramida, geometrizarea formelor si a dimensiunilor lor colosale,
cautarea formelor originale, primitive si a patrimoniului grecesc,
cauta linia dreapta, neintrerupta si suprafata goala, imaculata,
predilectia pentru subteran, coloanele se insiruie in fata edificiului ca
intr-un templu grec, iar reliefurile sculptate sunt plasate in
retragere, ornamentele sunt reluate din repertoriul antichitatii

Pictura
- Trasaturi: climatul Frantei favorizeaza pictura istorica, se
promoveaza idealul integritatii morale si intelectuale, devotamentul
pentru patrie si republica, tablourile fac elogiul pacii si reconcilierii
- Pictori:
J.Louis David- cel mai mare portretist al sfarsitului sec. XVIII, grija
exagerata pentru precizia istorica, introduce rigoarea si
simplificarea, claritatea si sobrietatea in arta sa, preluand astfel
spiritul anticilor si reactionand impotriva gustului galant si gratios al
rococo-ului.
Juramantul Horatilor
Goya- promoveaza patriotismul, portretistica sa atinge apogeul
realizarii
3 mai

II.
ROMANTISMUL
Pictura
-trasaturi: miscare antilatina care se manifesta cu precadere in tarile
nordice europene, caracterul de schita, uzajul frecent al acuarelei
pusa in pete, laviul sau pastelul, fixarea pe panza a primei impresii,
colorit viu si variat, efecte de ecleraj, deformari intentionate,
accentueaza impresia de viata si sentiment, favorizeaza reveria,
visul, misticul si aprofundarea sentimentelor.
-pictori:
Caspar Friedrich-lucrarile sale privilegiaza stranietatea si
tristetea, angoasa si misterul, temperament depresiv inclinat spre
melancolie, lumina si intunericul isi disputa spatiului, motive
specifice: luna, arborii desfrunziti, pietre ostile
 Manastire intr-o padure

John Constable- vibratia luminii, miscarea apei, norilor, aerului

Caruta cu fan

William Turner nu povesteste o peripetie, ci reda o impresie, forme

vag schitate, suvite agitate de pasta picturala, totul este menit sa
traduca o atmosfera, fumul, rafalele si viteza sunt tratate in culori
incandescente, redarea miscarii si a efectelor atmosferice irizarile,
efectele de ceata sunt motive romantice
Ploaie, abur si viteza
Theodore Gericault reda emotiile umane, persoane surprinse in
momente imita si revelatoare pentru caracter Pluta Meduzei

Eugene Delacroix jocul luminii, dezichilibru compozitional,

impresia de violenta, manipularea culorilor pentru sporirea
atmosferei de conflict si tensiune
Moartea lui Sardanapal

III REALISMUL
Pictura
- Trasaturi: imitarea realitatii, se opune academismului, excesului
de imaginatie sau artei pentru arta a, se inspira din trecutul glorios
al istoriei, se opune idealizarii, promovand redarea directa, fidela si
nu edulcorata a realitatii cotidiene, aspira sa surprinda esentialul
realitatii considerate, preferabil portretului, peisajului, miscare prin
excelenta pariziana, sustin ca scenele din viata moderna pot
prezenta acelasi interes ca si subiectele trecutului glorios.
- Pictori:
Jean Camille Corot studiul efectelor de lumina, grija pentru forma,
nota firesca, linistita fara emfaza sau conflict, climat familiar, studiu
de moravuri dat de prezenta personajelor, fara tonuri tipatoare sau
contraste cromatice.

Catedrala din Chartres

Gustave Courbet militantism social in spiritul socialismului, reda
evenimente realiste cu detalii topografice si personaje inspirate din
realitatea acelei perioade, anunta introducerea impresionismului
Domnisoarele de pe malul Senei

Honore Daumier- reflectarea evenimentelor politice si a

framantarilor sociale contemporane, realizeaza numeroase
caricaturi la adresa regelui si guvernului , adoptana treptat
simplificarile si gesturile energice specifice plein-air-ismului, doreste
sa capteze miscarea si sa dea viata
Sauvant le caisse

Wilhelm Leibl
Trei femei in biserica
IV. IMPRESIONISMUL
Pictura
- Trasaturi: procedeul divizarii tusei, juxtapunerii culorilor, studiul
efectelor de lumina si culoare, redarea unei stari, sentiment sau
senzatii, reda atmosfera unui cadru sau peisaj, accentul pus pe
redarea senzatiei vizuale in instanteinitatea sa
- Pictori:

Edouard Manet
Bar aux folies bergres

Claude Monet preocupat sa redea perceptia reflexului unui lucru,

nu face diferenta intre motiv si fond, promoveaza o arta inspirata de
atmosfera: freamatul luminii, oglindirea in apa, transparenta aerului,
scanteierea frunzisului
Camille Pissarro- sa-mi urmez senzatiile, miscarea, sa urmaresc
efectele atat de fugitive si atat de admirabile, de a da un caracter
particular lucrarilor mele
Bulevardul Montmartre

Alfred Sisley- se consacra peisajului, da impresia ca a atins maximul

posibil, ramane un poet predispus la dulci reverii
Peisaj

Edgar Degas- surprinde realitatea in miscare, cel mai putin

impresionist- impresionist prin viziune, clasic prin tehnica, dominat
de curiozitatea pentru viata moderna, predilectie pentru pastel,
deseneaza direct in culoare, a fost un portretist redutabil
Repetitii

Pierre Auguste Renoir lovituri rapide de penson, colorit tandru si

luminos, studiaza lumina si dialogul ei cu oamenii si lucrurile,
divizarea tonurilor, juxtapunerea tuselor, topeste contu-rul obiectelor
in vibratia materiei, are tendinta de disolutie a formei si de sugestie
a volumului, culoarea lumina 2 mijloace de expresie de nedespartit
pentru impresionisti
Bal in Montmartre

V.
POSTIMPRESIONISMUL
Pictura
- Trasaturi: redarea impresiei imediate cade pe locul doi, aspiratia
de a structura componntele plastice sau de a imprima operei un
mesaj sugerat prin elementele plastice
- Pictori:
Paul Cezanne- aprofundeaza studiul culorilor in aer liber, foloseste
culorile pentru a da senzatia de profunzime sau apropiere, folosirea
contrastelor primare
Golful Marsiliei vazut de la Estaque

Paul Gauguin- temperament melancolic ce tradeaza un sentiment de

insatisfactie a cautarilor, anxietate sfasietore, influente exotice, tenta
plata, folosirea conturului ca delimitare a formei, utilizeaza motive
simbolice
Nevermore

Vincent van Gogh In loc sa reproduc exact ce am

dinainte, folosesc culoarea mai arbitrar, pentru a ma exprima mai
puternic, structureaza formele cu pensula lata, grosolana, fara a
opune formelor inchise celor deschise, cauta sa ajunga la o sinteza a
culorii si liniei, juxtapuneri de culori complementare, ritmul capata o
dezinvoltura fara precedent vartejuri, forme dislocate, artistul se
subordona expresiei

Noapte instelata

VI.
NEOIMPRESIONISMUL
- Trasaturi: rationalizarea expresiei luminii emanate din culoarea
pura si de a sistematiza diviziunea tonului, dorinta de a sistematiza
diviziunea tonului, obtinerea unei concilieri intre vibratia
impresionista si stabilitatea clasica, intre aspectele schimbatoare ale
realitatii si cele eterne, intre jocul luminii si rigiditatea structurilor
liniare, intre peisaj si figurile plasate pe fundalul sau
- Pictori:
George Seurat- ideea contrastelor intre tonuri, propune metoda
divizionismului de fragmentare metodica a tusei, tuse de culoare
juxtapuse ce se amesteca pe retina si sporesc in intensitate si
lumina, cercetarile lui se bazeaza pe legile contrastului simultan,
semnificatia simbolica a directiei liniilor, executia in puncte mici de
culoare, amestecul otpic al culorilor pure si luminoase
 Duminica la Grande Jatte

Paul Signac- a dezvoltat divizionismul in tesaturi

cromatice mai largi si mai rare, deviza era ca
tabloul trebuie sa fie o realitate vie si autonoma,
nicidecum o reprezentare a realului

La
boue rouge

VII. SIMBOLISMUL
Pictura
-trasaturi: sondarea centrului misterios al gandirii si a
prabusirilor ratiunilor stiintifice si a prabusirilor ratiunilor
stiintifice, pictarea nu dupa real ci din memorie si imaginatie, opera
trebuie sa exprime o idee prin intermediul semnelor si simbolurilor,
tabloul trebuie sa fie sintetic, adica toate elementele reprezentate
(personaje si lucruri) nu se mai rezuma la semni-ficatia lor naturala,
ci primesc una noua, conferita de simbol, elementele prezentate in
tabloul nu traiesc prin ceea ce reprezinta, ci prin ceea ce sugereaza
si mai ales prin capacitatea lor de a simula gandirea si fantezia,
aspect morbid si decadent, atmosfera onirica , halucinatorie

Pictori
Puvis de Chavannes- simbolul din pictura sa nu tine de un limbaj
secret sau de un vocabular rezervat initiatilor, artistul fiind
preocupat doar sa dea maximum de semnificatie umana formelor si
gesturilor
Saracul pescar
Odilon Redon adept al frumusetii umane innobilate de prestigiul
gandirii
Guardian Spirit of the Waters

Gustave Moreau- calitatea de a

stapani acel secret almagiei
inexprimabile, acea iscusinta de a
inchide in obiecte un anume
mister si de a sugera astfel un
tarim necunoscut, ce depaseste
aparentele lumii obisnuite

The Voices
VIII. INDEPENDENTII
Pictura
Henri Toulouse Lautrec curiozitatea sa se fixeaza asupra fiintei
umane, creeaza o lumina rece si ideala pentru aprofundarea chipului
uman, se dedica studiului de portret, personajele sunt luate din
mediul teatrului, musichall-ului, circului, cabaretului si barului, a
cautat sa arate lumii umanitatea, in ciuda tuturor confuziilor,
ridicolului si vulgaritatii care o faceau detestabila

Jane Avril

James Ensor va ramane in istorie prin

impetuozitatea sa, prin obsesivul sau lirism asociat straniu unei
cruzimi, prin viziunile sale de cosmar redate intr-o materie picturala
groasa ce degaja o lumina palida, traversata de luciri scanteietoare
de galben pur si vermillon, originalitatea consta in viziunea sa
ironica asupra societatii umane unde masca si scheletul detin rolul
principal, o viziune atat de suculenta incat sustine forta si stralucirea
culorilor, precum si expresivitatea formelor

Ensor revealed

Edvard Munch factura dramatica, sensibilitate exacerbata

Tipatul
IX. SECESIUNEA
Pictura
- Trasaturi: atentia acordata ornamentului si decoratiei, estetica se
distinge prin accentul pus pe elementele geometrice in elaborarea
formelor vegetale sau ondulatorii, se imparte in art-nouveau abstract
si structural-simbolic si art nouveau floral si organic

Klimt- imbina factura impresionista cu viziunea simbolista, structura

compozitiilor sale este din ce in ce mai orientala, cea de-a treia
dimensiune este eliminata complet, iar culoarea nu mai are decat un
rol decorativ, culorile ascund aproape in intregime corpul

Salomeea
 Fovismul

DEFINITIE
Fovismul este o miscare artistica care se dezvolta in Europa inca din
anul 1895 si pina in anul 1907, cu o maxima perioada de dezvoltare intre
anii 1905-1907.

Fovismul este cu adevarat prima revolutie artistica din secolul XX. Ea

determina o mutatie radicala in domeniul limbajului plastic, presupune o
schimbare fundamentala a intelegerii relatiei arta-realitate si eliberarea
totala a temperamentului si instinctului artistic.

DENUMIRE
Termenul de Fovism vine de la cuvantul francez fauve, adica fiara
salbatica. Acesta este utilizat pentru prima data de catre criticul
Vauxcelles Louis, cu ocazia expozitiei de la Salonul de Toamna din 1905
(care reprezinta si anul de aparitie a grupului Die Brucke) unde sunt
reunite lucrari de Matisse, Vlamink, Braque, Dufy, etc., caracterizate
printr-un colorit proaspat si violent.

Cu acest prilej Vauxcelles exclama referitor la o statuie

de Donatello aflata in mijlocul salii si conceputa in cel mai pur stil
renascentist florentin: Donatello parmis les fauves (Donatello printre
animale salbatice).

Insasi sala expozitiei a fost botezata la cage aux fauves (cusca

animalelor salbatice). Aceasta ironie reprezinta lansarea miscarii foviste.

CARACTERISTICI FUNDAMENTALE
Se pastreaza legatura cu lumea realului, dar prin ceea ce simte
artistul in fata realitatii si nu printr-o descriere, redare a ceea ce se
vede. Aceasta pastrare a contactului cu realitatea atesta implicarea
artistului in societate si functia sociala a artei.
Culoarea are rolul principal in structurarea viziunii si constructia
formei, de aceea i se atribuie rolul de a soca privitorul prin
suprafete (pete) mari de culori pure (cu dominanta rosu), in
raporturi violente, de complementaritate si in tonuri stralucitoare.
Ele permit aducerea senzatiilor pe panza cu maximum de
brutalitate si explozivitate (Derain: Culorile erau pentru noi
cartuse de dinamita).

Eliminarea clar-obscurului sia modelarii prin nuante si pasaje de

culoare.

Accentuarea pe efectul de decorativism si bidimensionalitate.

Forma este delimitata in spatiu printr-o linie de contur. Ea este
excesiv simplificata, redusa doar la suprafete si este lipsita de
consistenta si volum. Uneori datorita vibrarii suprafetei tabloului
prin pete mari de culoare violent asezate, se ajunge la dispersarea
obiectelor si la eliminarea relatiei fond-forma (dispare impresia de
spatialitate, de tridimensional).
REPREZENTANTI FOVISM
Matisse, Henri
Derain, Andre

Vlaminck, Maurice

Dufy, Raoul

Kees van Dongen

Rouault, Georges

Braque, Georges

Henri Matisse Andre Derain

Henri Matisse Andre Derain

Henri Matisse Andre Derain

Henri Matisse Maurice de Vlaminck

 Cubismul
Curent artistic inaugurat in Franta, in jurul anului 1907.

Promotorii sai sunt considerate Picasso si Braque. Imboldul, in

demersul lor, li-l da Cezanne, cu propensiunea sa spre geometrizarea
formei, si arta primitiva, in special sculptura negrilor africani.
In istoria cubismului tabloul considerat un adevarat cap de serie a
fost Domnisoarele din Avignon de Picasso, 1907. Au urmat panzele
celebre ale aceluiasi: Femeia cu evantai, Portretul lui Ambroise
Vollard, Jucatorul de carti, mai multe nature moarte, peisaje s.a.

In paralel, retras la Estaque, Braque executa si el peisaje si naturi

moarte cubist, lista de artisti care adera la miscare cautand solutii
asemanatoare largindu-se cu spaniolul Juan Gris, polonezul Marcoussis,
cu Gleizes,Metzinger, Survage s.a. Fireste, unui atat de larg grup de
personalitati ii corespunde o larga paleta de variatiuni, mergandu-se pana
la desprinderea de cubism a unor curente noi
ca: raionismul, orfismul, futurismul. Si ca genuri s-au produs evolutii
si diferentieri. Braque a preferat si a excelat in natura moarta, de pilda,
iar Leger in redarea peisajului industrial.

Estetica acestui curent a fost insusita inca de la inceput si de

unii sculptori: Brancusi, Arhipenko, Lipchitz, Zadkin, Laurens etc.
In Romania, in afara de Brancusi, care prezidase la nasterea curentului,
reprezentanti au fost M. H. Maxy si Marcel Iancu.

Exista doua faze in evolutia cubismului si lor le corespund doua feluri de

cubism: analitic si sintetic.

Prima faz - faza analitic - 1910 - 1913

La inceput, obiectul pictat de cubisti nu mai este infatisat, ca la realisti,
dintr-un singur unghi de vedere, ci vazut simultan din mai multe unghiuri,
fiind prezentat in consecinta cu mai multe fatete. Imaginea este astfel
descompusa in forme poliedrice, la inceput mai mari, apoi foarte mici, ca
si cand ar fi prefacuta, ca o oglinda in tandari. In acest stadiu, cubistii
sunt foarte aproape de abstractionism.
Intr-o a doua faza, incearca sa recompuna imaginea, sa o sintetizeze, de
unde asa-zisul cubism sintetic. Noua tehnic readuce culoarea n operele
cubitilor, permind totodat restabilirea contactului cu realitatea graie
asocierii unor motive care pot fi imediat recunoscute.
Sticla, de pild, este sugerat cu ajutorul unor tieturi verticale i
orizontale, prima indicnd forma profilului ei, cea de a doua, volumul. n
timpul perioadei sintetice, pictorul Juan Gris, care s-a alturat trziu
cubismului, devine al treilea participant la acest dialog.
Un rol insemnat in compunerea imaginii sintetizate l-a avut la un moment
dat colajul (bucati de ziar lipite pe suprafata tabloului) si introducerea
unor litere, cuvinte si sintagme. Braque introduce n tablourile sale
litere tiprite, se servete de un ablon n pictur, folosete pieptenele
pentru obinerea facturilor vlurite i recurge la imitaii de tapet,
lambriuri i marmur. Tot el va realiza apoi construcii din hrtie, va lipi
pe desen fii de hrtie decupate dintr-o band care imit lemnul,
realiznd astfel primul su colaj (collage).

Georges Braque - Viaduct n

Estaque, 1908
Georges Braque - Femeie cu
chitar, 1913
 Pablo Picasso - Vioar, pahar,
pip i climar, 1912

Femeia cu evantai
Juan Gris - Peisaj la Ceret, 1913 Pablo Picasso, 1908

Domnisoarele din Avignon

Jucatorii de carti
Pablo Picasso
Pablo Picasso, 1913-1914

Masa cu pedestal
Georges Braque, 1913
Portretul lui Ambroise Vollard
Pablo Picasso
 Femeia in albastru
Fernand Leger, 1912

Madonna

M. H. Maxy

Taranca cu oua
Marcel Iancu
 Futurismul
Futurismul este o miscare a modernismului artistic italian, celebrnd noua era a
tehnologiei moderne. Initiatorul miscarii este poetul Fillipo Tomasso Marinetti care, n
1909 publica "Manifestul futurist".
In pictura, futurismul este reprezentat de catre Umberto Boccioni, Gino Severini,
Giacomo Balla, Carlo Carr si Luigi Russolo, care publica pe 8 martie 1910 "Manifestul
picturii futuriste", mai trziu (1915), "Manifestul construirii futuriste a universului".
Futurismul devine, asadar, o miscare interdisciplinara care intervine n toate sferele
creatiei artistice. Pictura celor cinci artisti italieni futuristi este adaptata timpului n
care traiesc, constituindu-se n avangarda artistica, corespunznd avangardei
tehnologice.

Chemand la distrugerea muzeelor, comparate cu cimitirele, socotind ca un

automobile de curse este mai frumos decat Nike din Samotrace, futurismul cerea
o innoire totala a artei. Asta in teorie pentru ca, in practica, protagonistii curentului
n-au facut o adevarata revolutie si noutatile aduse de ei nu echivalau nici pe departe cu
marile revolutii artistice care se produsesera in Franta.

Cu exceptia incercarii de a sugera miscarea ca unul din punctele forte ale

programului lor fapt, ce-i reuseste de minune unui Giacomo Balla cand picteaza
tabloul Dinamismul unui catel in lesa, futurismul constituie pana la urma un fel de
varianta a cubismului. Ca este asa, o dovedeste descompunerea imaginii in forme mai
mult sau mai putin geometrice si recompunerea ei arbitrara.
Principalii futuristi italieni au fost Boccioni, Russolo, Balla, Carra, Severini,
Soffici. Dupa turneul de conferinte facut in 1910 de Marinetii la Moscova si
Petersburg, la futurism au aderat si cativa artisti rusi, asa cum unele influiente ale
curentului s-au exercitat si asupra unor pictori din Franta si din Germania.

Dinamismul unui catel in lesa

Giacomo Balla, 1912
 Autoportret
Umberto Boccioni

Inmormantarea anarhistului Galli

Carlo Carra

L'estate
Gino Severini, 1951
 AN III
Arta informala
-Trasaturi:
- Apare ca o reactie impotriva limbajului formal general de idealul geometric
- Se opune artei figurative care constrange artistul sa asculte de forme impuse
din afara
- apare ca o tentativa de depasire a dilemei figurativ-nonfigurativ
- isi propune sa evite capcana limbajului ideal ( forme pure, culori pure, structuri
geometrice riguroase)
- considerand ca lumea omeneasca este problematica si contradictorie, impura si
haotica, artistii inteleg actul creatiei ca materializare a unui strigat nereprimat,
efect spontan al raportului cu lumea inconjuratoare.
- Se adopta un nou concept asupra spatiului, intrucat el nu va mai fi definit de
bidimensionalitate, profunzime sau perspectiva, ci va fi un spatiu pictural
caracterizat de perspectiva dinamica.
- Este divizat in 2 sub-directii: pictura de materie si pictura gestuala.
- Miscarea ia nastere in Europa, la Paris si poarta initial numele de tasism (fr.
Tache=pata), iar in America apare sub denumirea de expresionism abstract sau
action painting.

- Pictori:

- Hans Hartung

- Nu foloseste structuri geometrice riguroase sau forme pure

- Actul creator este unul spontan, de trasare a tusei pe hartie printr-o miscare
haotica, zvacnita
- Perspectiva nu este una liniara, bidimensionala sau de profunzime, ci una
dinamica, specifica curentului
- Este un exemplu de pictura gestuala, o subdiviziune a artei informale,
caracterizata de tasism.
Georges Mathieu

- Opere sale sunt exemple de pictura gestuala, subdiviziune a artei informale.

- Perspectiva nu este una liniara, bidimensionala sau de profunzime, ci una
dinamica
- Nu foloseste forme geometrice sau figurative, ci doar pensulatii agitate,
dinamice
- Tendinta estetica este de folosire predominanta a negrului in combinatie cu alb
si rosu
- Miscarea este de expansiune, de cucerire a spatiului, desi este concentrata
doar in 50% din spatiul pictural

Jackson Pollock

- Nu uzeaza de forme pure, perfecte

- Artistul evita folosirea formelor geometrice sau figurative ca ar indica un raport
cu lumea reala
- Este folosita pensulatia dinamica, agitata a tusei
- Spre deosebire de George Mathieu care concentreaza actiunea intr-o zona a
plansei uzand de spatiul liber , Pollock isi incarca tabloul pana la saturatie de pete
de culoare si linii suprapuse de pensulatii.
- Spatiul nu este definit de perspectiva, profunzime sau bidimensionalitate ca si
in cazul operelor figurative, realiste, ci dimpotriva, de pictura in sine si spatiul
ocupat de ea.
- Face parte din pictura gestuala,o subdiviziune a artei informale
Willem de Kooning
 - Este mai mult expresionist, decat abstrand, intrucat uzeaza de forme figurative,
expresive, ramanand mereu la granita dintre ele, prin forme care fac aluzie la realitate,
dar in acelasi timp, exclud orice corespondenta cu aceasta
- Gestualism energic preluat de la Pollock, tensiune picturala datorata formelor, figurilor
si fondului care se intrepatrund strans.
- Reperele figurative nu sunt situate de o maniera concisa in spatiu, iar perspectiva
oscileaza intre bidimensionala si dinamica
- Nu uzeaza de forme pure, perfecte, geometrice
- Se incadreaza in curentul action painting

Franz Kline

- Face parte din expresionismul abstract sau action painting in America

- Perspectiva nu este bidimensionala, de profunzime sau liniara, ci una dinamica
- Spatiul nu este acelasi ca si la realisti sau impresionisti, definit de forme
figurative, si este un spatiu pictural caracterizat de pete de cuoare, pensulatii
agitate, tuse aruncate, zvacnite ca din tub.
- Pictorul nu foloseste forme figurative, pure, geometrizate care sa trimita la
lumea reala, concreta.
- Limbajul este atat expresionism, cat si abtract
- Observam intensitatea expresiei si gestualitatii

Mark Rothko
 - Este un expresionist abstract care folosese tehnica colorfield
- Eliberata de functii figurative si denotative, culoarea nu mai pledeaza decat
pentru ea insasi, devine autonoma.
- Pictorul creeaza forme colorate care nu evoca nici o asociatie directa cu vreo
experienta vizuala
- Nu exista perspectiva liniara, profunzime sau adancime, ci doar
bidimensionalitate
- Desi putem crede ca face uz de forme geometrice, petele de culoare nu servesc
drept forme preluate din realitatea umana; nu foloseste forme figurative
predominante curentelor reealism, impresionism.

Antoni Tapies

- Culorile in ulei le combina cu praf de marmura, nisip , latex si pudra .

- Accentul este pus pe culoare si textura, pe imbinarea lor stransa
- Pictura nu mai este subordonata imaginii, ci o devoreaza si o subordoneaza
- Nu exista perspectiva spaiala, ci doar spatiu pictural
- Nu avem forme figurative, geometrice, fixe, doar pete de culoare
- Este caracterizat de tasism, respectiv uzarea petei de culoare

Neoexpresionismul
- Trasaturi:
n cadrul acestui curent artistic, pictorii sunt preocupai de redarea sentimentelor,
a senzaiilor subiective i nu a realitii exterioare.
- n anii '80, un grup de tineri artiti europeni i americani se revolt mpotriva
stilului auster, impersonal, formalist al artei abstracte
- Rezultatul const ntr-o renatere a picturii figurative i narative,
numitneoexpresionism. Printre cei mai cunoscui reprezentani ai noului stil
putem meniona:
- Anselm Kiefer (n. 1945), Georg Baselitz (n. 1938), Sandro Chia (n.
1946), Francesco Clemente (n. 1952), Julian Schnabel (n. 1951) i David Salle (n.
1952).

- Artisti:
- Anselm Kiefer - incearca atransmita anumite sentimente prin intermediul artei
figurative

Georg Baselitz

Transavantgarda
-Trasaturi:
-versiunea italiana a neoexpresionismului
-o miscare artistic ace s a dezvoltat in vestul europei in 1970 si 1980
-respinge arta conceptuala, reintroduce emotia , bucuria in desen picture si
sculptura
-Artistii reinvie arta figurative si simbolismul
- se constituie la sfirsitul anilor 70.
- introdus de criticul Achille Bonito Oliva
- Artisti: Sandro Chia, Francesco Clemente, Enzo Cucchi, Nicola de Maria, Mimmo
Paladino, Fernando Leal Audirac si Remo Salvadori

Krzysztof Skarbek

Arta minimala
-Trasaturi:

- Numita arta ABC, arta minimala sau reductivism

- Este un curent artistic al sec. XX
- Minimalizeaza culorile,forme, linii, trasaturi si valori
- Culorile: alb, bej, gri
- In design ambiental accesoriile sunt corpurile de iluminat futuriste si draperiile
lungi
- Respinge necesitatea dimensiunii sociale, exprimarea si naratiunea
- Are scopul de a crea obiecte interesnate, simple, de efect, curate, aerisite
- Nu adopta aglomerarea , sufocarea si presiunea
- Obiectele sunt reduse la formele lor gemetrice elementare, prezentate
impersoanal
- Stilul abstract, ca reactie impotriva subiectivitatii
- Ludwig Mies van Der Rohe arhitect-LESS IS MORE!!!!!!!!!
- Transparenta, eleganta, neobisnuinta, putere
- Apare in sculptura si pictura limitare, precizie, culori brute din tub
- Influente din pop art, cubism si arte conceptuale

-Artisti:
Sol le
Witt

- Forme geometrice si tridimensonale simplificate, reduse la simple linii

- Culorile brute, de tub, predominanta albului
- Forme simple, de efect, curate, aerisite
- Nu adopta aglomerarea, sufocarea si presiunea
- Obiecte reduse la formele lor geometrice elementare, prezentate impersonal
- Less is more, transparenta, eleganta, precizie, abstractivism, cubism

Ludwig Mies van Der Rohe

- Ludwig Mies van Der Rohe arhitect-LESS IS MORE!!!!!!!!!

- Transparenta, eleganta, neobisnuinta, putere
- Forme curate, exacte, simple
- Culori: alb, bej, gri
- Obiectele sunt reduse la formele lor gemetrice elementare, prezentate
impersoanal

Donald Judd

- Minimalizeaza culorile,forme, linii, trasaturi si valori

- Are scopul de a crea obiecte interesnate, simple, de efect, curate, aerisite
- Nu adopta aglomerarea , sufocarea si presiunea
- Obiectele sunt reduse la formele lor gemetrice elementare, prezentate
impersoanal
- Stilul abstract, ca reactie impotriva subiectivitatii
- Ludwig Mies van Der Rohe arhitect-LESS IS MORE!!!!!!!!!
- Transparenta, eleganta, neobisnuinta, putere
- Influente din pop art, cubism si arte conceptuale

Hiperrealism
- Trasaturi:
- in anii 6o este o miscare artistica care a aparut in America
- nu este despre lucruri,ci despre ideei preluate din realitate,despre o camera
care sta in fata lucrurilor,despre intrigii ale vietii ,libertatii
- pt unii este o derivare din pop art iar pt altii un fel de suprarealism
- -face ca o realitate supradimensionata,artistica,sa navaleasca peste
spectator,impunandu-i acestuia un sistem de valori
- Invizibilul devine vizbil
- s-a dezvoltat in Europa,dupa editia din 1971
- este o revenire asupra realitatii,care are in spatele artei o semnificatie proprie
- asemanarea halucinanta a realului cu sine insusi- este chiar realul
- Aceast real care pare haotic, nu este o iluzie.
- Artisti: Robert Bechtle, Charles Bell, Jacques Bodin, Claudio Bravo, Juan
Francisco Casas
-

- Hiperrealismul sau realismul fotografic

Noul realism Pop-

art-ul francez
-Trasaturi:
- n iunie 1961, la galeria "Rive Droite" din Paris, are loc
expoziia intitulat "Noul realism la Paris i New York", iar n
octombrie 1962, la "Sidney Janis Gallery" din New York,
expoziia "The new realists" ("Noii realiti").
- Activitatea lor artistic recurge adeseori la acumularea, comprimarea,
ngrmdirea i mpachetarea obiectelor de uz cotidian sau la prezentarea
caricatural, monstruoas a unor personagii omeneti.

Niki de Sainte-Phalle - Josphine Baker, 1999

Gerard
Descha
mps
Kathleen

Pop art-ul n Marea Britanie

-Trasaturi:
- se discut despre teme trecute cu vederea pn atunci, ca de pild automobilele,
cibernetica sau rock-and-roll-ul
- punctele de interes tipice artei pop: tehnica (magnetofon i aspirator) i
reclama, aluziile la sfera sexual, atracia ctre sereotipuri, sli de spectacole i
benzi desenate, umorul ce rezult tocmai din acest amestec de genuri i specii,
fotografiile unor cunoscute personaliti sau obiecte de uz cotidian acoperite cu
pete mari i plate de culoare.

- Artisti:

- Richard Hamilton
-

- Richard Smith

Pop art-ul n America

- Trasaturi:
- se nate la nceputul anilor aizeci, exact n momentul cnd versiunea englezeasc,
victim a propriei bogii i a propriului succes, ncepe s intre ntr-o faz de declin
- temele i motivele acestei creaii sunt desprinse din viaa cotidian, din domeniul tot
mai fascinant al tehnicii, al produciei n serie, fa de care pop art-ul n varianata englez
este mai critic i mai angajat din punct de vedere politic, n timp ce artiti americani se
opresc la prezentarea realitii, fr s atace sau s acuze
- preaslaveste consumerismul si preamareste zeul materialismului
- se defineste cuvantul pop: tanar, ieftin, usor de uitat, sexy, atragator, produs
in masa.
- Epicul a fost inlocuit cu obisnuinta zilnica, iar productia in masa egalata la
nivel cu unicitatea
- Se focuseaza pe imagini familiar a culturii pop precum clasamentele de muzica,
TV, reclame, idoli din filme sau muzica si produse commune din supermarket.

- Artisti
Andy
Warhol

Jasper Johns

Roy Lichtenstein
 Arta cinetica
- Trasaturi:
- Def: Domeniu al artei in care miscarea, ca modalitate de expresie mai mult
decat sugerata, face parte la modul fizic, obiectiv, din structura operei de arta,
intr-o asemenea masura incat o determina in fiecare moment, imaginea pictata sau
desafasurata spatial(in genul "obiectelor-sculpturi", "sculpto-arhitecturilor" sau
"mobilurilor" actionate de curentul electric, de lumina solara sau pur si simplu de
aer) oferindu-se privirii sub o alta varianta.
- Cinetism (n limba englez: Kinetic art) este o direcie n arta modern
nsumnd o serie de tendine, curente i grupri preocupate de reprezentarea sau
implicarea micrii n artele vizuale.
- Pe de o parte, se tinde spre iluzia micrii prin procedee optice (Op art), n care
obiectul n micare sau perceput simultan devine un pretext pentru reprezentarea
micrii nsei ca fenomen pur, eliberat total de suportul figurativ, bazat pe
calitile dinamice ale unor raporturi cromatice formale, pe de alt parte, i acesta
este teritoriul cel mai specific al cinetismului, creaiile ncorporeaz fizic micarea
sau se constituie ntr-un proces cinetic.
- O modalitate mai recent este cea a micrii luminoase, fie c obiectele puse n
micare sunt nzestrate cu efecte de lumin, fie c impresia micrii este creat de
emanaii luminoase ritmice, fie c, n sfrit, operele se nasc din proiecii de
lumin.
- Ca i n cazul expresionismului abstract, asistm la o deplasare a interesului
estetic spre experiena estetic.

-Artisti:

Alexander Calder

Bruno Munari
Pol Bury

Arta video
-Trasaturi:
-bazata pe imagini in miscare si cuprinde date video si audio
- Nu trebuie confundat cu producia de televiziune sau de film experimental
-a inceput in anii 1960 si 1970 dand nastere instalatiilor video
-este marcata la inceput de influente eterogene
-se baza pe principiul de deturnare
-intalnita ca si : inregistrari difuzate, din galerii, ca dvd uri, casete video, cu
imagini si sunet live sau inregsitrate, spectacole
-nu angajeaza actori, nu contine dialog, nu are o naratiune sau orice conventii ce
defines imaginile ca divertisment
-se spune ca arta video a inceput cand Nam June Paik a folosit noul Sony Portapak
pt a captura imagini de procesiune in New York, in 1965 alei Papei Paul al VI lea

-Artisti: Vito Acconci, John Baldessari, Peter Campus, Doris Totten Chase, Norman
Cowie, Dan Graham

Happening
-Trasaturi:
- Intamplare, fapt, eveniment in plina desfasurare
- Caracterizat printr-o improvizatie in direct contact cu publicul
- Este bazat pe interferenta intre forme de arta spatiale si temporale ( teatru,
arta plastica, muzica, film, fotografie)
- Are ca scop anularea distantei dintre realitate si creata artistica
- Conventionalitatea, gratuitatea, tendinta spre semnificatie, accidentalul,
posibilitatea controlului asupra evenimentelor, spontaneitatea si dimensiunea
banalitatii
- N-are scenriu sau regie
- Se desfasoara in satii neculturale: parcari, holuri, piete,parcuri
- Nu exista un public, ci o serie de publicuri stratificate
- Arta este consumata intr-un grup restrans
- In Europa apare in 1960
- Urmareste transferul valorii artistice de la obiect ca arta la actul artistic
- Modern happening : silent disco, flash mob bang, international pillow flight day,
performance art, zombie walk, subway party
-Artisti:

Jean Jaque Label

- Intamplare, fapt, eveniment in plina desfasurare
- Caracterizat printr-o improvizatie in direct contact cu publicul
- Este bazat pe interferenta intre forme de arta spatiale si temporale ( teatru,
muzica)
- Are ca scop anularea distantei dintre realitate si creata artistica
- gratuitatea, tendinta spre semnificatie, accidentalul, posibilitatea controlului
asupra evenimentelor, spontaneitatea
- N-are scenriu sau regie
- Se desfasoara in satii neculturale: parcari, holuri, piete,parcuri
- Nu exista un public, ci o serie de publicuri stratificate

Instalatiile
-Trasaturi:
- Este o exprimare in arta vizuala contemporana cu material e 3D, pentru o
experienta inedita.
- Nu se urmareste o inscenare spatial narativa, nu se limiteaza la galerii
- Instalatiile pun in scena intr-un aranjament care are propria dinamica,
modalitati de pictura, sculptura, fotografii, proiectii de film sau video, sunete,
jocuri de lumini, miscari, procesate in programe.
- Instalatia are rol de a se integra intr-un mediu ambiant ( scena unui teatru,
ambientul unui magazin, pentru muzee) sau sa fie creat in mod special de artist.
- Opera nu poate fi vanduta sau mutata, altfel ea devine o arta efemera.
- Se memoreaza prin fotogafii sau video.
- Instalatia si art performance-ul sunt impreuna atunci cand artistul apare in
scena in propria instalatie.
- Interventia spectatorului este indispensabila, este gandita pentru ei
- Privitorul este si el instalat intr-un sistem artificial prin perceptia sa
subiectiva
- Pot fi folosite materiale aflate intamplator la locul instalatiei
- Instalatiile totale( Ilya Kabakov)- foto, desen, text, muzica, lumini instantanee
- Compozitii socante prin inovatie si banal
-Artisti:

Marcel Duchamp

- Contine material tridimensional expus privitorului

- Este memorata prin fotografie, unica de altfel ramasa post-mortem.
- Privitorul este si el instalat intr-un sistem artificial prin perceptia sa
subiectiva
- Privitorul este si el instalat intr-un sistem artificial prin perceptia sa
subiectiva
- Compozitii socante prin inovatie si banal

Ilya Kabakov
Gruppo N

- Este o exprimare in arta vizuala contemporana cu material e 3D, pentru o

experienta inedita.
- Instalatiile pun in scena intr-un aranjament care are propria dinamica:
suprapuneri de forme geometrice, 2d si 3d, lumini, iluzii optice
- Privitorul este si el instalat intr-un sistem artificial prin perceptia sa
subiectiva

Performance
-Trasaturi:
- Este live, dar nu e teatru, e arta
- Nu are reguli sau linii indrumatoare
- Este arta pentru ca artistul spune ca e arta
- Este experimentala
- Nu e de vanzare (pot fi vandute bilete de intrare sau drepturi de autor)
- Poate fi compusa din: tablouri, sculpture, dialog, poezie, muzica, dans, opera,
film, TV, lumini de laser, animal sau toate
- Nu are longevitate
- Poate fi distractive, amuzanta, socanta sau inspaimantatoare
- Are ca scop memorarea
- Este apropiata de arta conceptuala, fluxus sau body-art
- Explora relatia dintre spatiu, sunet si lumina din timpul scolii bauhaus 1919
- In 1960 incepe body-art-ul, corpul artistului este panza
- In 1970 se defineste performance art-ul; apare autobiografia ca story-telling
- In 1980 apare si mediul tehnologic
- 2 performance-uri nu pot fi la fel niciodata
- In Romania : ion Grigorescu adopta nuditatea si intimitatea ca teme artistice

-Artisti:

Ion Grigorescu

,
- Este live, nu are un scenariu definit
- Are tehnici diferite de lucru: dialog, basorelief
- Nu are longevitate
- Este socant si inspaimantator
- Are in scop memorarea

Land art
-Trasaturi:
-este o arta pe pamant care a inceput in SUA in 1960 si 1970 , in care peisajul si
arta sunt legate
-o forma de arta create in natura folosind material ca solul, plante organice,si apa
cu metal , asphalt,sau pigmenti minerali
-peisajul da sens creatiei
-este necesaj un echipament de miscare a pamantului
-localizate in aer liber departe de civilizatielasate sa evolueze in conditii natural
-Natura efemera creat in desert in Nevada, New Mexico si exista acum ca
inregistrari video sau fotografii.
-este un protest impotrva artificialului, esteticii plastic si comercilizarea artei la sf
anilor 1960 in Americ
-resping, muzeul sau galeriile si dezvolta proiecte de peisaj monumental , dincolo
de traditionalul sculpturii transportabile si artei comrciale
-inspirata din arta conceptuala si cubism, minimalism si munca lui Brancusi si
Joseph Beuys

-Artisti: Michael Heizer, a complex in City (1999),Eberhard Bosslet, side effect X,

Tias, Lanzarote, (2008)Vito Acconci,Betty Beaumont, Milton Becerra, Chris Booth,
Eberhard Bosslet