CAPITOLUL V

METODE PENTRU DEPOLUAREA TARMULUI

V.1 INTRODUCERE

Deseori tehnicile si mijloacele de interventie puse n practic n cazul unor

poluari la nivelul apei sunt partial eficiente. In cele mai frecvente cazuri
polurile marine cu hidrocarburi nu pot fi stopate si ajung s polueze litoralul.
Acest fenomen se concretizeaz prin poluarea zonei de coast.
Implicatiile acestui fenomen sunt de natur socio-economic si ecologic,
putnd afecta zonele turistice, industriale si rezervatiile de la nivelul litoralului.
Avnd n vedere toate acestea, trebuie actionat pentru recuperarea poluantului
si restaurarea zonelor de trm poluate.
Alegerea strategiei de interventie, a metodei si a echipamentelor de depoluare,
au la baza o serie de informatii care se refera la:

Poluant si tipul impactului:

- Tipul si caracteristicile poluantului, modificarea acestora in timp (vascozitate,
densitate, continut in benzene), cantitatea de materiale poluate (nisip, pietris,
etc),
- Posibilitatea de extinderea zonei poluate, suprafata, grad de penetrare, grad de
acoperire,
- Tipul si caracteristicile tarmului,
- Tipul impactului (economic, social, ecologic), harti cu zone economice,
protejate, locuite,
- Evalarea volumului de poluant si materiale poluate,

Caile de acces terestre:

- Posibilitatile de acces ale personalului/vehicule/echipament,
- Dificultatile de acces distante/parcari/porti/proprietati private/stanci,
- Punctele de acces/harti.

Caile de acces naval:

- Pescajul navelor/hartile batimetrice.

Posibilitati de acces/desfasurare in zona :

- Gradul de stabilitate/sustinere al terenului/mlastina, nisip, piatris, stanci,
- Inclinatia/panta zonei de interventie,
- Posibilitatile de manevra in zona/obstacole, dune de nisip, denivelari.

Posibilitatile de stocare/depozitare temporara a deseurilor recuperate:

- Posibiltatea utilizarii gropilor captusite cu polietilena, a unitatilor amovibile
de stocare, a autotrailerelor etc.

Zonele sensibile/protejate:
- Atunci cand sunt afectate zonele sensibile, se poate lua in considerare
posibilitatea de a interveni sau nu,
- Decizia de interventie va lua in considerare acordul specialistilor ecolgi care
gestioneaza zona poluata (O.N.G-uri, institute de cercetare, etc).

Impactul metodei de interventie asupra zonei poluate :

- Ecologic, distrugerea nejustificata a faunei/florei,
- Economic, scoaterea nejustificata din circuitul economic a unor societati
comerciale prin inchiderea accesului in zona,
- Accentuarea fenomenelor de eroziune,
- Social prin desfasurarea nejustificata de forte,

Echipamentele si materialele de interventie si protectie, etc. :

- Tipuri de echipamente de inteventie cum ar fi, utilaje auto, trailere, gredere,
screpere, buldozere, vole, pompe, furtune, generatoare, vidanje, echipament
specializat de curatire a tarmului, nave de interventie, unitati de stocare, etc.
- Echipamentele de protectie a personalului incluzand cizme, manusi, casca si
masca si de protectie, veste de salvare, lampi portabile antiex, etc,
- Materiale pentru curatire - carpe, detergenti, sapun, perii etc.
- Echipamente si materiale de curatire a utilajelor dupa folosire,
- Saci de plastic, cosuri, targi, franghii, ancore,
- Unelte pentru interventia manuala cum ar fi, lopeti, raschete, galeti, greble,
perii, etc.
- Material medical de prim ajutor,
- Echipament de comunicare.

Conditiile hidro/meteo:
- Temperaturi, umiditate, starea de agitatie a marii, vizibilitate, etc.

2
Depoluarea tarmului cuprinde 4 faze desfasurate intr-o ordine bine stabilita
si anume:
1. Evalurea situatiei poluarii prin deplasarea in zona si culegerea de informatii,
2. Selectarea metodei de interventie in functie de evaluarile efectuate pe baza
informatiilor obtinute in faza anterioara,
3. Desfasurarea operatiunii de interventie, care consta in deplasarea in zona,
concentrare/recuperare/stocare/transport deseuri/refacere ecologica,
4. Finalizarea interventiei si monitorizarea zonei.

La randul lor operatiunile propriu-zise de interventie (se refera la faza nr.

3) se pot desfsura n 1 - 3 etape in functie de amploarea poluarii:
1. Depoluarea primar care const n recuperarea petrolului care
blteste, pluteste n cazul unei poluri cronice.
Aceast etap are o prioritate deosebit, pentru a se evita contaminarea zonelor
adiacente prin deplasarea petelor de petrol aflate n posibilitate de miscare
datorit vntului si gravitatiei. Practic se efectueaz o recuperare grosier a
petrolului aflat n stare lichid la suprafata solului.
NOTA - in cadrul acestei etape att zona de trm ct si acvatoriul adiacent va fi
marcat, securizat (acces interzis) si delimitat de baraje antipetrol pentru
diminuarea si limitarea polurii.

2. A doua etap, cea de recuperare propriuzis este de durat, constnd

n colectarea:
- petrolului vscos aflat pe suprafata solului sub form de benzi paralele cu
linia trmului;
- petrolului infiltrat la adncimi de circa 1030cm;
-plcintelor de petrol vascos formate datorit evaporrii fractiilor volatile;
- diverselor materiale aflate pe trm care au fost mpregnate cu petrol;
- curtirea platformelor naturale si a amenajrilor costiere.

3. Depoluarea final, care const n ndeprtarea, splarea, dispersia,

ultimelor urme, pete, rmsite de petrol sau resturi mpregnate cu
petrol. Curtirea ultimelor irizatii aflate pe stnci, platforme, diguri.
Observatii:
- Aplicarea celor trei etape succesiv nu este necesar n toate cazurile de
poluare.
- Stabilirea etapelor de interventie, necesitatea aplicrii lor integral sau partial
depinde n mare msur de amploarea polurii, eficienta fiecrei etape si de
conditiile hidro-meteo din teren.
- De regul n cazul unei poluri majore se vor aplica toate cele trei etape.

3
- Ca o regul de baz este faptul c a treia etap se aplic obligatoriu n toate
cazurile, etapa a doua n cazurile de poluare moderat, n timp ce prima etap
se aplic doar n caz de poluare major.

V.2 Metode de interventie

1. Recuperarea prin pompare (vacuumatica)

Obiectiv
Colectarea petrolului care blteste, pluteste, n general a straturilor de petrol
aflat nc n stare lichid si transferul acestora in unitatile de stocare.
Descriere
- Recuperarea prin pomparea vacuumatica a petrolului vascos este cea
mai simpla metod de recuperare.
- In prima etap suprafata poluat este limitat cu baraje esuabile
pentru protejarea zonelor adiacente.
- Procedeul se aplica in cazul in care poluantul este concentrat, la
grosimi de minimum 10 mm.
Metoda de pompare de tip vacuumatic este utilizata in cazul recuperarii
titeiului vascos uneori amestecat cu nisip.
In cazul utilizrii pompelor, cu componente in miscare acestea s-ar putea
nfunda, dezamorsa sau defecta rapid datorit vscozittii ridicate si a
continutului de resturi solide a poluantului transferat.
Echipamentele de pompare vacuumatice pot fi portabile sau fixe in functie de
necesitti.
Pentru cresterea eficientei, la capul de aspiratie se poate aplica un dispozitiv
coad de peste (ca la aspirator) care s poat fi utilizat si n conditiile unei
pelicule subtiri de pn la 5mm.
Petrolul colectat va fi stocat n rezervoare n functie de posibilitti, astfel:
In cazul existentei posibilittilor de acces se pot utiliza rezervoare
mobile amplasate pe mijloace auto:
- acestea vor fi astfel orientate nct s nu existe probleme cu
mpotmolirea n zon;
- initial se vor consolida cile de acces;
In cazul n care accesul auto nu este posibil, se vor utiliza ca mijloc
de depozitare butoaiele ;
Un alt mod de depozitare l constituie gropile spate special si izolate
cu folie de polietilen. Adncimea unei gropi nu va depsi 1m.

4
 Petrolul astfel stocat va fi ulterior evacuat prin diverse metode n
functie de conditiile din teren.
Aplicabilitate
Se utilizeaz n cazul polurilor majore. Este indicat pentru prima si a doua
etap de depoluare pe orice tip de trm.
Metoda prezinta particularitati pe zone de actiune /tipuri de tarm.
Restrictii
De regul nu se impun restrictii din punct de vedere ecologic. Singura
observatie este aceea de a fi utilizat cu atentie n zonele cu plante si animale
pentru a nu deteriora ecosistemul neafectat de poluare.

2.Recuperare mecanic (a sedimentelor poluate)

Obiectiv
- Recuperarea sedimentului poluat (nisip-petrol);
- Splarea-curtirea nisipului;
- Reamplasarea pe plaj a nisipului.
Descriere
Recuperarea prin raclare, escavare, greblare a sedimentelor poluate masiv cu
petrol. Operatiunea se efectueaz cu ajutorul utilajelor grele: buldozere,
gredere, tractoare cu lam etc. Procedeul se poate desfsura pe plaje largi care
permit accesul.
Capacitatea de recuperare este de circa 250m3/zi de nisip poluat, avand ns un
grad de selectivitate redus de circa 15% petrol n nisip.
Metoda const n raclarea materialului poluat n fsii succesive paralele cu
malul. Operatiunea se desfsoar ncepnd cu fsia de la partea superioar a
plajei, continund spre linia trmului.
Materialul raclat este recuperat imediat la captul fsiei, fiind transportat n
zona de curtire. Trebuie evitat ptrunderea prea adnc n sediment
Se are n vederea evitarea accesului n zonele care au fost deja curtite.

Echipamentul utilizat este divers, utiliznd diferite metode de recuperare:

Echipament cu rol pe care ader materialul (nisip poluat);
Echipament cu lam care poate racla fsii de material (nisip poluat)
de grosimi variabile;
Echipament cu band si elevator care poate racla att nisipul de la
suprafata trmului ct si petrolul mai vscos de pe suprafata apei.
In general separarea petrolului din materialul colectat se poate realiza fie prin
cernere cu ajutorul unor site speciale, fie gravitational utiliznd bazine cu ap.

5
Aplicabilitate
Metoda poate fi utilizat n cazul polurilor majore. Este indicat pentru prima
si a doua etap de depoluare.
Se va aplica n cazul trmurilor nisipoase cu plaje largi stabile care permit
accesul utilajelor grele.

Restrictii:
- Metoda nu se poate aplica n zonele senzitive (zone de cuibrit, zone
de depunere a icrelor etc.);
- Se va avea n vedere fenomenul de eroziune a trmului n cazul
adncimilor de raclare incorecte sau a modificrii granulatiei
nisipului reamplasat n zona depoluat.

3. Recuperarea manual

Obiectiv
Recuperarea petrolului depus pe trm utilizand personal si unelete de mn.
Descriere
Metoda const n :
- concentrarea/raclarea poluantului;
- colectarea deseurilor si a materialului poluant;
- stocarea si evacuarea acestora.
Echipele vor fi mprtite pe aceste trei operatiuni.
Aceast metod este deosebit de selectiv, n schimb are o productivitate
redus de circa 2m3/zi de persoan.
Metoda are cel mai redus impact ecologic
Concentrarea si raclarea produselor poluante se va realiza n locuri dinainte
stabilite.
Se are n vedere ca odat locul curtit (raclat), s nu se mai circule n zon.
Curtirea va ncepe de la nivelul superior al plajei spre acvatoriu pe trasee
dinainte stabilite.
Coolectarea se va efectua n saci de plastic n zone dinainte stabilite. Se va
cuta s se evite ct mai mult posibil deplasarea acestora. Se vor stabili traseele
de deplasare a mijloacelor de transport-colectare, amplasamentele zonelor de
stocare a sacilor urmnd a fi dispuse pe aceste trasee.
Echipamentele necesare constau n: lopeti, furci speciale, racleti, greble, perii,
saci de plastic, pubele, folii de plastic, bidoane, echipament de protectie.

6
Aplicabilitate
Se aplic n cazurile de poluare medie sau minor. Este indicat a se utiliza n a
doua etap de depoluare.Se aplic de regul n cazurile n care terenul
accidentat nu permite accesul altor utilaje sau n cazurile polurii zonelor
sensibile (metoda este selectiv putnd proteja ecosistemul n timpul
depolurii).

Restrictii
Metoda nu are restrictii.

4. Recuperarea pasiv cu materiale adsorbante

Obiectiv
Recuperarea poluantului utiliznd adsorbanti din material oleofil n zonele
poluate.
Descriere
Materialul oleofil este plasat pe zonele poluate. Procentul de petrol adsorbit
este n functie de tipul adsorbantului, tipul poluantului si de gradul de
deteriorare a poluantului n timp.
Adsorbantii pot fi mprstiati manual sau mecanic, fiind utilizati sub diverse
forme: pulberi, suluri, plci, pudret.
Dup adsorbtia petrolului, adsorbantul este colectat urmnd a fi incinerat, stors
si refolosit sau neutralizat.
Aplicabilitate
Metoda se aplic n cazul unor poluri medii sau minore. Se poate utiliza n
etapele 2 si 3 de depoluare. Procedeul este comatibil cu orice tip de trm.
Restrictii
Metoda nu are restrictii

5. Splarea cu ap a zonei poluate

Obiectiv
- Antrenarea poluantului aflat la suprafata solului n vederea
concentrrii n spatii amenajate n partea inferioar a trmului;
- Inundarea plajei si executarea unor canale de drenaj n vederea
recuperrii poluantului infiltrat la adncimi de 1030cm n substrat;
- Splarea cu ap de mare a zonelor pe care s-a efectuat depoluarea
grosier.

7
Descriere
Metoda const n dou variante n functie de nivelul la care se afl poluantul:
a) Poluantul se afl la suprafata solului.
In vederea concentrrii si recuperrii poluantului mprstiat pe suprafata
trmului se vor efectua urmtoarele lucrri:
amenajarea unor canale de drenaj cu pornire de la partea superioar a
trmului avand ca punct de convergent o serie de gropi putin adanci
aflate pe linia din apropierea apei;
antrenarea petrolului mprstiat n partea superioar a trmului
utiliznd jeturi de ap spre canalele de drenaj. Presiunea de lucru este
de circa 35 bari;
deplasarea gravitational a amestecului ap-poluant prin canalele de
drenaj spre baza plajei n gropile de concentrare;
recuperarea poluantului din zonele de concentrare;
b) Poluantul se afl n substrat la circa 1040cm adancime.
In acest caz se vor efectua urmtoarele lucrri:
identificarea zonelor si adancimii la care se afl dispus poluantul n
substrat (spat gropi cu cazmale);
marcarea zonelor de acces, a zonelor de lucru si a punctelor de
introducere a apei (se utilizeaz baghete de lemn, benzi din
polietilen pentru marcaj);
amenajarea unor canale de drenaj cu pornire de la partea superioar a
trmului avand ca punct de convergent o serie de gropi putin adanci
aflate pe linia din apropierea apei;
inundarea plajei utiliznd echipamente speciale care dirijeaz apa
direct n substrat la 1040cm cu o presiune de circa 56 bari n
locurile marcate initial;
datorit diferentei de densitate poluantul se ridic la suprafat fiind
colectat de canalele de drenaj;
amestecul ap-petrol este concentrat gravitational prin canalele de
drenaj spre zonele de concentrare de la baza plajei;
recuperarea poluantului din zonele de concentrare.
Zona de concentrare de la baza plajei va fi protejat cu baraje antipetrol.
Acestea se vor monta paralel cu malul pe toat lungimea de plaj poluat,
formnd astfel incinte nchise. In acest mod petrolul nu va putea polua zonele
adiacente de trm nepoluat.
Recuperarea poluantului se va realiza cu ajutorul adsorbantilor sau a
recuperatoarelor cu band, discuri sau tambur oleofil.

8
In cazul poluantului aflat pe platformele de eroziune, el poate fi splat cu
ajutorul jeturilor de ap la presiuni de circa 35 bari.
In toate aceste cazuri echipamentele de baz sunt cele de pompare.
Apa necesar este preluat din acvatoriul adiacent zonei poluate si transferat
cu ajutorul furtunelor n zona de lucru.
Echipamentele de pompare au ca si caracteristic principal debitul mare
presiune joas.
Metoda necesit pompe de debit si grupuri energetice independente.
Randamentul metodei este ridicat n cazul poluantilor aflati n stare lichid.

Aplicabilitate
Procedeul este utilizat n etapele 2 si 3 de depoluare. Metoda este compatibil
n cazul trmurilor nisipoase, mlstinoase si a platformelor de eroziune.
Restrictii
- Metoda nu se poate aplica n zone sensibile (zone de cuibrit; zone de
depunere a icrelor);
- Se vor avea n vedere fenomenele de eroziune, astfel nct dup
aplicarea procedeului, canalele si gropile de drenaj se vor nivela la
cotele si cu materialul initial.

6. Splarea cu ap la presiune nalt

Obiectiv
Dirijarea poluantului si concentrarea acestuia n zonele de recuperare.

Descriere
Procedeul const n antrenarea cu ajutorul apei din zonele adiacente zonei
poluate, a poluantului fixat pe substrat. Presiunea de lucru este de circa 60150
bari.
Datorit presiunii ridicate, poluantul fixat pe roci, diguri, platforme este
antrenat de ap ctre zona de concentrare si recuperare. Zona de concentrare
este limitat de baraje antipetrol pentru prevenirea contaminrii zonelor
adiacente.
Procedeul efectueaz o curtire superficial a substratului. Petrolul proaspt
emulsioneaz apa, realizndu-se emulsie ap n petrol. Lansatoarele de ap
sunt greu de manevrat, lucrul efectundu-se n echip. De mentionat este faptul
c exist echipamente care pot furniza presiuni de circa 1000 bari, dar
presiunea maxim de lucru este de circa 400 bari.

9
La aceste presiuni se pot realiza degresri complete ale zonelor poluate,
existnd posibilitatea de a dezlipi de pe suprafata rocilor chiar si pojghitele
de petrol mai vechi.

Aplicabilitate
Metoda se poate utiliza la depoluarea zonelor stncoase si a amenajrilor
portuare. Metoda este recomandat a se aplica n etapele 2 si 3 de depoluare.
Restrictii
Se are n vedere protejarea zonelor adiacente, jeturile sub presiune putnd
afecta zonele cu vegetatie, crustacee etc.

7. Splarea cu ap cald sau vapori la presiune

Obiectiv
Curtirea final a zonelor depoluate si antrenarea petrolului n zonele de
concentrare si recuperare.

Descriere
Aceast metod se utilizeaz atunci cnd metodele (5) si (6) nu dau rezultate,
adic n cazul depunerilor vechi de petrol.
Presiunea de lucru variaz ntre 20150 bari fiind invers proportional cu
temperatura de lucru care poate atinge valori de circa 1400C(vapori).
Echipamentele utilizate sunt portabile sau sub form de brate articulate
telecomandate.
Un astfel de brat poate furniza ap la temperatura de 60700C cu un debit de
60120m3/h si o presiune de circa 90100 bari.
Personalul care actioneaz cu astfel de echipamente trebuie s fie echipat
corespunztor cu combinezon, cizme, mnusi, ochelari si casc de protectie.
Splarea se efectueaz pornind din partea superioar a zonei de litoral poluat,
antrennd petrolul spre acvatoriu n zona de concentrare, protejat cu baraje
antipetrol, de unde acesta este recuperat sau dispersat.
In cazul mposibilittii accesului de pe trm se pot utiliza ambarcatiuni, barje
etc. pentru a se interveni de pe ap.

Aplicabilitate
Metoda se utilizeaz n ultima etap de depoluare n cazul unui litoral stncos
sau a amenajrilor artficiale: faleze, infrastructuri portuare etc.

10
Restrictii
Metoda duce pe moment la distrugerea total a ecosistemului, dar la o curtire
total a petrolului depus.

8. Splarea cu ap cald la presiune cu produse

Obiectiv
Curtirea final a zonei poluate
Descriere
Acolo unde poluarea a durat mai mult de o lun, desprinderea petrolului numai
cu ap cald sau vapori sub presiune nu este posibil. In acest caz se va recurge
la produse chimice de curtire. De notat c folosirea acestor produse trebuie
autorizat, deoarece impactul asupra mediului este important si de durat. Nu
toate trile autorizeaz aceast metod. Procedeul const in pulverizarea
produsului de curtire pe suprafata poluat dup raclarea grosier a acestuia,
mentinerea 1530 minute, si apoi splarea zonei cu ap. Proportia de produs
pulverizat raportat la cantitatea de poluant este de 1/3. Splarea se efectueaz
cu ap cald la presiune. Perioada de 1530 minute nainte de splare
favorizeaz actiunea produsului asupra poluantului. Aceasta este calculat n
functie de temperatura din zon si este invers proportional cu aceasta. In cazul
n care perioada de mentinere depseste 45 minute - 1h, produsul de curtire se
evapor ratnd astfel actiunea.
In majoritatea cazurilor se impune recuperarea efluentilor. Petrolul dezlipit
astfel de substrat este recuperat la baza suprafetei de curtire sau pe suprafata
apei. In cazul imposibilittii recuperrii se va utiliza un produs aditional de
splare gen dispersant (tensio-activ).

Aplicabilitate
Metoda va fi utilizat n etapa 3 de depoluare n zone stncoase sau cu structuri
portuare.
Restrictii
Nu se va utiliza n zone populate sau n cazul rezevatiilor naturale, locurilor de
cuibrit sau de depus icre.

IMPORTANT

In cazul aplicrii metodelor de splre 5; 6; 7 si 8 poluantul va fi antrenat la

baza plajei spre acvatoriu. In toate aceste cazuri n scopul limitrii polurii se
vor monta baraje antipetrol, paralel cu trmul, pe toat lungimea plajei afectate.

11
Aceste baraje vor fi ancorate pe trm, formnd astfel incinte nchise, de unde
petrolul va fi recuperat cu ajutorul adsorbantilor, recuperatoarelor cu tambur,
band sau discuri oleofile.

9. Sablarea cu nisip si ap

Obiectiv
Curtirea final a substratului poluat.

Descriere
Se utilizeaz n cazul zonelor stncoase, faleze amenajate, constructii portuare
pe care s-a depus petrol ntrit.
Procedeul este utilizat mai mult din considerente estetice.
Procedeul impune o protectie deosebit a personalului prin ntrebuintarea pe
lng completul standard si protectia olfactiv si respiratorie.
Sablarea se efectuaez cu un amestec ap-nisip la presiuni mari.

De evidentiat este faptul c tot ecosistemul din zona de sablare dispare

dup efectuarea procedeului.

10. Aerarea solului

Obiectiv
Antrenarea petrolului din substrat ctre suprafat n scopul accelerrii
proceselor de degradare natural.

Descriere
Procedeul const n discuirea, aerarea zonei n care s-a infiltrat petrol la 10
30cm. Se va interveni cu utilaje agricole. Lucrrile de artur-discuire se vor
efectua n fsii paralele cu linia trmului ncepnd cu zona superioar a plajei.
Deplasarea utilajelor se va realiza cu o vitez de 15km/h.
Metoda se aplic n cazul trmurilor nepopulate, expuse la valuri n conditiile
unor temperaturi de peste 10150C.
Degradarea natural a petrolului n unele cazuri este un procedeu de durat,
care afecteaz totusi mult mai putin ecosistemul dect recuperarea mecanic.

11. Nu se intervine

12
Aceast tehnic se adopt doar n anumite cazuri si anume:
- maluri stncoase foarte abrupte expuse n permanent actiunii
valurilor. Orice interventie este deosebit de periculoas punnd n
pericol viata oamenilor. Datorit valurilor, se produce o degradare
natural a poluantului;
- n cazuri n care exist perioade lungi de furtun. Vremea extrem de
nefavorabil poate mpiedica demararea actiunilor de
interventie.Starea de agitatie a apei provoac dispersia poluantului,
accelernd splarea zonei de trm si degradarea petrolului;
- exist situatii n care interventia omului chiar si pe un sol poluat
defavorizeaz si mai mult ecosistemul. Este cazul rezervatiilor
naturale n anumite perioade ale anului si la anumite cantitti de
petrol deversat. Interventia omului n cazul unor cantitti minore de
petrol deversat n perioada cuibritului poate s amplifice impactul
negativ al polurii.
De regul petrolul n anumite cantitti, se poate degrada natural sub actiunea
factorilor hidro-meteo astfel nct interventia omului s nu fie neaprat
necesar.

Organizarea unui santier de depoluare

Securizare / Limitarea zonei poluate in scopul protejarii suprafetelor adiacente
/ Stabilirea cailor de acces / Stabilirea directiei si sensului de inaintare a
operatiunilor de colectare / Stabilirea zonelor de depozitare temporara a
deseurilor poluate recuperate / Stabilirea locurilor de curatare-spalare a
personalului murdar dupa o zi de munca / Stabilirea facilitatilor de cazare
masa necesitati fiziologice puncte de prim ajutor / Stabilirea zonelor de
stocare a echipamentelor a celor de curatare spalare dupa o zi de munca.

13
DEPOLUAREA TRMURILOR STNCOASE SI A STRUCTURILOR COSTIERE
SI PORTUARE

SUMAR

Fisa 1: Care sunt caracteristicile trmurilor stncoase.

Fisa 2: Cum se comport petrolul pe trmurile stncoase.

Fisa 3: Depoluarea manual.
Fisa 4: Splarea cu ap rece la presiune joas.
Fisa 5: Splarea cu ap rece la presiune nalt.
Fisa 6: Splarea cu ap cald si cu vapori la presiune.
Fisa 7: Utilizarea produselor de splare.
Fisa 8 : Utilizarea adsorbantilor.
Fisa 9: Ce trebuie retinut.

14
 CARE SUNT CARACTERISTICILE TARMURILOR Fisa 1
STANCOASE

Se disting diferite tipuri de trmuri stncoase, n functie de natura substratului

(faleze, stnci) si de expunerea lor la valuri.

FALEZELE

Trm stncos cu pant foarte abrupt (mai mare de 300).

Ele sunt deseori colonizate de numeroase specii de psri.
Trmul este lipsit de vegetatie n zona inferioar.
Vegetatia care ocup partea superioar a falezei, este foarte putin expus unei
eventuale poluri.
Falezele sunt zone dificile pentru acces, interventia fiind deosebit de
periculoas.

PLATFORMELE
Platformele prezint numeroase crevase, fisuri n care se dezvolt un mare
numr de organisme.
Aceste zone ofer o mare densitate si diversitate biologic.
Platformele pot fi acoperite de sedimente grosiere, si n general de blocuri
mari de piatr.

TARMURI STANCOASE
Se gsesc de obicei pe platourile expuse la valuri.
Baza lor prezint deseori depuneri de sedimente si totodat un interes
ecologic mediu.
In cazul trmurilor stncoase adpostite se remarc depuneri de sediment,
diversitate si densitate de faun si flor.

STRUCTURI PORTUARE

- Structuri amenajate din blocuri de piatr si beton.

- Se prezint sub form de diguri, cheiuri, pereti verticali, dar si structuri n pant.
- Sunt lipsite de sedimente.
- Prezint un interes ecologic minor.

15
 Atentie: Acest tip de trm este dificil, fr ci de acces terestre, periculos pentru
personalul de interventie.

CUM SE COMPORTA PETROLUL PE TARMURILE STANCOASE Fisa 2

PE FALEZE
Faleze expuse:
- De cele mai multe ori petrolul se depune sub form de benzi la nivelul
superior la care ajunge valul.
- Curtirea, dispersarea poluantului datorita valurilor este rapid si
eficient.
- Impactul ecologic este redus.
Faleze protejate:
- Petrolul se depune n benzi si persist n prtile superioare care nu sunt
permanent expuse la valuri.
PE PLATFORME
Platforme expuse:
- Petrolul tinde s se acumuleze n fisurile superioare si n locurile
protejate (crpturi).
- Exist riscul penetrrii si amestecrii cu sedimentul.
- Datorit efectului de splare a valurilor se produce o curtire rapid.
Platformele adpostite:
- Petrolul este progresiv mpins spre nivelurile cele mai nalte.
- In cazul infiltrrii n sedimentul fin si fisuri/crestturi, depoluarea
natural va fi extrem de lent.
- In cazul polurilor majore petrolul se poate depune masiv pe structurile
pietroase, producndu-se bltiri n scobituri si n zona orizontala plan
aflat n partea superioar a platformei.
- Impactul ecologic este moderat sau major.

PE TARMURILE STANCOASE
ZONE EXPUSE:
- Poluare usoar.
- Depoluare natural rapid cu exceptia penetrrii n sedimente si n
crevase.
- Impact ecologic minor.
- Datorit efectului de splare a valurilor se produce o curtire natural
rapid.
ZONE ADAPOSTITE:
- Poluare mijlocie sau moderat.

16
 - Depoluare lent si foarte lent.
- Impact ecologic mediu.

PE STRUCTURILE PORTUARE
- Petrolul se depune sub form de benzi.
- Datorit efectului de splare a valurilor se produce o curtire natural rapid.
- Impactul ecologic este redus.

DEPOLUARE MANUALA Fisa 3

SCOPUL OPERATIUNII

Aceast tehnic serveste la recuperarea grosier a poluantului, dar si a rmsitelor

poluate.
Se utilizeaz pentru curtirea acelor zone unde este foarte dificil s se deplaseze
echipament greu si unde nu se poate efectua o pompare vacuumatic.

MATERIAL SI PERSONAL
Racleti, greble, mturi-perie, lopeti ptrate, furci.
Pubele, saci, gleti.
Brancarde (transport deseuri).
Aceast metod cere mult personal si timp.
Personalul va fi dotat cu echipament de protectie adecvat.

CUM SE PROCEDEAZA

Se adun rmsitele si acumulrile de petrol, se depoziteaz n saci, pubele si

gleti, care vor fi transferate spre locul de stocare intermediar
Se repartizeaz personalul de interventie, n mici echipe, care vor fi schimbate
pe cele 3 posturi: concentrare, colectare, evacuare.
In scopul evitrii extinderii polurii, pe suprafata apei, paralel cu trmul se vor
monta baraje antipetrol.

ATENTIE

Se prevd conditii de securitate n functie de expunerea si caracteristicile

suprafetei.

AVANTAJE DEZAVANTAJE
- Necesar redus de echipamente. - Stncile nu pot fi degresate.
- Tehnic simpl pe suprafete - Acces dificil, pericol de
greu accesibile. accidentare.

17
SPALAREA CU APA RECE LA PRESIUNE JOASA Fisa 4

SCOPUL ACTIUNII
Dezlipirea poluantului de pe roci si concentrarea acestuia n zonele de colectare
Aceast tehnic permite s se efectueze o splare sumar.

MATERIAL SI PERSONAL
Lansatoare de ap cu debitul mare si presiune mic (3 la 10 bari).
Pompe, furtune, sorburi.
Baraje antipetrol.
Recuperatoare.
Se prevd 5 sau 6 lansatoare pentru o echipa de 10 oameni.

CUM SE PROCEDEAZA
In scopul evitrii extinderii polurii, se vor monta n planul apei, de-a
lungul zonei poluate si paralel cu acesta, baraje antipetrol.
Se va ncepe cu partea cea mai nalt a zonei poluate.
Se va orienta jetul de ap n asa fel ca el s fie paralel cu solul, pentru a nu
risca afundarea petrolului n sediment.
Petrolul va fi antrenat n zona de concentrare aflat ntre trm si baraj. Aici
el va fi recuperat cu mijloace specifice: adsorbanti, recuperatoare cu
discuri, tamburi, band oleofil.

ATENTIE

Pompele se vor amplasa pe podele de lemn pentru a se evita deteriorarea

lor.
Procedeul implic efort fizic deosebit, fapt care necesit rotirea periodic a
personalului.

AVANTAJE DEZAVANTAJE
Metod putin distructiv Ineficient pentru petrolul
pentru faun si flor si vechi sau pentru o pelicul
nepericuloas pentru groas persistent pe roc.
operatori.

18
SPALAREA CU APA RECE LA PRESIUNE INALTA Fisa 5
SCOPUL ACTIUNII
- Curtirea rocilor n zonele n care splarea cu ap rece la presiune joas nu a dat
rezultatele dorite.
- Curtire/concentrare/colecatre.

MATERIAL SI PERSONAL

Lansatoare de ap la presiune ridicat (60 la 150 bari); jeturi plate.

Pompe cu ap de mare.
Echipament de recuperare.
Se prevd 5 lansatoare pentru o echipa de 10 persoane.
Msti, ochelari de protectie, mnusi, combinezoane, cizme cauciucate.

CUM SE PROCEDEAZA
In scopul evitrii extinderii polurii, se vor monta n planul apei, de-a lungul
zonei poluate si paralel cu acesta, baraje antipetrol.
Se va ncepe cu partea cea mai nalt a zonei poluate.
Se va orienta jetul de ap n asa fel ca el s fie paralel cu solul, pentru a nu
risca afundarea petrolului n sediment.
Petrolul va fi antrenat n zona de concentrare aflat ntre trm si baraj. Aici el
va fi recuperat cu mijloace specifice: adsorbanti, recuperatoare cu discuri,
tamburi, band oleofil.

ATENTIUNE
Se prevd echipamente de protectie complete.
Se plaseaz pompele pe podele de lemn pentru a se evita deteriorarea lor.
Se va lucra n schimburi, operatiunea fiind periculoas necesit un efort
fizic sustinut.

AVANTAJE DEZAVANTAJE
Permite o curtire superficial Ineficient n cazul poluantului ntrit.
bun. Datorit presiunii jetului de ap,
Metoda nu afecteaz petrolul este mprstiat peste tot.
ecosistemul.

19
SPALAREA CU APA CALDA SI VAPORI SUB PRESIUNE Fisa 6
SCOPUL ACTIUNII

- Metoda este utilizat atunci cnd procedeul de splare cu ap rece la presiune

nalt nu a dat rezultatul scontat.
- Curtire/concentrare/colectare.

MATERIAL SI PERSONAL
Curtire termic la presiune: temperatur de lucru cuprins ntre de 950C la
1400C pentru o presiune cuprins ntre 20 si 150 bari.
Echipament de recuperare.
ECHIPAMENT DE PROTECTIE COMPLET: ochelari, masc, cizme,
combinezon, mnusi.
Se prevd 3 pn la 4 lansatoare pentru o echip format din 10 persoane.
Personal de ntretinere a echipamentelor.

CUM SE PROCEDEAZA
In vederea evitrii extinderii polurii se va monta n planul apei paralel cu
malul pe toat lungimea zonei poluate, baraje antipetrol.
Operatiunea va ncepe cu un jet de 95 0C si la o presiune maxim pentru a
umecta zona poluat.
Treptat petrolul se va desprinde de substrat.
In cazul n care procedeul nu d rezultatele scontate se vor utiliza jeturi la
temperaturi mai ridicate scznd presiunea. Se vor efectua mai multe treceri.

ATENTIE
Echipament de protectie specializat.
Se va lucra n schimburi, operatia fiind periculoas si necesit un efort fizic
sustinut.

AVANTAJE DEZAVANTAJE

Permite desprinderea petrolului Aceast tehnic distruge ecosistemul pe

ntrit de pe stnci, pereti etc. zona impactului cu jetul.
Acest efect distructiv se diminueaz
rapid si treptat; se iau msuri de
ndeprtare a impactului.

20
UTILIZAREA PRODUSILOR DE SPALARE Fisa 7

SCOPUL ACTIUNII
Permite restaurarea complet a unui strat de roci, n acelasi timp si recuperarea
petrolului vechi.
Metoda este utilizat n cazul n care procedeul de splare cu vapori la presiune nu a
dat rezultatele scontate.
Procedeul trebuie autorizat nainte de utilizare.

MATERIAL SI PERSONAL
Echipament de splare cu ap cald.
Aparat de stropit agricol (vermorel)
Produs de splare.
Se prevd 3 sau 4 aparate pentru o echip de 10 persoane.
Echipamente de protectie.

CUM SE PROCEDEAZA

In vederea protejrii zonelor adiacente se vor utiliza baraje antipetrol pentru

izolarea zonei acvatice (baraj paralel cu malul pe toat lungimea de lucru).
- Se va utiliza circa 1 unitate de volum produs la 3 unitti volum de
poluant.
- Se va pulveriza produsul pe zona poluat.
- Se va astepta 1520 minute pentru ca acesta s poat actiona asupra
poluantului.
- In final se va spla zona cu ap cald.
- Efluentii care rezult n urma procedeului se vor recupera pe ct
posibil.

ATENTIE
Se va utiliza echipament de protectie specializat.
Se va recupera pe ct posibil efluentii rezultati.
Schimburi periodice de personal, operatiunea fiind periculoas necesit un efort
fizic sustinut.
AVANTAJE DEZAVANTAJE

Permite o curtire total a Impact ridicat asupra

zonelor stncoase. ecosistemului.

21
UTILIZAREA ADSORBANTILOR Fisa 8

SCOPUL ACTIUNII

Colectarea petrolului cu ajutorul adsorbantilor.

Adsorbantii se prezint sub form de:
- pulberi, plci, paduri,pudret, baraje.

MATERIAL SI PERSONAL
Absorbanti n vrac.
Proiector, aspirator cu aer, butoaie.
Echipamente de stocare pentru amestecul absorbanti/petrol.
S prevd cel putin 2 persoane pe un post de lucru.

CUM SE PROCEDEAZA
In functie de tipul adsorbantului acesta se va mprstia manual sau cu
echipamente specializate.
Se va mentine adsorbantul pentru ca poluantul s adere la acesta.
Adsorbantul mbibat cu petrol va fi recuperat, fie manual fie cu aspiratoare
speciale si transferat n unitti de stocare.
Pentru a limita numrul de echipamente se va utiliza acelasi aspirator pentru
ambele operatii: mprstiere adsorbant aspiratie.

ATENTIE

ESTE IMPERATIV SA SE FACA RECUPERAREA ABSORBANTILOR

Se utilizeaz absorbantul care corespunde tipului de petrol.

AVANTAJE
Permite s se intervin pe
suprafete greu accesibile.
DEZAVANTAJE
Dac nu se recupereaz,
adsorbantul n combinatie cu
poluantul, poate avea un
impact ecologic defavorabil
asupra organismelor marine.

22
CE TREBUIE SA SE RETINA Fisa 9

CARACTERISTICILE ZONELOR STANCOASE

Zone greu accesibile.

Resurse ecologice variabile.
Petrolul persist n fisuri, scobituri, crevase, pe platforme.
Petrolul se poate infiltra n sediment.

A NU SE INTERVENI DECAT DACA ESTE NECESAR

Nu se intervine dect n zonele unde este posibil accesul fr pericol de accident,

In zonele expuse, degradarea natural se face lent.

ALEGEREA TEHNICII DE SPALARE

Se alege tehnica de splare n functie de materialul de care se dispune, de starea

petrolului depus si cerintele exprimate de autoritti.
Jet cu ap rece la presiune joas; petrolul depus recent va fi antrenat de pe roci
urmnd a fi recuperat.
Jeturi de ap rece cu presiune nalt: se face o curtire superficial a petrolului
depus recent. Rmne o pelicul gras pe stnc.
Jeturi cu ap cald : permit o degresare a peretilor si stncilor de petrolul depus
relativ recent. Ineficient dup o lun sau dou. Impact ecologic major.
Produse de splare: permit o curtire total a petrolului vechi. Impact ecologic
major.

CUM SE ORGANIZEAZA SANTIERUL DE SPALARE

Se limiteaz zona poluat cu baraje antipetrol si se interzice accesul n zon a
persoanelor neautorizate.
Se sap rigole pe flancurile santierului pentru canalizarea efluentilor si eventual
canale pentru recuperare la baza trmului.
Se saturareaza sedimentului cu ap.
Se lucreaz ntotdeauna n sensul curentului.
Intotdeauna se ncepe cu zona cea mai nalt a suprafetei.
Se pregteste ndeprtarea, recuperarea si stocarea (baraje, pompe, recuperatoare,
unitti de stocare).
Se prevede personal pentru ntretinerea echipamentului.

ECHIPAMENT DE PROTECTIE

Combinezon, cizme, mnusi cauciucate, ochelari, masc, casc de protectie.

23
DEPOLUAREA ZONELOR DELTAICE SI A CELOR MLASTINOASE

SUMAR

Fisa 1. De ce sunt denumite zone sensibile.

Fisa 2. Cum se comport petrolul care polueaz un teren mlstinos.

Fisa 3. In ce conditii se intervine pentru depoluarea acestora.

Fisa 4. Precautii care se iau ntr-o interventie.

Fisa 5. Cnd nu se intervine.

Fisa 6. Depoluarea grosier colectare manual.

Fisa 7. Depoluarea grosier: operatiuni anexe.

Fisa 8. Tierea vegetatiei.

Fisa 9. Concluzii

24
DE CE SUNT DENUMITE ZONE SENSIBILE Fisa 1

Solul este fragil

Aceste zone sunt alctuite din sedimente fine si mobile saturate n

permanent cu ap.

- Solul este foarte sensibil, oferind o stabilitate redus chiar si in cazul circulatiei
pietonale.
- Interventia poate produce degradri ale ecosistemului mai importante dect
cele produse de poluarea n sine.

Accesul este dificil

Existenta unei retele de canale ngreuneaz accesul.

- Accesul n zon este extrem de dificil att pentru deplasarea pietonal a

personalului ct si pentru echipamentele de interventie datorit inexistentei
cilor de acces.
- Accesul n zon se poate realiza numai cu ambarcatiuni sau dispozitive
speciale (pe pern de aer).

Bogtie faun-flor

Existenta unui numr important de specii de plante si animale

- Importante resurse din punct de vedere al biodiversitatii se regsesc n aceste

zone: vegetatie variat, psri, moluste, pesti, crustacei.
- Metodele de interventie pot distruge flora si fauna.
- Petrolul are tendinta de a se acumula la suprafata solului si n zona cu
vegetatie, formnd plci, bltiri , sufocnd, distrugnd ecosistemul.

Terenurile mlstinoase si zonele deltaice, saturate cu ap sunt cele mai bogate din
punct de vedere al variettii si densittii florei si faunei, dar si cele mai fragile
suprafete unde este foarte dificil s se intervin n caz de poluare cu petrol.

25
CUM SE COMPORT PETROLUL Fisa 2

Comportamentul poluantului.

- Petrolul se acumuleaz la suprafat formnd plcinte, bltiri etc.

- Petrolul nu se amestec cu nmolul din mlastin cnd acesta este agitat.
- In zonele cu vegetatie petrolul tinde s se acumuleze pe plante.
- Totodat n unele cazuri petrolul poate ptrunde adnc n sol (n zonele mai
uscate sau acolo unde exista canale sapate de diverse vietuitoare sau de
radacinile plantelor.).

Biodegradarea petrolului este un fenomen care se produce sub influenta

bacteriilor.

- Fenomenul de biodegradare poate dura pn la 10 ani, fiind un caz de

degradare natural.

Impactul polurii cu petrol asupra zonelor mlstinoase si deltaice

CONCLUZII

Mlastinile si zonele deltaice costituie cel mai fragil si bogat tip de trm care
poate fi afectat de o poluare cu petrol.
Efectele unei poluri sunt variabile n functie de speciile afectate, perioada
anului n care se poate interveni si de cantitatea si tipul poluantului.

Petrolul din grupele III, IV :

- se depune pe substrat n pelicule groase;
- nbuse plantele, murdreste si sufoc psrile;
- larvele si animalele tinere sunt grav afectate, adultii putnd totusi s se
deplaseze pe suprafetele nepoluate.

Petrolul din grupele I, II:

- se evapor n procent de 4090%;
- fractiile volatile sunt toxice att pentru plante ct si pentru animale.

26
 IN CE CONDITII SE INTERVINE PENTRU DEPOLUARE Fisa 3

Operatiunile de curtire pot s produc mai multe stricciuni dect poluarea nssi
Cum se ia decizia de interventie ?
De obicei nu exist o solutie unic. Fiecare teren mlstinos sau delta este un caz
particular. Evaluarea deciziei de interventie are la baz urmtoarele:

Informarea

Cunoasterea zonei care a fost poluata:

- tinnd cont de hrtile de vulnerabilitate ale litoralului, se pot pune n evident zonele
mlstinoase, perioadele din an cele mai sensibile, tipul de plante si animale ce pot fi
afectate;
- se vor culege informatii stiintifice de la personalul care gestioneaz zona.

Protejarea

Protejarea zonelor:

- n caz de poluare, aceste zone sunt protejate cu prioritate;

- n acest scop se vor plasa baraje de protectie, pentru deflectarea petrolului, zona
urmnd a fi protejat de orice ptrundere a petrolului pe trm.
Aceast operatiune permite s se limiteze poluarea zonelor deltaice si a terenurilor
mlastinoase si deci s se evite o eventual interventie.

Evaluarea

Evaluarea impactului operatiunilor de curtire n raport cu impactul

polurii:

- se estimeaz consecintele (pe termen scurt sau lung) polurii;

- aceste consecinte depind de cantitatea si tipul petrolului, de altfel si de perioada
anului n care s-a produs poluarea;
- se estimeaz impactul operatiunilor de depoluare n functie de caracteristicile
terenurilor mlastinoase si de durata propriuzis a operatiunilor de curtire. Aceste
estimri se realizeaz avnd la baz toat gama de informatii att din documentatiile
de specialitate ct si cele furnizate de gestionarii zonei afectate.

CONCLUZII
Interventiile n aceste zone se realizeaz numai n cazul unei poluri majore
si dup o informare foarte bine aprofundat viznd zona afectat.

27
 PRECAUTII LUATE IN TIMPUL UNEI INTERVENTIEI Fisa 4

Intruct terenurile mlstinoase si estuarele sunt zone sensibile, la organizarea operatiunilor

de depoluare se are n vedere urmtoarele:

Planificarea

Colectarea informatiilor referitoare la suprafata solului:

- se vor consulta hrti pentru identificarea cilor de acces pe suprafat solului si a
apei;
- se vor marca zonele unde este posibil circulatia pietonal, zonele pe unde se pot
deplasa echipamentele de interventie si zonele care trebuie absolut evitate

Instruirea personalului

Informarea personalului privind fragilitatea suprafetei solului.

Organizarea personalului si evidentierea traseelor operationale:

- se repartizeaz personalul pe echipe;

- se definesc cu precizie misiunile si zona de actiune pentru fiecare echip;
- se organizeaz rotirea echipelor pe diferite posturi (de ex.: recuperare, colectare,
evacuare);
- se identific cu precizie suprafetele de stocare;
- se definesc traseele operationale (recuperare, tarnsport, stocare);
- se plaseaz pe teren podele mobile, grilaje sau plci, de-a lungul traseelor de acces
creindu-se astfel drumuri artficiale n vederea protejrii zonelor neafectate de
poluare;
- se interzice circulatia n zonele depoluate.

CONCLUZII

Toat actiunea va fi organizat astfel nct s se evite deplasrile n afara zonelor de

interventie si in acelasi timp se are n vedere ca circulatia pietonal sau a
echipamentelor de interventie s se desfsoare fr a produce degradarea
ecosistemului si n deplin sigurant.

28
CND NU SE INTERVINE Fisa 5

SCOPUL OPERATIUNII

A nu se interveni este adesea cea mai bun solutie n cazul polurii terenurilor
mlstinoase si estuarelor cu hidrocarburi. Petrolul este lsat s se degradeze n
mod natural pe suprafata solului.
Degradarea natural se realizeaz datorit bacteriilor si conditiilor hidro-
meteo din zon.
Un factor important l constituie amplasarea de baraje flotante de limitare si
deflectare a petrolului, barajele au rolul de a mpiedica poluantul s se aseze
pe trmul considerat zon sensibil.

A nu se interveni nseamn a proteja si a monitoriza, a nchide zona

mlstinoas si a orienta poluantul aflat pe ap spre alte directii adiacente
zonei sensibile.

ACTIVITTI, PERSONAL, ECHIPAMENTE

Monitorizarea permanent a zonei; se vor utiliza mijloace de deplasare

aeriene.
Echipele de supraveghere vor fi formate din personal specializat, antrenat att
din cadrul institutelor de specialitate ct si din persoane n gestiunea crora se
afl zonele poluate.
Zona va fi protejat rapid cu baraje flotante antipetrol.
Totodat se pot amplasa sisteme de avertizare care s sperie psrile si s le
tin la distant de zona afectat.
Echipamentele utilizate:
- echipament de observare monitorizare;
- echipamente de deplasare aero, sau pe ap;
- baraje flotante antipetrol;
- ambarcatiuni cu pescaj redus.

AVANTAJE DEZAVANTAJE
Se evit riscurile unei degradri Depoluarea natural este lent
majore n zona de interventie. putnd dura circa 10 ani.

29
DEPOLUAREA GROSIER, COLECTARE MANUAL Fisa 6

SCOPUL ACTIUNII
Recuperarea manual a petrolului din zonele n care acesta este concentrat sub
form de bltiri, plci etc.
MATERIAL SI PERSONAL
Racleti, greble, mturi-perie, lopeti ptrate, furci speciale.
Pubele, saci, gleti.
Brancarde (pentru transport deseuri).
Podele mobile, grilaje, plci pentru crearea de drumuri artificiale.
Baraje antipetrol.
Echipament protectie personal.
Aceast metod cere mult personal si timp, dar este foarte selectiv

ORGANIZAREA OPERATIUNII
Limitarea zonei poluate cu baraje antipetrol si interzicerea accesului
persoanelor neautorizate n zona poluat.
Personalul este repartizat n echipe specializate pe urmtoarele lucrri:
- concentrare/raclare a poluantului;
- colectarea deseurilor n saci, pubele etc.;
- stocarea si evacuarea acestora
Pe parcursul operatiunilor echipele se vor schimba periodic pe cele trei tipuri
de lucrri.
Se va actiona numai asupra suprafetei poluate a solului, evitndu-se colectarea
substratului nepoluat
ATENTIE !
Se vor realiza drumuri artificialedin plansee, scanduri, etc.
Se limiteaz circulatia, se marcheaz suprafata de lucru si traseele de
colectare/evacuare.
Se interzice circulatia pe suprafetele depoluate.
Personalul va fi echipat corespunztor (cizme, combinezon, mnusi, casc de
protectie).

AVANTAJE DEZAVANTAJE
Reducerea perioadei de Cere mult timp si personal.
restaurare.
Metod selectiv.
Fr utilizare de echipamente.

30
DEPOLUAREA GROSIER, OPERATIUNI ANEXE Fisa 7
SCOPUL ACTIUNII
Concentrarea si recuperarea petrolului, operatiuni care nlesnesc sau nlocuiesc
recuperarea manual.
In acest sens se poate opta pentru o drenare gravitational a petrolului ctre
depresiunile din teren n vederea concentrrii si recuperrii acestuia.
Antrenarea petrolului se poate realiza si cu ajutorul unor jeturi de ap.
Odat petrolul concentrat, acesta va fi pompat n vederea recuperrii si evacurii din
zon.
MATERIAL SI PERSONAL
Drenare: lopeti,cazmale, greble.
Deplasarea peliculei de petrol: pompe de joas presiune, jeturi cu ap rece la
presiune mic.
Limitare poluare: baraje usoare.
Colectare petrol; recuperatoare portabile.
Stocare: butoaie, saci de plastic, pubele etc..
Ambarcatiuni cu fund plat, pentru lucru n ape putin adanci.
Personal specializat pe operatiuni (echipament de protectie).
ORGANIZARE OPERATIUNE
Zona poluat va fi limitat cu ajutorul barajelor antipetrol.
Poluantul va fi concentrat n zone dinainte stabilite (depresiuni din teren, zona
trmului), urmnd a fi colectat prin pompare (dac zona permite), utilizarea
adsorbantilor, colectare manual.
Drenare: spare de rigole, racordate la buzunarul unde petrolul se gseste
izolat pentru a putea fi antrenat mai usor spre zonele de concentrare.
Antrenarea poluantului spre zonele de concentrare: - poluantul este
antrenat prin rigole/canale, fie gravitational datorit diferentei de nivel, fie cu
jeturi de ap la presiune sczut 25 bari.
Colectarea poluantului : - dup concentrare, poluantul este recuperat prin
diverse metode n functie de conditiile din teren: pompare, manual, utilizndu-
se adsorbanti.
Stocarea se efectueaz n locuri dinainte stabilite n saci, pubele, butoaie etc.
Zonele de stocare vor fi protejate cu folii din polietilen.
ATENTIE
Se limiteaz circulatia si se identific traseele de colectare si evacuare.
Alimentarea cu ap se realizeaz din acvatoriul adiacent nepoluat.
AVANTAJE DEZAVANTAJE
Metoda este blnd. Necesitatea alimentrii cu ap.
Se poate astfel realiza o depoluare
grosier a terenului mlstinos.
TIEREA VEGETATIEI Fisa 8

31
SCOPUL ACTIUNII

Se elimin vegetatia poluat si se mpiedic ptrundrea poluantului n sol.

MATERIAL SI PERSONAL

Secer, secertoare, curttoare de buruieni.

Masin acvatic de tiat ( cu plecare din planul apei).
Ambarcatiuni cu fund plat.
Plute, brancarde de evacuare deseuri.

ORGANIZARE OPERATIUNE

Operatiunea se organizeaz pe trei postrui de lucru:

- trasare/marcare zon afectat;
- tierea vegetatiei afectate;
- colectarea si evecuarea acesteia.
Operatiunea de secerare manual se va ncepe pe ct posibil din planul apei
(zona trmului).
Operatiunile mecanice de tiat se vor initia deasemenea pe ct posibil din
planul apei (zona trmului).
Se interzice stocarea plantelor tiate n teren, acestea fiind evacuate imediat cu
ajutorul brancardelor, sau a plutelor din dotare.

ATENTIE

In prealabil se va consulta un botanist.

Secerarea se va efectua numai asupra plantelor din zona trmului.
Se va limita circulatia, se vor identifica traseele de lucru si de evacuare a
deseurilor
Se are n vedere protejarea zonelor adiacente nepoluate.

CONCLUZII Fisa 9

32
 TERENURILE MLASTINOASE SI CELE DELTAICE SUNT SUPRAFETE
SENSIBILE
Biodiversitate.
Soluri fragile si putin stabile.
Depoluare natural foarte lent, circa 10 ani.

DACA SE INTERVINE ESTE NECESAR

S se cunoasc zona (cartografiere, informare).
Prioritate la protectie (limitare cu baraje antipetrol).
Oportunitatea interventiei, evaluarea consecintelor polurii si a unei eventuale
interventii.

A NU SE INTERVENI O SOLUTIE POSIBILA.

Dac interventia nu este justificat.
Monitorizarea polurii.
Protejarea trmului cu baraje antipetrol.

IN CAZUL INTERVENTIEI : O PRIORITATE DEOSEBITA CONSTA IN

OCROTIREA SUPRAFETELOR SI A ECOSISTEMULUI.
Se instruieste personalul.
Se limiteaz circulatia (organizarea de echipe si posturi, identificarea
suprafetelor de stocare, drumuri artificiale).
Se opteaz pentru o interventie din planul apei.
Se evit pe ct posibil utilizarea echipamentelor grele.
Se recomand: curtirea grosier, colectarea manual si operatiuni anexe.

ATENTIE

Zona de lucru trebuie securizat, marcat si protejat astfel:

- accesul va fi interzis oricror persoane neautorizate;
- se vor marca traseele de acces, zonele de concentrare-recuperare, zonele de
stocare;
- se vor proteja zonele adiacente prin imprejmuirea zonei poluate cu baraje
antipetrol.

33
 DEPOLUAREA MANUAL A PLAJELOR CU NISIP

SUMAR

Fisa 1: Care sunt caractersiticile plajelor cu nisip.

Fisa 2: Cum se comport petrolul pe plajele cu nisip.

Fisa 3: In ce conditii se recurge la o curtire manual.

Fisa 4: Echipamente utilizate.

Fisa 5: Cum se organizeaz echipele.

Fisa 6: Concentrarea hidrocarburilor.

Fisa 7: Colectarea deseurilor

Fisa 8 : Cum se transport deseurile.

Fisa 9: Ce trebuie retinut.

34
CARE SUNT CARCATERISTICILE PLAJELOR CU NISIP Fisa 1

In general se disting mai multe tipuri de plaje cu nisip.Clasificarea acestora este

evidentiat n functie de expunerea la valuri si de granulatia nisipului.

PLAJE CU NISIP FIN

Plajele expuse valurilor:

- acestea sunt n general de ntindere mare descoperite si cu posibilitti de acces;
- solul este solid;
- fauna este divers, mai mult sau mai putin dens n functie de sezon;
- n partea superioar se ntlnesc frecvent dune de nisip

Plajele adpostite:
Aceste plaje pot s fie de dou tipuri:
- plaje cu nisip, mai putin largi si cu sol stabil;
- plaje mloase-nisipoase, n general foarte largi, sunt parcurse de canale.Solul lor
poate fi usor instabil.
Pe acest tip de plaje exist o diversitate important de animale si plante.

PLAJE CU NISIP GROSIER

Plajele expuse valurilor:

- panta lor este moderat sau puternic;
- nisipurile sunt foarte mobile datorit expunerii la valuri
- interesul ecologic este redus.

Plajele adpostite:
- prezint depozite de sedimente heterogene;
- plajele sunt nguste, sau corespund prtii superioare a plajelor foarte largi;
- faun si flor variat, densitatea fiind variabil n functie de sezon.

PLAJE CU NISIP SI PIETRIS

Plaje expuse valurilor:

- plaje nguste formate din nisip, pietris, scoici;
- solul este solid;
- interes ecologic redus.

Plaje adpostite:
- sedimentele sunt stabile nefiind expuse la valuri.Solul este solid putnd suporta
accesul utilajului greu;
- faun si flor variat, densitatea fiind diferit n functie de sezon.

35
 CUM SE COMPORTA PETROLUL PE PLAJELE CU NISIP Fisa 2

PLAJE CU NISIP FIN

Plajele expuse:
- petrolul se acumuleaz n zona trmului n cazul unei poluri minore si pe toat
suprafata plajei dac poluarea este important;
- penetrarea este limitat la 10cm, dar petrolul poate s fie antrenat si la adncimi
mai mari prin aport de nisip circa 30 cm;
- curtirea naturl se realizeaz datorit valurilor nc din primele momente: dac
nu se intervine petrolul poate persista de la 3 la 4 luni.

Plajele adpostite:
- depunerea se realizeaz la suprafat mai ales n zona trmului;
- posibilittile de penetrare si afundare a petrolului sunt n general reduse;
- petrolul poate persista mult timp n aceste zone, atunci cnd depunerea este
important si cnd se formeaz cruste (plci de petrol vscos);
- impactul ecologic este moderat.

Plaje nisipoase saturate cu ap:

- petrolul sfrseste totdeauna prin acumulare n partea superioar a suprafetei;
- el nu se poate infiltra dac solul este mbibat cu ap;
- petrolul poate s persiste de la cteva luni la mai multi ani;
- impactul ecologic poate fi sever.

PLAJE CU NISIP GROSIER SI PIETRIS

Plajele expuse:
- depunerea poate fi semnificativ datorit valurilor care spal trmul;
- n acelasi timp afundarea petrolului poate s se fac n mod rapid si semnificativ
datorit granulatiei moderate a sedimentului;
- impactul ecologic este relativ redus.

Plajele adpostite:
- depunerea petrolului este limitat n apropierea trmului;
- dac nu se intervine, petrolul poate s persiste foarte mult timp;
- n cazul depunerilor semnificative, n zona superioar a plajei se formeaz cruste
datorit evaporrii fractiilor volatile;
- penetrarea poluantului in substrat este semnificativ datorit granulatiei nisipului
de circa 2mm;
- adncimea la care poate ajunge poluantul este de circa 60 cm;
- impactul ecologic este moderat.

36
IN CE CONDITII SE RECURGE LA DEPOLUAREA MANUALA Fisa 3

Depoluarea manual a plajelor cu nisip se recomand n urmtoarele cazuri:

Poluarea este putin important

- Existenta unei cantitti reduse de petrol nu justific interventia cu echipamente

specializate.
- Stratul de petrol depus este prea subtire pentru a putea fi pompat sau recuperat cu
echipamente specializate.

Situl poluat nu se preteaz la interventia mecanic

- Accesul este imposibil pentru mijloace grele.

- Posibilittile de pompare sunt prea limitate pentru a permite utilizarea
lansatoarelor de ap.
- Stabilitatea solului este redus.
- Plaj prea mic pentru manevrarea echipamentelor specializate.
- Impactului ecologic n cazul utilizrii echipamentelor specializate este
semnificativ.
- Inexistenta unor echipamente adaptate la situl poluat.

CURATIREA MANUALA SE REALIZEAZA IN CAZ DE:

POLUARE MINORA.
POLUARE MAJORA dac:
- echipamentele specializate nu pot s lucreze n zona poluat;
- utilajele nu sunt adaptabile;
- exist impact ecologic puternic.

DEPOLUAREA MANUALA POATE FI O ETAPA INTR-O SUITA DE

OPERATIUNI.

37
ECHIPAMENTE UTILIZATE Fisa 4

Necesarul de echipamente pe operatiuni.

Concentrarea poluantului:
- n cazul poluantului lichid: se utilizeaz racleti, eventual lopeti pentru a mobiliza
petrolul, concentrndu-l si trimitndu-l spre locul de colecatre;
- n cazul unui poluant vscos dur sau amestecat cu nisip: se utilizeaz lopeti sau
mturi-perie pentru regruparea poluantului n benzi sau brazde, de unde va fi
usor de colectat;
- cazul deseurilor groase solide: se utilizeaz greble sau furci pentru concentrarea
acestora.

Colectarea poluantului si a deseurilor:

- operatiunea se realizeaz cu lopeti pentru a recupera brazdele sau petrolul fluid;
- macro-deseurile colectate cu lopeti sau furci (in cazul algelor) sau direct cu
mna;
- deseurile lichide pot fi recuperate ntr-o fos, spat cu lopeti si acoperit cu o
folie de plastic.

Stocarea si evacuarea deseurilor:

- deseurile vor fi plasate la nceput n gleti, pubele sau saci de plastic. Acestea
sunt apoi transportate fie individual, fie pe trgi speciale .

Protectia personalului:
- munca de curtire este periculoas, de aceea este necesar utilizarea
echipamentului complet cauciucat, cu cizme sau pantofi de protectie ;
- risc de rnire sau cdere: echiparea personalului cu csti, mnusi cauciucate;
- se prevd ochelari de protectie, eventual msti n cazul hidrocarburilor volatile si
concentrate.

38
CUM SE ORGANIZEAZA ECHIPELE Fisa 5

Curtirea manual este o tehnic care cere mult timp si personal. Pentru ca
interventia s fie eficient si impactul operatiilor de curtire s fie usor, trebuie s se
fac un efort n organizarea echipelor.

Echipele vor fi organizate pe cele trei tipuri de lucrri necesare n cadrul unei
operatiuni de depoluare. Numrul de personal pe echipe trebuie limitat la circa 5
persoane, suficient pentru realizarea operatiunilor n conditii de productivitate
optim.

Concentrarea poluantului
- Echipa care va concentra poluantul este cea care are o deosebit important n
ceea ce priveste calitatea si productivitatea lucrrii.
- Operatiunea de concentrare trebuie s fie foarte selectiv pentru diminuarea
impactului ecologic.
- Poluantul trebuie raclat si dispus astfel nct s poat fi usor colectat, proportia
de petrol n deseuri s fie maxim, curtirea suprafetelor s fie realizat n
procent ridicat.

Colectarea poluantului
- Echipa care colecteaz poluantul are o sarcin deosebit n ceea ce priveste
modul de lucru.
- Materialul de transport-saci de plastic, pubele etc., trebuie ales cu grij pentru a
preveni incidentele ulterioare, cum ar fi spargerea pe parcurs, vrsarea,
mprstierea poluantului n zonele de transport si poluarea unor situri neafectate.

Evacuarea poluantului
- Operatiunea este dificil, echipa respectiv fiind supus la un efort fizic deosebit.
- Personalul acestei echipe are o sarcin deosebit n ceea ce priveste respectarea
traseelor de evacuare marcate.
Echipele se vor schimba regulat pe fiecare din cele 3 operatiuni enumerate,
pentru a se evita oboseala si demoralizarea datorate unei munci obositoare
si repetate.

Decontaminarea personalului
- La sfrsitul unei zile de lucru, tot personalul trebuie s treac printr-un lant de
decontaminare.care const n splarea cu ap sau produs chimic. Splarea se
efectueaz n lant, n locuri amenajate, protejate, care s nu permit scurgerea
efluentilor n zonele adiacente nepoluate. Splarea/curtirea se va realiza astfel:

39
 se formeaz un lant, prima persoan este splat de urmtoarea si asa mai
departe.

CONCENTRAREA HIDROCARBURILOR Fisa 6

SCOPUL OPERATIUNII

Prelevarea hidrocarburilor si nisipului poluat.

Pregtirea deseurilor pentru a fi puse n saci si pubele.
Fiecare faz poate fi urmat de o colectare cu unelte mecanice (masini de ncrcat).

MATERIAL SI PERSONAL
- racleti; mturi-perie;
- lopeti;
- furci, greble
- echipament de protectie;
- prelate, folii de plastic, saci, pubele;
- baraje antipetrol.

CUM SE PROCEDEAZA
Zona poluat va fi limitat cu baraje antipetrol plasate paralel cu trmul
poluat.Pe uscat zona poluat va fi securizat, interzicndu-se accesul
persoanelor neautorizate.
Poluantul lichid este raclat cu lopeti, greble, racleti n zonele de concentrare
prevzute anterior.
- Zonele de concentrare vor fi prevzute cu folii de plastic pentru a
mpiedica ptrunderea petrolului n substrat.
- Raclarea se va realiza pe o singur directie, pe un singur sens.
- Zonele raclate, curtite nu vor mai fi accesate de personal pentru
evitarea recontaminrii.
Poluantul vscos amestecat cu nisip (plci, plcinte etc.).
- Se preleveaz cu lopeti.
- Se formeaz brazde unde se adun poluantul pentru a fi evacuat.
- Este posibil s se formeze grmezi sau brazde si cu ajutorul mturilor-
perie.
Macro-deseuri: se adun cu ajutorul furcilor si greblelor, iar cele grele se pot
aduna cu mna.
ATENTIE

- Se are n vedere prelevarea unei cantitti de deseuri cu un procent ct

mai ridicat de petrol.

40
 - Se evit prelevarea nisipului nepoluat.

COLECTAREA DESEURILOR Fisa 7

SCOPUL OPERATIUNII

Incrcarea si evacuarea deseurilor poluate.

MATERIAL SI PERSONAL
- gleti; pubele;
- saci de plastic, folii de plastic;
- lopeti;
- furci;
- se prevede ca o persoan s ncarce un recipient tinut de dou
persoane.

CUM SE PROCEDEAZA

- Se preveleaz poluantul si deseurile cu ajutorul lopetilor si se ncarc

n gleti sau saci.
- Poluantul lichid va fi plasat n gleti sau pubele.
- Pentru deseurile solide, este posibil s se utilizeze saci, pubele, ntr-
un numr limitat.
- Algele si deseurile de acelasi tip: se ncarc n saci de plastic cu
ajutorul furcilor.
- Cadravele psrilor si animalelor marine trebuie izolate n saci bine
identificati (inscriptionati, etichete).
- Brazdele poluate, rmsitele se vor transporta n aceeasi manier.

ATENTIE

Nu se preleveaz nisip curat.

Nu se umple pubelele pn la maxim: ele vor fi atunci foarte grele si risc s se
reverse n timpul transportului.
Se evit utilizarea unei mari cantitti de saci de plastic. Ei se stric usor si se
rup.

41
CUM SE TRANSPORTA DESEURILE Fisa 8

Manual
Acesta este cazul sacilor si pubelelor cu toart. Pubelele sunt transportate de
2 persoane.

Transportate n spate de oameni

Este cazul sacilor de plastic, transportati la fel ca ceilalti saci, care au un sistem de
sfoar (sau coarde) pentru a-i mentine pe spate.

Cu ajutorul unei roabe

Roaba nu trebuie s fie prea ncrcat pentru a nu se pierde material pe traseu
Trebuie s se tin cont si de stabilitatea solului.
Se poate amenaja un drum din plansee sau scnduri pentru a usura deplasarea.

Cu o targ
Targa este transportat de dou persoane, fiind utilizat pentru evacuarea sacilor sau
a macro-deseurilor.

42
 CE TREBUIE SA SE RETINA Fisa 9

ADAPTAREA UNELTELOR LA TIPUL DESEURILOR

Deseuri lichide: racleti, lopeti.

Deseuri vscoase: lopeti, mturi-perie, furci.
Macro-deseuri: greble, furci.

ORGANIZAREA OPERATIUNII

Limitarea zonei poluate.

Concentrare-colectare-evacuare.
Schimbarea echipelor pe operatiuni.
Idetntificare suprafetelor de stocare si a traseelor.
Limitarea circulatiei.
Limitarea pe ct posibil a colectrii nisipului curat.
Prelervarea poluantului, si dac este nevoie si a stratului superficial de nisip.

SELECTIVITATE PROASTA = VOLUM MARE DE DESEURI

LIMITAREA UTILIZARII SACILOR DE PLASTIC

Ei se deterioreaz usor, se sparg si polueaz.

Dac totusi se utilizeaz saci, tratarea deseurilor trebuie s se fac rapid.

ATENTIE

Zona de lucru trebuie securizat, marcat si protejat astfel:

- accesul va fi interzis oricror persoane neautorizate;
- se vor marca traseele de acces, zonele de concentrare-recuperare, zonele de
stocare;
- se vor proteja zonele adiacente prin mprejmuirea zonei poluate cu baraje
antipetrol.

43
DEPOLUAREA PLAJELOR CU NISIP PRIN MIJLOACE MECANICE

SUMAR

Fisa 1: Recuperarea prin pompare.

Fisa 2: Decopertare cu utilaje conventionale.

Fisa 3: Raclare cu utilaje conventionale (agricole).

Fisa 4: Curtirea prin cernere a nisipului.

Fisa 5: Splare cu ap rece la presiune joas.

Fisa 6: Drenare.

Fisa 7 : Grpare (Aerarea solului).

Fisa 8: Inundarea plajei n vederea recuperrii petrolului aflat la adncimi de

1040cm.

Fisa 9: Ce trebuie s se retin.

44
 RECUPERARE PRIN POMPARE Fisa 1
SCOPUL ACTIUNII
Recuperarea acumulrilor masive de petrol cu ajutorul mijloacelor de pompare
vacuumatic.
Aceast tehnic se utilizeaz n cazul unei poluri masive cu hidrocarburi n zone n
care petrolul lichid blteste, iar accesul este posibil. Metoda se poate aplica n faza
initial de poluare.

MATERIALE SI PERSONAL
- Butoaie, pompe vacuumatice, capete de aspiratie.
- Baraje antipetrol esuabile.
- Gropi de stocare placate cu folie de polietilen pentru stocarea intermediar la
suprafata plajei.
- Se prevd 2-3 persoane pentru fiecare echipament (cap de aspiratie).
-
CUM SE PROCEDEAZA
- Initial se vor utiliza baraje antipetrol esuabile pentru a limita zona poluat.
Barajele se vor monta paralele cu trmul nconjurnd zona poluat.
- Poluantul va fi apoi aspirat prin capetele de aspiratie, fiind transferat n
rezervoare n vederea evacurii.
- Rezervoarele de stocare vor fi amplasate n locuri special amenajate ct mai
aproape de cile de acces.
- In cazul n care n zon nu se pot deplasa rezervoare, poluantul va fi transferat
prin pompare vacuumatic n butoaie sau gropi realizate special, avand o izolatie
din prelat de polietilen pentru mpiedicarea penetrrii n substrat.
- Petrolul va fi apoi recuperat si transferat prin diverse metode n functie de
situatiile respective.
-
ATENTIE
- Inainte de accesul utilajelor grele n zon, traseele de acces vor fi consolidate.
- Dac petrolul este amestecat cu ap, se urmreste plasarea capului pentru
pompare-recuperare astfel nct procentul de ap recuperat s fie minim.
- Selectivitatea procedeului este redus si depinde de experienta personalului,
conditiile din teren etc.
- Pompele de aspiratie se vor amplasa pe o podea de lemn pentru a se asigura
stabilitatea si a se evita deteriorarea.
-

45
 AVANTAJE DEZAVANTAJE
Bun recuperare de acumulri, n cazul Ineficienta n cazul unei poluri
unei poluri masive. minore.
Echipamente uzuale, simple, usor de Selectivitate redus.
procurat.

DECOPERTAREA CU UTILAJE CONVENTIONALE Fisa 2

SCOPUL ACTIUNII

Colectarea sedimentului poluat, curtirea acestuia si reamplasarea pe situl initial

Metoda este utilizat n cazul polurilor majore.
Metoda este utilizat de obicei n cazuri extreme.

MATERIALE SI PERSONAL

- Buldozer cu lam frontal.

- Incarctor cu brat hidraulic.
- Mijloace de transport auto (basculante).
- Personal de exploatare a utilajelor; 2 operatori pentru dirijarea lucrrilor.

CUM SE PROCEDEAZA

- Procedeul const in decopertarea substratului poluat, operatiunea desfsurndu-

se n acelasi sens, pe directii paralele cu trmul, ncepnd din partea superioar a
plajei.
- Fsiile decopertate au grosimi de ordinul centimetrilor (n functie de adncimea
de ptrundere a poluantului).
- In finalul fiecrei treceri, materialul poluat rezultat este ncrcat si evacuat n
vederea curtirii.
- Decopertarea se realizeaz cu lama buldozerului.
- La o singur trecere se pot decoperta fasii late de circa 3m. La captul fsiei,
materialul este adunat n grmezi. Acestea sunt imediat evacuate cu ajutorul
basculantelor, pentru a nu permite infiltrarea petrolului mai adnc n substrat.

ATENTIE
- Se va avea n vedere decopertarea pe adncimi ct mai reduse. Se caut s se
colecteze material cu procent ct mai mare n petrol si ct mai redus n nisip.
Selectivitate sczut = volum de deseuri mare.
- Acoperirea ulterioar a zonei decopertate se realizeaz cu acelasi tip si aceeasi
cantitate de sol colectat.

46
- Deseurile se vor colecta pe tipuri/categorii: solide, vscoase, lichide etc.;
- Este interzis accesul n zonele depoluate.
- Zona poluat va fi limitat cu baraje antipetrol si securizat.

AVANTAJE DEZAVANTAJE
Utilaje conventionale usor de Necesitatea unui sol solid accesibil.
procurat si utilizat. Posibilitti de aparitie a eroziunii.
Impact ecologic moderat.

RACLAREA CU UTILAJE CONVENTIONALE Fisa 3

SCOPUL ACTIUNII
- Concentrarea petrolului n brazde n vederea colectrii.
- Colectarea cu echipamente speciale de raclare.

MATERIALE SI PERSONAL
- Tractor cu lam de cauciuc.
- Nivelator cu lam de cauciuc.
- Incrctor cu brat hidraulic.
- Camioane cu ben.
- Utilaj cu rol oleofil la care ader nisipul poluat.
- Echipament cu band racloare si elevator.
- Personalul de exploatare a utilajelor si 2 operatori pentru dirijarea operatiilor.

CUM SE PROCEDEAZA
Se evidentiaz trei metode de raclare:
1. Procedeul const n raclarea poluantului depus pe substrat. Rezultatul const n
brazde laterale de-a lungul fsiilor, brazde de poluant ce urmeaz a fi recuperate
imediat si evacuate.
Raclarea se efectueaz cu ajutorul nivelatoarelor cu lam de cauciuc. Odat cu
raclarea poluantului se vor decoperta fsii de sol de circa 34cm grosime.
Raclarea se va efectua n fsii paralele cu trmul pornindu-se n acelasi sens de la
partea superioar a plajei spre linia trmului. Brazdele de poluant rezultate vor fi
ncrcate n mijloace de transport auto utilizand ncrctoare cu cup si brat
hidraulic.
2. O alt metod de raclare const n utilizarea unor dispozitive cu tambur oleofil la
care ader nisipul mbibat cu petrol.Poluantul va fi raclat continuu de pe
tamburul oleofil si depus n brazde laterale de unde va fi ncrcat n mijloace auto
si evacuat.
3. Echipamentul specializat prevzut cu band racloare si elevator realizeaz dou
operatiuni si anume: racleaz si ncarc poluantul n remorci. In acest mod se
elimin ncrctorul cu cup.
ATENTIE
- Prelevarea sedimentelor nu va depsi adncimi mai mari de 4cm.
- Pentru a se efectua o curtire mai fin se recurge la alte tehnici de depoluare.

47
- Umplerea cupei ncrctorului se face la aproximativ 2/3din volumul ei pentru a
se evita cderea deseurilor n timpul transportului.
- Zona poluat va fi limitat cu baraje antipetrol si securizat.

AVANTAJE DEZAVANTAJE
Utilaje disponibile, simplu Impact ecologic moderat.
de utilizat si de procurat. Necesit sol stabil si accesibil.

CURATIREA PRIN CERNERE Fisa 4

SCOPUL OPERATIUNII
In mod frecvent, pentru curtirea plajelor este utilizat un utilaj, prevzut cu o sit,
care separ prin cernere nisipul de poluanti: petrol vscos, plcinte de petrol, resturi,
gunoaie etc. Aceast tehnic permite restaurarea plajelor putin poluate sau cu
gunoaie.
Utilajul este alctuit dintr-o lam vibrant care preleveaz poluantul cu nisip, o
band mobil confectionat dintr-o sit si un bazin de stocare a deseurilor. Banda
este amovibil, putnd fi adaptat la mrimea si calitatea poluantului (deseurilor). Se
poate adapta un kit de recuperare care s transporte deseurile (poluantul) direct ntr-o
remorc.

MATERIALE SI PRSONAL
- Echipament de cernere.
- Tractor+remorc pentru stocarea deseurilor.
- 2 persoane pentru exploatarea utilajelor.
- 4 persoane pentru montare.

CUM SE PROCEDEAZA
- Montarea utilajului de cernere.
- Bransarea utilajului la sistemul hidraulic al tractorului.
- Tractorul se va deplasa de-a lungul zonei poluate cu o vitez de circa 15km/h,
pe directii paralele alternnd sensul de deplasare. Deseurile recuperate cu ajutorul
utilajului de cernere-recuperare vor fi transferate n remorca de stocare.

ATENTIE

Dac solul este poluat pe o grosime de 1cm, o remorc se poate umple pe o distant
de 100m de traseu.

AVANTAJE DEZAVANTAJE
Echipament usor de utilizat. Ineficient la petrol fluid sau nisip
umed.
Necesitatea unui sol solid si a unei
plaje largi.

48
 SPALARE CU APA RECE LA PRESIUNE JOASA Fisa 5

SCOPUL OPERATIUNII

Antrenarea poluantului de pe suprafata plajei (utiliznd jeturi de ap la joas

presiune) n vederea concentrrii si recuperrii. Poluantul va fi concentrat la baza
trmului.

MATERIALE SI PERSONAL

- Lansatoare de ap (debit mare, presiune joas).

- Alimentare cu ap: pompe, cisterne, camioane cistern.
- Baraje esuabile, adsorbante.
- Se utilizeaz circa 5-6 lansatoare pentru o echip de 10 persoane.
- Recuperatoare, skimere.

CUM SE PROCEDEAZA
- Deplasarea peliculei spre o zon de colectare/recuperare cu ajutorul lansatoarelor
de ap. Jetul trebuie reglat ca jet plat sau jet difuz, fiind plasat practic paralel
cu solul.
- Este posibil ca n egal msur att n cazul plajei cu galete, ct si n cazul unei
plaje cu nisip, s se satureze stratul de suprafat cu ap. Acumulrile de petrol se
vor ridica la suprafat fiind dirijate spre zonele de concentrare/recuperare.
- Zona de recuperare se afl de regul la baza plajei la nivelul acvatoriului. Pentru
a nu polua zonele adiacente, zona acvatic va fi protejat cu baraje antipetrol
dispuse paralel cu malul, formndu-se astfel incinte acvatice nchise.Petrolul
concentrat la baza plajei va fi recuperat cu ajutorul adsorbantilor sau a
recuperatoarelor cu band sau tambur oleofil.

ATENTIE

Apa necesar desfsurrii acestei operatiuni va fi preluat din zonele adiacente

nepoluate ale acvatoriului.
Nu se atac cu jet de ap prea puternic sau la un unghi mai mare de 300C.
Se face schimbarea personalului la 1 sau 2 ore (1 or lansare, 1 or repaus).

49
 AVANTAJE DEZAVANTAJE
Impact usor asupra mediului. Necesit o cantitate mare de ap.
Permite antrenarea peliculei esuate Ineficient pe petrolul vechi.
fr a ptrunde n galete sau nisip. Operatiunea necesit timp si efort
fizic.

DRENARE Fisa 6

SCOPUL OPERATIUNII

Restaurarea plajelor cu nisip prin sparea unor canale de drenare prin care petrolul
va fi concentrat n zone speciale si recuperat.
Antrenarea si concentrarea se realizeaz saturnd sedimentul n amonte cu lansatoare
cu ap.

MATERIALE SI PERSONAL

- lopeti, sape;
- brzdar agricol, tractor;
- pompe, adsorbanti, mincioguri, bacuri de stocare;
- lansatoare cu ap, pompe, cisterne pentru aprovizionare cu ap;
- sunt necesare 10 persoane pentru a forma o echip operational.

CUM SE PROCEDEAZA

- Zona poluat va fi limitat cu baraje antipetrol plasate paralel cu trmul,

formndu-se astfel o incint acvatic nchis. Aceast incint va fi zona de
concentrare a poluantului spre care se vor orienta canalele de drenaj.
- Canalele de drenaj vor fi spate cu ajutorul lopetilor sau a brzdarului agricol,
fiind orientate perpendicular pe trm, pornind din zona superioar a plajei,
finalizandu-se la baza trmului.
- Dac este necesar, se vor utiliza lansatoare de ap cu debit mare si presiune mic
pentru a satura sedimentul cu ap si a antrena poluantul n zona de concentrare.
- Recuperarea poluantului se realizeaz ca si n cazul fisei 5.

ATENTIE
Reglarea lansatoarelor de ap n jeturi plate sau difuze, utilizarea presiunilor sczute
pentru a se evita ptrunderea petrolului n sediment, orientarea jetului la un unghi
<300.
In finalul operatiunii canalele de drenaj vor fi astupate cu acelasi tip si aceeasi
cantitate de sediment, pentru a se evita eroziunea plajei.

50
 AVANTAJE
Punere n aplicare simpl si cu mare
eficient de recuperare.
DEZAVANTAJE
Formarea nisipului misctor datorit
cantittii mari de ap utilizat si a
rigolelor spate n teren. Acest efect
se estompeaz si dispare cu timpul.
Necesitatea unui sol rezistent.

GRAPARE (AERAREA SOLULUI) Fisa 7

SCOPUL OPERATIUNII

Accelerarea degradrii naturale a poluantului aflat n substrat.

MATERIALE SI PERSONAL

- Plug sau discuri, montate pe un tractor agricol.

- Recuperare: adsorbanti, pompe, baraje.
- Personal de exploatare a utilajelor + un operator pentru dirijarea operatiunilor.

CUM SE PROCEDEAZA

- Initial se va stabili zona de lucru. Operatiunea se desfsoar ncepnd de la

partea superioar a plajei, finalizandu-se n acvatoriu. Lucrarea se realizeaz pe
plaje si n zona acvatoriului att ct este permis accesul utilajelor.
- Grparea se realizeaz pe fsii paralele cu trmul la o vitez de 1-5km/h.
- In cazul n care sedimentul este foarte poluat este necesar repetarea operatiunii.
Zona acvatic va fi protejat cu baraje plasate paralel cu malul.
- In acest fel sedimentul poluat de la adancime, este scos la suprafat, realizndu-
se conditii propice biodegradrii poluantului.

ATENTIE

Se verific stabilitatea solului.

Procedeul se repet la intervale regulate pn la biodegradarea total a poluantului.

AVANTAJE DEZAVANTAJE
Eficient bun, munc relativ Impactul poate s fie important, dar
rapid. cu sigurant de scurt durat.
Procedeul se poate desfsura numai
pe plaje largi.

51
 INUNDAREA PLAJEI IN VEDEREA RECUPERARII Fisa 8
POLUANTULUI AFLAT LA ADANCIMI DE 1040cm
SCOPUL OPERATIUNII
- Recuperarea poluantului aflat la adancimi de circa 1040cm in substrat.
- Aceast tehnic se bazeaz pe diferenta de densitate ap-hidrocarburi.
- Procedeul se utilizeaz de obicei la baza plajei n zona trmului.

MATERIALE SI PERSONAL
- lopeti, scanduri, baghete din lemn;
- crucior port-lansatoare, grup energetic;
- lansatoare de ap care antreneaz aerul prin efectul venturi;
- pompe cu debite de circa 100m3/h la presiuni de circa 58 bari;
- recuperare: baraje, adsorbanti, recuperatoare;
- personal exploatare: 3 la 4 operatori pentru fiecare lansator de ap.

CUM SE PROCEDEAZA
- Se identific zona poluat spnd ctiva zeci de centimetri n adncime.O dat
zona reperat, se balizeaz cu baghete de lemn.
- Se marcheaz zona de lucru, traseele de acces, punctele de introducere a apei n
substrat.
- Zona poluat va fi limitat cu baraje antipetrol plasate paralel cu malul.
- Se ncepe din partea cea ma ndeprtat a suprafetei de concentrare/colectare,
adic din partea superioar a plajei.
- Lansatoarele de ap se introduc n nisip, n punctele marcate initial la adancimea
la care se gseste poluantul. Se pun lansatoarele n actiune.Datorit diferentei de
densitate, n momentul saturrii cu ap a substratului, poluantul se ridic la
suprafata solului, fiind apoi antrenat (gravitational sau cu jeturi de ap la
presiune joas) spre zona de concentrare-recuperare aflat la baza trmului n
zona protejat de baraje.
- Recuperarea se realizeaz cu adsorbanti sau recuperatoare cu band, discuri sau
tamburi oleofili.
- In vederea protejrii zonelor adiacente, neafectate, se vor utiliza baraje antipetrol
amplasate pe toat lungimea zonei poluate, paralel cu malul.Se formeaz astfel
incinte nchise care reprezint zonele de concentrare/colectare.

52
 ATENTIE
Suprafata apei trebuie s fie relativ calm.
Trebuie s se fac schimbarea periodic a personalului ntruct operatiunea necesit
efort fizic sustinut.

AVANTAJE DEZAVANTAJE
Recuperare bun a petrolului fr Necesitatea unei mri calme.
impact important asupra mediului. Utilizarea unei mari cantitti de ap.
Permite s se recupereze petrol
foarte dens (densitate aproape cu cea
a apei).

CE TREBUIE SA SE RETINA Fisa 9

Operatiunile de depoluare se desfsoar pe etape
Etapa primar depoluare grosier- se aplic n cazul unei poluri majore.
- Pompare vacuumatic.
- Decapare.
- Raclare.
Etapa secundar - depoluarea proprizis se aplic dup finalizarea primei
etape sau ca prim etap n cazul polurilor moderate
- Decapare.
- Raclare.
- Depoluare manual.
- Splare cu ap la presiune joas.
- Drenare.
- Inundarea plajei pentru recuperarea poluantului din substrat.
Etapa a treia restaurare se aplic la finalizarea celei de a doua etape sau ca
etap singular n cazul polurilor minore.
- Curtirea prin cernere a nisipului.
- Grpare (aerarea solului).
- Depoluare manual.
- Splare cu ap la joas presiune.
- Utilizarea adsorbantilor.
SELECTIVITATE MAXIMA
- Procentul de petrol din deseuri trebuie s fie ct mai mare.
- Se va utiliza procedeul optim pentru tipul de substrat n ideea de a preleva ct
mai putin nisip sau ap.
SELECTIVITATE PROASTA = VOLUM MARE DE DESEURI
VERIFICAREA STABILITATII SOLULUI
- Inainte de a se angaja utilajele se va asigura si consolida stabilitatea solului
pentru a se evita riscurile blocrii, mpotmolirii acestora.
- De asemenea se asigur dac spatiul de lucru este suficient de larg pentru a
permite manevrarea mai multor utilaje fr riscul amestecului petrolului cu
nisipul.

53
 RECUPERAREA EFLUENTILOR SI A DESEURILOR
- Este imperativ s se monteze un santier de recuperare a efluentilor nainte de
punerea n practic a operatiunilor de splare, drenare, amestec imersat.
- Inainte de nceperea operatiunilor de concentrare-recuperare a poluantului este
necesar asigurarea unor capacitti de stocare.
- Capacittile de stocare, evacuare trebuie s fie n numr suficient pentru a nu
bloca operatiunile anterioare de concentrare/recuperare.
PROTEJAREA ECHIPAMENTELOR
Plasarea pompelor pe podele de lemn pentru a se evita afundarea si deteriorarea.
ATENTIE
Zona de lucru trebuie securizat, marcat si protejat astfel:
- accesul va fi interzis oricror persoane neautorizate;
- se vor marca traseele de acces, zonele de concentrare-recuperare, zonele de
stocare;
- se vor proteja zonele adiacente prin mprejmuirea zonei poluate cu baraje
antipetrol.

54