DREPT CIVIL TEORIA GENERAL A OBLIGAIILOR

Faptul juridic ilicit ca izvor de obligaii. Rspunderea pentru fapta proprie. Repararea
prejudiciului.

1) La 20.10. 2013, A l-a chemat n judecat pe B pentru a fi obligat la plata contravalorii

investiiilor efectuate la imobilul-cas de locuit- situat n Bucureti, sector x, n temeiul
mbogirii fr just cauz.
n motivarea aciunii, reclamantul arat c a fost evins de ctre prt n urma unei hotrri
judectoreti prin care s-a admis irevocabil, la data de 12.12.2012, aciunea n revendicare a lui B
mpotriva sa; c n cadrul litigiului respectiv nu s-a discutat i chestiunea investiiilor efectuate
de A la imobil pe perioada ct l-a deinut ca proprietar n baza unui contract de vnzare-
cumprare ncheiat cu Consiliul local.
Prin cerere reconvenional, B solicit ca reclamantul-prt A s fie obligat la plata sumei de
15.000 Ron reprezentnd prejudiciul moral. n motivele cererii reconvenionale, prtul-
reclamant nvedereaz instanei c A, opunndu-se cu vehemen, n calitate de prt la
admiterea aciunii n revendicare, i-a cauzat un prejudiciu moral datorit stresului, epuizrii
psihice i nelinitii la care a fost expus de-a lungul anilor ct s-au judecat pentru imobilul n
litigiu.
Soluionai cererea reconvenional, cu verificarea conditiilor raspunderii delictuale in
persoana reclamantului-parat A .

2) Ziaristul Z a fost chemat n judecat de reclamanta X, realizatoare de emisiuni TV, pentru a

fi obligat, n temeiul raspunderii civile delictuale pentu fapta proprie, la plata sumei de 1 leu cu
titlu de reparaie prejudiciu moral precum i la publicarea n pres a hotrrii judectoreti de
admitere a aciunii astfel cum a fost formulat.
Avocatul reclamantei nfieaz instanei faptul c prtul a publicat un articol defimtor la
adresa clientei sale, prin care i-a exprimat opinia despre nfiarea fizic a lui X ca femeie,
despre calitatea sa slab de realizator de divertisment, despre inutele scenice pe care le poart,
folosind expresii jignitoare, calomniatoare.
n aprare, avocatul prtului invoc urmtoarele considerente:
a) nentrunirea condiiilor rspunderii civile delictuale, deoarece articolul este un pamflet cu
privire la activitatea de televiziunea reclamantei i care, prin profesia sa, se expune n mod inevi-
tabil criticilor exprimabile n mass-media, fr s se rein astfel intenia de a o prejudicia;
b) exercitarea, de ctre clientul su, a dreptului constituional de liber exprimare, prevzut de
art. 30 din Constituie i de art. 10 pct. 1 din Convenia pentru aprarea drepturilor omului i
libertilor fundamentale.

1
 Cerine:
a) Comentai modurile de reparaie solicitate de reclamant. Publicarea hotrrii judectoreti
poate fi considerat o reparaie n natur a prejudiciului?
b) Soluionai aciunea formulat, cu analiza aprrilor prtului.

3) a) A, proprietarul unui cal campion de curse, il angajeaza pe B pentru a-i transporta

animalul la poligon. In dimineata cursei, B greseste drumul si ajunge cu intarziere, astfel incat
calul pierde startul .
A il actioneaza in justitie pe B cerandu-i despagubiri civile egale cu valoarea marelui
premiu al cursei, de 20.000 $, aratand ca animalul sau era favoritul principal, castigatorul
ultimelor doua editii .
b) X il chema in justitie pe Y, avocatul sau, solicitand instantei obligarea paratului la plata
unor despagubiri civile .
In motivarea actiunii sale, X arata ca avocatul sau dintr-o eroare grosiera, nu a formulat
calea de atac la care era indreptatit potrivit codului de procedura civila, astfel incat, hotararea
data in prima instanta, nefavorabila lui X, a rmas definitiva si executorie.
Cerinte : 1)Precizati problemele de drept din cele doua ipoteze ale spetei . 2)Solutionati
cererile in justitie formulate

4)Ca urmare a unei lovituri de cutit, X a suferit grave leziuni corporale, avand ca rezultat
reducerea capacitatii de munca cu 35%. Victima X cheama in judecata pe infractorul I, cernd
despgubiri civile reprezentate printr-o suma periodica, platibila lunar; reclamantul face dovada
ca leziunea suferita- paralizia bratului stang- este ireversibila.I solicita respingerea actiunii civile
de plata a daunelor, sustinand ca reclamantul nu a suferit nici un prejudiciu patrimonial, el fiind
incadrat pe aceeasi functie pe care o avea anterior si primind aceeasi retributie.
Solutionati actiunea de plata a despagubirilor, analizand si apararea formulata de prtul I.

5)X l-a chemat n judecat pe Y, n temeiul rspunderii delictuale pentru fapta proprie,
solicitnd instanei obligarea prtului:
a) la plata n favoarea copilului ei minor, Z, n vrst de 12 ani, a unei sume lunare fixe de 500
lei cu titlu de daune materiale, pn la terminarea studiilor universitare, dar nu mai trziu de
vrsta de 25 de ani.
b) la plata n favoarea ei a sumei de 12.000 lei reprezentnd reparaia unui prejudiciu material
precum i a sumei de 10.000 lei reprezentnd reparaia unui prejudiciu moral.

2
 n motivarea aciunii sale, X a artat c Y l-a accidentat mortal pe fostul ei so, tatl minorului
Z, lipsindu-l astfel pe copil de ntreinerea pe care i-o presta defunctul. n legtur cu prejudiciile
pe care ea, reclamanta, le-a suferit, precizeaz c prejudiciul material const n toate cheltuielile
de nmormntare ale fostului ei so, iar prejudiciul moral const n suferina provocat prin dispa-
riia ocant a fostului so.
n cadrul procesului, W, un vr de-al defunctului, formuleaz o cerere de intervenie n nume
propriu, reclamnd reparaia bneasc de ctre prt a prejudiciului moral pe care i el l-a suferit
cu ocazia decesului rudei sale, de care era foarte apropiat, nc din copilrie, prejudiciu pe care l
cuantific la 5.000 lei.
n ntmpinare, prtul formuleaz urmtoarele aprri:
(i) solicit reclamantei s probeze ntinderea obligaiei de plat a sumei fixe n favoarea
minorului;
(ii) consider c suma invocat de reclamanta X cu titlu de reparaie a prejudiciului material
este exagerat de mare, el considernd c X a fcut o serie de cheltuieli nejustificate i chiar extra-
vagante n legtur cu procesiunea de nmormntare a defunctului;
(iii) solicit respingerea cererii de intervenie a lui W, ntruct acesta nu are niciun interes
serios i legitim n formularea unei asemenea aciuni n justiie.
Soluionai cererile formulate de X i W, cu analizarea aprrilor prtului.

6) Judecatoria l-a condamnat pe inculpatul I la doi ani inchisoare pentru savarsirea

infractiunii de vatamare corprorala din culpa si l-a obligat la plata sumei de 42.300 lei
despagubiri civile catre partea civila X, asistat de parintii T si M si la o prestatie periodica
lunara de 600 lei , de la data savarsirii faptei.
In urma accidentului rutier (culpa apartinand exclusiv inculpatului care conducea
autoturismul cu viteza excesiva), victima X a suferit leziuni foarte grave care necesita ingrijire
sub supraveghere permanenta, fiind in stare vegetativa cronica (de coma).
Tribunalul a criticat sentinta judecatoriei, referitor la faptul ca s-au acordat despagubiri
civile global ,si a dispus obligarea lui I la plata sumei de 3.500. lei despagubiri materiale si
10.000 lei daune morale catre partile civile T si M , pe langa prestatia priodica de 600 lei .
Curtea de Apel admite recursul declarat de partea civila X, reprezentat de mama sa M si
considera ca daunele morale acordate initial parintilor in cuantum de 42.300.lei apar ca
justificate si de natura sa rascumpere greutatile si suferintele acestora in cresterea fiului lor .
Cerinte :a) Precizati cine se poate constitui parte civila in speta si natura despagubirilor care
ar trebui acordate.b)Analizati chestiunea prejudiciului moral in cazul de fata.

3
 Literatur juridic
Comentai urmtoarele citate:
a) n opinia noastr, pentru desemnarea acestei noiuni este preferabil denumirea de
prejudiciu nepatrimonial, cu toate variantele sale extrapatrimonial, imaterial, nematerial,
nepecuniar socotite ndeobte ca fiind sinonime. i aceasta ntruct denumirea de prejudiciu
nepatrimonial este consecina logic a lurii n considerare a celei mai importante diviziuni care
poate fi operat asupra coninutului noiunii de prejudiciu civil n general, dup criteriul esenial
a laturii sale intrinseci, n prejudiciu patrimonial (adic prejudiciu de natur material), pe de o
parte, i n prejudiciu nepatrimonial (adic prejudiciu de natur nematerial), pe de alt parte.
ns chiar i aceste denumiri pe care le preferm, nu sunt cu totul la adpostul criticii. Astfel,
termenul de nepatrimonial, din cuprinsul noiunii de prejudiciu nepatrimonial, se refer numai la
mprejurarea c acest fel de prejudiciu nu are o valoare economic, precis evaluabil n bani, nu
ns i la faptul c valorile crora un asemenea prejudiciu le poate aduce atingere nu ar aparine
persoanei lezate. (I. Albu, V. Ursa)
b) n societatea modern drepturile nu mai prezint un caracter att de absolut ca n vremea
romanilor; ele sunt mai relative, nu ca noiune sau ca principiu dogmatic, ci din punct de vedere
al exteriorizrii lor. ...urmeaz de aici c formula subiectiv a romanilor, cu privire la exercitarea
drepturilor, trebuie astzi s fie apreciat dup criteriul obiectiv al paralelismului i egalitii
drepturilor de aceeai natur a celorlali oameni... Deci, regula roman Neminem laedit qui suo
iure utitur trebuie astzi tradus n sensul c acel care i exercit drepturile cu bgare de seam,
fr a comite imprudene sau neglijene, nu va fi rspunztor de pagubele ce le poate pricinui
terilor. ...Dar instanele judectoreti au combinat principiul expus cu o idee nou: intenia de a
vtma, adic exercitarea dreptului n scopul de a produce un prejudiciu cuiva; se nelege c
exercitarea dreptului nu mai poate fi considerat atunci normal: Malitiis non est indulgendum.
(C. Hamangiu, I. Rosetti- Blnescu, Al. Bicoianu)
c) Dac cineva a comis un delict, dac din neglijen a adus daune altei persoane, aceasta a
pus n joc o obligaie preexistent, o situaie juridic preexistent. El avea dinainte obligaia s
respecte dreptul altuia, cci acesta constituie o obligaie fundamental, ca urmare a nsi ideii de
drept...Culpa presupune un act ilicit i aceasta e decisiv... aceasta nseamn c este un act
nepermis. Caracteristica culpei nu este paguba pricinuit; trebuie ca paguba s fie ilicit. Cci
pagube producem semenilor notri n activitatea noastr de toate zilele. Cnd profesorul pune o
not de cdere unui student, i-a adus o pagub. Cnd cineva execut o hotrre judectoreasc n
contra unui adversar, i aduce o pagub. ...ns culpa se refer numai la pagube ilicite. (M.
Djuvara)