Nu-i greu s o faci, doar pune culoare, nmoaie penelul n seva i plnsul Durerii ascunse ce m-a inut n gheare. M strnge, m taie i-mi las pe chip Doar brazde ntoarse de plugul tririi, Cum sufletu-mi plnsa-n strin anotimp Acum caut-n sine puterea-nfloririi.
Hai, pune-mi din roul ardorii n care
M vrei lng tine mereu nflorit, Mai terge din umbre i pune candoare i f-m, iubite, s-i fiu dulce ispit. Doar cerne-mi lumin prin sita iubirii, Aeaz-o-n verniuri s-mi dea strlucire, Pe pnza ce-ateapt d for privirii, i-aprinde dorina s ard-n netire.
M las zugrvit-n pasteluri suave
Tu fii doar artistul picturii naive, Hai, terge din mine accentele grave i pune-mi scnteia luminii divine. Altarul iubirii i e evaletul, Eu, pnza ce-ateapt s fie pictat, De tine maestre, aratndu-i talentul, i-n ploi de sruturi m vreau vernisat.