CARACTER

Sistem de atitudini stabile si specific individuale si de dispozitii antrenate in viata concreta,

avand o semnificatie morala si definind omul ca membru al societatii.

Este dependent de intreaga experienta de viata a individului.

In privinta caracterului, exista mai multe aspecte teoretice in dezbatere: natura, descrierea
si clasificarea.

Privind natura caracterului, acesta este o structura ce se organizeaza ca esenta sociala a

personalitatii pe sechelele temperamentului individual peste care se construiesc
comportamente si aspiratii determinate de educatie si, in general, de experienta de viata a
individului.

Descrierea caracterului are in vedere anumite categorii de trasaturi care determina atitudini
morale fata de sine, fata de ceilalti, fata de societate in ansamblul ei si fata de propria
activitate sociala. Avem astfel, ca trasaturi de caracter, demnitatea si respectul fata de sine,
generozitatea, sinceritatea, loialitatea, principialitatea, harnicia, perseverenta, disciplina,
angajarea sociala toate susceptibile de aprecieri cantitative.

Clasificarea caracterelor ar presupune definirea unor tipologii caracteriale, lucru urmarit

de-a lungul timpului de moralisti, inclusiv de artistii moralisti ai tuturor epocilor. Intr-o forma
concentrata, caracterele pot fi reduse la opt tipuri, care se obtin combinand trei factori
fundamentali: emotivitate non emotivitate, activitatea non activitatea si rezonanta
care distinge intre primaritate (rezonanta imediata spre exterior) si secundaritate (rezonanta
imediata spre interior).

Jung stabileste ca energiile psihice sunt orientate fie spre interior, in cazul indivizilor
introvertiti, fie spre exterior, in cazul indivizilor extrovertiti. In primul caz, subiectul acorda
prioritate ideilor; in al doilea caz, apreciaza mai mult valorile lumii exterioare, prestigiul,
contactele sociale.

In studiul caracterului, se face apel la datele biografice, observatie directa si teste

(chestionare, testul lui Rorschach).

http://www.psychologies.ro/cuvant/caracter