Trasarea constructiilor civile,

INDUSTRIALE SI AGRICOLE
Arhitectura constructii

Trasarea constructiilor civile,

INDUSTRIALE SI AGRICOLE

8.1.
GENERALITATI
ALTE DOCUMENTE
Avnd la dispozitie toate elementele
topografice calculate si piesele desenate ale Proiectarea fundatiilor constructiilor cu
proiectului de trasare se trece la transpunerea pereti structurali de beton armat
efectiva, pe teren, a elementelor constructiilor Arhitectura populara romaneasca
proiectate. Folosind metodele si aparatura Alegerea si amplasarea oglinzilor
adecvata se traseaza, pe etape si conform
Design urban I
schitelor de trasare, punctele caracteristice n
plan si naltime ale constructiei controlnd cu LOCUIREA INTRE ARHITECTURA
atentie pozitia lor prin procedeele prevazute. SI ORAS - PROBLEMATICA
MODERNA A LOCUINTEI
Lucrarile ncep, n ordine, cu trasarea EXECUTAREA ELEMENTELOR DE
retelei de sprijin pentru constructii, eventual ZIDARIE
completarea celei de la ridicare si cu INSTRUCTIUNI DE INTRETINERE SI
materializarea axelor constructiei; data fiind UTILIZARE A TAMPLARIEI DIN
importanta lor, operatiile presupun o atentie PVC
si o precizie corespunzatoare. In continuare CAIET DE SARCINI LUCRARI DE
urmeaza trasarile necesare procesului de CONSOLIDARE A
executie a constructiilor: a fundatiilor, TERASAMENTELOR DE DRUM
cofrajelor etc. DRENURI FORATE ORIZONTAL
CAIET DE SARCINI pentru
8.2. TRASAREA RETELEI DE
achizitionarea prestatiei de salubrizare in
SPRIJIN SI AXELOR CONSTRUCTIEI
incinta centralului Sucursalei Regionala
CF Bucuresti
8.21. Trasarea retelei de sprijin
Calculul stilpilor
In cazul unui ansamblu de constructii,
de importanta deosebita, se face apel la o
retea speciala de trasare (fig. ); calculul si
toate datele necesare se gasesc n proiectul de
trasare.

Pentru transpunerea ei pe teren se

traseaza initial, din punctele retelei de la
ridicare, printr-o metoda cunoscuta (radiere, intersectie etc.) trei puncte (A1, O, A2) ce
definesc o axa principala a retelei (fig. ). Dupa verificarea coliniaritatii si a distantelor
dintre puncte se traseaza cu teodolitul cealalta axa principala perpendiculara pe prima. In
continuare se marcheaza toate punctele de pe axele principale, masurnd distante, din care se
ridica perpendiculare cu teodolitul.

Daca se urmaresc rezultate de precizie reteaua de trasare astfel obtinuta considerata

provizorie, se ridica n plan, se compenseaza, de obicei prin metode semiriguroase si se aplica
pe teren, corectiile pe abscise si ordonate rezultate din calcul; pe placa metalica de la
suprafata bornei se marcheaza pozitia definitiva cu o gaura de 2 - 3 mm diametru.

Pe punctele definitive ale retelei planimetrice se executa lucrarile de nivelment

geometric. Cotele punctelor retelei de constructii, considerate la nivelul placutei amintite, se
deduc prin compensari empirice sau semiriguroase a masuratorilor.

In cazul cnd la trasare se utilizeaza reteaua de sprijin de la ridicare se impune adesea

completarea ei cu noi puncte care sa asigure o precizie si un randament corespunzator.
Punctele noi proiectate se transpun pe teren si se borneaza pe baza retelei de la ridicare, prin
una din metodele amintite. Lucrarile se vor executa cu toata atentia, folosind aparatura
corespunzatoare, cu toate verificarile necesare.

8.22. Trasarea axelor constructiilor

Trasarea axelor principale. In general constructiile sunt dispuse simetric fata de

doua axe principale, AB si CD, perpendiculare ntre ele (fig. ). Aceste axe se materializeaza
pe teren numai n cazul constructiilor industriale, la trasarea haldelor sau atelierelor precum si
n cazul unui complex de constructii civile. In aceste situatii, se materializeaza printr-o
metoda sigura mai nti axa de simetrie longitudinala si apoi axa transversala (fig. ). Fata de
acestea se traseaza n continuare punctele ce definesc axele de baza respectiv forma
geometrica a constructiei si care devin ulterior axele fundatiei.

Trasarea axelor de baza. In cazul unor constructii mai simple se traseaza numai
axele de baza sau ale constructiei ce limiteaza conturul cladirilor. Punctele ce le definesc se
materializeaza direct de la reteaua de constructii sau de la reteaua de trasare obisnuita, prin
metoda radierii, absciselor si ordonatelor sau a intersectiei.

Axele constructiei se traseaza cu precizie ridicata de 2 mm una fata de alta: de obicei

punctele ce le definesc se marcheaza apelnd la procedeul intersectiei aliniamentelor
binecunoscut n practica. Dupa trasarea constructiei, la colturi sau pe conturul ei, se executa la
2 - 3 m distanta, o mprejmuire cu capre, din scnduri groase, aranjate orizontal cu ajutorul
nivelmetrului la naltime de 0,5 - 2 m (fig. ). In final pe aceste scnduri se vor marca prin
cuie punctele ce definesc axele constructiei (fig. ) care pot fi materializate oricnd, comod
si rapid, prin srme ntinse. In acest mod, punctele fiind ridicate de pe sol, sunt ferite de
distrugere si de acoperirea lor cu pamnt din sapatura, asigurnd n continuare trasarea
fundatiilor, zidurilor etc.

Practic, dupa executarea caprelor, se instaleaza teodolitul n unul din punctele

constructiei deja trasate, spre exemplu A; se vizeaza punctul B, se fixeaza punctul a1 pe
scndura si apoi cu luneta peste cap se fixeaza punctul a2 (fig. ). Rotind luneta cu 100g se
materializeaza pe capre punctele m1 si m2. Din punctul D se marcheaza prin lucrari similare,
prin cuie, punctele b1, b2 respectiv n1, n2 (fig. ).

8.3. TRASAREA FUNDATIILOR SI ZIDURILOR

 Trasarea fundatiilor. In functie de axele constructiei, materializate pe capre, gropile
de fundatie se traseaza usor; pe mprejmuirea din scnduri se bat cuie, de o parte si de alta a
celor din ax, la distante corespunzatoare latimii fundatiei, ntre care se ntind srme ce
delimiteaza muchiile santurilor (fig. ). Pe acestea se suspenda fire cu plumb si se
marcheaza pe teren conturul fundatiei prin dulapi fixati cu tarusi de lemn. Conditiile tehnice
admit o deviere a axelor fundatiei de 15 - 20 mm.

Pentru control se masoara distanta dintre axele alaturate; n diverse locuri ele trebuie
sa fie egale.

Adncimea gropilor se traseaza prin nivelment geometric. La gropile de fundatie

foarte adnci se apeleaza la procedee specifice ( ).

Montarea cofrajelor pentru betoane. La fundatiile monolitice, n gropile de fundatii

se executa cofrajul, n conformitate cu proiectul de trasare, pentru montarea armaturii si
turnarea betonului. De o parte si de alta a cuielor se marcheaza axele constructiei, se bat alte
cuie la distante corespunzatoare latimii fundatiei ntre care se ntind srme; pe linia data de
firul cu plumb se monteaza cofrajul. Constructiile tehnice nu permit o diminuare a sectiunii
transversale a cofrajului ci numai de cel mult 5 mm. Verticalitatea cofrajului se verifica cu
firul cu plumb admitndu-se o deviere de 2 mm pe metru.

Cotele cofrajului se dau n raport cu un reper exterior. Dupa turnarea betonului se

determina, pentru verificare, cteva cote ce se compara cu cele din proiect; se admit diferente
de 2 - 3 cm ce se vor rectifica prin executarea zidariei. In cazul planseelor de beton se admite
o eroare de neorizontalitate de cel mult 10 cm.

Trasarea zidurilor. In plan zidurile se traseaza usor n functie de axele marcate pe

mprejmuire (fig. ). Srmele, ce reprezinta muchiile zidurilor se ntind pe cuie batute
simetric n stnga si n dreapta la distante corespunzatoare. Elementele curbe se traseaza cu
sabloane din scndura sau cu dispozitive speciale.

Verticalitatea zidurilor se verifica cu firul cu plumb sau cu teodolitul. Din doua directii
perpendiculare se vizeaza la 10 - 15 m muchia zidului; firul cu plumb, sau cel reticular,
trebuie sa fie paralel, sau sa suprapuna, pe toata lungimea lui muchia zidului. Uneori, la
constructiile nalte, n apropiere muchiei zidului se suspenda de un scripete o srma cu o
greutate de circa 5 kg, scufundata ntr-un vas cu apa. Folosind o rigleta milimetrica se
masoara apoi distantele de la zid la fir care trebuie sa fie egale.

8.4. TRASAREA COTELOR SI A LINIILOR VERTICALE

8.41. Transmiterea cotelor

In executarea constructiilor se impune transmiterea cotelor de la un nivel la altul.

Inaltimile fiind mari, problema se poate rezolva prin nivelment geometric cu instrumentele
obisnuite folosind n plus o panglica sau o ruleta.

Transmiterea unei cote de adncime ZA, spre exemplu, la o groapa adnca a unui
subsol, presupune atrnarea pe o capra a unei panglici cu o greutate (fig. ). Cu doua
nivelmetre si doua stadii se citesc apoi marimile liniare: a de pe stadia m1 instalata n reperul
R, x pe stadia m2 din groapa si gradatiile b si c pe panglica din diferenta carora rezulta h
adica:

h=b-c (8.1)

Pentru a transmite cota data ZA n groapa, sau diferenta de nivel ZAR = ZR - ZA, fata de
reperul R de cota cunoscuta ZR, trbuie calculata cantitatea x ce trebuie citita pe mira din A.
Din figura rezulta egalitatea:

ZR + a = ZA + x + h (8.2)

de unde x = ZR - ZA + a - h sau x = ZAR + a - h (8.3)

Pichetul din A se bate n mod convenabil pna ce pe mira se citeste cantitatea x

rezultata din relatia .

Pentru transmiterea unei cote la naltime, spre exemplu la planseul unui etaj, se
procedeaza n mod asemanator. Notnd diferenta h = b - c dintre citirile pe panglica , cu a
naltimea de pe stadia m1 iar cu a si x naltimea de pe stadia m2 tinute pe reperul R si pe
planseu (fig. ) rezulta:

ZR + a + h = ZA + x (8.4)

de unde x = ZR - ZA + a + h sau x = ZAR + a + h (8.5)

Reperul R poate fi o borna (R1), o marca ( R) ncastrata n soclul unei cladiri apropiate
sau chiar pe cladirea ce se executa ( R2) (fig. ).

8.42. Vizarea pe verticala

La executarea constructiilor industriale sau chiar a celor civile se impune efectuarea

unor vize verticale precise pentru trasarea cosurilor, turnurilor, puturilor, a golurilor pentru
ascensoare, la montarea cofrajelor, transmiterea la sol a statiilor de teodolit etc.

La acest scop s-au construit instrumente topografice speciale care permit ducerea
vizelor

verticale bazate pe principiul compensatorului cu pendul aratat la nivelmetre automate. Din

aceasta categorie amintim instrumentul automat de precizie P.Z.L. Zemitlot Zeiss-Jena ce
permite ducerea unor vize zenitale (fig. ). Functionarea aparatului este usor de imaginat
urmarind schema optica. Eroarea de pozitie n transmiterea punctelor este de 1 mm la 100
m.

Pentru fixarea unui reper la verticala unui punct dat instrumentul se centreaza deasupra
sau dedesubtul acestui punct semnalizat ntr-un mod oarecare. Efectiv vizele se duc fie de la o
extremitate n sus, sau n jos, fie n ambele sensuri. La nalimea dorita se instaleaza un panou
cu reper deplasabil, care dupa aducerea n axul de viza se fixeaza definitiv. Vizarea se poate
face si pe mire asezate orizontal cu gradatiile spre aparat. In locul instrumentelor cu viza
verticala se poate monta, pe aceeasi ambaza, teodolite cu care se trseaza apoi puncte n plan.
 8.5. TRASARI LA MONTAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII

8.51. Generalitati

Montarea elementelor de constructii, conform prevederilor proiectului, presupune

efectuarea unor lucrari topografice de mare precizie. Acestea ncep de fapt, cu trasarea axelor
principale si a axelor secundare ce se materializeaza pe teren prin repere (buloane, marci,
scoabe, cuie) fixate pe mprejmuirea de lemn, n beton sau zidarie. Lucrarile continua cu
trasarea elementelor de constructii: fundatii, buloane de ancoraj, stlpi etc. Trasarea n plan se
face de la axele constructiei, materializate dupa cum s-a aratat, iar n nalime de la reperii de
nivelment de pe santier. In acest sens se apeleaza la instrumente de precizie ridicata: teodolite
si rulete gradate milimetric cu care se traseaza nti axele si apoi pozitia elementelor amintite.
Dupa executie se efectueaza o ridicare n plan si naltime pentru a se constata daca unele erori
fata de proiect sunt tolerabile sau nu si se aduc corectiile necesare.

8.52. Montarea stlpilor metalici si din beton prefabricat

Stlpii, ca elemente de structura a constructiilor, trebuie amplasati n plan si n

naltime cu o deosebita atentie.

Stlpii metalici se instaleaza pe fundatii din beton. Gropile de fundatie si apoi

fundatiile propriu-zise se traseaza n plan n functie de axele principale prin abscise si
ordonate iar, n naltime acestea se fixeaza n raport cu reperele santierului cu mare atentie,
ntr-o toleranta de 1,5 mm. Tot de la axele constructiei se traseaza buloanele pentru
ancorarea stlpilor folosind srme ntinse ntre reperii de capat si un sablon cu gauri.

Uneori stlpii se aseaza pe placute metalice, cnd trasarea devine mai sigura.
Instalarea acestora se face cu srme ntinse pe mprejmuire si cu ajutorul sabloanelor; la
trasarea n naltime a fundatiilor se va tine cont de grosimea placutelor.

Verticalitatea stlpilor se verifica cu ajutorul a doua teodolite instalate n doua statii

situate pe directii perpendiculare; se vizeaza fie pe muchiile stlpului, fie pe semnale de
marcaj facute anterior, cu vopsea (fig. ). In primul caz muchia stlpului trebuie sa fie
paralela cu a firelor reticulare iar n al doilea caz, cu aparatul calat, reperul de sus trebuie sa se
proiecteze pe cel de la baza. Corectarea de pozitie se face din ancorele de montare si cu
ajutorul unor pene metalice, batute la baza stlpului, dupa care se fixeaza definitiv cu mortar.

Stlpii prefabricati din beton armat se fixeaza n goluri denumite pahare, executate
tot din beton peste fundatia propriu-zisa (fig. ).

Fundatiile unei retele de stlpi (fig. ) se traseaza n plan de la axele constructiei,

marcate prin repere de mprejmuire din lemn. Din bornele sau caprele situate n punctele AA,
BB si CC si 11, 22, ., 55 ce definesc axele longitudinale respectiv transversale, se ntind srme
iar la intersectia lor rezulta punctul matematic al stlpului; n jurul lui se traseaza fundatia
propriu-zisa. Daca axele longitudinale sunt mai lumgi de 120 - 150 m trasarea se face cu
teodolitul. Cotele fundatiilor se transmit de la reperii de nivelment.

Dupa executarea fundatiilor se traseaza n mod similar paharele; srmele se ntind din
nou si pe partea superioara a fundatiilor se traseaza cu vopsea, sau se zgrie, urma axei
longitudinale si a celei transversale. Dupa turnarea paharelor se verifica prin nivelment
geometric pozitia altimetrica a partii de jos a lor. Daca totii stlpii vor trebui instalati la
aceeasi cota, pe stadie trebuie sa se citeasca la toate paharele aceeasi naltime; eventualele
nepotriviri se rectifica prin adaugarea unui strat de ciment.

Cu vopsea se traseaza pe marginea paharelor axele longitudinale AA, BB, CC si cele

transversale 11, 22, etc. folosind teodolitul, iar pe stlpii prefabricati se nsemneaza axa lor
(sus si jos), cota zero (la 10 - 20 cm de talpa stlpului) si nivelul la care trebuie montate alte
elemente ale constructiei (fig. ). De fapt, pentru siguranta, se masoara lungimea stlpilor si
distantele de la baza pna la nivelul diverselor console; eventualele diferente fata de lungimile
date n proiect, se compenseaza prin corectarea corespunzatoare a cotelor fundului paharelor.

Instalarea se face cu ajutorul macaralelor, aducnd liniile de pe stlp n dreptul celor

trasate pe pahar; n acest caz axul stlpului se gaseste n punctul matematic. Dupa verificarea
verticalitatii, asa cum s-a aratat anterior, se asigura pozitia definitiva cu pene de lemn (fig. ).

Verificarea pozitiei planimetrice a stlpilor se face cu un teodolit. Initial, la o distanta

de 0,5 - 1 m se duce o linie ajutatoare, paralela cu axa stlpilor, materializata prin punctele A
si A (fig. ). Teodolitul se instaleaza n A, se vizeaza n A si apoi pe stadii tinute pe
consolele stlpilor. Daca citirile "a" sunt egale trasarea este considerata definitiva. Pozitia
altimetrica se verifica cu ajutorul unui reper, trasat anterior la o distanta fixa n raport cu
consola, determinata cu nivelmetrul (fig. ). In final se masoara cu ruleta distantele dintre
stlpi la nivelul consolelor, care trebuie sa corespunda cu deschiderile din proiect. Dupa toate
aceste verificari stlpii se fixeaza definitiv prin turnarea brtonului n pahare.

8.53. Trasarea grinzilor podurilor rulante

Grinzile pe care se sprijina sinele podurilor rulante trebuie fixate prin lucrari
topografice de mare precizie. Alinierea lor se face cu teodolitul admindu-se o toleranta de
10 mm. Distanta dintre sine se verifica apoi cu rulete, sau sabloane, caz n care eroarea nu
poate depasi 5 mm.

Orizontalitatea cailor de rulare se verifica prin nivelment geometric cu instrumentul

instalat pe schele rigide la naltimea convenabila; eventualele denivelari se rectifica prin
introducerea unor placute metalice ntre sina si consola.

8.6. TRASAREA ANEXELOR CONSTRUCTIILOR

CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE

8.61. Trasarea unei platforme de nclinare data

Generalitati. Etape

Proiectele de constructii civile, industriale si agricole cuprind n ansamblul lor si

realizarea unor zone verzi, baze sportive, depozite, magazii, parcuri auto ce presupun
trasararea si exectia unor platforme de pamnt orizontale sau de o nclinare data, ce urmeaza a
fi gazonate, betonate sau asfaltate. Realizarea lor presupune lucrari topografice desfasurate n
mai multe etape:

- ridicarea n plan a terenului;

 - calculul cotei platformei si a cotelor de lucru (executie);

- masuratori de control la executia terasamentelor;

- controlul si receptia.

Lucrarile se executa prin nivelment geometric de precizie.

Ridicarea n plan a terenului. Proiectarea ca si executia platformei se bazeaza pe

ridicarea topografica riguroasa a unor puncte dispuse si materializate la teren sub forma unui
cadrilaj cu laturi de 10 - 50 m, dupa precizia ce se cere si suprafata (fig. ); pozitia
planimetrica este astfel bine definita iar cotele punctelor se determina prin nivelment
geometric de suprafata.

Pentru realizarea cadrilajului se pleaca de la o baza (1 - 6 spre exemplu) pe care se

picheteaza punctele 2, 3, 4, 5 la distanta d (fig. ); din capetele ei se ridica perpendiculare cu
echerul sau teodolitul (functie de lungime) pe care se marcheaza punctele 7, 13, 19 respectiv
12, 18, 24 la aceeasi distanta d. Dupa verificarea laturii 19 - 24, care trebuie sa fie egala cu
baza 1 - 6, se stabilesc si punctele din interior prin intersectia aliniamentelor perpendiculare
jalonate cu ochiul liber de catre doi operatori. Cotele punctelor se deduc prin nivelment
geometric. Daca suprafata este mica toate punctele se radiaza dintr-o singura statie cu
controlul prin schimbarea planului de viza; diferentele de nivel, respectiv cotele absolute
calculate n raport cu un reper, trebuie sa rezulte aceleasi. Daca suprafata este mare se executa
o drumuire nchisa de nivelment, combinata cu radieri duse spre toate punctele cadrilajului.

Trasarea unei platforme orizontale. Problema poate avea doua aspecte: cnd cota
platformei este data prin proiect sau cnd cota se calculeaza., astfel nct sa rezulte o
compensare a terasamentelor, respectiv a volumelor de sapatura cu cele de umplutura.

Pentru o platforma de cota (Zp) impusa de proiect, cota de lucru sau de executie (Zi)
pentru un punct oarecare I rezulta din diferenta

Zi = Zp - Zti (8.6)

unde Zti este cota terenului din punctul I obtinuta prin ridicarea topografica. Cotele de lucru,
pozitive (de umplutura) sau negative (de sapatura) se realizeaza prin lucrari de terasament,
cnd trebuie sa rezulte o platforma orizontala. Dupa compactarea terenului se reface controlul
prin nivelment de suprafata; citirile pe stadie facute cu nivelmetrul, n orice punct, trebuie sa
fie egale. Eventualele diferente se rectifica pe loc.

O platforma orizontala de cota medie a terenului, care sa compenseze practic volumele

de sapatura cu cele de umplutura, se realizeaza n mod asemanator. Plecnd de la cotele medii
ale patratelor retelei

(8.7)

se deduce cota medie a platformei (Zp)

(8.8)
Cotele de lucru se calculeaza cu relatia ( ), iar controlul se realizeaza ca n cazul precedent.

Trasarea unei platforme nclinate de panta data. Presupunem ca n cazul figurii ,

fata de linia 6 . 24, considerata ca baza, orizontala, si de cota punctului 6, se cere ca platforma
sa fie nclinata de o panta p% spre linia 1 - 19. Cotele de lucru pot fi trasate direct pe teren
dupa executarea cadrilajului dar pot fi deduse si prin calcul dupa determinarea cotelor.

In primul caz punctele 6, 12, 18, 24 se traseaza la aceeasi cota (Z6); pichetii se bat
astfel nct,cu nivelmetrul, sa se citeasca pe stadie aceeasi naltime citita n punctul 6.
Cunoscnd nclinarea p% a liniilor 6 - 1 . 24 - 19, se traseaza initial punctele de capat 1, 7, 13,
19 si apoi cele intermediare 5, 4, 3, 2 etc.

In al doilea caz cotele de executie z se deduc cu relatia ( ); cotele terenului (Zt) se

obtin prin nivelment geometric iar cele ale platformei (Zp) se calculeaza. Avnd n vedere ca
punctele de pe liniile paralele cu baza, au cote egale (spre exemplu ), ca
diferenta de nivel dintre ele

(8.9)

este aceeasi, plecnd de la cota bazei (Z6p) se obtin cotele proiectului:

; . (8.10)

Controlul lucrarilor se face dupa executarea terasamentelor si compactarea lor

verificndu-se, cu nivelmetrul, orizontalitatea liniilor precum si diferenta de nivel dintre
punctele a doua linii; dupa corectarea nepotrivirilor se aplica stratul de beton, eventual
asfaltat, la nivelul carora conditiile de mai sus trebuie sa fie riguros ndeplinite.

Lucrarile sunt asemanatoare, prin ambele procedee, pentru o nclinare mica spre orice
latura sau chiar cu scurgerea n doua ape.

Calculul terasamentelor. Determinarea volumului de pamnt de umplutura sau de

sapatura se poate face prin metode simplificate. Se admite, spre exemplu, ca volum total sa fie
o suma a unor prisme delimitate de suprafetele verticale, suprafata bazei (s) si suprafata
terenului (fig. ). Volumul unei prisme elementare va fi deci

(8.11)

unde Z1, Z2, ., Z4 sunt cotele terenului din vrfurile patratului.

In reteaua de patrate din figura la calculul terasamentelor si a cotei medii a

p
platformei (Z ) cele pentru cote de colt (Z1, Z19, Z24, Z6) au ponderea 1 deoarece intra n
calcul o singura data, punctele marginale (Z2, Z3, ., Z13, Z7) au ponderea 2 iar cele din interior
(Z8 . Z17) au ponderea 4 deoarece sunt colturi comune a patru prisme. Notnd suma cotelor cu
ponderea 1 cu Z1, a celor cu ponderea 2 cu Z2, a celor cu ponderea 4 cu Z4 volumul
terasamentelor va fi:

(8.12)

Cota medie a platformei va fi asadar

(8.13)

8.62. Trasarea drumurilor de acces.

Legatura ntre noile cladiri si caile publice de circulatie se asigura prin drumuri de
acces, strazi, trotuare, alei, cai ferate. Executarea lor, ca parti integrate din ansamblul
constructiilor, presupune trasarea pe teren, conform proiectului, a axului traseului, a profilului
longitudinal si a profilelor transversale.

Axul drumului sau caii ferate se alege, n unele cazuri, n faza de proiectare direct pe
teren. Daca aceste cai de acces s-au proiectat pe plan, vrfurile poligonului de baza se
transpun pe teren n baza datelor din proiectul de trasare prin mai multe procedee ( ):

- n functie de constructiile existente, folosind metoda reperajului dublu, a

coordonatelor polare sau rectangulare, a intersectiei nainte;

- prin drumuire masurnd din aproape n aproape unghiurile si distantele dintre vrfuri;

- prin lucrari mixte de drumuire si cu control prin reperaj al punctelor importante sau
unde exista posibilitati.

Vrfurile drumuirii se racordeaza cu curbe circulare si eventual de tranzitie, ce se

traseaza n functie de datele proiectului. Initial din vrful V al unghiului se aplica tangentele T
si apoi bisectoarea b = VM masurata la jumatatea unghiului U, calculate cu relatiile (fig. );

(8.14)

Valorile se extrag direct din tabele n functie de unghiul U si de raza de racordare

aleasa R. Rezulta astfel punctele principale: intrarea n curba (Ic), iesirea din curba (Sc) si
mijlocul ei (Mc) (fig. ). La nevoie se fixeaza si alte puncte intermediare prin procedee
adecvate, folosind tabelele de trasare. Pe teren se aplica si ceilalti picheti din proiect:
hectometrii ntregi, punctele de schimbare de panta, de schimbare a profilului transversal etc.

Profilul n lung al drumului proiectat se traseaza aplicnd cotele de lucru z1, z2, ., zn
fata de pichetii din ax ce reprezinta cotele terenului (fig. ). Aceste cote se nscriu pe picheti
si pot fi de umplutura (z1, z2) sau de sapatura (z4, z5). Se are n vedere ca primele cote trebuie
sa fie asigurate n final, dupa tasarea pamntului.

Profilul transversal tip, de rambleu sau umplutura, se traseaza cu sabloane de scndura

ce materializeaza platforma la cota ei de lucru, taluzele cu panta respectiva etc. (fig. ).
Profilele de debleu sau de sapatura se traseaza n mod asemanator dar ele nu pot fi conturate
n prealabil cu scnduri dect partial (fig. ). Dupa executie se verifica taluzele, cotele de
lucru precum si dimensiunile diferitelor elemente ale caii (latime, santuri etc.).

8.63. Trasarea retelelor subterane si a canalelor deschise

Realizarea constructiilor civile, industriale si agricole presupune de asemeni trasarea si

executarea unor retele subterane (cabluri telefonice, de alimentare cu apa, cu gaze sau de
canalizare) sau de canale deschise (de aductiune pentru ape industriale sau de evacuarea celor
reziduale).

Trasarea n plan, respectiv materializarea axului se face cu teodolitul si panglica prin

metoda radierii conform datelor din proiect ( ). In cazul unor trasee lungi unele puncte se
pot verifica prin reperaj ( ) fata de unele constructii existente, figurate pe plan.

Pozitia n naltime se urmareste, practic, doar la retelele de canalizare si a canalelor

deschise si n special n terenuri usor nclinate. In aceste cazuri pe axul canalului se executa
un profil n lung al terenului pe care se traseaza linia proiectului, respectiv, a viitorului canal.
Transpunerea pe teren a liniei proiectului se realizeaza prin sapaturi respectiv prin aplicarea
cotelor de executie(diferenta dintre cota proiectului si cota terenului prevazute n proiect la
fiecare punct). Cu ocazia sapaturilor se traseaza si profilul transversal tip; el se realizeaza
riguros n cazul canalelor deschise, ce au de regula sectiune trapezoidala, care se asigura cu un
sablon de scndura.

Dupa executarea sapaturilor se verifica panta realizata si se aduc eventualele retusuri

spre a se obtine o panta continua; n final, canalele deschise se betoneaza, respectiv, se aseaza
tuburile de canalizare.

Pentru control, dupa terminarea lucrarilor, se executa un profil longitudinal pe fundul

canalului deschis si pe partea superioara a tuburilor (ele avnd diametre egale); diferentele de
cota nu pot depasi 2 cm la 100 m.

Pentru restul retelelor subterane (de alimentare cu gaz, cu apa), pozitia n naltime
conteaza mai putin; aici trebuie respectata doar continuitatea pantei si adncimea de instalare.

8.64. Trasarea retelelor si liniilor aeriene

In general liniile de transport de energie electrica sau cele pe cabluri (funiculare,

teleferice), se dezvolta n linie dreapta si pe distante mari. Amplasarea trebuie sa asigure
coliniaritatea punctelor dar si pozitia corespunzatoare n naltime.

Realizarea unor astfel de instalatii presupune trasarea preliminara a liniei, uneori prin
zone paduroase si pichetarea durabila a punctelor caracteristice; situatiile pot fi diferite si au
fost descrise n paragrafele precedente ( ). Urmeaza ridicarea n plan a pozitiei definitive
a pichetilor, o data cu verificarea coliniaritatii lor, prin masurarea unghiurilor orizontale
(ntinse), verticale (cu luneta n ambele pozitii) si a distantelor (dus - ntors); din cauza
conditiilor uneori grele de lucru si a preciziei ridicate ce se cere, se folosesc teodolite
electrooptice ( ), tahimetre autoreductoare ( ) etc.

Dupa ntocmirea proiectului urmeaza amplasarea pilonilor de sustinere n locurile si la

cotele prevazute. Trasarea n plan presupune alinierea cu teodolitul si masurarea cu ruleta a
distantelor n raport cu doua puncte (fig. ); pentru control se verifica coliniaritatea
(unghiurile ntinse) si se masoara distantele D1, D2, ., D5 (fig. ) printr-un procedeu adecvat
(prin unde, tahimetre cu refractie, paralactic). La executie cotele fundatiei pilonilor se traseaza
de la puncte (picheti) apropiati ramasi de la ridicare ( ) iar verticalitatea lor se stabileste cu
teodolitul ( ).

8.7. RECEPTIA LUCRARILOR DE TRASARE

Pentru transpunerea pe teren a elementelor si a constructiilor n ansamblul lor se

apeleaza la metode si procedee ce presupun implicit controlul trasarii pe una sau mai multe
cai. Dupa executia constructiilor se trece la receptia lucrarilor n ansamblu privind volumul
lor, respectarea formei, dimensiunilor si pozitiei lor relative conform prevederilor proiectului.
Obiectul propriu-zis al receptiei lucrarilor de trasare l constituie verificarea formei si
dimensiunilor constructiilor noi si cu precadere amplasarea lor n plan si n naltime unele fata
de altele si n raport cu cele nconjuratoare, respectiv, cu reperii de nivelment. Cu aceasta
ocazie se stabileste si precizia de trasare.

8.71. Receptia trasarii n plan

Trasarea planimetrica a constructiilor noi se controleaza prin compararea pozitiei lor

relative existente pe teren cu cea din plan, respectiv daca transpunerea lor s-a facut n
conformitate cu proiectul. In acest sens se compara un numar de elemente planimetrice
(unghiuri orizontale si distante) determinate din proiect cu cele din realitate.

De exemplu, n cazul figurii constructiile noi I, II, III au fost trasate si executate n
zona constructiilor hasurate existente IV si V. Pe teren se vor masura, cu ruleta, o serie de
distante (spre exemplu d1t, d2t, ., d6t) si cu teodolitul unghiurile orizontale 1, 2, ., 5 din
statia S. Aceasta statie poate fi un punct al retelei de sprijin sau definita ntr-un mod sigur
(spre exemplu la jumatatea distantei dintre colturile A si B ale constructiilor vechi IV si V).
Aceleasi elemente se deduc de pe piesele planului de trasare prin calcul analitic sau, la nevoie,
pe cale grafica.

Valorile obtinute prin masuratorile n teren (dit, it) trebuie sa fie apropiate de cele
deduse de pe plan (dip, ip). Erorile rezultate

(8.15)

trebuie sa fie inferioare tolerantelor admise.

Numarul elementelor ce se verifica precum si erorile maxime admise sunt prevazute n

instructiunile de receptie.
 8.72. Receptia trasarii n naltime

Controlul pozitiei n naltime a diferitelor puncte ale constructiei se face prin

nivelment geometric, n raport cu alte puncte de cote cunoscute date n proiect si existente pe
teren.

Efectiv, se masoara diferenta de nivel dintre unele puncte ale constructiei; din
diferenta citirilor pe stadie, facute cu nivelmetrul, rezulta diferente de cota (zt) dintre puncte
care trebuie sa fie egale cu cele deduse din proiect. Eroarea rezultata trebuie sa
se nscrie n tolerantele date de instructiuni.

URMARIREA COMPORTARII CONSTRUCTIILOR

9.1. GENERALITATI

Dupa executie si n timpul folosirii lor, unele constructii nalte industriale (cosuri,
turnuri, hale cu utilaje grele), civile (blocuri cu multe etaje, baraje poduri, terasamente) sau
agricole (silozuri, castele de apa) pot suferi, sub actiunea propriei lor greutati sau sub
presiunea apei, modificari ale formelor geometrice (deformatii) sau schimbari ale pozitiei lor
spatiale (tasari, deplasari, nclinari). Comportamentul acestor obiective se urmareste o
perioada de timp, pna la stabilizarea lor, prin metode topografice curente (triangulatii,
drumuiri de precizie, nivelment geometric) sau specifice (metoda aliniamentelor, nivelment
hidrostatic) precum si prin metode fotogrametrice.

In principiu, urmarirea stabilitatii se bazeaza pe determinarea periodica a pozitiei n

plan si n spatiu a unor puncte caracteristice ale acestora, special marcate, n raport cu alte
puncte fixe situate n afara zonei influentata de constructia n cauza. Determinarile presupun,
asadar, o retea special alcatuita din doua categorii de puncte materializate la teren n mod
specific: marci sau repere mobile, fixate pe constructia ce se urmareste, si repere de
control, ce servesc ca referinte, amplasate n zone stabile, sigure. Fiind vorba de deformatii
sau deplasari mici acestea se pot evidentia doar prin determinari de precizii maxime, asigurate
de instrumente perfectionate si de un mare numar de masuratori ncadrate n tolerante foarte
strnse.

9.2. URMARIREA COMPORTARII CONSTRUCTIILOR

CIVILE SI INDUSTRIALE

9.21. Tasarea si nclinarea constructiilor

Reperele de control pot fi borne de beton armat, repere speciale, ncastrate n stnca
sau pe constructii vechi stabilizate, situate n teren sanatos, n afara zonei de influenta a
constructiei, n locuri sigure si ferite de a fi atinse. Numarul lor este de minimum trei, legate
de reteaua nivelitica de stat a caror pozitie se controleaza periodic printr-o drumuire nivelitica
nchisa (fig. ). Marcile sau reperele mobile se ncastreaza la colturile constructiilor, n
elementele de rezistenta (radieri, stlpi, grinzi) conform unui proiect de distributie; indiferent
de tip, ele trebuie sa permita instalarea stadiei n pozitie verticala (fig. ).
 Tasarea constructiilor se stabileste prin nivelment geometric de precizie, efectuat cu
nivelmetre de performanta (Ni - 004, Ni - 007) si stadii de invar cu diviziuni de 5 sau 2 mm;
diferentele de nivel dintre repere si marci se determina prin drumuire de nivelment geometric
cu duble statii, sau dus - ntors. Inchiderile trebuie sa se ncadreze n toleranta
. Nivelmentul initial, prin care se stabilesc pozitiile primare de referinta ale
marcilor, se efectueaza cu cea mai mare atentie. Observatiile se fac la anumite intervale de
timp (lunar, trimestrial, semestrial), n functie de evolutia tasarilor si se sisteaza la ncetarea
lor.

Tasarea absoluta sau totala T a fiecarei marci se determina ca diferenta dintre cota
ciclului de observatii zi si cota initiala z1, iar tasarea medie a constructiei ca medie aritmetica
sau ponderata a tasarilor individuale:

T = zi - z1 (9.1)

(9.2)

(9.3)

S1, S2, ., Sn reprezinta suprafetele talpilor fundatiilor aferente elementelor de rezistenta pe

care sunt fixate marcile. Cu rezultatele unui ciclu de observatii, nscrise pe fise speciale, se
ntocmesc grafice privitoare la ritmul de tasare (fig. ).

Inclinarea constructiilor nalte (turnuri, piloni, cosuri de fabrica) se pot determina cu

teodolitul prin vizarea cu luneta n ambele pozitii a unui reper A ce se proiecteaza si se
nsemneaza pe baza constructiei n a1 (fig. ). Daca dupa un anumit interval, prin repetarea
operatiei, se obtine o alta proiectie a2, constructia a suferit o nclinare; valoarea ei se deduce
prin calcul.

Procedeul masurarii unghiurilor orizontale este mai pretentios si mai putin folosit n
practica.

9.22. Urmarirea comportarii lucrarilor de arta

In cazul podurilor, barajelor hidrotehnice sau a zidurilor de sprijin se urmareste

deplasarea acestora pe o directie perpendiculara pe axul lor precum si tasarea infrastructurilor.

Deplasarile se pot sesiza prin materializarea si verificarea periodica a unui aliniament

n axul podului, barajului sau zidului de sprijin sau paralel cu acesta (fig. ). Maniera de
marcare si masurare poate diferi n functie de precizia ce se urmareste.

In cazul unor constructii importante, un pod de exemplu, aliniamentul se marcheaza

prin patru repere de control (pilastri A, B, C, D) amplasati n afara zonei de influenta a
constructiei si marcile 1, 2, 3, ., n ncastrate n infrastructurile (pilele) podului. Pe dispozitivul
special al pilastrilor se poate instala teodolitul sau un panou de vizare, iar pe marci se poate
fixa, n orificiul filetat, marca de urmarire (fig. ).
 Un ciclu de observatii presupune instalarea teodolitului n statia B si vizarea panoului
din punctul C, deci materializarea aliniamentului. Se instaleaza marca de urmarire succesiv n
punctele 1, 2, 3, ., n si, viznd cu luneta, se deplaseaza marca de vizare pe surubul filetat pna
ce se suprapune pe firul reticular vertical cnd se citesc gradatiile pe scara.

Pentru lucrarile de arta mai putin importante (baraje mici, ziduri de sprijin)
materializarea reperelor poate fi facuta mai simplu prin borne si semne distincte. Aparatul se
centreaza cu dispozitivul optic, iar vizarea se face pe cui sau fise. Efectiv se verifica
coliniaritatea punctelor, masurnd, n cazul unor deplasari, unghiurile orizontale (), de mai
multe ori, cu luneta n ambele pozitii. Cunoscnd distantele de la instrument la marca (d), se
calculeaza deplasarea:

(9.4)

Evolutia deplasarii se constata, n ambele cazuri, din compararea rezultatelor obtinute

n diferite cicluri de observatii.

Tasarea infrastructurilor se stabileste prin nivelment geometric de precizie

determinnd diferentele de nivel dintre reperele de control si marcile de pe constructie.

9.23. Urmarirea comportarii terasamentelor

In cazul unor terasamente (ramblee) mari se impune, dupa executarea lor, precizarea
eventualelor tasari sau alunecari inclusiv valoarea si viteza lor. In acest scop, pe terasamentele
cailor de comunicatie se amplaseaza marci, repartizate la intersectia unor aliniamente paralele
si perpendiculare pe axa caii, ce formeaza o retea de patrate sau dreptunghiuri cu laturi de 10 .
50 m (fig. ). Reperele fixe se amplaseaza, fireste, n afara zonei observatiilor.

Prin masuratori periodice de nivelment geometric de precizie si verificarea

aliniamentelor cu teodolitul se determina eventualele tasari si deplasari. In functie de
coordonatele X, Y, Z ale reperelor se determina coordonatele marcilor corespunzatoare unui
ciclu de observatii. Prin calcul, sau pe cale grafica, se deduc elementele ce caracterizeaza
schimbarea pozitiei unei marci n intervalul de timp dintre doua observatii, 1 si 2:

- deplasarea n plan ; (9.5)

- tasarea ; (9.6)

- deplasarea totala n spatiu ; ( 9.7)

- directia (orientarea) deplasarii ; (9.8)

- viteza medie de deplasare ; ; (9.9)

unde d, z, t reprezinta deplasarea n plan orizontal, tasarea si deplasarea totala a marcii n
intervalul de timp t.

9.3. METODA FOTOGRAMETRICA

Comportamentul si stabilitatea constructiilor de orice gen se poate preciza cu siguranta

prin procedee fotogrametrice. Marcile de urmarire, evident vizibile, se amplaseaza n puncte
dinainte stabilite si se fotografiaza periodic din puncte fixe (repere) situate n afara zonei de
studii, n locuri stabilite. Comparnd pozitiile succesive ale marcilor se deduce modul de
comportare a constructiilor.

Domnule R E C T O R,

Subsemnatul Mihaila Marius, preparator la Catedra de

Amenajarea Padurilor, disciplinaTOPOGRAFIE, Facultatea de
Silvicultura si Exploatari Forestiere, va rog sa-mi aprobati acordarea
primei de instalare,. conform legislatiei n vigoare.

Cu multumiri,

Brasov,11 martie,1998 ing.Mihaila Marius

APRECIERI

asupra rezumatului tezei de doctorat intitulata "Cercetari ecologice n fagete montane si

amestecuri de rasinoase cu fag, din masivul Ciucas, n care se aplica tratamente de
codru regulat" elaborata de ing. Stefan Vlonga n vederea obtinerii titlului stiintific de
doctor.

Prin lucrarea de fata s-a urmarit studiul regimului luminii, a dinamicii umiditatii
solului si a dinamicii procesului de regenerare naturala n arboretele parcurse cu taieri de
regenerare respectiv taieri succesive sau taieri progresive, tratamente specifice fagetelor si
amestecului de rasinoase cu fag din zona luata n studiu.

Totodata autorul a fost preocupat pe lnga studiul procesului de regenerare si de

cunoasterea vatamarilor produse solului, semintisului si arborilor ramasi n arboret prin
aplicarea diverselor intensitati n cadrul taierilor de regenerare.

Cercetarile intreprinse au urmarit sa evidentieze si tehnica de punere n valoare a

arborilor astfel nct sa se obtina rezultate ct mai favorabile, sa se reduca prejudiciile cauzate
de actul exploatarii.

Dupa cum sunt prezentate observatiile n cadrul autoreferatului se poate concluziona

ca doctotandul nu a avut de la nceput o conceptie clara asupra cercetarilor care urmau sa fie
desfasurate, ele cristalizndu-se pe percursul efectuarii observatiilor.
 In cadrul autoreferatului se face adesea referiri la corelatii, dar acestea nu sunt
suficient de bine evidentiate, fie printr-un indicator statistic sau printro relatie de regresie,
probabil ca n teza sunt mult mai bine evidentiate aceste aspecte.

Lucrarea prezinta att o importanta stiintifica, ct si practica, punnd la dispozitia

silvicultorilor o seama de concluzii cu caracter aplicativ n arboretele de fag sau n amestecuri
de fag cu rasinoase.

Pe lnga numeroasele concluzii desprinse n urma cercetarilor ntreprinse, lucrarea se

evidentiaza si prin contributii personale aduse de autor n acest domeniu.

Pe parcursul desfasurarii cercetarilor doctorandul a beneficiat si de o atenta si

prestigioasa ndrumare din partea conducatorului, prof.dr.ing.I.Florescu, care cu aceaasta
ocazie tin sa felicit att autorul ct mai ales pe ndrumator.

Tinnd cont de importanta subiectului abordat si de o asemenea lucrare, suntem pentru

sustinerea publica n vederea obtinerii titlului de doctor.

http://www.scritub.com/stiinta/arhitectura-constructii/Trasarea-constructiilor-civile53156.php