Sanatate public 30 mai, voce 74 si 75

10 grile apoi practic discutie

Ex intrebari: diferenta prevalenta si incidenta, studii epidemiologice

Partea speciala... min 4

Studii epidemiologice
1. concept de cauza
2. screening- teste dg
3. masuri de frecventa a bolii
4. tipuri de studii epidemiologice

Diferenta test screening si test diagnostic

Tipuri de studii epidemiologice
La baza sanatatii publice sunt studiile epidemiologice. Pe ele ne cladim politicile.
Studiile se bazeaza pe analize statistice si se adreseaza individului mediu pt ca luam
loturi mari.
Pot s msoare frecvena si distributia. Ex: in zonele in care era apa cu continut mare
de F au aparut dintii patati.
Ex: Studiile pot sa spuna daca amoxicilina trateaza infectia cu hpv, daca exista eficienta
in tratament, daca exista legatura intre cauza si efect.

Intrebare Exista 2 mari clase de studii: descriptive si analitice. Care e diferenta intre
ele? Abordarea descriptiva: daca ne referim la studiu legat de descoperirea ca daca apa are
mult F pacientii prezinta dinti patati e un studiu descriptiv (s a descris ceva). Pe baza a ce s a
descris , s a facut un studiu peste 10 ani care a stabilit corelaia exact si ca F protejeaza.
Studiile descriptive descriu: lanseaza ipoteze, pe baza lor se pot fundamenta ipoteze
pentru studii analitice
Studiile analitice incearca sa demonstreze corelatiile exacte
Descriptiv are val statistica mai mica. Pe baza inf descriptive se fundamenteaza ipoteze
epidemiologice care sunt testate prin studii analitice.
Studiile descriptive nu au ipoteza de lucru prestabilita. SA au o ipoteza de lucru pe care
urmaresc sa o demonstreze ca reala.
Studille observaionale sau experimentale. O permit studierea unor even, fenomene de
sanatate in desfasurare. La experimentale se intervine asupra subiectilor. Cele E au val
stiintifica mai mare.
Dpdv al perioadei de supraveghere putem sa avem studii transversale (in momentul X,
ca o fotografie, atat e prevalenta). Studiile longitudinale pot fi prospective sau retrospective.

1
 Sanatate public 30 mai, voce 74 si 75

Retrospectiv inseamna ca se urmareste in trecut iar prospectiv inseamna ca studiul porneste

de acum .
Fiecare tip de studiu epidemiologic se preteaza pt a fi utilizat in anumit conditii.
Pt corelatii, ipoteze, validare trebuie diferite tipuri de studii.
Un studiu poate analiza doar anumite aspecte ale fenomenului de sanatate identificat.

Design ul unui studiu

- Ipoteza de lucru / intrebare la care studiu trebuie sa raspunda
- Justificarea realizarii studiului: mare parte din populatie e afectata, pune in primejdie
viata pac, incidenta prevalenta mare
- Scopuri si obiective studiu
- Structura studiului / metoda de lucru (populatia studiata, marimea esantionului,
subiectii, metode de culege a datelor: masuratori, gestionarea datelor si analiza
statistica)
- Aspecte manageriale personal necesar, durata studiului
- Limitele/avantajele studiului
- Bibliografia utilizata
- Avizul comisiei de etica e obligatoriu!!

I. S. Descriptive
Realizeaz distribuii ale caracteristicilor de persoan, loc i timp.
Ofer informaii despre cine este afectat de boal (persoan), unde este sau nu
obisnuit s apara boala (loc), cand a aparut (timp).

Pe baza inf date se vor fundamenta ipoteze de lucru, dar nu studiile descriptive se
bazeaza pe iptoeze de lucru, doar le lanseaza, apoi trebuie validate. Pot da inf despre
frecventa mare a bolii in anumite populatii, prezenta factorului care se ascoiaza cu frecv mare
a bolii.
Ce inf aduce SD?
Caracteristici de persoana: cine dezv boala, varsta gen, mediu urban sau rurar
Infrom legate de loc: daca e patol infectioasa pote da modalitatea de transmitere..
Timp

Avantaje SD: ieftine, rapide, usor de efectuat.

Tipuri de studii descriptive: raportari de caz, serii de cazuri, studii corelationale sau
populationale, cross sectional survey

2
 Sanatate public 30 mai, voce 74 si 75

Raportari de caz: sub 5 cazuri. Peste 5 sunt serii de caz. Raport de caz: 1 sg caz.
Frecvente pt ca sunt la indemana clinicienilor dar valoarea lor statistica e mica.
Studii corelationale: urmarim sa stabilim anumite corelatii intre statusul expunerii la
boala, statusul bolii care sutn evaluate in acelasi timp.. ex intre anii in cj a fost boala
respectiva, africa malaria. Apoi n a mai aparut
3. cross sectional
Tot studiu descriptiv, e acel studiu transversal imagine foto. Ce se intampla intr un
anumit moment intr o anumita populatie. Da inf legate de prevalenta bolii de o populatie la
un anumit moment. Poate da si de incidenta? Poate dar depinde de boala. Ex boli cu faza de
incubatie scurta, greu de surprins sau diagnostic.
Prevalenta= nr cazuri totale. Incidenta: nr cazuri noi.

STUDII ANALITICE
Au puterea cea mai mare.
Sunt clase mari: case control, cohorta si studii interventionale experimentale si clinical
trials (cele mai valoroase).
Trebuie mereu lot martor si sa compari.
Se compara subiectii care sunt expusi cu cei care nu sunt expusi la factorul de interes,
pt a determina daca riscul de boala este diferit.
n aceste tipuri de studii analitice exista studiu de tip cohorta in care grupurile identif la
inceperea studiului snt excpusi si alt grup nu e expus si apoi verificam daca se imbolnavesc
sau nu.
La caz control grupurile se impart in functie de prezenta bolii sau nu si se cauta
expunerea.
Cohorta: avem expunerea cautam efect
Caz control: vedem efectul cautam expunerea
Studiul transv: in acelais mom

Studiu caz control

Important cum selectionam lotul
Lotul martor sa fie similar cu lotul test, cu exceptia bolii respective.

Studiile clinice sunt greu de desf.