1.

Tema proiectului
Se urmareste proiectarea din punct de vedere mecanic, la nivel de proiect ethnic un aparat
hidraulic de tip static pentru captarea prafului industrial.

1.1 Tipul tehnologic:

Coloana cu umplutura,scrubere pentru purificarea umeda a gazelor.

1.2 Tipul constructive

Aparat cilindric vertical;
numarul minim al straturilor de umplutura : = 3 straturi;
aparatul se caracterizeaza prin =2,08m si =

1.3 Echipament tehnologic interior:

corpuri de umplutura tip inele ceramic Rasching,cu diametrul 34 inch;
dispositive de pulverizare al fluidului tip paianjen;
dispozitiv pentru colectarea si redistribuirea fluidului.

1.4 Parametrii tehnologici principali:

densitatea gazului : = 1,3 kg3 ;
densitatea lichidului: = 1000 kg3 ;
viscozitatea cinematic a fluidului la 60:60 =0,47106 2 2 ;
caderea de presiune a straturilor de umplutura :p=42 mm 2 O m;
60
debitul de gaz =116+10N 3 min;
suprafa totala de contact a umpluturii: S =12150+300N2
mediul coroziv cu viteza de coroziune : =0,16 mman;
durata de serviciu a aparatului: =105 h.
1.5 Zona cilindrica:
Evaluare actiunii eoliene, conform NP-082-04: Cod de proiectare.
Bazele proiectarii si actiunii asupra constructiilor.
Actiunea vantului; =0,5 kPa.

1.6 Zona seismic:

Se va utilize normativul P100-1/2006:Cod de proiectare seismic Partea I Prevederi de proiectare
pentru structure; orasul: Alba Iulia =0,7848 ms; =0,7 s.

1.7 Sistemul constructiv termoizolant:

vata mineral.
Legenda:
1. Manta cilindrica a aparatului cu diametrul interior tehnologic Dit si inaltimea Hm;
2. Fundul inferior al aparatului , bombat elipsoidal,are o zona cilindrica cu inaltimea h;
3. Fundul superior al aparatului ,elipsoidal. Grosimile de perete S1f;
4. Piciorul de rezemare cu inaltimea Hp;
5. Sisteme de rezemare ancorare pe fundatia din beton armat. Este realizat din inel, contra-inel, nervure
de rigidizare sau gusee, suruburi de ancorare cu crestatura;
6. Amenajari interioare: talere de tip flexi sau cap flotant.
7. Amenajari exterioare: racordurile
R1- racordul de alimentare cu Dn400;
R2-racordul iesire vapori stripare Dn400;
R3-racord iesire pacura Dn300;
1
 R4-racord intrare pacura Dn300
R5-racord iesire vapori benzina Dn400;
R6-racord intrare vapori benzina Dn200;
R7-racord pentru supapa de siguranta Dn200;
R8-racord aerisire Dn160;
8. Guri de vizitare intrare:asezate dupa o elice cilindrica cu Dn500,cu capac pivotant (GV);

Amenajari exterioare
Scara de acces de la nivelul terenului amenajat la primul podest (scara inclinata);
Scari vertical prevazute cu cos de protective cand lungimea e mai mare de 2m;
Podestele intermediare de lucru si de odihna. Sunt podeste inelare pe toata circumferinta sau pe
sectoare si podeste de varf;
Dispozitivul de ridicat:macara amplasata pe podestul de varf.

2.Planul tematic

2.1. Prezentarea constructive-functionala a aparatelor de tip coloana :

In industria petroliera prelucratoare ,chimica si petrochimica, precum si in alte industrii,se
intalnesc aparate tehnologice care,prin forma si dimensiuni,intra in categoria aparatelor de tip coloana,
avand raport relative mare intre inaltime si diametru.
Pana nu demut ,prin aparate de tip coloana se intelegeau numai aparatele pentru concesele de
transfer de substanta (masa),deoarece interioarele acestora erau concepute in acest scop.Odata cu
devoltarea si diversificarea proceselor industrial ,au fost concepute si realizate sub forma aparatelor de
tip coloana si aparate distillate altor procese fizico-chimice dar cele mai multe dintre aparatele de tip
coloana continua sa fie concepute si realizate pentru procesele de transfer de substanta.
Aparatele de tip coloana sunt recipient cilindrice cu diametrul mic comparativ cu inaltimea. Din

punct de vedere mecanic,considerarea unui utilaj ca aparat de tip coloana depinde de raportul , in
care:
Ht-inaltimea totala a utilajului masurata de la sol,in mm;
Ditech - diametrul interior tehnologic echivalent,in mm.

Daca >5 si Ht 10m,daca Ht > 10m,un utilaj de tip recipient se incadreaza in grupa
aparatelor de tip coloana.
In aparatele de tip coloana se realizeaza un anumit proces fizic sau fizico-chimic caracterizat de
anumiti parametrii de regim. Exista coloane care lucreaza sub vid, coloane care lucreaza la presiunea
atmosferica sau supra atmosferica (1-50atm) si la temperature de 500-600 (in instalatiile de cracare,
reactoarele si generatoare pentru reactii catalitice etc.).
In aparatele de tip coloana au loc procese de transfer de substanta sau de masa
(absorbtie,desorbtie,chemosorbtie,rectificare, extractie, adsorbtie fizica) motiv pentru care aparatele de
tip coloana sunt asociate cu transferul de substanta sau de masa.
Forma aparatelor de tip coloana este in general cilindrica, procesele de transfer de substanta se
realizeaza prin contract intim intre trei faze: gaz-lichid, lichid-lichid, solid-gaz. Pentru a asigura timpul
de contact necesar procesului dorit, coloana trebuie sa aiba o anumita inaltime mai mare decat diametrul.
In coloane lichidul curge de sus in jos datorita gravitatiei,iar gazul sau vaporii de jos in sus , sub
actiunea presiunii.
2
 Interiorul coloanei are drept scop crearea si marirea la maxim a suprafetei de contact intre
faze,acest realizandu-se prin umplerea coloanei cu corpuri de umplere,peste curge lichidul supus
prelucrarii sau se pulverizeaza(la coloanele cu umplutura).
In alte cazuri se folosesc talere pe care are loc barbotarea gazului prin lichid (coloane cu
functionare inregim de barbotare),fie pulverizarea lichidului de catre gaz (coloane cu functionare in
regim de picaturi sau de pulverizare).
Un aparat de tip coloana este format din urmatoarele parti principale:
Corpul coloanei, inclusiv sistemul de rezemare;
Amenajarile interioare: -talere;
-corpuri de umplere;
-serpentine.
Amenajarile exterioare, care permit realizarea operatiilor de intretinere curenta:
-scarii;
-platforme;
-podeste;
-dispozitie de ridicare.
Corpul coloanei- se realizeaza prin sudoare din virole sau se asambleaza din virole prevazute cu
flanse.
Coloana se rezeama pe o virola suport,pe suporturi laterale sau este rezemata la diverse niveluri. Corpul
coloanei se realizeaza din material corespunzatoare conditiilor de lucru.
In functie de diametrul si inaltimea coloanei si a parametrilor de regim,grosimea peretilor poate avea
valori cuprinse intre 4 si 120mm.

Dupa tipul amenajarilor interioare exista mai multe tipuri de coloane:

Coloane cu umplutura-se utilizeaza la prelucrarea substantelor agresive sau cu vascozitate
mare,cand sunt necesare caderi mici de presiune sau atunci cand cantitatea de lichid din coloana este
mica. Aceste coloane se utilizeaza la distilarea fractionate in vid sau fractionarea discontinua,in instalatii
semiindustriale si in lucrari de cercetare in laborator.

Coloane cu talere- utilizate pentru distilari si rectificari, absorbtie ,extractive, desorbtie etc. Zona
de spumarea obtinuta ca urmare a barbotarii vaporilor sau gazului prin lichidul de pe taler realizeaza
transferul de substanta. Dispersarea fazelor de pe taler este uniforma. Coloanele cu talere prezinta
urmatoarele dezavantaje fata de cele cu umplutura: caderi de presiune mai mari, constructie mai
complicate ,pret de cost mai mare si intretinerea mai pretentioasa.

Coloane cu rafturi si cu sicane:-coloanele cu rafturi in cascada se utilizeaza la racirea si

umezirea gazelor,sau la absorbtia gazelorcare see dizolva usor in lichide.Sunt mai economice decat cele
cu umplutura din punct de vedere al consumului de apa,dar cu gabarite mai mari decat acestea.

Coloane cu sisteme de injectare a vaporilor prin lichid la coloanele de rectificare si deabsorbtie

marirea debitelorse poate facepe doua cai: prin marirea diametrului coloanei sau prin utilizarea unor
amenajari interioare care sa permita marireaviteszelor vaporilor si a debitului de lichid. Sistemele de
injectare a vaporilor permit marirea debitului,astfel intensificanudu-se transferul de masa.

Coloane cu elemente tubular- utilizate numai pentru operatii de transfer de masa insotite sau nu
de transfer de caldura.

Coloane de elemente rotative- unele aparate de tip coloana sunt prevazute cu elemente rotative:
arbori cu amestecare sau cu discuri, intensificarea transferului de masa se poate obtine prin turbulenta
care rezulta din amestecarea sau agitarea lichidelor, la operatiile de extractie lichid-lichid continue.

2.2. Calculul mecanic de predimensionare

2.2.1. Datele tehnice

3
 Hm=28800mm
Dit=4600mm
pi=0.56MPa
ti=350

=0.16
=105 h

p =9000

2.2.2. Alegerea materialelor

Se face pe baza prescriptiei tehnice PT ISCIR -2003 pentru alegerea materialelor ,care se refera la
precizarea corecta a tipurilor de material (in special oteluri) si a marcilor de oteluri standardizate
utilizate in constructia de recipiente sub presiune stabile,calde si reci,conductelor sau elementelor
tubular.

Considerand =350 350 si =0.44MPa=4.42 <50 2 ,avem categoria a IV-a de
periculozitate pentru care se aleg oteluri destinate tablelor de cazane si recipient sub presiune lucrand la
temperaturii ridicate,ambianta sau scazute ,oteluri sudabile destinate constructiilor sudate,oteluri carbon
de uz general cu prescriptii de calitate.

Temperature maxima de utilizare a

peretelui metallic Categoria recipientului
Marca otelului STAS
cald
K
623 350 IV K47 2883/3-80
Presiunea maxima de lucru la Temperature maxima a peretelui
Categoria recipientului cald metalic
functionarea in regim p,in
T,in K T,in
I Pana la 850 Pana la 1023 Pana la 750
II Pana la 850 Pana la 823 Pana la 550
III Pana la 850 Pana la 748 Pana la 470
IV Pana la 623 Pana la 350
V Pana la 50 Panala 473 Pana la 200

Categoria
Oteluri admise
recipientului cald
I Oteluri aliate special.
Oteluri aliate destinate tablelor de cazane si recipient sub presiune lucrand la
II
temperature ridicate.
Oteluri slabe aliate,oteluri carbon de calitate normazate,oteluri destinate
III
tablelor de cazane si recipient sub presiune lucand la temperaturi ridicate.
Oteluri destinate tablelor de cazane a recipient sub presiune lucrand la
IV temperaturi ridicate,ambianta sau scazute ,oteluri carbon de uz general cu
prescriptii de calitate.
Oteluri destinate tablelor de cazane si recipient sub presiune lucrand la
temperaturi scazute,ambianta sau ridicate,oteluri sudabile destinate
V
constructiilor sudate, oteluri carbon de uz de general cu sau fara prescriptii de
calitate.

4
 In aceasta ordine de ideei conform standardului SREN 10028-2 utilizam otelul P 265 GH echivalent
lui K47.
P-otelul pentru fabricarea recipentelor sub presiune.
H-temperaturi ridicate.
G-asigura alte calitati (rezilienta,calitate,%S)
265-limita termica de curgere la temperature standard normal.

Compozitia chimica a otelului P 265 GH este prezentata in tabelul de mai jos.

C Si Mn P S N Cr
0.20 0.40 0.80-1.40 0.025 0.015 0.020min 0.012 0.30
Cu Mo Nb Ni Ti v Cr+Cu+Mc+Ni
0.30 0.08 0.020 0.30 0.03 0.02 0.70

2.2.3. Calculul de predimensionare.

2.2.3.1. Calculul rezistentelor admisibile:
Pentru otelul P 265 GH cu grosimea de perete 16 40mm se citesc din table urmatoarele
valoricaracteristice:
N
Rezistenta mecanica la rupere: Rtn m = 490 mm2
N
Limita tehnica de curgere:Rtn p0.2 = 154 mm2
Coeficientii globali: =2.4
=1.5;
Tip otel
. =
t 50 100 150 200 250 300 350 400
P 2655 Gh
16 40 247 232 215 197 174 166 154 139

Rezistenta admisibila a peretelui de rezistenta a:

0.2 490 154
a= 1 =min[ ; ]=min[ 2.4 ; 1.5 ]=min[204;102.7]=102.7 2

Rezistenta admisibila a sudurii
=0.85

= * a= 0.85 * 102.7= 87.295 2

2.2.3.2. Calculul de predimensionare a mantalei cilindrice:

La predimensionarea mantalei cilindrice, o consideram pe aceasta impartita in 4 tronsoane de
inaltimi egale cu
28800
= 4 = 4 =7200 mm.
Grosimea de perete pe fiecare tronson a mantalei cilindrice se determina din relatia :
,
1, =S+ 2 + ;
,
,-este presiunea de calculcare se determina astfel:
, = +,
, = *, ;
fiind suprapresiunea indicata prin datele de proiectare (MPa),iar , este presiunea hidrostatica de la
baza tronsoanelor (fig.2.1)

4070
= +21 = +2( +100)=28800+2*( +100)=28800+2235=31035mm;
4 4
4070
1 = +h= +100= +100=1117.5 mm;
4 4
4070
= = = 1017.5 mm;
4 4
5
 28800
1= +1 =1117.5mm+ =1117.5+7200=8317.5mm=8.3175m
4 4
28800
2= 1= + =8317.5mm+ =15517.5mm=15.5175m
4 4
28800
3 =2= + =15517.5mm+ =22717.5mm=22.7175m
4 4
28800
4 =3 + +1 =22717.5mm+ +1117.5=31035mm=31.035m
4 4

1 =90003 *8.3171m= 74857.53

2 =90003 *15.5175m=139657.53

3 =90003 *22.7175m=204457.53

4 =90003 *29.9175m=269257.53

=0.4+0.02*2=0.44 MPa=>0.44*106 =440000 Pa

1 = +1 =0.44+74857.5=74857.94 Pa=0.07485794 MPa
2 = +2 =0.44+139657.5=579657.9 Pa=0.579657 MPa
3 = +3 =0.44+204457.5=64457.5 Pa=0.6444575 MPa
4 = +4 =0.44+269257.5=709257.5 Pa=07092575 MPa.
-diametrul interior al sectiunii de rezistenta ,determinat de formula:
=Dit+
=4070+2*2.44mm=4070+4.92=4074.92mm;
-coeficientul de rezistenta al sudurii;
=0.85

a-rezistenta admisibia,in ; a=102.7;
=grosimea de adios,obtinuta cu formula:
= + =2+0.95= 2.95mm
-adaosul de coroziune:
105
= c* =0.16 * 8000an=2mm
-adaosul tehnologic:
=0.95mm.
Se obtin urmatoarele grosimi de perete a mantalei cilindrice:
,
1= 2 + ;
,
514857.54074.95103
1= + 2.95 = 12.05 + 2.95 = 15
20.85102.7106 2 514857.5

579657.54074.95103
2 = + 2.95 = 13.57 + 2.95 = 16.52
20.85102.7106 2 579657.5

644457.54074.95103
3 = + 2.95 = 15.09 + 2.95 = 18.04
20.85102.7106 2 644457.5

709257.54074.95103
1= + 2.95 = 16.62 + 2.95 = 19.57
20.85102.7106 2 709257.5

Avand in vedere inevitabilitatea solicitarilor eoliene, seismice si gravitationale ,grosimea de perete astfel
detrminata se majoreaza cu 30%:
1 =1*1.3=12.05*1.3=15.6
2 =2 *1.3=16.52*1.3=21.476
3 =3 *1.3=18.04*1.3=23.452
4 =4 *1.3=19.57*1.3=25.441
Aceste grosimi de perete necesita a fi standardizate ,conform tabelului de la pag.187 indrumator, astfel
incat grosimile finale ale peretelui de rezistenta a mantalei cilindrice vor fi :
1 =16
2 =22
3 =25
6
 4 =28

2.2.3.3. Calculul de predimensionare a fundului elipoidal:

Grosimea de perete se evaluaza cu urmatoarea formula:
+
1, = + = 2 , + ;
+
,

-este coeficientul de suprasolicitare ,ale carui valori depend de simplexul (fig.2.2.). Pentru =0.25;

= 1.00;
-grosimea de adaos,obtinuta cu formula:
= + + ;
=2.95mm
-adaosul de coroziune:
-2mm
-adaosul tehnologic:
=0.95mm.
-grosimea de adaosul tehnologicpentru compensarea subtierii tablei prinambutisare:
=0.8 mm.
+
1 2 , + ;
+
,
1+514857.54074.95103
1= + 2.95 = 12.05 + 2.95 = 15
20.85102.7106 2 514857.5+1

1+709257.54074.95103
2 = + 2.95 = 16.62 + 2.95 = 19.57
20.85102.7106 2 709257.5+1

Ca si in cazul mantalei , se adauga la grosimile obtinute inca 30%:
1, =1.3*1,
1, =1.3*15=19.5mm
2, =1.3*19.57=25.44mm
Grosimi care ,standardizeaza,iau urmatoarele valori:
1, =25.35mm(majorat) => Standard-25
2, =33.8mm(majorat)=>Standard-35

2.2.3.4. Calculul de predimensionare al sistemului de rezemare:

7
 Pentru aparatele de tip coloana se foloses, in mod obijnuit,suporturile inchise cilindrice sau
tronconice,in limbaj practic fuste sau picioare portante:

->Sistemul de rezemare:
1. Manta cilindrica ,virola de jos;
2. Fundul elipsoidal inferior;
3. Mantaua cilindrica a piciorului de rezemare;
4. Inelul de rezemare;
5. Contrainelul;
6. Suruburi de ancoraj
7. Nervure de rigidizare;
8. Cordon de sudura dintre manta cilindrica si fundul elipsoidal inferior;
9. Cordon de sudura dintre mantacilindrica a piciorului si fundul elipsoidal;
10. Cordon de sudura bilateral dintre inel de rezistenta si mantaua cilindrica;
11. Cordonul de sudura in colt dintre contrainel si mantaua cilindrica;
12. Fundatia inelara din beton armat.

Deosebim urmatoarele dimensiuni caracteristice:

= +24=>4070+25.441*2=4120.8mm
= +2*2=>4120.8+2*2=4124.8mm
= +24=>4124.8+2*25=4174.8mm
=600mm
=2300mm;
= + 4-b=>4124.8+25-300=3876.8mm
= + 4+b=>41284.8+25+300=4449.8mm
1 = + 2 =>4449.8+2*2.44=+4.92=4454.6mm
1 =1.6*3=>1.6*25=40mm->standard=1=40mm
2 =0.75*1=>0.75*40=30mm->standard=2 =30mm
3 =0.6*2*2 =>0.6*30=18mm->standard=3 =18mm

Diametrul surubului de stranger:

b=300mm
d1 =d+10=>48+10=58mm
d2 =d+10=>58mm
a=d+20=>48+20=68mm
Pasul dintre surub:
t s =7*d=>7*48=336mm
Dcs =Dip +2(a+STAS4 )=>4320.8+2(68+30)=4320.8mm
Numarul de suruburi de ancorare:
D 4320.8
ns = t cs = 336 =40.40->alegem ns =44.
s

2.3. Evaluarea sarcinilor si solicitarilor corespunzatoare

2.3.1. Calculul sarcinilor si solicitarilor masice:

Greutatea specifica a otelului:

0=78.5 3 =785002
Greutatea mantalei cilindrice:
D +D
Gm =4i=1 ( ei 2 it Spi Hti )* *0
4101+4070 4112+4070 4116+4070 4120+4070
Gm =( 0.025 7.2 + 0.025 7.2 + 0.025 7.2 +
2 2 2 2
0.025 7.2)* *78.5=726342.89(N)=>726.34(KN);

8
 De =Dit +STAS4
De1 =4070+(2*15.6)=4101mm
De2 =4070+(2*21.47)=4112mm
De3 =4070+(2*23.45)=4116mm
De4 =4070+(2*25.44)=4120mm
Greutatea capacului elipsoidal:
3
3
1 = 0 [0.1309(1 ) + 4 (2 2 )]=

1 =78.5[0.1309(41203 -40703 )+ 4 *0.10(41202 -40702 )]=15925N=12.95KN
Greutatea fundului elipsoidal:
3
3
2 = 0 [0.1309(4 ) + 4 (2 2 )]=

2 =78.5[0.1309*(41203 -40703 )+ 4 *0.10(41202 -40702 )=27501N=27.50KN
Greutatea gurilor de vizitare-rotunde cu capac pivotat cu captuseala:

-Masa unitara : = 200
28.8
-Nr gur de vizitare: = 3 + 2= 3 + 2=12 (si 2 guri de vizitare de pe capacul si fundul coloanei)

=
1000
11.69.81200
= = 22.75KN
1000
Greutate sistem de rezemare:
a) Greutate inel de rezemare:
2
=0 4 [ 2 ]*1

=78.25* 4 [(4449.82 4124.82 ) 40 = 6.87
b)Greutate contrainel:

= 0 4 [12 ( + 2 1 )2*2

=78.25* 4 [(4516.82 (4124.8 + 2 0.025)2 ] 0.03=6.26KN
c)Greutate picior de sprijin(fusta):
= 0* ( + 4 ) ( 2) 4
=78.5* (4124.8+0.025)*(2.3-0.03)*0.025=57.72KN
Greutatea totala a piciorului:
= + +
=6.87+6.26+57.72=70.85KN
Greutatea produsului din coloana:
-Greutatea specifica a produsului: =9000N=9KN
-Greutatea produsului din mantaua cilindrica:
3
= * .
4
40703
=9* 4 *28.8=3337.2 KN
-Greutatea produsului din fundul elipsoidal:

,2=0*[0.1309*3 +4 *h*2

,2=9*[0.1309*40703 +4 *0.1*40702 ]=79.43 KN
Greutatea talerelor cu clopotei:
28800
-Numar de talere: =600= 600 =48;
-Greutatea specifica a talerelor: =700;
2 40702
= * 4 = 4 =13.012
= *
=700*13.01=9.10 KN
-Greutatea totala a tuturor talerelor:
= *
9
 =48*9.10=436.8KN
Grosimea izolatiei exterioare:
-Greutatea specifica a izolatiei exterioare (vata minerala):

=1200 =1.2
-Grosimea izolatiei exterioare:
=120mm
-Greutatea izolatiei exterioare a mantalei cilindrice:

= * 4 * 4=1(1 + )
28.8
=1.2 * 4 *0.12(4101+2*4112+4120+4*0.12)=53.2KN
-Greutate izolatie exterioare a capacului si a fundului elipsoidal:
capac (De1 +Siz )2
Giz =iz *[ (De1 + Siz )* Siz hmin +1.3 iz *S
2
capac (4101+0.12)2
Giz =1.2[(4101+0.12)*0.12*0.1+1.3 *0.12]=4.94 KN
2
fund (De4 +Siz )2
Giz =iz *[ (De4 + Siz )* Siz hmin +1.3 iz *S
2
fund (4120+0.12)2
Giz =1.2[(4120+0.12)*0.12*0.1+1.3 *0.12]=4.99 KN
2
Greutatea izolatiei antifoc al piciorului de sprijn :
-Greutatea specifica a izolatiei antifoc (tencuieli de rabit):

=15003 =1.53
-Grosimea izolata antifoc: =40m;0.04m
= * ( + )*
=1.5* *(4174.8+0.04)*(2.3-0.08)*0.04= 1.74 KN
Greutatea podestelor:
-Se alterneaza podestele la 360si 180,rezulta: 2+1 =360si 2 =180
-Lungimea podestului = 1100

-Greutatea podestului : =1.05
-Greutatea podestelor pe inaltimea aparatului:

, = * 2 *180*
4449.8+1.1 360
,1= * * *1.05=14.68 KN
2 180
4449.8+1.1 180
,2= * *180*1.05=7.34 KN
2
,3=,1 =14.68 KN
4112+1.1 180
,4= * * *1.05=6.78 KN
2 180
4112+1.1 360
,5= * 2 *180*1.05=13.56 KN
,6=,4 =6.78 KN
,7=,5 =13.56KN
,8=,4 =6.78KN
,9=,5=13.56KN
4101+1.1 180
,10= * * *1.05=6.01 KN
2 180
4101+1.1 360
,11= * 2 *180*1.05=13.53KN
,12=,10 =6.01KN
=11
=1 , =136.82 KN

-Greutatea specifica a podestului de varf: =0.92
-Greutatea podestului de varf:
= * =13.22*4103.2=11.89KN
2
4103.22
= = =13.22 2
4 4

10
 =1 +2*1.1=4101*2*1.1=4103.2m
Greutatea scarii pisica: :
= * *
-Greutatea scarii pisica: =300n/m
-Numarul scarilor pisica: =1
- -lungimea scarilor pisica: = *28.8 m
=1*28.8*300=8.640KN
Greutatea dispozitivului de ridicare situat pe podestul de varf:
=18 KN
Greutatea celorlalte echipamente (manomete, aparate de control si control - AMC):
=50 KN
Greutatea totala a aparatului:
-Greutatea coloana fara produs:

= +, +, + + + + + + + + + + +
=726.34+12.95+27.50+22.75+33.72+436.8+53.2+4.94+4.99+3337.2+11.89+8.640+18+50+70.
85=4819.77 KN

-Perioada proprie de oscilatii :

Sub actiunea fortelor orizontale,aparatele de tip coloana lucreaza in general,la incovoiere,ca niste
console si,in consecinta,oscilatiile lor sunt conditionate,in primul rand,de rigiditatea proprie la incovoire.
Perioada proprie a unei structuri fata de inaltime creste.Cu cat structura este mai rigida,aria este
mai mare,cu cat nodulul de elasticitate este mai mare cu atat structura este mai rigida.
Conform STAS 9315/1-73,perioada oscilatiilor proprii se calculeaza cu formula:

=1.8H [s];
H-inaltimea aparatului considerate de la suprafata solului pana la varful coloanei[m];

H=1, + +h+ ;
H=1.1175+28.8+0.10+2.3=32.31 m;
G-greutatea aparatului in conditii de functionare,[N];
G=136.82 N;

*i=rigiditatea proprie la incovoiere;
=nodul de elasticitate longitudinal la temperature =350C determinat prin interpolare din tabelul
14.
=1.875*108 KN/2 .
I=momentul de elasticitate longitudinal;

I=64(, 44 -4 );

I=64(, 44 -4 )= 64(41204 -4074.924 )=0.634 ;
g= acceleratia gravitationala[m/ ]:g=9.81 m/ ;
136.827.2
=1.8H =1.8*32.31 9.811.875108 0.63 = 0.553
+

2.3.2. Calculul sarcinilor si solicitarilor seismice:

La evaluarea solicitarilor seismice se utilizeaza Codul de proiectarea actiunii seismice P100-

1:2013. In metoda curenta de proiectare actiunea seismica este modelata pentru o forta seismica globala
echivalenta ,care se mai numeste forta taietoare de baza.
Potrivit normativului P100-1:2013,exista doua metode de proiectare a structurii la actiunea seismic :
metoda A si metoda B.
Metoda A este metoda curenta de proiectare si este obligatore pentru toate structurile amplasate in
zone seismice. In metoda A calculul structurii se efectueaza in domeniul static de solicitare,materialul si
structura in ansambul fiind considerata ca lucreaza in domeniul elastic:

11
 (, 1 )
= [KN]

-coeficient de importanta a structurii si se determina in functie de clasa de importanta a
structurii.Potrivit P100-1:2013 exista 4 clase de importanta prezentate in tabelul 2:
Table 2.1 Valorile coeficientului de importanta :
Clasa de importanta I II III IV
1.4 1.2 1.0 0.8

In clasa a II a de importanta se admit avarii,dar acestea trebuie sa fie limitate,astfel incat sa nu se

produca pierderi de vieti omenesti.Incadram structura de proiectie in clasa a II a de
importanta,rezulta =1.2;
-reprezinta acceleratia terenului pentru proiectare.In Ploiesti acceleratia orizonala a terenului
=0.35*g.
(, 1)-coeficient de amplificare dinamica a structurii,care este functie deperioada de vibratie a
structurii in modul fundamental, 0 = 1 si perioada de vibratie a terenului in amplasament,denumita
perioada de control,notate cu .
In Ploiesti = 1.6 => (, 1 )=2.75

Valori ale perioadelor de control

,s 0.07 0.10 0.16
,s 0.07 1.0 1.6
,s 3.0 3.0 2.0
Fig.AII.3. Spectrele normalizate de raspuns elastic pentru acceleratiile componentelor orizontale ale
miscarii terenului,pentru fractiunea din amortizarea critica.=0.05 in zonele caracterizate prin
perioadele de control 1.0s< 1.6s
I-structuri foarte rigide (sare)
II-domeniul structurilor rigide
III-domeniul structurilor flexibile sau flexibile
IV-structurile foarte flexibile,inalt flexibile
-q=coeficient de comportare al structurilor; q=2

Tabelul 2.2 Valori ale factorului q pentru structure metalice

q4 Inalt ductile H
2q<4 Cu ductilitate medie M
q=1 Limitat ductile L

-- -Coeficient de echivalenta ce tine seama de complexitatea structurii, =1.

--M-masa totala a structurii:

M=

.
M = . =139.46 (tone);
--Fb-forta taietoare de baza corespunzatoare modului propriu fundamental.
.
Fb=12*0.35* *1*139.46=805.38 kN
In metoda B de proiectare,actiunea seismic este modelata prin accelerograme corespunzatoare
cutremului din amplasament. Calculul se efectueaza in regim dinamic sau cvasidinamic si in domeniul
plastic de raspuns al structurii.
Aparatul va fi impartit in 5 tronsoane dupa cum urmeaza:
Coloana in 4 tronsoane,astfel incat mantaua sa fie impartita in 4 sectiuni egale ca inaltime;
Al cincilea tronson il va constitui sistemul de rezemare: Fig 2.5.

12
 Calculul maselor:
5 =2 + +
5 =79.43+33.72+70.85=184 KN

5 = 5
184
5 =9.81=18.75(tone)
5
1 =2 =3 =4 = 4
139.4618.75
5 =30.17 (tone)
4
Inaltimile tronsoanelor in care este impartita coloana:

1 =1 + 4
28800
1 =1117.5+ =8.3175 m
4

2,3,4= 4
2,3,4=7.2m
5 = +
5 =2.3+0.10=2.4m
=7.2+7.2+7.2+2.4+8.3175= 32.31m

13
 Pozitiile contrelor de greutate a tronsoanelor:
5
5 = 2
2.4
5 = 2 =1.2m

4 =5 + 8
28.8
4 =2.4+ =2.4+3.6=6m
8

3 =5 + 4 + 8
28.8
3 =2.4+7.2+ =2.4+7.2+3.6=13.2m
8

2 =5 + 4 +3 + 8
28.8
2 =2.4+7.2+7.2+ =2.4+7.2+7.2+3.6=20.4m
8

1 +
4
1 =5 + 4 +3 +2 + 2
28.8
1117.5
1 =2.4+7.2+7.2+7.2+ 4
=2.4+7.2+7.2+7.2+5.625=28.02m
2
Fortele de baza pe fiecare tronson:

= *5
=1
5=1 =1 +2 +3 +4 +5
=(28.02*30.17)+(20.04*30.17)+(13.2*30.17)+(6*30.17)+(1.2*30.17)=2065.43 m*t
845.3
1 =805.38*2065.43=329.6 KN
604.66
2 =805.38*2065.43=235.7 KN
398.24
3 =805.38*2065.43=155.2 KN
181.02
4 =805.38*2065.43=70.58 KN
36.20
5 =805.38*2065.43=1.411 KN

Verificare:
=5=1 =329.6+235.7+155.2+70.58+1.411=792.49 KN

Momentele de incovoiere in sectiunile M-M si R-R (fig.2.5)

1) =5=1
=1 1 +2
2+3 3 +4 4 +5 5
=(28.02*329.6)+(20.04*235.7)+(13.2*155.2)+(6*70.58)+(1.2*1.411)=1643.2(KN*m)
2) =4=1( )
=(1 ) 1 +(2 ) 2 + (3 ) 3 + (4 ) 4
=(28.02-13.2)*792.49+(20.04-13.2)*792.49+(13.2-13.2)*792.49+(63.2)*792.49+(1.2-
3.2)*792.49 =9874.42(KN*m)

2.4.Calculul mecanic de verificare la rezistenta si stabilitate

2.4.1.Determinarea eforturilor unitare:

Aparatul este solicitat la (fig.26):
Presiunea interioara a sistelului;
Compresiune sub greutatea proprie;
Moment incovoietor dat de firta seismic sau de vand.
-In mantaua aparatului sunt generate toate cele trei tipuri de efoturi unitare
principale:radiale,inelare,meridionale.
1) Efortul unitar radial maxim este datorat presiunii interioare de calcul:
=| |=0.44 N/2
14
2) Efortul unitar radial maxim este si el datorat presiunii interioare de calcul:


= 2
4.097950.44
= 20.02205 =40.88 N/2
S= -
S =25-2.95=22.05=>0.02205 m

=4 -S

=4.120-0.02205=4.09795m

=0
=0
= + +
=0+0+40.88=40.88 N/2
3) Efortul meridional este datorat presiuni interioare de calcul,greutatii aparatul si momentul de
incovoiere seismic:



=
4
4.097950.44
= 40.02205 =20.44 N/2
/
=-
/ 1184
= 283873.67=- 4.17 N/2
= -5
=136.82-184=-47.18 N/2
=* *S
= *4097.95*22.05=283873.67 2
4 4
4
=32*
,4
4.1204 4.07594
=32 =18.63 N/2
4120
= + 2
=4070+2*2.95=4075.9

=
9874.42
= =18.63 N/2
0.053
+() ()
4) Efortul meridional total pentru fibrele interse si comprimata :
+() /
= + +
+()
=40.88+(-4.17)+18.63=55.34 N/2
() /
= + -
()
=40.88+(-4.17)-18.63=18.08 N/2
In sistemul de rezemare al aparatului apar numai eforturi unitare meridioanale.

5) Efortul meridional datorat greutatii proprii a aparatului:

/
=-
/ 136.82
=- 0.321 =426.23

= * *1
= *4.09795*0.025=0.321

= +1

=4124.8+0.025=4124.8
6) Efortul meridional datorat incovoierii seismic:
4 4

=32* ,
16699.216499.2
=32* =0.047
4174.8
15
 ()
=
() 9874.42
= =18.63 N/2
0.053
+() ()
7) Efortul meridional total va fi calculcat pentru fibrele intinse si comprimata
+() /() ()
= +
+()
=-4.17 +18.63=14.46
+() /() ()
= -
+()
=-4.17-18.63=-22.8

2.4.2. Formultarea conditiilor de rezitenta si stabilitate:

Conform starii limita ultima SLU,efectele actiunilor la care este solicitat aparatul(presiune,
greutate,pompa si cutremur sau vant)sunt supuse conform codului de baza de proiectare a structurilor.
Cod de proiectare.Bazele proiectarii constructiilor,indicativCRO-2012.

16
 Manta:
Conditia de rezistenta (C.R) si conditia de stabilitate (C.S) se formuleaza prin compararea
eforturilor unitare efective cu cele admisibile.
Dintre cele doua moment incovoitoare(eolian si seismic) preponderant este momentul
seismic,adica: > .In care caz, se admite ca = =M.
Conform teoriei I,teoria efortului unitar maxim de intindere,conditia de rezistenta se formuleaza
astfel:
=max[ , , ]=
= = = 0.9**0.2 N/2
+
=max(| |, |), N/2
=max(|55.34 |,|18.08 |)=55.34 N/2
0.9* 0.2 =0.9*0.85*154=117.81 N/2 ; conditia nu se verifica, se allege un material superior.
Conform teoriei V se obtine:
= =2 + 2 + + 0.9* * ; N/ 2
0.2
=40.88 + 55.34 40.88*55.34=84.10; N/2
2 2

84.10 N/2 > 117.81 N/2 , conditia nu se verifica, se alege un material superior.

Calculul de verificarela stabilitate pentru manta:

G M
Conditia de stabilitate se formuleaza astfel: m + 0.8m 1
s 1c
Rezistenta admisibila din punct de vedere al stabilitatii pentru solicitarea statica la compresiune axiala
uniforma, ,se defineste ca fiind valoarea cea mai mica determinata cu formulele:

,={ = , ; = ,} N/

Valorile critice ale eforturilor unitare de compresie axiala uniforma:
2
=0.605* *

350 225
=0.605*18.75*108 *4097.95=1384.07 N/2
2
=0.100 * *

350 225
=0.100*18.75*108 *4097.95=228.77 N/2
Coeficientii gobali de siguranta:
=5.0
=2.0
1 =
350
= 228.77 N/2
1384.07 228.77 N
=min { ; 2.0 }=> =min{ 276.81 ; 114.38}=> = N/2 .
5.0 2

4.17 1384.07

+ 0.8 =114.38+0.8228.77= 0.75 1.0 Conditia se verifica.
1

Sistemul de rezemare
Intre cele doua moment incovoietoare(eolian si seismic)preponderant este momentul seismic
,adica > .
Conform teoriei I, teoria efortului unitar maxim de intindere,conditia de rezistenta se formeaza astfel:
= = =(
)0.90.2 N/2.
|
= | ;Conditia nu se verifica , se alege un metal superior.
Calculul de verificare la stabilitatea pentru sistemul de rezemare:

Conditia de stabilitate se formeaza astfel: + 0.8 1
1
Rezistenta admisibila din punct de vedere al stabilitatii pentru solicitarea statica la confesiune axiala

uniforma ,se defineste ca fiind valoarea cea mai mica determinate cu : { = , ; =

}; N/2 .
,

17
 Valorile critice ale efurturilor unitare de compresiune axiala uniforma:
2 20.025
=0.605* * ; N/2 .=> 350
=0.605*18.75*108 * =1384.07 N/mm2;
4097.95
2 350 8 20.025
=0.185 * * ; N/2 .=> =0.185*18.75*10 *4097.95=42.32 N/mm2;

350
1 = =228.77 N/2
Coeficientii globali de siguranta :
=5.0
=2.0
1384.07 42.32
=min { ; 2.0 }=> =min{ 276.81; 21.16}=> = 21.16 N/2 .
5.0

4.17 1384.07

+ 0.8 = 21.16 +0.8228.77= 0.73 1.0 Conditia de stabilitate se verifica.
1

Manta
Rezistenta admisibila din punct de vedere al stabilitatii pentru solicitarea la compresiune de
incovoiere, ,se defineste ca fiind valoarea ce mai mica.



, ={ = , ; = , }

350 2 20.025
1 =0.605* 350 * = 0.605 18.75 104 4097.95 = 1384.07 N/2

350 2 20.025
1 =0.100 * 350 * =0.185*18.75*104 *4097.95=423.22 N/2

350
1 =1 = 423.22 N/2
Coeficientii slabi de siguranta:
=4.0
=1.5
1384.07 423.22
1 =min { ; }=> =min {346.01; 282.14 }=> =282.14 N/2.
4.0 1.5

4.17 1384.07

+ 0.8 = 282.14+0.8423.22=0.401.0 Conditia de stabilitate se verifica.
1

Sistemul de rezemare
Rezistenta admisibila din punct de vedere al stabilitatii pentru solicitarea la compresiune din incovoiere
1 :
350 2 225
1 =0.605* 350 * = 0.605 18.75 104 4119.8 = 1376.7 N/2

350 2 225
1 =0.185 * 350 * =0.185*18.75*104 *4119.8=420.9 N/2

350
1 =1 =420.9 N/2
Coeficientii globali de siguranta:
=4.0
=1.5
1376.7 420.9
1 =min{ ; }=> =min {344.175; 280.6 }=> = 280.6 N/2 .
4.0 1.5

4.17 1384.07
+ 0.8 = + =4.091.0 Conditia de stabilitate se verifica.
1 280.6 0.8420.9

18