Referengi stiinpitici: Prof. univ. de. Bazil Pry pdr. Cristian Vasile Prof. univ. de. Mihai Barbos Desetietea CIP a Bibliotecii Nayionale a Romanici IMBROANE, ALEXANDRU MIRCEA ice gengrafice / Alesandey Mices Inboae, - Co mise hyn, 2012. Vol ta Structure date, - 2012 - blogs. ISBN 978.973.595.178 ost (© 2012 Auroral volumului. Toate dreprutle rezervate, Reprod- negara pin orice mijloace, fk acordal ‘ete interzisa gi ve pedepseste conform lei Coperta: Toana Herbel ALEXANDRU MIRCEA IMBROANE SISTEME INFORMATICE GEOGRAFICE VOLUMULI STRUCTURI DE DATE, PRESA UNIVERSITARA CLUJEANA. 2012@ @Sri Romania a In ultinii ani Sistemele Informatice Geografice (GIS) a evoluat i at prolifera fe nivel mondial inir-un itm fra precedent. Noi gi noi versiuni apar aproape anual, tot mai puter ce, mai complexe $i mai eflciente. Utilizarea tehnologiilor GIS Ia noi in Yard este modest i$ regi, care realmente aus nevoie de GIS), ran mai multe) poate f i lipsa de documentatie In limba ro- ‘ning. Prin aceasta carte incre s8-mi adc un aport in aceasta privind Cele eiteva cdr care au aparut la noi au earente hati in explicatca nofiunilor de baza Fiecare autor a incetvats4 prezinte Inerile dupa orientarea sa profesional si doanenial sin de interes, Maj apare si o at problem, anume cea u tralueeslor din limba engleza, care hu sunt intotdeauna cele wai fei Imagint suteltare Worldview? deve copii eesti ct este dea prezenta int-o form riguroasd si pe solic Dm oferte de Guropecn Space ‘otiunile uilizate an medial GIS, iar mesajul este « insusifin8 wofiunile de baza eorect inte de te aplica » Datorits volumulat mare de material am hotarat s8 impart Iucrarea in dow volupie, in ‘olumul de fa am abordat in principal struetrile de date GIS, wrmignd ca in voluml Ils twotez analiza spajala si modclarea ‘Acest volum este strucurat pe 15 capitole si 7 anexe. Bibliografia fost prezentata la 0509012000 $4180/e0 27002006 4 50 1002005 Instrumente GPS oe fme Teimble (ina refer laimplementarea in diferte inst asa de precite Gt s!topograice Una din cauze (sunt eu si geodezie posibil acoesibils maging ‘Ste slid prac Ais sfirgitl fiecirui capitol. Referinele le-am redus la minim necesar, pentru ano ingretmna (Bestia, Sever, Mabie) aed pen lectura. De aceea lista bibjngratiea euprinde si Iuerae} care mi a fost referite dar care a tdereteree de op i tate fost folosite intro manier indirect, san abordenza subiectele din capitol respect. Ele sunt recomandate pentru a suplini anumite detaié pe care eu Te-am considerate pot fi ne= ‘borroceemenmvoneereicteee alate la nivelul de tatare a earit pe care mi Fam propus oaecenaR: Prin introducerea anexelor amy incercat si daw self-consistent acestei eA adicd sh fe nevoie de o lectura suplimeniara privine notiunile prezentate. Astiel anexcle au roll de a lnteegi, sau daca vroti de findamenta nojiunio explicate in capitole. Unele anexe, cum Programe de instruire inubilroreo arf misurarea distanjclor pe Pamntul sferic sau eliptic, transform de datum etc. au iproduselor Gis / GPs rolul mai degrabii de a larg orizontal cititorului. Ele pot fi neglijate fa 0 prima citire, dar cine doreste st infeleaga cu adevarat, este suits le parcurga chiar gi superficial. Cu eeti- ludine va avon o ala viziure asupra eubiectulsi in discujie. Sigur ¢& orice consullare biblio= trafic este binevenita pentru a consolids cunostinfeleexpuse. Cartea se doreste a fi generala, in sensu €3 notiunile prezentate sunt inependente de soft, Problema este c3, nu bate softurile au implementate aceleasi functionalitai, unele sunt mai slabe, altle mai complexe, De asemenes uncle operatini sunt abordte diferit in sof tur diferite. Nojiunile sunt tousi aceleag. De exemplu strcturile topologice mu sit trate a fel, desi filozofia este aceeai. Uneor existadiferenfe foarte mari inte softur, ‘olust abordind un astfl de subiect pragmatic nu pot fi total independent, died trebuie ‘8 ai In vedere un anumit sof. Noi am ales ArcGIS (elaborat de firma ESRD), care esto la ‘ora actual cel mai raspnalt, cel mai puternic si chiar cel mi sccesibil, Tosi aceasta carte na este un manual pentru ArcGIS, atfel cd nu am intra! in detalii privind comenzale. Uncori am dat edteva sugestit. Am insistat doar asupra manayementulu) structrilor de date. De ceca am rezervat dout capitole separate pentru structure de date ESRIjcum am proce pots c lenis fe recente even dich - sass fee eel In aneledinre cle wnded sf dfine mi ri, De aces ee reco {ht caf sort i unce nfl dup en prerso pat dn lcae : Primal eaplal ete inrodui. Am dst ctova deta domenile de apical Dette sun de conint 9 orale gt com ge ebignete tn mae dscpine des pve. De accent feoeat mniroeel etn care a popus party GIS Benes GIS este un sR dance tebe fm pagan formal Train ol nm ners resi nin mod ctl eeentar pon teceen de lovee a ht igi, Pr ncpaor ete olga de parc rege acest {piel Este tportant sae trlnghnivelele de abt, pet ch po arcu Gui vom een dv how deter casi tcc prep wn 0 de es irr sl de mre De ces se ats prs ons orp statr a fos prevent it-e mane ct mises : 1° Capitlt tel ete emscrtsacturlorYctorn, Si ace tebule parce i ney tne, clr dct etna ee cuostinf dene nee nit. Anaconda o portant dese bi arucurer de date plop care exe compo gideo mex, Act eet ma importante 9 pons cn mpi ile (ab de georefree) All nivel denmarctite ete dechl de mare fide accea el import tse ace af event Indicees tee ened emenes impor Arn penal cev al eat dig zor chiar dao aoe eset a lure un atl echiparer uta in import, cana fei pot Ble ral or fen ese accen ch sre {act se comoseenractriacle i functionalitifile acesuia Sucre raster au st stort n eapfolelurumor (8. una Grease sis- temelorderepezentare alr in GIS. Am prezntt sci aster sub toate spiel Comite deta astfel cd pen un lator ogni exe pun probabil she neces 0 dccumeniajie suplinena. Decaece magne sateiare sit stv ester mbna Ieam preenati pe acetn mal seca. Impreana cu eleva operat specifi de relic: ‘Sam sordat sot vom strustule TIN, deoursce acest peice gener suprateelr st vor prevntte i volutla Ie, La fa exe situa 9 pent modelee Gatelevati ar ir din acest mol este mi gre de ines nome terain din Bo: dataset a a cs. ‘Am acordst o importans poste pres mare, unor notin de geodeze, ere fc obec copilot clack. Citor (alt ded geode) vor ala mule fcr intrest. na dine nofinile este mal portant, ete cea Je datum (orzata x vertical) Am int {hupn acest notin deoarce a consaat cb pin st ce care na nels coret ‘erst nofine. Am fncercat sh lamoreee pe ot posi opera de trenaformare de dat Notnile de lipsoid lc gi elisold universal (geocentric) ocupao portane inportaih dine ele are amo ingen hi a ei Dest pare banal, dp ltrs parr ferent va vei da seat A neste tema aa Neat dm subtnt frent te sistem Se ein iad de refering doce ete necear sh le devecim nIratare ronda se coda ome portant sem ‘er Drotetilecartograie au fost prezetate th eapltolul urmato (6). Ele sunt in strié lotr ct Pont corset eipoid de refer. Ai renee Stat doa protesie cores Talsexe la noi (m0 cao s-a0 fost exit hr pe supert de hate in coe pro- inti), ct toate detail po cate un utlizator GIS ar Webus e ge. Ese var de Stereo ‘i, Gause-Krager, Metetor 31 UIM. Am prezerat ma multe dtl cu sop de fale at nl putin ate suse boric, cere mun oem go de procus: Am insist pu 6 fin asupra elipsei deformarlor (indicatoarca Tissot), deoarece am consatat cd sunt destui care © confunda cu elipsa crorilor (trata in cap. 14). Poate eel mai important luctu din acest capitol este prezentarea proiecjiei dublu-stereografic. Este maniera in care ESRI a implementat in AreGIS proiectia Stereo 70. Cred c& am reusit st imurese acum si probles matiea privind daturn-ul Dealul Piscului pentru proiectia Stereo 70, ieoreferentierea este, probabil, notiunen cea mai des writat si cel mai putin infeeasd De aceea am acordat un capitol integ acestui subiect. Muli utilizaori GIS eeferentaea fd probleme, chiar pot interpreta eroarea medie patratic, fr8 #8 infeleapa in profanzime pro~ ces propriu-zis. Uni zie c& nici nu este important, ci doar si sit s4 referenjier. Atonel care este rispunsul la intrebarea: ete punete de control stn! necesare pent tferenticre? Daci nu se intelege procesul in sine, attnci cu siguranfc& nic rispunsul nu poste fi corect. Pe de alts parte existh anumite particulartstiprivind referentierea in diferite soft, Este canal UTM, care in ArcGIS are un detaliv ce tebuie stint aliminteri nu se poste face refs renferea. De aceea multi prefert alte softuri pentru georeferenfere, cum ar fi Global Map: Per, ce par mai accesibile, desi prelucrarea se face in ATeGIS. Finalmente tot ArcIS este cel care reznlva problema deoarece recunoaste on the fly” referentierea generat de alle softuri, Am prezentat georeferenfierea sub toate aspectele,inelusiv ete tui decdt cel in eare se lvereaza precum $i prelucran dlecurg din aceasta, Paradigma OO (Object Oriented) este la ordinea zilei in crearen de softuei de orice nat 18 $i in orice domeniu. Pe de alti parte introducerea bavelor de date relationale en obiecte 48 0 nowd perspectvi a tot ceea ce inseamna date geografice. Acest subieet nit ste simp deloc. Fotusi am prezentat in eapitolul opt anumitenotiuni pen cei care donese <8 apo. fundeze acest domeniu. Am incercat s& prezint eft am putt de elementas ce inscamnd 0 stryctura line bunfoaraintrun fisier codificat (generat de un limba) slgoritmicelasic) si o insfanfé a unui obieet. Proliferarea softurilor geopralice (si mi refer aici la AteCIS) so ato. reazi in mare parte includerit acesteiparadigme in cadrul acestora. Nu am pulut intra in ‘mari detali, dar ceea ce este esential cred cf am reugit st evidentiez. Aces! capitol este uti Pentru cei care avin intente si dezvolte structuri de date noi dar i immplementri ‘genuri de aplcafii cum ar fi reelele de utltfiint-o manierd modem # efferent, ‘Am avordato important mare organiziriidatelor in figiere gi haze de date (eapitoh 9). Am avut in vedere mai multe motive pentrw acest Incr In print rnd arm constatet et foarte multe persoane (altele decatinformaticieni) ma au cunostinfeclementareyrivind mo, dul de organizate a memoriciintome, a Fisicrelor $1 in fine a hazelor de date. Casa nu mal ic de contuzia dintre un fisir gi o baza de date. Desi caleulatorul a pitas in toate dome- Bile, este surprinzator ete lacune exista la unit privitor la aceste subiecte, De accen am abordat tema de la simph la complex cu definirea taturor nofunilor pe care wn tileator GIS este puss fe foloscaseé sau si fe eeunoasc® in anumite contexte’ Bazele de date spa {inle sunt mult mai complexe decat cele, s8 zicem traditionale (Kiri component spatial Daca acestea din urma nu sunt infelese Corespanzator este 0 iluzie cd vom infelege bazele de date spatiale. Cuvantul baza de date este folosit abuziv de majoritatea ulizavorilon, ase tel c& orice adumiturd de date, dupa parerea uniora, este 0 baza de date. Lucruile ebuie clarificate, mai ales ci pe aceaststehnologie se bzen7a cam tot ce se va dezvolts in vitor Dacit nu se tie mai nimic despre un index de figier oarecare, ce sh mai vorbim de un index spatia? © alts problema este concurenfa aecesuhii. Bazele de date distibuite sunt tot mai "aspéndite impunindu-se eu necesitate cunoasterea mcar in linii maria eestor tehnologi. Deoarece am avut in vedere soft ESRI ArcGIS, si sunt convins c& mali dinre cei eare citese aceste rénduri folosese mai mult sau mai putin acest soft, am considera util $4 abor- dee. pana ta un anumit detaliu rezonabil, structuri de date ESRI bazate ai pe. fsiere 7(eapitolul 10) ct gi pe baze de date — geodatabase (eapitalul 11). Am tratat mai deta siructura shapefile, care este cea mai simpl8, cea mai utiliza gi care a devenit un standard Inernafional. Desi la ora actuals sunt foarte pusini din cei ce citese aceasta carte (poate chi- far nimeni) care Folosese structuri coverage, am acordat toust un spajiu acestei struct Considered este important s8 se stie modul in eare a fost conceput la ora respectiva, modu de organizare a datelor din inteiorul su, mai mult ca o lirgie a orizontulul, dar gio pet- ‘epfie mai bund a geodatabase, Pentru aceasta din urma structura am rezervat un spatity miae re din mai multe motive. In primul rnd aceasta este tendinj general de evoluti a structu- filor de date geogratice, cum spuneam mai sus, Subiectul este foarte complex gi nu chiar fccesibil. Sunt convins eA sunt dest care au avut probleme in a infelege structra sa sub toate spectele, mai ales daca incereats& Tnvefe pe cont propriu. M-am limita la explica- 104 notiunilor, insofite de anumite eomentari Am incercat st explic edt am putut mai bine nofunile extzem de importante, anume feature elass si feature dataset. Am jusifical de ce cate bine 38 folosim nofiunile in limba englezi. De asemenea am acordat o mare importania twpologiei in geodatabase, Este unol din instrumentele cole mai puternice oferite de vreo companie GIS pentru asigurarea realzarii unor strueturi de date corecte. Duct s-# Injeles «at de eat ropologia pentru coverage, cu sigurantd va fi mai accesibla gi topologia in geodi- tabase. Dup& parcurgerea acestui capitol, cu siguranfa vel avea o alld perspectiva asupra geodatabase ga posibilitailor aproape nelimitate pe eare Te ofera aceasta. Acam pute cit ‘cu mai mare uyuringt documentaia original, Brorile care rezultd din editare (eapitolul 12) este un subiect care ar trebui s8interese~ ze pe oricine realizeaza hii digitale. Trebuie sf fxcem deosebire inte inertitdine $i ror (Gratat in capitolul urmator) gi errile in editare, care de lapt sunt gregel Nu se poate trece Jo o analiza fara a inlitura toate erorle posibile (si detectable) din strucura de date. Am ‘acordat o mare importanié noliunii de Loleranja (eu cele dou forme Fuzzy tolerance $i ‘Cluster tolerance) care, dupa parerea mea, este cheia succesulal in injelegerea completa a sirwcturlor topologice. in final capitolului am prezentat toate tipurile de eroritopologice din geodatabase, pastrand suceesiunea gi forma din ArcGIS 10, astfel e& un utilizator nu Imai are nevoie, practic, s8citeased documentata originala, sau o va cit cu mare usurin ‘ncertitudines si erorile in GIS, care fae obiectl eapitolului 13, sunt foarte putin lua- te in seam de uilizator. Cred ed este un subieet care merit tent, macar in prineipi Ni putin: sunt aceia ce fac confuzie intr precizie si acuratee, De aceea am acordat un spat ii mare acestor nofiuni, si in special a diferenjei dintre ele, De asemenea sunt autor care ‘hu fac deosebiro inte RMSE gi abaterea medie patratica (deviaya standard), ceea ce nu este tocmai normal, in anexa VII am lamurit gt aceasta problema, Problematica erorilor nu se sfirgeyte wii, La misurStori avem erori aleatoare gi eroisistematice, Chiar daca la prima vedere nu le deosebim, in realitate ele difers foarte mult i de ose sunt (si tebuie) tratate life. In plus mai avem spajil bidimensional, eare implica erori in doua direc Tardy favem 0 situajie eu care, mult dintre no}, nu s-au intl Trebuie Himuith si aceasta pro- bem in virtutea fuptulii ob aceasts carte se doreste a fi, pe cit posibil, sol-consistets, am ‘scondat importan{a mai mare (deei gi un muna de pagini semnificaiv) nofiunilor de stats tied (amex VII) care sunt implicate in infelegereaerorilor aleatoare. Cele expuse pot fi fo- losite gi im cadru altor discipline geografice gi mu numa, Am tatat ceva mai detaliat special legile de repartfic statstice gi rajiunea pentru care au fost inventate, desigur eu ac- tal pe legea normala, Este dificil de inteles 6 repatitiebidimensionala (care se aplicd in ingsuriteri) dacd cea unidimensionald nu este cla, Sard, rezolufie vectorial, rezolufie raster sunt un ansamblu de euvinte de care ne ichim tune’ eAnd digtizam dupa imagini (acriene sau satlitare). Este un subieet foarte 8 jin bordat chiar stn irate GIS mondial. Dupa parcurger acest capitol (14) va ett da scama c@Trarils nv sau aa de simplo, Inve acetea exist o Topas, a 38 2c Ss asems », dat care merit cel putin o disci. ‘ia gonorrca dal spike (refer a digitizare) este important sh se aorde stent fou un anamitstrt et eau hidrografics orejea de drumu suo eeu de il tif. Fiecare strat poate aveaanumite particular vssvis dou all stat de sce tegorie (nmet, ie sau peligon) De aceea at rezerval un eapitl (15) separa. Trebiie tv in Yodere ce fel de prehiriri efic pe acesten. O modelae hirologien bunsoard deoschoste total de un routing pe orf de drum, dai abel sunt strat in. De ace tn structrile de Daa au anaite partici. De asemenes rama sala penn nor fst total deooebt deo rte de tiie care ae aunt eatit pozifionale. Tama sta dali ma este nocesnr si opoogizata (aco facut ct do ct bine, dar osaun de i= tii tebe topologiat Cui se adeesench aceasta carte? Rispnsul este simp: clo cars dorese cu adevrat si invefe GIS. Din expererta mea de pesto 20 de ani in dome, am observa, din pt, Gio mare parte din et eae sunt imple n GIS (tude, abolvent care hate In co i data sunt afin ine erect nile de bad, Nu vee ssp are sm woot, Nenvind dovumertafc tn . soit ak vee Inline englers interpreted curl ca eum cred ei Nude pine or un au impesi cs ingen mofo de fap nese evar sts incerch se impuna ator. Poste ef acest metea este cea mai pe bons Pe deat pte sunt persoane eared dro di engl chiar dad esate tmoni consacrafinroming, soca ce pote produce conf a mar Carte este foarte consents trebu pacurst cw stents, Captolet nu sn echilita- tc, im sansa cd nam impas dnaite un snumit ur de pat, Am tata sbioctl fete dee um conser ch ete noveanr ca acest Fe abordate pe cit posi ih !umiteTimite, complet, Deacees nels captol sunt forte Tuna alee mai sue Thu mean sh sh prea problematca tn anod rads 3 accesii. Dar complesitaca subst nea determina re ote roped la noi complicate, satel mn ineepstor {a avea mat icin nfelegerea nor portan! de te, Uncor scare propviie co tear in consscnf este reomandt 8 se ceasc pe srt. Penta nceporrecoman Client alte ota tls eventen In portance a fost its, dpa ce sat Parcurs niunt mai vans, Ci mat avant uot cei care at dobandt dejo nome Eunostnfe at earecare experco intrun anit sof GS. ‘Dalorit incr cuit peografie, pare cd GS est apanjul exch al goog to. ururle nu sa ound a Este pei foi care doresc ah cunoasea 99 alice sees Sof int-ananumit domenit. Sunt nenumirate doen de apical. Do aoa pet pasaje este dfn, ctie de profesiapersoams respective In fat nal fol vedo um peo nat fl vedo un geodez sun ingine cre apic8 GIS in Fefle de li. Nu am avut i vere o anni profes sa un nuit gen de apicati De accen ent ete poncral, Fait fete nvele de peeepie la 0 aceetpregatre pro- fiona ntan fel Ys leur un ceptor, nal fv tm avansat cela subict Refaitor i limbo os, dc exist non consserate in ib rom in speci din matematica,geodeie, crtografic)f-am utr pe sesta, Nu am ezta ins flo= Sexe terenit enleveyt penta nofailespecifice GS, cu explhatie de rigors, oare- Ce cts posi sd nu exis unechivalnt In ron aro traders dec nega Sry nificaie ar insemna cuvinie mai multe, Esto azul feature dataset feature class din feodatabase de pil, sau ule comer, la cates fae refers une Regie opolosise din eal gooditabase sun prezenfate namai in limba englea. Acest lr are sum aats, amume c@ poreureren documenta orgie sa 4 erst engl ete ca sigue rm vice cre de GIS figure sunt feat nortan. Mulmesc pe acai ale siden orca au eon le dsemen acess: Dona Mat ere ona Ica Cipian 9 Hise Ali: Mari pete prt rb Toma ea concept rit copra De tscnnce ilumese cer tel een Pode BaP, Pro. Mia Barts iD tne Cristian Vie tm fot nu stent Ing, Ll Za pen Shree pe care mile eut piers ante bce ‘rma volum et det aalizel sae noel GIS. Ai vo tata generaen supeteelr (TIN sate) precn 9 opera esr etre rater Proce de model val raat ta, minds amt om de apis Noi neta i Solas aminstara pues ta, eare ar bu oe lt mat Sons Gis De nemenca et eee de tan vr Rei ‘Alexandra Cluj-Napoca [septembrie 2012 10 Tabla de materi Capitotul 1. Introducere. 1. Detinii. 2. Domeniile de aplicabilitate ale GIS. 3 3, GIS —un domenia interdiseiplinar. ssn 34 Bibliogratie. - 35 (Capitotul 2. De ta realitate la hurta digital. = 37 1. De la realitate fa harta traditional. ee o ve BT 2. Cat de mult ne informenra o hart traditional? o 37 3. De la arta traditional ta tratul tematic sen 38 4. Grade de abstractizare . . oe 39 5. Ce inseamni o prelucrare pe hart’? so . 40 6. Sisteme de reprezentare ale hitior $i ale stratrilor tematice al 6.1. Sistemul de reprezentare vectorial. M1 162, Sisteml de reprezentare raster ca 6.5. Compara intre sistemul de reprezentare vectorial gi cel raster 4 6.4. Reprezenatrea suprafeelor prin TIN, a5 Bibliogeaie. . - 46 Capitotut 3, Structuri de date spatiale vectoriake. 1. Modele de date 2. Reprezentarea interna staturilor veetoriale : a8 2.1. Reprezentarea stratului pune. ' a8 2.2. Reprezentarea statu ine : 9 23. Reprezentarea stratuluipoligon, 30 3. Legitura cu atributele Generarea tabelulu de aribut st 4. Modelnl spaghetti vo soot 5. Sensul de digitizare. Notiuile de NOD $1 ARC... = st 6. Conesiune si vecindtate ss 7. Modelo topotogice se 7.1. Notiuni de teoria grafurilor 58 7.2. Modelul topologic de rejea soc 6D 73. Model topologie de supratia vena 62 n