Cetatea medieval din Trgu Mure

Cetatea medieval se afl n centrul municipiului Trgu Mure.

Complexul cetii are o suprafa de 4,3 ha i este format dintr-o incint

fortificat cu 7 bastioane unite prin ziduri.

n interiorul fortificaiei se gsete Biserica Reformat-Calvin i Cldirea

Manutanei.

Istoric
Cetatea orasului a fost construita intre 1605-1653 cu permisiunea principelui
Bocskai Istvan. Dispunea de 7 bastioane unite prin ziduri in lungime de 900 de
metrii realizate din caramida. Primul bastion a fost construit in anul 1620 iar
cetatea a fost finalizata in 1653. Cetatea era inconjurata de un sant de 10 metrii
latime si 8 metrii adancime.

Din vechea fortificaie s-au pstrat Turnul Mic pe latura dinspre str. Avram
Iancu i turnul pstrat juxtapus actualului bastion al blnarilor. La 10 august
1601, de ziua Sf. Laureniu, mercenarii lui Basta distrug oraul i fortificaia
ca pedeaps c locuitorii l-au sprijinit pe Mihai Viteazul. O nou distrugere are
loc la 30 mai 1602, cnd 400 de mercenari ai lui Moise Secuiul condui de
Nmethi Gergely ptrund n ora. n luna august 1602 locuitorii din ora, la
iniiativa lui Borsos Tams, trec la ntrirea fortificaiei distruse, realiznd
palisade din lemn.

La fel i la 8 septembrie 1602 cnd se ntrete biserica din cetate prin nzidirea
golurilor i transformarea lor n guri de tragere. n 1605, Borsos Tams obine
din partea principelui tefan Bocskai acordul de construire a unei noi ceti de
zid. Noua cetate nu este realizat dup un plan ingineresc, ci este realizat n
timp, cu bastioane de diferite forme i mrimi, adaptate noilor cerine impuse de
armele de foc tot mai grele.

Este ultima cetate de tip orenesc, ea fiind realizat cu sprijinul locuitorilor,

care, n vederea construirii cetii, achit timp de mai muli ani diferite sume
de bani, inclusiv prestarea unor zile de munc prin breslele din ora. Primul
bastion, cel al porii (1613) nc a pstrat sisteme defensive medievale (groap-
capcan, guri de smoal, an de ap). Bastionul tbcarilor (1620) se aseamn
constructiv cu bastioanele fortificaiilor oreneti din estul Germaniei i
Austriei

Prin ocuparea Transilvaniei de ctre austrieci, cetatea devine garnizoan, rnd

pe rnd cldirile fiind demolate, n locul lor realizndu-se noi garnizoane
(mijlocul sec. XVIII). Monumentul triete prin latura sa tehnic: ziduri groase
de 1,20 m, chiar 1,40 m la baza bastioanelor, guri de pcur n zidurile cetii,
alturi de fante de tragere alungite pentru a permite diferite unghiuri de tragere
sau fante n form de gaur de cheie inversat, pentru tunurile uoare.

Acest sistem defensiv era completat de groap capcan pentru cei nedorii,
amplasat n bastionul porii, avea anuri cu ap cu puni mobile i un drum de
straj pentru ca otenii s-i fac rondul, nlat la 1,40 m, susinut de arcade de
crmid cu stlpi de lemn.

Ce responsabiliti aveau cetenii aezrii putem afla din felul cum i aprau
bastioanele pornind de la organizarea pe bresle: Tbcari, Mcelari, Blnari,
Dogari, Lctui i Croitori, fiecare breasl a construit i aprat cte un bastion.
Aceast lucrare important este finalizat n 1652, iar n anul 1657, 434 de
meteri locali realizeaz lucrrile de amenajare n incinta cetii.
 Palatul Culturii din Trgu Mure
Palatul Culturii din Trgu Mure este una din cele mai reprezentative cldiri ale
Belle poque din Transilvania. Monumentul, ridicat ntre anii 1911-1913 prin
eforturile primarului Gyrgy Berndy, se impune att prin decoraia interioar,
ct i prin cea exterioar.

Istoric
Ideea edificrii unei case de cultur n Trgu Mure a aprut n anul 1907.
Primarul oraului, Gyrgy Berndy, o personalitate erudit i ambiioas care a
susinut permanent modernizarea oraului, a convins Consiliul Oraului Liber
Regesc s aprobe acest proiect. Idea a venit datorit unui proiect naional n
cadrul cruia guvernul de la Budapesta a alocat credite pe termen lung pentru
oraele mici i mijlocii cu scopul construirii centrelor de cultur la mplinirea de
40 de ani de la ncoronarea regelui Franz Joseph. Proiectele cldirii au fost
fcute de Marcell Komor i Dezs Jakab care au mai lucrat la construcia
Primriei (astzi Prefectura).

Descriere
La exterior palatul este mpodobit cu mozaicuri i basoreliefuri n bronz i
piatr, fresce i vitralii, toate specifice stilului Secession, ca variant a Art
Nouveau. n interior, n Sala oglinzilor, exist dou grupuri a cte trei oglinzi
mari de cristal i 12 vitralii viu colorate, care ocup ntreg peretele dinspre
strad. Vitraliile au fost propuse s reprezinte Europa la expoziia de art
decorativ de la San Francisco din 1914, dar din cauza izbucnirii primului
rzboi mondial doar schiele acestora, care au fost i premiate, au fost trimise la
expoziie. n timpul celui de-al doilea rzboi mondial vitraliile au fost depozitate
n subsolul cldirii pentru a fi ocrotite.

Holul interior este impuntor, fiind lung de 45 de metri, realizat din marmur de
Carrara i delimitat de dou oglinzi veneiene.
 Piaa trandafirilor
Piaa Trandafirilor este piaa central i o arter din Trgu Mure, una din
principalele ci de circulaie ale municipiului care traverseaz Centrul de la sud-
vest la nord-est, iar dup o tripl ramificaie se continu cu Strada Clrailor,
Piaa Petfi Sndor i Strada Revoluiei.

Cuprinde urmtoarele locuri:

Biserica Buna Vestire

Biserica nlarea Domnului
Biserica Romano-Catolic Sf. Ioan Boteztorul
Statuia lui Avram Iancu
Statuia Lupoaicei
Muzeul de Etnografie i Art popular
Palatul Papp (Hotel Concordia)
Casa Lszl (fostul Restaurant Mureul)
Cldirea poliiei austro-ungare
Casa Rosenfeld
 ISTORIC SIGHISOARA
Istoria acestor meleaguri are radacini mult indepartate in timp. Sighisoara este
opera constructiva a colonistilor germani adusi in Transilvania pentru paza
vechilor frontiere ale regatului maghiar.

Descoperiri mai vechi sau mai noi arata ca in subsolul dealului pe care se afla
actuala Cetate, exista urme ale unor asezari si mecropole datand de la inceputul
epocii fierului.

Pe varful Dealul Scolii, unde se afla acum Biserica din Deal, a existat inca din
antichitatea preistorica o cetate de pamant cu santuri si valuri intarite cu
palisade, amplificata de secui si distrusa de tatari, apoi demolata de sasi pentru a
face loc unei cetati medievale de piatra cu rol de refugiu pentru asezarea de pe
deal.

Locuitorii orasului medieval au fost de la inceput meseriasi organizati in

asociatii (bresle).Cele mai multe bresle (15) si branse (20) sunt precizate dupa
anul 1400: cizmari, butnari, lacatusi, strungari in lemn, fierari, blanari, tesatori
de panza manusari, pictori, rotari, aurari, croitori, etc.

Asezarile mai importante din Transilvania aveau dreptul la targuri saptamanale.

La Sighisoara targul era miercurea, singura zi din saptamana in care populatia
din sate avea dreptul sa vina in oras. La portile Cetatii pazeau halabardierii si
existau tot felul de inscriptii care atentionau asupra corectitudinii. Furtul,
inselatoria, greutatile false, vinderea de produse slabe calitativ, erau pedepsite
pe loc. Vinovatii erau inchisi sau pusi sa calareasca magarul de lemn , cu
doua greutati mari legate de picioare. Sighisoara avea dreptul la trei mari targuri
anuale, la care participau majoritatea oraselor din zona. Asadar, atmosfera
medievala si vechea ordine a breslelor bazata pe cinste si calitate s-a mentinut la
Sighisoara pana tarziu, cand au aparut primele corporatii si apoi fabricile, cu
care vechile bresle nu au mai putut concura, si au iesit treptat din istorie. Pentru
locuitorii Sighisoarei perioada cea mai grea a fost intre anii 1601-1676, aproape
un secol incarcat de calamitati naturale, razboaie, jafuri, molime si incendii.

In 1601, o armata secuiasca reuseste sa patrunda prin tradare in Cetate profitand

de lipsa primarului. Secuii au alungat locuitorii, au schimbat temporar numele
orasului in Nemesvar, ocupand orasul timp de un an dupa care l-au parasit
lasand in urma lor multe pagube.
In 1612, a avut loc o alta incercare de ocupare a Cetatii. Un capitan al
principelui Bathory, impreuna cu 600 de haiduci si-au facut tabara langa
Sighisoara cu intentia de a intra in Cetate prin viclesug. Dar de data aceasta toti
cetatenii inarmati s-au aflat la datorie si haiduci au renuntat si-au plecat.
Au urmat cutremure de pamant anii(1559, 1604, 1648, 1651, 1684, 1701, 1738),
molime (epidemie de ciuma) si incendii.

Evenimentul cel mai dramatic din istoria orasului ramane incendiul din 30
aprilie 1676, cand in cateva ore datorita unui vant puternic incendiul cuprinde
Orasul de Jos, Cetatea si toate imprejurimile. Pagubele au fost uriase si multi
locuitori au avut intentia de a parasi orasul definitiv.

Ziua de 31 aprilie a devenit in evul mediu zi de rugaciune la Sighisoara. Au ars

majoritatea caselor de lemn din Cetate si din Orasul de Jos, Biserica Manastirii
si majoritatea turnurilor Cetatii. Doar Biserica din Deal si 5 turnuri au scapat.

Istoria orasului s-a derulat lent, urmand o perioada constructiva si pasnica, in

care s-au produs importante modificari arhitecturale.

Actuala infatisare a Cetatii se datoreaza efortului de reconstructie survenit dupa

marele incendiu, cand toate casele au fost reconstruite din caramaida si piatra, s-
a modificat structura stradala a intregii Cetati, s-a schimbat acoperisul Turnului
cu Ceas, dandu-i-se actuala infatisare.

Istoria medievala a Sighisoarei se incheie la finele sec. XIX-lea lasandu-ne

mostenire acest oras-muzeu, unic in Europa centrala si de sud-est pe care care
va trebui sa invatam sa-l pretuim si sa-l conservam.
 Scara Rakoczi
n oraul Trgu Mure din Romnia, turitii pot admira cea mai frumoas scar
din lume. Este vorba de scara Rakoczi, pictat cu motive tradiionale n anul
2014.

Scara Rakoczi a devenit cunoscut n ntreaga lume. Asta pentru c cele 70 de

trepte care fac legtura ntre strada Revoluiei i parcul Cetii Medievale au
fost desenate ntr-un mod inedit. Astfel, scara din Trgu Mure a fost pictat cu
motive tradiionale ardeleneti, n iulie 2014.

Turiti din Romnia, i nu numai, au aflat ct de frumoas este aceast scar,

motiv pentru care a devenit una dintre cele mai apreciate atracii turistice din
oraul Trgu Mure.

Scara Rakoczi a fost vosit cu un model specific portului popular din

Transilvania n cadrul unui proiect intitulat Digital Transilvania al Asociaiei
Green Art Tour, care are ca scop atragerea a ct mai muli turiti n Trgu
Mure. i se pare c obiectivul a fost atins n scurt timp, dac ne gndim c anul
trecut publicaia Bored Panda a desemnat-o drept cea mai frumoas scar pictat
din lume, pe baza voturilor cititorilor.

Scara ca un covor rnesc

Spectaculoasa scar din judeul Mure a fost construit n anul 1902 de ctre
meterul Soos Pal, care a ridicat mai multe cldiri n ora. Numele celor 70 de
trepte vine de la principele Transilvaniei Rakoczi al II-lea, care a condus, ntre
anii 1703 1711, revoluia maghiarilor mpotriva dominaiei habsburgice.
Turitii care ajung n faa scrii Rakoczi au impresia c se uit la un covor
rnesc din Ardeal.

Treptele sunt pictate n culorile alb, negru i rou i redau motive brodate care
se gsesc i pe costumele populare sau pe tergarele tradiionale din
Transilvania. Scara Rakoczi este pictat doar pe treptele verticale, nu i pe cele
orizontale, astfel c motivele tradiionale pot fi admirate de persoanele care urc
scrile sau le privesc de jos n sus.